Studiu de Fundamentare Privind Protectia Mediului - PUG Aghiresu PDF

STUDIU DE FUNDAMENTARE PRIVIND PROTECTIA MEDIULUI AFERENT PLANULUI
URBANISTIC GENERAL – COMUNA AGHIRESU
CUPRINS
CAP. I DESCRIERE GENERALA .................................................................................................... 3

CAP. II ELEMENTE ALE CADRULUI NATURAL ...................................................................... 38
CAP. III CALITATEA AERULUI .................................................................................................... 42
CAP. IV CALITATEA APELOR ...................................................................................................... 48
CAP. V SOLUL ................................................................................................................................... 52
CAP. VI GESTIUNEA DESEURILOR ............................................................................................ 54
CAP. VII ZGOMOTUL AMBIENTAL ............................................................................................ 55
CAP. VIII SPATII VERZI SI PĂDURI ............................................................................................ 55
CAP.IX GESTIONAREA SI CONSEVAREA SIT NATURA 2000 ............................................... 57
CAP. X POLUAREA DIN SECTORUL INDUSTRIAL ŞI IMPACTUL ACESTUIA ASUPRA
MEDIULUI .......................................................................................................................................... 57
CAP. XI EXPUNEREA LA RISCURI .............................................................................................. 58
CAP. XII RADIOACTIVITATE ....................................................................................................... 60
CAP. XIII EFICIENȚĂ ENERGETICĂ ŞI ENERGIE REGENERABILĂ ................................. 60
CAP. XIV CONCLUZII ..................................................................................................................... 60
2
CAP. I DESCRIERE GENERALA
Comuna AGHIREŞU – cod SIRUTA 55.473 - se află în extremitatea nord-vestică a judeţului

Cluj.
Vecini:
• mărginită de judeţul Sălaj (comuna Cuzăplac) la limita dinspre nord şi nord-vest,
• de comuna Gârbău la est,
• comuna Căpuşu Mare la sud şi
• comuna Izvorul Crişului la sud-vest.
Suprafaţa cadastrală a comunei AGHIREŞU este de 105,79 km2
Populaţia:
• la recensământul din 2002, număra 7.173 locuitori,
• la cel din 2011 – 7.116 locuitori
• in 2016 - 7191 locuitori
Suprafaţa intravilanului:
• existent este de 717,47 ha;
• propus este de 871,64 ha.
Comuna grupează pe teritoriul său 11 localităţi:

• Aghireşu (reşedinţă de comună),
• Aghireşu Fabrici,
• Arghişu,
• Băgara,
• Dâncu,
• Dorolţu,
• Inucu,
• Leghia,
• Macău,
• Ticu şi
• Ticu-Colonie.
Industria
Funcţiunea industrială – extracţia şi prelucrarea substanţelor nemetalifere - este dezvoltată în
special în Aghireşu Fabrici şi Leghia.
Între activităţile economice ale comunei, cea industrială este dominantă.
S-au identificat:
• 6 agenţi economici în domeniul industrial,
• în domeniul constructiilor exista un număr de 8 firme;
• o firma de turism şi
• 68 de firme cu activitate predominant comercială.
Lista principalelor unităţi industriale sau de construcţii:

• SC BEGA – MINERALE INDUSTRIALE SA – exploatare mineră de caolin şi nisipuri
cuarţoase este cea mai cunoscută companie 100% românească prezentă pe piaţa mineralelor
3
industriale din România,

• SC ETEX BUILDING PERFORMANCE SA – producţie de ipsos
• Fabrica KNAUF GIPS Aghiresu
• SC ELECTRICA SA - Centru de reţele electrice Aghireşu.
Termocentrala Aghireşu-Fabrici a fost construită de către o societate belgiană, între anii 1930-
1931, în scopul valorificării prafului rezultat din sortarea cărbunilor, având o putere instalată
de 8,4Mw. Încă de la punerea în funcţiune cel mai important consumator a fost oraşul Cluj. În
acest scop,termocentrala a fost legată de oraşul Cluj printr-o linie de înaltă tensiune, fiind
interconectată cu microhidrocentrala de la Someşul Rece şi cu centrala Diesel, din Cluj.
Desigur că şi zona minieră Aghireşu a fost un consumator important de energie electrică. După
naţionalizare, şi-a crescut treptat producţia, astfel că, din 1950, a funcţionat, în majoritatea
timpului la sarcină plină, ca urmare a dezvoltării industriei în localitate, dar şi în oraşul Cluj.
Odată cu construirea unor centrale electrice moderne şi în urma interconectării la sistemul
energetic naţional, temocentrala din Aghireşu-Fabrici devine nerentabilă, producând energie
electrică la un preţ de cost mult mai ridicat decât noile centrale electrice. Din acest motiv, în
momentul intrării în funcţiune a sistemului hidroenergetic de pe Someş, termocentrala îsi
încetează activitatea, rămâne cu un singur cazan, folosit pentru termoficarea localităţii Aghieşu-
Fabrici, ulterior inchis si acesta
Agricultura
Terenul agricol al comunei Aghireş este favorabil cultivării cerealelor, pomilor fructiferi, a
plantelor de nutreţ, fiind condiţii bune pentru creşterea animalelor.
Există un număr de 5 ferme zootehnice:
• 2 de vite,
• 3 de oi.
Se cultivă:
• cu porumb 460 ha (14%),
• grâu 373 ha (11,4%),
• orz şi orzoaică 185 ha (5,6%),
• cartofi 135 ha (4,1%) care reprezintă un total de 3246 ha.
Efectivul de animale la 30 iunie 2008 era de:

• 1522 capete bovine,
• 7607 capete ovine,
• 2455 capete porcine,
• 206 capete cai,
Producţia de:
• lapte fiind de 10.205 hl,
• carne 77 t,
• lana 6200 kg .
Din suprafaţa agricolă de 6704 ha, 4845 ha se află în proprietate privată, prin aplicarea legii
nr.18.
4
Categoria de teren in 2018
Categoria de Total localitate Gospodarii Persoane cu Persoane

teren existente domiciliul in juridice
localitate
Teren arabil 3402 2423 138 285
Pasuni naturale 1982 - - 1982
Fanete naturale 1292 1181 58 53
Livezi de pomi, 28 27 1 -
pepiniere,
arbusti fructiferi
Teren agricol 6704 4187 197 2320
total
Fond forestier si 239 235 4 -
alte terenuri cu
vegetatie
forestiera
Curti si cladiri 28 25 3 -
Silvicultura
În această comună pădurile acoperă o suprafaţă de 1780 ha.
În decursul anilor se manifestă o scădere a suprafeţei pădurilor de la 3704 ha în 1975 la 1780
ha în 1980, fond care se menţine constant până în momentul de faţă.
Marea parte a pădurilor se află în proprietatea statului, ele făcând parte din Ocolul Silvic al
judeţului Cluj, iar în părţile limitrofe ele aparţin Ocolului Silvic Sălaj.
Din totalul de 1780 ha de pădure:

• 176,2 ha (9,9%) reprezintă pădurile comunale;
• 536 ha (3,1%) reprezintă pădurile de protecţie din care:
➢ 35.5 ha păduri de protecţie împotriva eroziunii solului şi
➢ 18,1 ha păduri de interes turistic în jurul cabanei Leghia.
• Restul pădurilor ocupă 1550,2 ha (87%) au rol de producţie de masă lemnoasă, precum
şi cel de protecţie a solului.
Volumul de masă lemnoasă exploatabil este 2500-300 mc/an.
Vânatul din păduri este reprezentat de:
➢ căprior,
➢ iepure,
➢ mistreţ,
➢ fazan,
➢ potârnichi, cantitativ bine reprezentate.
Pădurea mai prezintă un potenţial în colectarea fructelor de pădure (măcieşe, mure), ciuperci
precum şi plante medicinale.
Cartarea şi identificarea tuturor terenurilor neproductive în vederea plantării lor cu pin, salcâm,
va contribui la ridicarea procentului de împădurire şi va avea efecte pozitive asupra stabilităţii
solului şi al aspectului peisajului.
5
Turismul
Turismul este foarte puţin reprezentat. Acest areal geografic nu prezintă suficientă atractivitate
nici ca peisaj, nici ca potenţial balnear, fiind concurat de comunele situate în zona Munţilor
Apuseni şi chiar de comunele alăturate.
În apropierea satului Leghia, care beneficiază de un peisaj agreabil se află amplasată o tabără
de copii cu o capacitate de 200 locuri.
Băile Leghia, proprietatea bisericii romano-catolice, au cunoscut o dezvoltare maximă la
sfârşitul secolului trecut şi începutul secolului XX. Astfel, în anul 1900, băile dispuneau de mai
multe pavilioane, însumând 40 de camere, un restaurant, 3 bazine în aer liber, instalaţii pentru
băi calde şi nămol etc. Nămolul era adus în butoaie mari, cu căruţele de la Stoboru (jud. Sălaj),
unde există un important zăcământ de turbă şi nămol argilos turbicol, cu efecte terapeutice
multilaterale.
După primul război mondial, băile au fost abandonate, iar pavilioanele existente au fost
transformate în cămine pentru orfanii de război. Din lipsă de întreţinere şi ca urmare a
distrugerilor suferite în timpul celui de-al doilea război mondial, toate amenajările s-au distrus.
Un interes deosebit, pentru dezvoltarea turismului în zonă prezintă valorificarea la un nivel
superior a posibilităţilor de recreere şi odihnă pe care le oferă condiţiile naturale de la Leghia.
Deasemenea potenţialul apelor cu prorietăţi terapeutice descoperite la Leghia ar trebuie
fructificat.
Lacurile apărute între haldele de steril ale exploatării de nisipuri cuarţoase şi caolinoase, atrag
un număr mare turişti mai ales la sfârşit de săptămână, deşi nu dispun de nici o amenajare.
Se impune o minimă amenajare a acestora şi exploatarea lor din punct de vedere turistic in acest
scop a fost intocmita o documentatie de studiu de turism.
Monumentele de arhitectură ca: ruinele castelului Bocskay (1571), bisericile din Dorolţu,
Aghireşu şi bisericile din lemn din Aghireşu-Fabrici, Ticu, Ticu Colonie şi Dâncu, Rezervaţia
naturală Gipsurile de la Leghia (botanică, geologică şi peisagistică) sunt monumente
reprezentative, ce nu sunt puse suficient în valoare.
O atractie deosebita,mai ales pentru turistii straini,o constituie portul popular maghiar
„Kalotaszegi nepviselet”,care este purtat si astazi cu ocazia diferitelor evenimente si mobilierul
pictat cu motive florale specifice culturii maghiare. In satele cu populatie maghiara se lucreaza
obiecte de artizanat care sunt valorificate in piete:cusaturi pe pinza,sculpturi in lemn,insirat
margele,confectionat imbracaminte.
Studiul de turism intocmit a dus la urmatoarele solutii:
Situri industriale (parțial) abandonate cu potențial turistic: exploatarea de caolin de la

Aghireșu și lacul antropic „Laguna Albastră”.
1. Relieful spectaculos „selenar”, unele resturi de utilaje industriale, amenajări ulterioare

care pot fi simplu și fără cheltuieli aduse pot duce la amenajarea ușoară, cu cheltuieli
minime, a unor terenuri de airsoft și painball, sporturi de agrement de echipă / team-
building foarte populare la Cluj-Napoca.
2. Trasee de ATV și mountain bike amenajate. La fel, având în vedere că perimetrul
industrial este înconjurat de perimetre de păduri, se pot concepe (cu implicarea
organelor silvice și a proprietarilor de păduri, deoarece legile în vigoare pentru circulația
vehiculelor motorizate sunt restrictive) cel puțin trei trasee diferite amenajate cu plată
excelente pentru mountain bike și ATV-uri.
6
3. Amenajarea unui traseu de antrenament și concurs pentru off – road. Cu minime costuri
și cu maxime avantaje date de condițiile geologice, geomorfologice și de peisaj, în
partea nord-vestică și estică a perimetrului industrial
4. Adventure Park. Amenajarea unui asemenea perimetru este ideală în împrejurimile
Lagunei Albastre, date fiind condițiile de peisaj spectaculoase existente.
5. Perimetru și tur ghidat educațional privind consecințele poluării asupra mediului. Acest
perimetru, după părerea noastră, poate fi izolat și inclus într-un tur ghidat al perimetrului
industrial, care să includă principalele obiective legate de exploatarea cărbunelui și
caolinului, în diferite epoci, și consecințele acestora asupra mediului.
6. Flora fosilă oligocenă de la Cornești - Aghireșu (Rupelian – Chattian, 28.1 milioane de
ani). Necesitatea protejării acestei flore, se impune de la sine. Terenul este ușor accesibil
din satele Aghireșu și Cornești iar furtul plantelor fosile, admirabil conservate, este ușor.
Autoritățile locale trebuie să îl ia sub control, iar extragerile neavizate de plante de către
colecționari de ocazie, cel mai des proveniți din străinătate, să fie aspru sancționate.
Situl poate fi integrat în proiectele viitoare, care se conturează de acum, de valorificare
turistică a exploatării de caolin Aghireșu – Cornești, dimpreună cu Laguna Albastră și
va putea face parte dintr-un circuit ecoturistic care să aibă ca temă o „călătorie prin
lumea mărilor și pădurilor din jurul insulei Apuseni, acum 35 – 25 milioane de ani”. O
perioadă fascinantă, în care planeta era mult mai caldă - deși se răcea treptat, ireversibil
– și era acoperită de păduri luxuriante de la un pol la altul. Europa de sud-est era atunci
la rândul ei un luxuriant arhipelag de insule muntoase, înconjurate de mări azurii calde,
insule pe care cândva le vom numi Munții Carpați, sau Munții Apuseni. Toate acestea
pentru că atmosfera planetei conținea de opt ori mai mult CO2 decât astăzi, din cauza
vulcanilor mult mai activi. O parte importantă a lumii, cu pădurile și mările ei de atunci,
se află îngropată în subsolul comunei Aghireșu , la granița cu comuna Gârbău, pe
Dâmbul Dealului. Este în opinia noastră o mină de aur pentru ecoturismul local din
viitor, dacă se va ști cum să fie valorificată adecvat.
Areale naturale protejate: Rezervația naturală „Gipsurile de la Leghia”

Acest perimetru se suprapune cu perimetrul de exploatare în mare parte. Personal, ne îndoim
că acest obiectiv rezultat în urma exploatării industriale, care a distrus în mare parte armonia
peisajului, are un potențial mare de atractivitate turistică. Totuși, cu o amenajare minimală,
care să explice adecvat condițiile speciale de paleomediu ce a dus la formarea evaporitelor,
acest sit poate fi implicat în traseu ecoturistic de tip „călătorie în mările trecutului”, propus
anterior.
Masivele forestiere și pajiștile (mai ales cele gipsofile).
Aceste păduri trebuie incluse în traseele de mountain bike și ecoturistice care vor include
perimetrul industrial, cele cinci biserici de lemn și cele trei sate din nordul comunei ce se
pretează a deveni situri rurale turistice, alcătuind un produs ecoturistic de o consistentă valoare.
În pajiștile din jurul localităților Leghia și Macău, pe coastele abrupte situate pe gipsuri se află
pajiști gipsofile ce alcătuiesc ecosisteme extrem de valoroase, endemice, cu specia foarte rară
sub endemică (se mai află doar în stepele din Ucraina de vest) Gypsophila collina.
7
Organizarea circulaţiei rutiere

Comuna Aghireşu are o poziţie favorabilă în raport cu arterele majore de circulaţie din judeţ,
ea fiind traversată de două mari drumuri judetene care asigură legătura cu drumurile naţionale
DN 1şi DN 1F.
Principalele drumuri care traversează comuna sunt:
• Drumul judeţean DJ 108 C (DN1F - Viştea - Aghireşu - Mănăstireni - Calata -
Răchiţele- Doda Pilii) traversează teritoriul comunei pe un tronson de lungime de 17
km şi constituie strada principală pentru localităţile Aghireşu Fabrici, Aghireşu şi
Leghia.Este un drum cu două benzi de circulaţie cu îmbrăcăminte initiala de beton,
actualmente asfaltat in mare parteAcest drum este folosit de vehiculele de mare tonaj
care transportă minereul de calcar de la Leghia la Aghireşu Fabrici.
• Drumul judeţean DJ 108 N (DJ 108 C Aghireş – Petrind – Cuzăplac) traversează
teritoriul comunei pe un tronson în lungime de 4 km şi constituie cea de a două stradă
a centrului de comună. Drumul are două benzi de circulaţie, este asfaltat până la iesirea
din judeţ. Pe acest drum se asigură legătura cu judeţul Sălaj, şi în perspectivă, cu
Autostrada TRANSILVANIA – nodul Zimbor.
• Drumul DC 137 (DJ 108 N - Ticu Colonie - Arghişu) are o lungime în teritoriu de 8,0
km asigurând accesul spre localităţile Ticu Colonie, Arghiş, Ticu, Dâncu. Drumul are
două benzi de circulaţie, este asfaltat. Drumul traversează Ticu Colonie şi Arghişu
constituind strada principală a acestor localităţi.
• Drumul comunal DC 138 (DN-1 Dumbrava - Dorolţ, DJ 108C) traversează teritoriul
comunei pe un tronson în lungime de 6,5 km şi constituie strada principală pentru
localităţile Dorolţu şi Inucu. Drumul are o îmbrăcăminte asfaltică uşoară realizată în
2008. Pe acest drum se aşigură legătura cu localitatea Dumbrava şi în continuare DN
1- în comuna Căpuşu.
• Drumul comunal DC 142-A (DJ 108C - Macău) are o lungime în teritoriu de 3,0 km
şi formează strada principală pentru localitatea Macău. Până la intrarea în localitate pe
cca. 1,5 km drumul a fost asfaltat, cu o stare de viabilitate mediocră. În rest este
împietruit, cu o stare de viabilitate slabă. În continuarea acestui drum există un drum
agricol între Macău şi Straja, care nu permite accesul auto având declivitate mare.
• Drumul comunal DC 133 (DC 137 - Dâncu) cu o lungime de 1,3 km este asfaltat pana
la intrarea in sat, lucrarea a fost demarata in 2008.
• Drumul local Ticu Colonie – Ticu, are o lugime de 1,5 km si este pietruit din 2008,
iar ulterior a fost asfaltat.
Pe teritoriul comunei există drumuri industriale pentru asigurarea accesului în zonele
industriale în lungime de 8,5 km. Aceste drumuri au îmbrăcămintea din beton care este într-o
stare avansată de uzură.
Densitatea reţelei rutiere în comună este de 36,39 km / 100 km2 care denotă că în comuna
Aghireşu fluxurile de circulaţie locale sunt preluate în condiţii bune, datorită repartizării
echilibrate a reţelei rutiere în teritoriu
Organizarea transportului de călători în zonele situate la distanţe mari de calea ferată,
momentan este în declin. Autobaza Aghireşu-Fabrici nu mai funcţionează, iar localităţile
comunei nu sunt deservite de transport auto public.
Organizarea circulaţiei feroviare

Principala arteră de comunicaţie care traversează teritoriul comunei pe o lungime de 12 km
este calea ferată Cluj-Oradea, cu trafic internaţional. Există pe raza comunei un număr de 4
staţii CFR:
• gara Aghireşu, situată în Aghireşu-Fabrici şi
• haltele: Macău, Dorolţu şi Aghireşu,
8
Dintre care activitatea cea mai intensă o desfăşoară staţia din Aghireşu-Fabrici, care deserveşte
atânt intreprinderile de pe raza comunei pentru transportul de mărfuri, cât şi cea mai mare parte
a călătorilor.
ALIMENTAREA CU APĂ, CANALIZAREA

Alimentarea cu apă, canalizarea se face în mod diversificat:
• Localităţi cu alimentare cu apă din surse proprii prin acumularea apei din izvoare
subterane şi de suprafată în rezervoare şi distribuirea ei în reţea.
• Localităţi lipsite de surse locale de alimentare cu apă
Este în curs de realizare, în diferite etape, extinderea reţelelor publice de apă-canal în aproape
toate localităţile comunei.
ALIMENTAREA CU CĂLDURĂ
Pentru încălzirea locuintelor se utilizează combustibil solid.
În centrul localităţii Aghireşu Fabrici un grup de blocuri de locuinţe beneficiază de încălzire
centrală.
Se intenţionează introducerea gazului metan în comună, fiind făcute demersuri în acest sens
(realizarea de SF, căutarea de surse de finanţare).
ALIMENTAREA CU ENERGIE ELECTRICĂ

Alimentarea cu energie electrică a localităţilor comunei Aghireşu se realizează prin 24 posturi
de transformare racordate la liniile aeriene de 20kV ale sistemului energetic naţional. Dintre
aceste posturi 6 (însumând 7530 kVA) alimentează consumatorii industriali (din Aghireşu
Fabrici) iar restul de 18 posturi trafo (însumând o putere de 1909 kV A) alimentează
consumatorii pentru utilitări casnice şi edilitare.
Gradul de electrificare al comunei este de 100 %.
Distribuţia se face în cea mai mare parte prin reţele aeriene de joasă tensiune montate parţial
pe stâlpi de 6 m, parţial pe stâlpi de beton. Lungimea totală a reţelelor este de 29 km.
Pe teritoriul comunei se află amplasată o staţie de transformare 110/35/20 kV, alimentată de
reţeaua de transport de înaltă tensiune LEA 110 kV Căpuşu – Aghireşu – Huedin.
ALIMENTAREA CU GAZE NATURALE

Pe teritoriul comunei există o conductă de transport gaze naturale - Jibou-Gilău, aparţinând
TRANSGAZ Mediaş, cu DN 500, P50.
De asemenea există un proiect pentru derivaţia Aghireşu- Huedin, ce va alimenta zona Huedin
cu gaze naturale.
TELECOMUNICAŢII
Serviciile de poştă şi telecomunicaţii sunt prestate de 2 oficii poştale, reţeaua Romtelecom,
precum şi de reţele de telefonie fără fir.
AGHIREŞU
În momentul de faţă localitatea Aghireşu este reşedinţă oficială de comună. Este amplasată
central în cadrul geografic al comunei şi este legată de toate celelalte localităţi ale comunei prin
drumuri modernizate. Se află la o distanţă de cca. 30 km de reşedinţa de judeţ.
Vatra satului este dezvoltată în jurul străzii principale, formată de DJ 108C din care pornesc
străzile secundare, ocupând spaţiul din lunca Nadăşului cuprins între calea ferată şi versanţii
sudici ai dealurilor interfluviului Nadăş-Căpuş.
9
Din punct de vedere geotehnic solul localităţii aparţine zonelor din Valea Nadăşului, alcătuit
din depuneri argiloase, prăfoase, izolat pietrişuri şi fragmente de calcare, în care se poate funda
la adâncimi de -1,5 m pană la -2,00 m, cu presiunea admisibilă de 1,50 kg/cm2.
Aghireşu îndeplineşte funcţiunea de cazare a populaţiei ocupată în agricultura sau industrie.
În localitate există:
• intreprindere privata cu profil forestier „Silvaforest",
• o brutarie,
• o moara,
• o fermă zootehnică,
• precum şi un număr de cca 20 agenţi economici.
Principalele firme însă nu mai funcţionează.
Accesul rutier în localitatea Aghireşu se realizează pe drumul judeţean DJ 108 N şi străzile

secundare.
DJ 108 C şi DJ 108 N au fost iniţial asfaltate în momentul de faţă prezentând un grad avansat
de uzură cu nivel de insecuritate mărit în exploatare. Sunt insa în curs de realizare lucrări de
reparaţii şi asfaltare pe diferite tronsoane, în functie de gradul de uzură.
Străzile secundare au o lăţime variabilă între 3,0 şi 6,0 m. sunt din pământ sau pietruite, cu
stare de viabilitate mediocră şi proastă, în lungime de cca. 6,5 km. Există documentaţii de
reabilitare, urmând a fi puse în practică pe măsură ce se vor asigura fondurile necesare.
În prezent localitatea are un intravilan de 126,23 ha şi o populaţie de 1368 locuitori din care:
• 1078 români,
• 173 maghiari şi
• 117 romi.
Suprafaţa locuibilă este de 18.405 mp rezultând un indice de 13,45 mp/locuitor.
Principalele obiective de utilitate publică în funcţiune sunt:

• Sediul Primăriei şi Consiliului local,
• Căminul Cultural,
• Şcoala generală,
• grădiniţa,
• un magazin universal,
• un complex comercial cu spaţii de alimentatie publică,
• sediul poliţiei şi
• unitatea de pompieri militari.
În localitate sunt:
• şase cimitire confesionale,
• o biserică ortodoxă,
• o biserică reformată şi
• o capelă catolică.
Activităţile industriale sunt sistate.
Alimentarea cu apă a localităţii se face cu apă potabilă din sursa de apă subterană şi este
distribuită la cişmele în toată localitatea. Este în curs de realizare extinderea reţelei
publice din Aghireşu Fabrici.
10
Evacuarea apelor menajere uzate se face în curţi.

Apele meteorice sunt dirijate gravitaţional spre emisarul natural - pârâul Nadăş.
Alimentarea cu energie electrică a localităţii se realizează prin 3 posturi de transformare,

însumând o putere de 400 KVA. Distribuţia se face printr-o reţea de linii de joasă tensiune
montate parţial pe stâlpi de beton, parţial pe stâlpi de lemn. Lungimea reţelei de pe teritoriul
localităţii este de 5,2 km.
Intravilanul propus si zonificarile şi funcţiunile propuse:

La zonificarea teritoriului intravilan propus s-au delimitat:
LMPR - Zona de locuinţe cu funcţiuni complementare. Ocupând 72,66 % din suprafaţa
teritoriului de intravilan propus, zona cuprinde toate locuinţele şi funcţiunile complementare
din gospodăriile existente. În total zona rezidenţială ocupă 112,52 ha.
IS – Instituţii şi dotări de interes public cuprinzând Primăria, şcoala, căminul cultural,
bisericile, postul de poliţie, pompierii şi obiectivele comerciale, cu o suprafaţă de 3,17 ha.
A - Zona unităţilor de producţie agricolă va avea 10,65 ha, cuprinzând zonele fostelor
grajduri CAP şi IAS.
I - Zona unităţilor de producţie industrială va cuprinde incintele existente şi zona de
dezvoltare propusă între Aghireşu şi Aghireş Fabrici.
P - Zona de parcuri, recreere, sport, spaţii plantate de protecţie cuprinde: perdele de
protecţie de-a lungul cursurilor de apă şi spaţii verzi adiacente drumurilor, precum şi parcul din
centrul localităţii. Suprafaţa totală aferentă zonei verzi amenajată va fi de 3,32 ha
GC - Zona de gospodărie comunală va cuprinde cimitirele existente. Suprafaţa totală aferentă
zonei de gospodărie comunală este de 5,67 ha.
CC - Zona căilor de comunicaţii cuprinde 2 subzone: CCR- Subzona căilor de comunicaţie
rutiere cu o suprafaţă de 11,40 ha şi CCF – Subzona căilor de comunicaţie feroviare cu o
suprafaţă de 0,26 ha.
TA - Zona ocupată de cursurile de apă cuprinde toate terenurile din albia minoră a pâraielor
din intravilan. Zona va avea 2,68 ha.
Intravilanul localităţii Aghireşu va avea suprafaţa de 154,86 ha fiind compus din 5 trupuri:
– 1.1 Trupul Principal, incluzând gospodăriile şi unităţile economico-sociale – 126,92 ha.
– 1.2 Trupul de locuinţe “Dealu Mic” – 7,06 ha.
– 1.3 Trupul “Ferma” – 8,67 ha.
– 1.4 Trupul de locuinţe “Drumul Ticului” – 7,79 ha.
– 1.5 Trup locuinţe – 4,42 ha.
ZONIFICARE ŞI BILANŢ TERITORIAL (ha)
SIMBOL ZONA FUNCTIONALA EXISTENT PROPUS

zona funct. Supraf. % Supraf. %
LMPR Zona pt. Locuinte si 90.63 71.80 112.52 72.66
Functiuni complementare
IS Zona pt. Institutii si servicii 3.00 2.38 3.17 2.05
De interes public
I Zona pentru unitati 0.19 0.15 5.19 3.35
Industriale , de depozitare
Si prestari servicii
A Zona pt. Unitati agricole 9.73 7.71 10.65 6.88
PTS Zona spatii verzi, sport, 0.58 0.46 0.58 0.37
11
Agrement, turism
PTP Zona spaţii plantate de Protectie 2.74 2.17 2.74 1.77
GC Zona pentru gospodarie 5.67 4.49 5.67 3.66
Comunala din care:
GCCi Subzona cimitire 5.67 4.49 5.67 3.66
CCR Zona pentru cai de 9.84 7.80 11.40 7.36
Comunicatie rutiera
CCF Zona pentru căi de 1.26 1.00 0.26 0.17
Comunicaţie feroviare
TAR Zona terenurilor aflate 2.59 2.05 2.68 1.73
Permanent sub apa
N Zona terenurilor - - - -
Neproductive
AGHIREŞU – TOTAL INTRAVILAN 126.23 100 154.86 100
AGHIREŞU FABRICI
Localitatea se deosebeşte prin multiple aspecte de ceea ce reprezintă o localitate rurală in cadrul
unei comune, atât ca zestre edilitară şi numărul populaţiei, cât şi prin activităţile economice ce
se desfăşoară pe teritoriul localităţii, având tendinţa de a se asimila noţiunii de localitate urbană.
Principalele obiective economice sunt:
• cele din domeniul extracţiei şi prelucrării substanţelor nemetalifere; activitatea acestora
este mult redusă.
De altfel, localitatea cuprinde şi nucleul administrativ al comunei reprezentat de Primărie şi
de Consiliul Local.
Aghireşu Fabrici se gaseşte la distanţa de 2,5 km de centrul de comună şi s-a dezvoltat liniar
faţă de strada principala.
Este aşezat în lunca Nadăşului şi pe versanţii acestuia.
Din punct de vedere geotehnic localitatea se afla în zona din valea Nadăşului, alcatuită din
depuneri argiloase, prăfoase, izolat cu pietrişuri, cu posibilitatea de fundare la -1,50m, -2,00 m,
cu presiunea admisibilă de 1,5 kg/cm2.
Accesul rutier în Aghireş Fabrici se aşigură pe drumul judetean DJ 108 C de pe străzile
secundare. DJ 108 C formează strada principală. este asfaltată şi prezintă un grad avansat de
uzură, care creează mari dezavantaje în exploatare; traversează localitatea de la est la vest
însumând o lungime de 3,2 km.
Străzile secundare au lăţime variabilă cuprinsă între 4 şi 6 m, sunt parţial pietruite sau asfaltate,
au o stare de viabilitate mediocră sau proastă, totalizând o lungime de 3,75 km.
În centrul de greutate al localităţii ca urmare a intervenţiilor care au avut loc în cadrul construit
în anii 1965-1990 s-a structurat:
• zonă de interes public reprezentată de o casă culturală,
• zonă de învăţământ compusă din liceu cu internat, cantină, sală de gimnastică, grădiniţă
şi
• zona de comerţ formată dintr-un complex comercial şi spaţiile comerciale de la parterul
blocurilor de locuit.
Funcţia de cazare este preluată de cele câteva blocuri de locuinte P+ 1, P+3, aflate în zona
centrală, precum şi locuinţele individuale.
• biserică ortodoxă şi un cimitir,
12
• case de rugăciuni baptistă şi penticostală.
În prezent localitatea are 209,85 ha în intravilan şi o populaţie de 3087 locuitori din care :
• 2248 români,
• 698 maghiari şi
• 138 romi.
Suprafaţa locuibilă este bine reprezentată (37.567 m2), zonele industriale fiind amplasate
dispersat, uneori în condiţii de vecinătate cu zona de locuit.
Alimentarea cu apă se face prin reţelele de distribuţie cu apă provenind din staţia Gilău care
sunt dirijate în rezervoarele de apă situate la înălţime de unde apa se distribuie în toată
localitatea.
Apele uzate sunt colectate printr-o reţea de canalizare şi sunt evacuate la o staţie de epurare cu
treaptă mecano-biologică amplasată în aval de localitate.
Apele meteorice sunt evacuate gravitaţional în emisarul natural pârâul Nadăş.
Alimentara cu energie electrică se realizează prin 9 posturi de transformare cu o putere totală

de 7950 kVA din care:
• 3 posturi de transformare însumând o putere de 420 kV A alimentează consumatorii
casnici şi edilitari, iar restul de
• 6 posturi însumând o putere de 7530 alimentează consumatorii industriali.
Posturile sunt alimentate de la staţia 110/35/20 kV de pe teritoriul localităţii. Distribuţia se face
prin reţea de linii de aeriene şi în cablu de joasă tensiune. Liniile aeriene sunt montate parţial
pe stâlpi de beton, parţial pe stâlpi de lemn. Lungimea reţelei pe teritoriul localităţii este de 7,5
km.

La zonificarea teritoriului intravilan propus s-au identificat următoarele zone şi subzone:
LMPR - Zona de locuinţe structurată pe 3 subzone:
• Subzona locuinţelor cu regim de înălţime redus şi activităţi complementare predominant
rurale, ocupând cca 193 ha (cca 2/3 din intravilan)
• Subzona locuinţelor colective (blocuri) cu regim de înălţime P+3, P+4 nivele şi
funcţiuni complementare caracteristice urbanului, ocupând 7,52 ha.
IS – Instituţii şi dotări de interes public cuprinzând liceul, Casa de cultură , bisericile şi

obiectivele comerciale, cu o suprafaţă de 2,89 ha.
I - Zona unitatilor de producţie industrială cuprinde incintele unităţilor economice din
localitate, fiind structurată în 4 UTR. Suprafaţa totală a zonei va fi de 48,03 ha, ceea ce
reprezintă cca 15% din intravilanul propus.
P - Zona de parcuri, recreere, sport, spaţii plantate de protectie cuprinde teren de sport;
subzona destinata complexelor sportive şi de recreere; scuar – biserica neoprotestanta; perdele
de protecţie pentru cimitire; perdea de protectie a surselor de apa potabila. Suprafaţa totală
aferentă zonei verzi amenajata este de cca. 11 ha.
GC - Zona de gospodarie comunala va cuprinde cimitirul existent şi echipamente edilitare,
cum ar fi staţia de epurare. Suprafaţa totala aferenta zonei de gospodarie comunală este de 3,54
ha.
CC - Zona căilor de comunicatii cuprinde 2 subzone: CCR- Subzona căilor de comunicaţie
rutiere şi CCF – Subzona căilor de comunicaţie feroviare. Suprafaţa totală aferentă subzonei
căilor de comunicaţie rutiere este de 23,08 ha. Suprafaţa aferentă subzonei căilor de
comunicaţie feroviare, inclusiv gara şi triajul este de 8,03 ha.
13
din intravilan, precum şi lacul antropic “Laguna Albastră”. Zona va avea 5,43 ha.
Intravilanul propus al localităţii AGHIREŞU FABRICI va avea suprafaţa de 303,20 ha şi va fi

compus din 7 trupuri:
• 2.1 Trupul principal, cuprinzând gospodăriile şi unităţile economice, inclusiv
extinderile intravilanului propuse în zona văii Ciocaş, Dl. Cucului, staţiei de epurare şi
zonei de locuinţe – 260,80 ha.
• 2.2 Trup Staţia de epurare – 2,36 ha.
• 2.3 Trup Staţia preparare caolin, situat în nordul zonei industriale – 8,42 ha.
• 2.4 Trup locuinţe+case vacanţă “Valea Ciocaş” – 17,90 ha.
• 2.5 Trup “Cariera Ciocaş” – 6,52 ha.
• 2.6 Trup “Laguna Albastră” – 6,30 ha.
• 2.7 Trup case vacanţă “Valea Ciocaş” – 0,90 ha.
Dezvoltarea lui de la 209,85 ha la 303,20 ha se datorează în principal includerii în intravilan a

unor instalaţii industriale necuprinse până acum, precum şi a unor suprafeţe de teren necesare
dezvoltării zonei de agrement – zona Laguna Albastră sau locuinţe şi zone turistice pe valea
Ciocaş.
Se preconizează ca intravilanul propus să preia parţial sau în totalitate populaţia din satele
almăşene, cu slabe posibilităţi de dezvoltare şi afectate de alunecări de teren, astfel că şi zona
de locuinţe a fost mărită corespunzător.

LC Zona pentru locuinţe Colective 7.52 3.58 7.52 2.48
LV Zona pentru locuinţe de Vacanţă - - - -
IS Zona pt. Institutii si servicii De interes 2.89 1.38 2.89 0.95
public
I Zona pentru unitati Industriale , de 56.70 27.02 48.03 15.84
depozitare Si prestari servicii
PTS Zona spatii verzi, sport, Agrement, turism 6.62 3.15 9.24 3.05
din care:
PPP Zona spaţii plantate de Protectie 2.00 0.95 2.00 0.66
Comunala din care:
GCCi Subzona cimitire (1.17) (0.56) (1.17) (0.39)
Comunicatie rutiera
CCF Zona pentru căi de 7.32 3.49 8.03 2.65
Comunicaţie feroviare
Permanent sub apa
Neproductive
AGHIREŞU FABRICI – TOTAL INTRAVILAN 209.85 100 303.20 100
14
ARGHIŞU
Localitatea Arghişu se află la extremitatea nordică a comunei, la o distanţă de 8 km faţa de

reşedinţa de comună.
Vatra satului s-a dezvoltat liniar de-a lungul văii Arghişului, având un sit de vale şi versant.
Terenurile de fundare sunt la adâncimi de fundare între -0,80 m şi -1,50 m, fiind compuse din
straturi de argilă prafoasă, prafuri argiloase şi slab nisipoase.
De menţionat că în zona intravilanului există două guri de mină părăsite, un puţ de aeraj şi
galerii subterane care împânzesc zona. Ele nu reprezintă probleme de pericol pentru localitate.
Datorită faptului că în zonă există pericolul alunecărilor, 80% din case prezintă fisuri, fapt
pentru care se recomandă prevederea cu centuri de tasare la construcţii.
Accesul rutier în satul Arghişu se realizează pe drumul comunal D 137 care traversează
localitatea pe un tronson de 1,3 km lungime, constituind strada principală a localităţii.
Strada este asfaltată, stare de viabilitate bună, fără trotuare amenajate. Străzile secundare au o
lăţime cuprinsă între 3 şi 6 m, sunt de pământ sau pietruite, starea de viabilitate mediocră şi
proastă, totalizând o lungime de 1,4 km.
În localitate există trei poduri peste Valea Arghişului.
Funcţia economică a localităţii este:

• agricultura şi
• zootehnia.
Localitatea are rol de cazare, cu o populaţie de 195 locuitori de naţionalitate română, aria
locuibilă fiind de 5377 mp. Aria locuibilă /locuitor este de 27,57 mp/loc.
Perimetrul existent al satului cuprinde o suprafaţă de 49,19 ha.

Obiectivele de utilitate publică sunt reprezentate de:
• un cămin cultural în incinta căruia funcţionează un magazin sătesc şi o şcoală
generală cu clasele I-IV.
• biserică, monument istoric, şi
• un cimitir.
Alimentarea cu apă se face din fântâni, nivelul hidrostatic aflându-se la 1-1,5 m adâncime, apa
potabilă fiind de bună calitate.
Satul Arghişu nu are canalizare, populaţia evacuând apele menajere uzate în curte.
Apele meteorice se scurg natural în valea Arghişului.
Alimentarea cu energie electrica se realizează prin două posturi de transformare 20/0,4 kV,
unul de 63kVA racordat la linia de 20 kV Aghireşu - Ticu prin racordul Ruginoasa - Stabel, iar
altul de 100 kVA racordat direct la linia de 20 kV Aghireşu – Ticu.
Distribuţia la consumatori se face printr-o reţea de linii de joasă tensiune montate pe stâlpi de
beton, respectiv de lemn. Lungimea reţelei este de 3.8 km.

Intravilanul localităţii se va menţine, cu ajustările legate de limite actuale de proprietate; noul
intravilan va fi în suprafaţă de 49,75 ha, constituind un singur trup.
LMPR - Zona de locuinţe cu funcţiuni complementare ocupând cca. 84,00% din suprafaţa
15

din gospodăriile existente.
IS – Instituţii şi dotări de interes public cuprinzând şcoala veche, biserica, căminul cultural,
cu o suprafaţă de 0,61 ha.
A - Zona unităţilor de producţie agricolă va fi desfiinţată din cauza lipsei de interes şi
faptului că terenul afectat a fost atribuit spre cultivare.
P - Zona de parcuri, recreere, sport, spaţii plantate de protecţie cuprinde perdelele de
protecţie a cursurilor de apă; fostul teren de sport a fost scos din intravilan, fiind desfiinţat. Zona
va avea suprafaţa de 1,79 ha.
GC - Zona de gospodărie comunală va cuprinde cimitirul creştin existent.
Suprafaţa totală aferentă zonei de gospodărie comunală este de 0,89 ha.
CC - Zona căilor de comunicatii cuprinde 1 subzonă: CCR Subzona căilor de comunicaţie
rutiere. Suprafaţa totală aferentă subzonei căilor de comunicaţie rutiere este de 3,30 ha.

public
A Zona unităţilor de producţie 1.33 2.71 - -
Agricole
PTS Zona spatii verzi, sport, Agrement, turism 1.12 2.28 - -
din care:
Comunala din care:
Comunicatie rutiera
Permanent sub apa
Neproductive
ARGHISU – TOTAL INTRAVILAN 49.19 100 49.75 100
BĂGARA
Localitatea Băgara este situată în imediata vecinătate a zonei industriale din Aghireşu Fabrici
la cca. 6 km faţă de Aghireşu.
Vatra satului s-a structurat într-o formă poligonală.
Geotehnic are condiţii de fundare la adâncime cuprinsă între -1,2 şi 2,20 m, presiunea
admisibilă fiind 1,00 - 1,8 kg/cm2, fiind necesare centuri de tasare.
Pe malul stâng al pârâului Nadăş, în vestul aşezării, zona este inundabilă. Terenul este slab
productiv şi nu există zone cu alunecări de teren
Funcţiunea economică este:
16
• agricultura,
• cazare pentru localnicii care lucrează în agricultură cât şi pentru cei care lucrează în
zona industrială învecinată.
Accesul rutier în localitatea Băgara se realizează din drumul judeţean DJ 108 C pe un drum
împietruit cu o stare de viabilitate mediocră, care traversează localitatea pe un tronson de
lungime 1,2 km constituind strada principală.
Străzile secundare au o lăţime variabilă cuprinsă între 3 şi 6 m şi sunt din pământ cu o stare de
viabilitate rea, însumând 1,15 km. La intrarea în localitate există un pod de beton peste Nadăş.
Transportul de călători se realizează şi pe cale ferată, halta Dorolţu deservind şi localitatea
Băgara.
Numărul populaţiei este de 402 locuitori în majoritate de naţionalitate maghiară (361).

Aria locuibilă este de 8188 mp (indicele de locuibilitate 20,36 mp/locuitor).
Intravilanul existent cuprinde o suprafaţă de 33,25 ha.

În cadrul localităţii funcţionează:
• şcoală generală,
• o grădiniţă şi
• un magazin sătesc.
În sat există:
• biserică şi
• un cimitir.
Alimentare cu apa - reţea de apă potabilă provenită din staţia Gilău şi este distribuită la
cişmele stradale.
Satul Băgara nu are reţea de canalizare evacuarea apelor uzate făcându-se în curţile
gospodăriilor.
Apele meteorice se scurg în pârâul Nadăş.
Alimentarea cu energie electrică se face printr-un post de transformare 20/0,4kV 100

kVA racordat la linia de 20 kV Băgara-lnucu.
Distribuţia se face printr-o reţea de linii de joasă tensiune montate pe stâlpi de beton, respectiv
de lemn. Lungimea reţelei însumează 3,2 km.

Intravilanul propus al satului Băgara va avea 33,38 ha, prin regularizarea lui pe limite de
proprietate, şi va constitui un singur trup.
LMPR - Zona de locuinţe cu funcţiuni complementare. Ocupând cca. 75 % din suprafaţa
din gospodăriile existente. În total zona rezidenţială ocupă 25.01 ha.
IS – Instituţii şi dotări de interes public cuprinzând şcoala, biserica, căminul cultural, cu o
A - Zona unităţilor de producţie agricolă va avea 0,88 ha, cuprinzând zona fostului CAP.
GC - Zona de gospodărie comunală va cuprinde cimitirul existent. Suprafaţa totală aferentă
zonei de gospodărie comunală este de 1,92 ha.
CC - Zona căilor de comunicatii cuprinde 1 subzonă: CCR – Subzona căilor de comunicaţie
17

public
A Zona unităţilor de producţie 0.88 2.65 0.88 2.64
Agricole
din care:
Comunala din care:
Comunicatie rutiera
Permanent sub apa
Neproductive
BAGARA – TOTAL INTRAVILAN 33.25 100 33.38 100
18
DÂNCU
Localitatea Dâncu este situată la 3,4 km faţă de satul reşedinţă de comună pe valea Dâncului.
Vatra satului s-a dezvoltat în lunca îngustă a văii Dâncului la baza versanţilor care o mărginesc.
Versanţii sunt puternic erodati şi supuşi alunecărilor fapt pentru care au fost părăsite unele
locuinţe afectate.
Localitatea Dâncu este o aşezare fără posibilităţi de dezvoltare.
Accesul rutier în localitate este aşigurat din drumul comunal D 137 pe un drum de legătură.
Trama stradală este compusă din două străzi principale paralele în lungime de 1 km. Străzile
secundare, cu lăţime cuprinsă între 3-6 m sunt din pământ cu o stare de viabilitate rea, în
lungime de 0,65 km. În sat există un pod peste valea Dâncului.
Funcţia economică este:

• agricolă şi
• de cazare de importanţă locală
Numărul populaţiei este de 108 locuitori.

Aria locuibilă este de 3696 mp, indicele de locuibilitate este de 34,22 loc/mp.
Intravilanul existent include o suprafaţă de 40,36 ha.
În sat este:
• o singură biserică, monument istoric, şi
• două cimitire.
Alimentarea cu apa - în prezent populaţia din această localitate foloseste apa din fântâni care
este de bună calitate, la adâncime cuprinsă între 1,0 - 1,2 m.
Reţele de canalizare nu există, apele uzate menajere sunt aruncate în curţi.
Apele meteorice se scurg în valea pârâului.
Alimentarea cu energie electrică a localităţii se face printr-un post de transformare

20/0,4 kV. 100 kV A racordat la linia de 20 kV Aghireş Ticu.
Distribuţia se face printr-o reţea de linii de joasă tensiune montate parţial pe stâlpi de beton,
parţial pe stâlpi de lemn. Lungimea reţelei de pe teritoriul localităţii este de 3,1 km.
Intravilanul localităţii va rămâne cel existent cu o extinder în zona fostului grajd CAP; suprafaţa
va fi de 41,31 ha, cuprinzând un singur trup.
LMPR - Zona de locuinţe cu funcţiuni complementare ocupând 77,49% din suprafaţa
din gospodăriile existente. Suprafaţa totală a zonei va fi 31,39 ha. În UTR 5.3 se introduce
interdicţie temporară de construire datorită alunecărilor de teren active ce afectează zona.
IS – Instituţii şi dotări de interes public cuprinzând şcoala veche, căminul cultural, biserica,
cu o suprafaţă de 0,37 ha.
A - Zona unităţilor de producţie agricolă va avea o singură subzonă rezervată pentru a primi
orice unitate agricolă sau agro-industriaIă. Suprafaţa propusă este de 2,12 ha considerată
suficientă pentru etapa la care se referă P.U.G. de faţă.
protecţie a cursurilor de apă. Zona va avea suprafaţa de 2,43 ha.
19
GC - Zona de gospodărie comunală va cuprinde cimitirele existente.

rutiere. Suprafaţa totală aferentă subzonei căilor de comunicaţie rutiere este de 4.02 ha.

public
Agricole
PTS Zona spatii verzi, sport, Agrement, turism - - - -
din care:
Comunala din care:
Comunicatie rutiera
Permanent sub apa
Neproductive
DANCU – TOTAL INTRAVILAN 40.36 100 41.31 100
DOROLŢU
Această localitate se află la aproximativ 6 km distanţă de satul reşedinţă de comună.

Forma satului este liniară, alungită paralel cu valea Inucului, în sit de vale. Din punct de vedere
geotehnic, solul este compus din depuneri argiloase, adâncimea de fundare este cuprinsă între
1,2 şi 2,2 m, presiunea admisibilă fiind de 1,00-1,8 kg/cm2.
Se recomandă centuri de tasare.
Funcţiunea economică a satului este:
• agricolă şi
• de cazare.
Accesul rutier în localitatea Dorolţu se realizează pe drumul comunal DC 138 care traversează
localitatea pe un tronson în lungime de 0,7 km, porţiune care formează strada principală.
Străzile secundare au o lungime de 1,0 km, slab împietruite.
Curse regulate auto nu există, traficul de călători fiind preluat de calea ferată, din halta Dorolţu.
Numărul populaţiei este de 103 locuitori de naţionalitate maghiară.

Aria locuibilă este 2511 mp, indicele de locuibilitate este de 24,37 mp/locuitor.
Satul are:
20
• şcoală generală I-IV,

• biserică - monumet istoric, şi
• două cimitire.
Alimentarea cu apa potabilă este asigurată din fântâni, stratul de apă freatică este de bună
calitate şi se află la adâncimea 1,0 - 1,5 m.
Satul nu are reţea de canalizare, evacuarea apelor uzate menajere făcându-se în curţile
gospodăriilor.
Apele meteorice sunt colectate natural în valea Inucului.
Alimentarea cu energie electrică se face printr-un post de transformare 20/0,4 kV, 40kVA
racordat la linia de 20 kV P.A.Caolin - Căpuş.
Distribuţia se face printr-o reţea de linii de joasă tensiune montate partial pe stâlpi de beton,
parţial pe stâlpi de lemn. Lungimea reţelei de pe teritoriul localităţii este de 1,7 km.

Intravilanul propus al satului Dorolţu va avea 19,98 ha; Intravilanul va avea 1 trup:
– 6.1 Trupul principal – 19,98 ha.
Biserica reformată, monument istoric şi halta CFR Dorolţu vor fi ataşate Trupului principal al
localităţii Aghireşu Fabrici.
LMPR - Zona de locuinţe cu funcţiuni complementare. Ocupând 78,90 % din suprafaţa
din gospodăriile existente. În total zona rezidenţială ocupă 17,42 ha.
IS – Instituţii şi dotări de interes public cuprinzând căminul cultural, şcoala şi bisericile, cu
o suprafaţă de 0,35 ha.
GC - Zona de gospodărie comunală va cuprinde cimitirele existente şi districtul drumurilor
judeţene. Suprafaţa totală aferentă zonei de gospodărie comunală este de 0,36 ha.
CC - Zona căilor de comunicatii cuprinde o subzonă: CCR - Subzona căilor de comunicaţie
rutiere. Suprafaţa totală aferentă subzonei este de 1,36 ha.
Prin introducerea în intravilan a cimitirului cuprinzând biserica monument istoric, cimitirul
vechi şi halta CFR Dorolţu, aceste terenuri vor fi arondate Trupului principal al satului
Aghireşu-Fabrici.

public
din care:
GC Zona pentru gospodarie - - 0,36 1.80
Comunala din care:
GCCi Subzona cimitire - - (0.30) (1.50)
Comunicatie rutiera
21

Permanent sub apa
DOROLTU – TOTAL INTRAVILAN 17.71 100 19.98 100
INUCU
Satul Inucu este situat la 15 km faţă de reşedinţa de comună.
Vatra satului s-a dezvoltat tentacular urmând firul văii Inucului şi afluenţilor săi.
Condiţiile geotehnice permit fundarea la adâncimi cuprinse între -1,20 şi -2,50 m, presiunea
admisibilă fiind de 2,00 kg/cm2, recomandându-se centuri de tasare.
În teritoriu se semnalează alunecări stabilizate de terenuri în zona sudică a intravilanului.
Funcţia economică este:
• agricolă şi
• de cazare.
Accesul rutier în localitatea Inucu se realizează pe drumul comunal DC 138 care traversează
localitatea pe un distanţă de 0,7 km, zonă în care formează strada principală a localităţii.
Drumul este asfaltat în 2008, cu îmbrăcăminte asfaltică uşoară. Străzile secundare au o lăţime
variabilă între 3 şi 6 m, sunt din pământ, cu o stare de viabilitate rea, totalizând o lungime de
2,6 km.
Pe valea Inucului, în cadrul localităţii se găsesc 2 poduri şi 4 podeţe.
Numărul populaţiei este de 417 locuitori, majoritatea maghiari.

Suprafaţă locuibilă de 7191 mp (indicele de locuibilitate este 17,24 mp/locuitor).
În localitate functionează puţine obiective de interes public
• un cămin cultural,
• o şcoală generală clasele I-IV,
• o biserică şi
• un cimitir
Alimentarea cu apă în localitate se face din fântâni şi de la punctele de captare aflate la

extremitatea sudică şi vestică a aşezării şi distribuită prin cişmele. Apa este de calitate bună,
nivelul hidrostatic se află la adâncimi cuprinse între 1,0 - 1,5 m. În centrul localităţii se află
un izvor cu apă captată, sub formă de fântână publică.
Reţea de canalizare centralizată nu există. Evacuarea apelor uzate menajere se face direct în
curţi.
Apele meteorice se scurg în emisarii naturali.
Alimentarea cu energie electrică a localităţii se face printr-un post de transformare 20/0,4kV,

100 kVA racordat la linia de 20 kV P.A Caolin-Căpuş.
Distribuţia se face printr-o reţea de linii de joasă tensiune montate pe stâlpi de beton respectiv
de lemn. Lungimea reţelei de pe teritoriul comunei este de 4,5 km.
Intravilanul localităţii, în suprafaţă de 46,82 ha, va cuprinde, în afara intravilanului existent,

cele două gospodării de pe valea Hasnoş şi parţial, zona fostului grajd CAP.
Intravilanul va forma un singur trup.
22
LMPR - Zona de locuinţe cu funcţiuni complementare ocupând cca. 78 % din suprafaţa

din gospodăriile existente. Suprafaţa totală a zonei va fi 33,63 ha.
IS – Instituţii şi dotări de interes public cuprinzând şcoala, biserica, căminul cultural, cu o

public
A Zona unităţilor de producţie - - 0.83 1.77
Agricole
din care:
Comunala din care:
GCCi Subzona cimitire (1.22 ) (2.90) (1.22) (2.61)
Comunicatie rutiera
Permanent sub apa
INUCU – TOTAL INTRAVILAN 42.10 100 46.82 100
23
LEGHIA
Este situată în extremitatea sud-vestică a teritoriului administrativ la cca. 4 km distanţă faţă de
reşedinţa de comună.
Vatra satului s-a dezvoltat liniar de-a lungul văii Leghiei.
Este un sat de zonă deluroasă cu sit de vale.
Din punct de vedere geotehnic terenul permite adâncimi de fundare între -0,80 şi -1,50 m,
presiunea admisibilă fiind 1,00-1,80 kg/cm2
Funcţiunea economică a satului este agricolă, de cazare, industrială şi în mică măsură turistică.
Activitatea industrială este susţinută de:
• cariera de calcar care alimentează cu materie primă fabrica de ipsos din Aghireş Fabrici.
Funcţia turistică este reprezentată:
• de cabana turistică şi
• tabăra de copii aflată la 1 km distanţă de localitate.
Accesul carosabil se realizează pe drumul judeţean DJ 108 C care pe o porţiune de 2,3 km

formează strada principală a localităţii.
Drumul are două benzi de circulaţie îmbrăcate în beton care datorită transportului de mare tonaj
are porţiuni serios deteriorate. Din acest drum se ramifică o arteră care duce la cariera de gips
şi are îmbrăcăminte de beton. Străzile secundare însumează o lungime de 1,0 km, sunt
împietruite, cu viabilitate mediocră.
În prezent localitatea Leghia numără o populaţie de 543 locuitori aproape în totalitate de

naţionalitate maghiară.
Suprafaţa locuibilă este de cca. 7557 mp rezultând indicele de locuibilitate 13,91 mp/locuitor.
Intravilanul existent include o suprafaţă de 42,88 ha.
În cadrul localităţii se află:
• o şcoală generală cu grădiniţă,
• un cimitir şi
• o biserică.
În extravilan se găseşte:
• tabăra de copii Leghia, precum şi
• o cabană turistică.
Alimentarea cu apă se face :

• din sistem centralizat, realizat în ultimii ani, şi
• din fântâni;stratul hidrostatic se află la adâncimi cuprinse între 1,0 - 1,5 m.
Localitatea nu beneficiază de sistem de canalizare,

Apele meteorice sunt colectate natural de emisari.
Alimentarea cu energie electrică se face prin două posturi de transformare 20/0,4 kV însumând
o putere de 163 kVA, racordate la linia de 20 kV Aghireş-Huedin.
Distribuţia la consumatori se face printr-o reţea de joasă tensiune montată parţial pe stâlpi de
beton, parţial pe stâlpi de lemn. Lungimea reţelei de pe teritoriul localităţii este de 3,9 km.

Intravilanul propus al localităţii, în suprafaţă de 64,33 ha, va cuprinde, în afara intravilanului
24
existent, zona de locuinţe ce face lagătura între cele 2 trupuri existente, zona Băilor Leghia,
preconizată a se dezvolta ca centru turistic şi de agrement, precum şi locuinţele din punctul “La
Moară”.
Intravilanul va forma 4 trupuri:
• 8.1 Trup principal – 55,07 ha;
• 8.2 Băile Leghia – 5,74 ha;
• 8.3 Locuinţe “La Moară” – 3,48 ha;
• 8.4 “Bazin apă” – 0,04 ha.
IS – Instituţii şi dotări de interes public cuprinzând şcoala, biserica , căminul cultural, cu o
protecţie a cursurilor de apă, tabăra şcolară şi terenurile introduse în intravilan în zona Băilor
Leghia. Zona va avea suprafaţa de 5,74 ha.
GC - Zona de gospodărie comunală va cuprinde cimitirul existent în suprafaţă de 1,00 ha.
CC - Zona căilor de comunicaţii cuprinde 1 subzonă: CCR – Subzona căilor de comunicaţie
TA - Zona ocupată de cursurile de apă va avea 1,46 ha.

public
Agricole
PTS Zona spatii verzi, sport, Agrement, turism - - 5.74 8.92
din care:
Comunala din care:
GCCi Subzona cimitire (1.00) (2.33 ) (1.00 ) (1.55)
Comunicatie rutiera
Permanent sub apa
LEGHIA– TOTAL INTRAVILAN 42.88 100 64.33 100
25
MACĂU
Satul Macău se află la 9,6 km distanţă de reşedinţa de comună, în situl de luncă, format din
Valea Macăului, înconjurat de dealuri.
Forma vetrei este tentaculară, de structură adunată, uşor alungită de-a lungul văii Macăului.
Condiţiile geotehnice oferă posibilitatea de a funda construcţiile la adâncimi cuprinse între
-1,20 şi -2,20 m şi o presiune admisibilă de 1,00-1,80 kg/cm2. Se recomandă centuri de tasare.
Funcţiunea economică este:

• agricultura,
• zootehnia şi
• industria, reprezentată de un atelier de confecţionat poşete.
Accesul carosabil spre localitatea Macău se realizează pe drumul comunal DC 142 A care pe
un tronson de 1,7 km formează strada principală în cadrul localităţii. Pe străzile principale există
trotuare amenajate din piatră sau pământ care nu sunt corespunzătoare. Există două poduri şi
câteva traversări neamenajate care favorizează stagnarea apelor pe străzi. Străzile secundare au
o lăţime cuprinsă între 3 şi 6 m, sunt slab împietruite şi au o viabilitate mediocră sau rea,
însumând o lungime de 2,3 km.
Transportul de călători nu este asigurat prin curse auto. Localitatea are haltă C.F. (la 2 km
distanţă) care preia traficul de călători.
Populaţia este formată aproape în totalitate din maghiari şi numără 671 locuitori.
Aria locuibilă însumează 12943 mp cu indicele de locuibilitate 19.28 mp/locuitor.
Intravilanul actual include o suprafaţă de 82,23 ha.
• o şcoală generală,
• magazin sătesc, o biserică şi
• două cimitire;
Biserica ortodoxă, monument istoric, este complet distrusă din lipsa îngrijirii.
Alimentare cu apa are o reţea organizată de captare de apă.

Alimentarea se face din cele trei captări aflate în nord-estul, sud-estul respectiv nord-vestul
localitatii. Apa captată se acumulează în 3 rezervoare amplasate în apropierea fiecăriei captări.
Apa este condusă gravitaţional prin conducte şi distribuită prin cişmele stradale.
În localitate nu există reţele de canalizare şi apele uzate menajere sunt evacuate în curţi. Apele
meteorice se scurg în emisarii naturali.
Alimentarea cu energie electrică a localităţii Macău se face printr-un post de transformare

20/0,4 kV, 160 kVA. racordat la linia de 20 kV P.A. Caolin - Căpuş.
Distribuţia la consumatori se face printr-o reţea de joasă tensiune montată pe stâlpi din lemn
respectiv din beton. Lungimea reţelei existente pe teritoriul localităţii este de 7,2 km.
Intravilanul propus al localităţii, în suprafaţă de 97,38 ha, va cuprinde, în afara intravilanului

existent, locuinţele din zona Râtu Morii, extinzându-se şi în zona de producţie agroindustrială.
Terenul de sport va fi şi el inclus în noul intravilan, la fel ca şi halta CFR Macău.
Intravilanul va fi format din 4 trupuri:
26
• 9.1 Trup principal – 95,90 ha.

• 9.2 Halta CFR Macău – 0,26 ha.
• 9.3
• 9.4 Locuinţă “La moară” – 1,22 ha.
LMPR - Zona de locuinţe cu funcţiuni complementare ocupând 73,45 % din suprafaţa
IS – Instituţii şi dotări de interes public cuprinzând şcoala, biserica, căminul cultural şi
punctul sanitar, cu o suprafaţă de 0,64 ha.
P - Zona de parcuri, recreere, sport, spaţii plantate de protecţie cuprinde terenul de sport
şi perdelele de protecţie a cursurilor de apă. Zona va avea suprafaţa de 4,73 ha.
CC - Zona căilor de comunicaţii cuprinde 2 subzone: CCR – Subzona căilor de comunicaţie
rutiere – 5.60 ha şi subzona căilor de comunicaţie feroviare, de 0,26 ha.

public
Agricole
PTS Zona spatii verzi, sport, Agrement, turism - - 0.70 0.72
din care:
Comunala din care:
Comunicatie rutiera
CCF Zona pentru cai de comunicatie - - 0.26 0.27
Ferovară
Permanent sub apa
MACAU– TOTAL INTRAVILAN 82.23 100 97.38 100
27
TICU
Localitatea este situată la nord de reşedinţa de comună, la distanţă de 2,9 km de acestea.
Accesul în sat se face printr-o ramificaţie din drumul comunal DC 137. Vatra satului s-a
dezvoltat în zonă de versant care prezintă fenomene de alunecare.
Se manifestă o tendinţă evidentă de depopulare a aşezării datorită condiţiilor geotehnice
nefavorabile.
Ticu îndeplineşte funcţia de cazare.
Functia economica:
• agricultura
Accesul carosabil se realizează din drumul comunal DC 137, pe un drum de acces slab
împietruit, care formează strada principală a localităţii pe lungime de 1,2 km.
Are o populaţie de 82 locuitori, în totalitate români.

Suprafaţă locuibilă de 1640 mp (indice de locuibilitate: 20 mp/loc).
Suprafaţa intravilanului este de 32,77 ha.
• biserică,monument istoric, şi
• două cimitire.
• Vechea şcoală nu mai este utilizată.
Alimentează cu apa prin fântâni. Stratul freatic se găseste la adâncime de 1,5 - 2,0 m.
Reţele de canalizare nu există.
Alimentarea cu energie electrică a localităţii Ticu se face printr-un post de transformare 20/0,4
kV, 63 kVA, racordat la linia de 20 kV Aghireşu - Ticu.
Distribuţia se face printr-o reţea de linii de joasă tensiune montate parţial pe stâlpi de beton,
parţial pe stâlpi de lemn. Lungimea reţelei de pe teritoriul localităţii este de 2 km.

Intravilanul localităţii se va reduce prin scoaterea unor parcele care nu mai cuprind construcţii.
Suprafaţa noului intravilan va fi de 30,76 ha şi va constitui un singur trup.
LMPR - Zona de locuinţe cu funcţiuni complementare ocupând 81,10% din suprafaţa
IS – Instituţii şi dotări de interes public cuprinzând şcoala, biserica, cu o suprafaţă de 0,38
ha.
rutiere. Suprafaţa totală aferentă subzonei este de 1,59 ha.
28

public
Agricole
din care:
Comunala din care:
Comunicatie rutiera
Permanent sub apa
TICU– TOTAL INTRAVILAN 32.77 100 30.76 100
TICU-COLONIE
Satul este situat la o distanţă de 2,5 km faţă de reşedinţa de comună.

Vatra satului este alungită, alăturată malului stâng al Arghişului şi ocupă un sector dintr-un
versant abrupt care se ridică deasupra văii Arghişului.
Aşezarea este de dată recentă, satul având la origine o colonie generată de exploatările miniere
de cărbune, în prezent abandonate.
Astfel se explică existenţa în intravilan a două guri de mină şi un puţ de aeraj.
Majoriatea clădirilor prezintă fisuri şi degradări ca urmare a masivelor alunecări de teren din
anii 1970.
În prezent o parte din locuinţe sunt părăsite, datorită abandonării exploatării cărbunelui.
Localitatea îndeplineste funcţia:
• de cazare şi
• agricolă.
Accesul rutier se realizează prin drumul comunal DC 137 care pe o lungime de 1,5 km
traversează localitatea, formând strada principală Strada este asfaltată cu îmbrăcăminte asfaltică
uşoară şi nu are trotuare amenajate. Străzile secundare sunt din pământ cu o stare de viabilitate
rea şi au lungimea totală de 0,4 km.
Nu există transport public de călători.
Populaţia numără 197 de locuitori din care:

• 85% români,
• 8% maghiari şi
• 7% romi,
29
Intravilanul ocupând o suprafaţă de 40,90 ha.

Fondul de locuit cuprinde o arie locuibilă de 2955 mp şi un indice de locuibilitate de 15
mp/locuitor.
• şcoală cu clasele I-IV,
• un complex comercial,
• o biserică ortodoxă, monument istoric, şi
• un cimitir.
• Instalaţiile industriale aferente vechii exploatări miniere sunt abandonate la fel ca şi o
bună parte a locuinţelor.
Alimentarea cu apă se face din fântâni care au o apă de bună calitate.

În localitate nu există reţele de canalizare.
Alimentarea cu energie electrică a localităţii se realizează prin două posturi de transformare

20/0,4kV însumând o putere totală de 200 kVA racordate la linia de 20 kV Aghireş -
Ticu Colonie.
Distribuţia la consumatori se face printr-o reţea de linii de joasă tensiune montate parţia
pe stâlpi de lemn, parţial pe stâlpi de beton. Lungimea reţelei este 4,8 km.

Intravilanul localităţii se va reduce prin scoaterea unor parcele cuprinzând locuinţe şi instalaţii
miniere abandonate. Suprafaţa noului intravilan va fi de 29,87 ha şi va constitui un singur trup.
IS – Instituţii şi dotări de interes public cuprinzând şcoala, popicăria, biserica şi obiectivele
comerciale, cu o suprafaţă de 1,01 ha.
protecţie a cursurilor de apă şi terenurile de sport existente. Zona va avea suprafaţa de 2,12 ha.
GC - Zona de gospodărie comunală va cuprinde cimitirul existent.

public
din care:
30
Comunala din care:

CCR Zona pentru cai de Comunicatie rutiera 3.75 9.17 3.12 10.45
TAR Zona terenurilor aflate Permanent sub 0.83 2.03 0.70 2.34
apa
N Zona terenurilor Neproductive - - - -
TICU COLONIE – TOTAL INTRAVILAN 40.90 100 29.87 100
PROPUNERI DE DEZVOLTARE URBANISTICĂ
Fundamentarea propunerilor
În lipsa unor studii de specialitate care să susţină propunerile s-a apelat la precizările din lucrări
anterioare, şi anume:
• schiţa de sistematizare reactualizată de Institutul de Cercetare şi Proiectare Cluj-Napoca
pentru cele 11 sate ale comunei, de unde s-au preluat condiţiile geotehnice ce le oferă
teritoriul localităţilor, considerând că nu s-a schimbat nimic în privinţa condiţiilor de
fundare; pentru eventualele construcţii mai ample se va apela la foraje pentru
clarificarea acestor conditii.
• studii privind populaţia, resursele de muncă, populaţia activă şi mobilitatea teritorială
pentru problemele demografice, inclusiv proiectările demografice
• studiul zonelor de risc natural în comuna Aghireşu, elaborat de SC MINESA SA Cluj.
Evoluţie posibilă, priorităţi

Politica economică stimulativă va condiţiona dezvoltarea oricărei localităţi din ţară, potrivit cu
potenţialul existent dictat de conditiile cadrului natural şi de nivelul la care se va situa fiecare
localitate din punct de vedere demografic. Presupunând că această politică va favoriza corelările
demo--economice sănătoase pentru localităţile comunei Aghireşu revitalizarea economică va
avea cu siguranţă şanse de reuşită dacă se va investi în agricultură şi prelucrearea industrială a
unor produse locale.
Pentru a stopa migraţia, un rol important îl vor avea lucrările edilitare, în care includem în
primul rând drumurile, atât de necesare în desfăşurarea oricărei activităţi.
Conlucrarea între Consiliul Local al cărui rol este hotărâtor în gospodărirea patrimoniului
întregii comune şi populaţia din cele 11 localităti care va fi atât realizator cât şi beneficiar al
dezvoltării, va imprima impulsul atât de necesar schimbărilor ce vor urma.
Priorităţile în dezvoltarea urbanistică a celor 11 sate au fost fixate împreună cu reprezentanţii
Primăriei şi Consiliului Local:
• cuprinderea în intravilan a tuturor gospodăriilor locuite de pe raza comunei, indiferent
de amplasament, a tuturor terenurilor favorabile amplasării activităţilor industriale care
ar avea şanse de dezvoltare.
• legarea intravilanelor celor 2 sate – Aghireşu şi Aghireşu Fabrici, în perspectiva
contopiri lor;
• reducerea intravilanului în zone fără perspective de dezvoltare din satele comunei;
• repararea porţiunilor de drum distruse, întreţinerea în stare de viabilitate a tuturor
străzilor, asigurând accesul civilizat al fiecărei dintre acestea prin amenajarea şanţurilor,
31
montarea tuburilor din beton la actualele treceri prin vad, asigurarea unei lăţimi
acceptabile;
• alimentarea cu apă a întregii comune, în sistem centralizat sau local; începerea
alimentărilor cu apă pe sat sau grupe de gospodării, concomitent cu rezolvarea
canalizării apelor uzate în bazine hidroizolate vidanjabile;
• extinderea sistemului de canalizare din Aghireşu-Fabrici şi începerea demersurilor
pentru canalizarea apelor uzate în fiecare sat;
Optimizarea relaţilor în teritoriu
In vederea optimizării relaţiilor in teritoriu, atât între localităţile comunei, cât şi între comună
şi restul localităţilor învecinate, prima măsură trebuie să fie reabilitarea reţelei de transport.
Aceasta va înlesni circulaţia mărfurilor şi a persoanelor, permiţând a doua intervenţie, de data
aceasta la nivelul descentralizării şi deconcentării serviciilor pentru populaţie, în contextul unei
tot mai necesare regândiri a reţelei de localităţi a judeţului.
In acest sens, sugerăm administraţiei publice judeţene reluarea, în noul context economico-
social, a ideii unor centre de polarizare zonale, care să asigure serviciile de bază pentru mai
multe comune învecinate. Aghireşu ar putea constitui un astfel de pol, având în vedere atuurile
economice si de infrastructură pe care le posedă.
Dezvoltarea activităţilor economice

Potenţialul existent al comunei nu este valorificat în totalitatea lui.
Recesiunea economică care se manifestă în România dupa anul 1990, caracterizează şi soarta
activităţilor economice în comuna Aghireşu.
Pieţele de desfacere din ţară, în ceea ce priveste caolinul nu mai au aceeaşi capacitate de
absorbţie ca şi înainte de 1990.
Nu se poate evalua o evoluţie posibilă, sau să se dea o soluţie în vederea redresării acestei
situaţii, deoarece conjunctura actuală este determinată de un şir de motivaţii care depăşesc
cadrul economic al comunei Aghireşu.
Se preconizează că şi în viitor industria să deţină o pondere importantă.
Agricultura
Teritoriul comunei Aghireş, situat în zona solurilor brune şi brun roşcate, beneficiază de
condiţii naturale şi social-economice favorabile pentru creşterea animalelor şi în primul rând a
vacilor pentru lapte, a oilor pentru lână, lapte şi carne.
Faptul că proprietatea asupra pământului este în majoritate privată (4844,9 ha din totalul agricol
de 7.593) duce la concluzia că în comuna Aghireşu sunt create condiţii pentru dezvoltarea
activităţilor agro-zootehnice, iar iniţiativa agricultorului privat este singura forţă care poate
impulsiona dezvoltarea agriculturii şi zootehniei în zonă.
Presupunând că la nivel naţional se va adopta o nouă politică agrară. care să stimuleze şi să
asigure modernizarea şi dezvoltarea gospodăriei ţărăneşti, singura în măsură să schimbe radical
situaţia economico-socială a satelor, iar organele judeţene şi locale o vor aplica prin pârghii
eficace, se vor crea condiţiile de dezvoltare susţinută a cadrului construit şi al infrastructurii la
sate.
Se poate recomanda dezvoltarea agriculturii în baza zonificării producţiei în judeţul Cluj, care
îşi păstrează valabilitatea, comuna făcând parte din zona cu specific în producţia de lapte, carne,
grâu, in şi lână.
Condiţiile ecologice existente în teritoriul comunei vor imprima un profil propriu, laptele,
carnea şi cerealele având o pondere principală
Se propune ca structura culturilor pentru perioada de perspectivă să rămână în general aceeaşi.
32
Condiţiile naturale şi cele social-economice sunt favorabile pentru creşterea animalelor şi în

primul rând pentru creşterea bovinelor pentru lapte şi carne şi ovinelor pentru lână, lapte şi
carne. Se prevede că furajele fibroase şi masa verde vor putea fi aşigurate în întregime din
producţia proprie a comunei.
Furajele concentrate se vor procura din surse exterioare comunei.
Forţa de muncă necesară pentru agricultura comunei Aghireşu va fi asigurată de proprietarii
terenurilor arabile în cadrul asociaţiilor înfiinţate pe terenurile proprietate particulară sau de
angajaţii din intreprinderile agricole de stat.
În ceea ce priveste lucrările de amenajare a teritoriului agricol. se recomandă ca lucrările de
desecări şi combatere a eroziunii solului începute înainte de 1990, să fie continuate.
Silvicultura
Măsurile pentru conservarea şi dezvoltarea fondului forestier se propun a fi următoarele:

• Îmbunătăţirea compoziţiei actuale a tuturor arboretelor prin extinderea gorunului în
toate staţiunile, introducerea prin plantare a răşinoaselor pin, strob, duglas, larice -
precum şi a speciilor foioase valoroase - paltin, frasin, tei, cireş.
• Realizarea unei structuri optime a fondului de producţie sub raportul claselor de vârstă
şi de producţie.
• Recoltarea, cu continuitate a posibilităţilor anuale şi respectarea poşibilităţilor stabilite
prin angajamente silvice.
• Conversia tuturor arboretelor la regim de cadru gospodărire care asigură o mai mare
vigoare de creştere, o stare de sănătate mai bună şi în final o cantitate mai mare de material
lemnos.
• Aplicarea operaţiunilor culturale şi a tăierilor de igienă la timpul potrivit.
• Recoltarea intensivă a produselor pădurii (fructe de pădure plante medicinale, vânat)
• Interzicerea păşunatului şi a delictelor de pădure care duc la degradarea solului pădurii.
• Se recomandă să se planteze cât mai multe zone cu pădure pentru stingerea ogaşelor
ravenelor active şi pentru reintegrarea terenurilor degradate în circuitul economic.
Industria
În perspectivă, comuna Aghireşu îşi va menţine funcţia economică industrială în baza surselor
de materii prime şi a obiectivelor industriale din zestrea comunei.
Ponderea activităţii industriale se va desfăşura şi în continuare în satul de reşedinţă.
Activităţile din cadrul prelucrării materialului lemnos îşi vor menţine activitatea şi vor putea
dezvolta funcţie de capacitatea de acoperire a exploatării forestiere din zonă.
Balneo-turism
• Se propune menţinerea şi reamenajarea zonei cabanei Leghia şi punerea în valoare a
izvoarelor balneare sulfuroase.
• De asemenea se propune introducerea în circuitul turistic a zonei lacurilor antropice din
carierele Aghireşu – “Laguna Albastră”.
33
Evoluţia populaţiei
Pe teritoriul României, în ultimii 35-40 de ani s-a dus o politică demografică artificială. Politica
de industrializare forţată a oraşelor a produs migrarea forţei de muncă spre oraşe. De asemenea
se cunoaşte şi fosta politică de desfiinţare a localităţilor rurale. Aceşti factori au determinat ca
elementele de calcul care stau la baza unei prognozări ştiinţifice să ducă la rezultate eronate.
Populaţia are tendinţa de a-şi menţine efectivul, iar în următorii 5-10 ani să ajungă la un spor
natural pozitiv.
In anul 2016 populaţia comunei a ajuns la 7191 locuitori, faţă de 7173 în 2002 şi
7116 locuitori la Recensământul din 2011.
Localităţile cu o perspectivă de dezvoltare din acest punct de vedere sunt:
• Aghireşu,
• Aghireşu Fabrici,
• Arghişu,
• Băgara
• Dorolţu,
• Inucu,
• Leghia şi
• Macău, situate favorabil faţă de căile de comunicaţie.
Localităţile Dâncu, Ticu Colonie şi Ticu, situate excentric, au o populaţie îmbătrânită şi datorită
posibilităţilor reduse de practicarea agriculturii numărul populaţiei va scădea sau în cel mai bun
caz se va menţine.
Estimarea resurselor de muncă

Resursele de muncă au tendinţe de stagnare în ceea ce priveste agricultura şi industria. Locurile
de muncă se estimează că se vor menţine la nivelul actual cu o tendinţă de creştere de proporţie
în favoarea prestărilor de servicii.
Fondul actual de locuinţe corespunde ca suprafaţă locuibilă cerinţelor viitorului, lucrările de
investiţii din acest domeniu vizând doar creşterea gradului de confort al fondului de locuit.
Organizarea circulaţiei
Circulaţia rutieră
Pentru întreaga comună se preconizează terminarea asfaltării drumurilor comunale pe toată
lungimea aferentă localităţii, inclusiv în zona rezervată activităţilor industriale şi refacerea
drumurilor aflate în stare rea.
Reţeaua stradală existentă în intravilanurile propuse răspunde, ca structură, cerinţelor de
circulaţie ale localităţilar nefiind nevoie de deschiderea unor străzi noi, decât în cadrul zonelor
rezidenţiale propuse.
Se impune modernizarea străzilor existente în următoarea ordine a priorităţii:
• repararea drumurilor judeţene şi comunale; insistăm asupra modernizării drumului DJ
108N, de la ieşirea din Arghişu până la Cuzăplac (jud. Sălaj), drum ce ar putea constitui
cea mai scurtă conexiune a comunei cu Autostrada TRANSILVANIA.
• aducerea străzilor la gabaritele minime prevăzute în STAS 10144/1-90. inclusiv o bandă
pentru circulaţia căruţelor;
• asigurarea colectării şi evacuării apelor de pe traseul străzilor;
• amenajarea intersecţiilor străzilor principale cu străzilor secundare;
• întreţineree stării de viabilitate a străzilor secundare prin împietruire şi/sau asfaltare;
• amenajarea spaţiilor de parcare în zona centrală;
34
• protecţia drumurilor împotriva unor viitoare eroziuni provocate de pâraiele ce însoţesc

sau constituie şanţul drumului; amenajarea şi întreţinerea unor şanţuri dimensionate
corect va condiţiona menţinerea în stare bună a acestor drumuri;
• realizarea podeţelor tubulare în toate punctele de trecere prin vad a pâraielor traversate
de drumuri;
• corectarea unor trasee de drum ce prezintă pante ce depăşesc normele de profil;
• pietruirea tuturor drumurilor secundara pe întregul lor traseu;
Circulatia feroviară
Zona comunei Aghireşu necesită îmbunătăţiri în ceea ce priveste transportul pe calea ferată:
privitor la reţeaua de căi ferate, este necesară refacerea liniei în vederea asigurarii unei viteze
de circulaţie adecvate traficului internaţional, precum şi reamenajarea şi modernizarea spaţiilor
din staţiile şi haltele CFR.
Intravilan propus. Zonificare funcţională, Bilanţ teritorial
Analiza amănunţită a situaţiei existente a permis să se stabilească limite pentru teritoriile

intravilane ale celor 11 sate componente, care să răspundă cerinţelor reale de dezvoltare a
localităţiior respective.
Pentru stabilirea intravilanurilor s-a ţinut seama de următoarele principii:
• să nu se propună includerea unor suprafeţe exagerat de întinse şi în acelaşi timp să se
respecte limitele de proprietate asupra terenurilor, în cazul unor parcele întinse s-a
procedat la fragmentarea proprietăţii, neexistând altă soluţie în condiţiile naturale date;
• să nu se includă în intravilan terenuri neconstruibile aflate pe plante abrupte sau cu alte
riscuri naturale previzibile;
• să nu se includă în intravilan terenuri fără destinaţie, prin determinarea încă din faza I-
a P.U.G. a destinaţiei terenurilor intravilan în concordanţă cu premisele şi potenţialul de
dezvoltare al localităţilor s-a înlăturat pericolul apariţiei de disfuncţionalităţi între
zonele funcţionale, a căror delimitare s-a făcut practic concomitent cu limita
intravilanului;
• să se respecte Regulamentul General de Urbanism (H.G.L. nr. 525/1999) şi alte
normative în vigoare; depăşirea suprafeţei de 1000 m2 pentru o gospodărie nu constituie
o încălcare a prevederilor Legii nr. 50/1991 deoarece în suprafaţa propusă drept
intravilan curţile şi construcţiile reprezintă în toate cazurile mai puţin decât suprafaţa
prevăzută de lege, restul de teren fiind arabil, livezi sau fâneţe care constituie
majoritatea suprafeţelor aflate între construcţiile dispersate ale gospodăriei;
• să se asigure rezerve de teren pentru fiecare zonă funcţională, pentru ca în cazul apariţiei
unor împrejurări prielnice să nu se constate că terenul este insuficient pentru obiectivul
care se doreşte amplasat in zona respectivă. Se deschide astfel calea amplasării oricărui
obiectiv care ar putea valorifica condiţiile şi resursele locale, indiferent de anvergură;
• conform prevederilor Legii ni. 50/1991, propunerea unui nou intravilan se face
comparându-i limita cu limita intravilanului la 1990 sau cu dezvoltările ulterioare.
Suprafaţa propusă pentru noul intravilan este de 871,64 ha, rezultând un spor de 154,17
ha faţă de situaţia existentă - 717,47 ha.
Pentru stabilirea intravilanului s-au luat în considerare suprafeţele de teren care fac şi vor putea
face parte din zona de interes pentru construirea de locuinţe sau obiective de interes public;
La stabilirea intravilanului s-a pornit de la premiza că localitatea se va menţine aproximativ în
35
limitele actuale, asigurând şi spaţiu pentru o eventuală regrupare a locuitorilor din satele
bazinului Almaşului.
În urma acestor intervenţii în stabilirea intravilanului rezultă zonificarile pe localităţi şi
funcţiuni trecute la fiecare localitate in parte
Dezvoltarea echipării edilitare
Gospodărirea complexă a apelor

Se propune efectuarea de lucrări de indiguire pe porţiunile unde Nadăşul inundă şi lucrări
pentru a se opri dezvoltarea torenţilor
Pentru asigurarea alimentării cu apă este necesar să se găsească noi surse naturale, izvoare sau
straturi hidrostatice care pot fi captate. Aceasta în special pentru localităţile Băgara şi Dorolţu,
precum şi zona nordică a comunei vizând localităţile Aghireşu, Dâncu şi Ticu. Aceste localităţi
au posibilităţi reduse de alimentarea cu apă.
În zonă sunt greu de găsit izvoare sau rezerve subterane de apă, deoarece subteranul este
împânzit de galeriile minelor închise şi datorită alunecărilor de teren.
Alimentarea cu apă. Canalizarea

Bazinul pârâului Nadăş, are o situaţie bună în ceea ce priveste izvoarele de suprafaţă şi
captările de ape subterane. Această zonă care cuprinde Aghireşu, Aghireşu Fabrici, Băgara,
Dorolţu, Leghia, Macău şi Inucu, poate fi alimentată cu apă şi oferă condiţii favorabile pentru
amplasarea de staţii de epurare.
Zona nordică a comunei - localităţile Arghişu, Dâncu şi Ticu - are posibilităţi reduse de
alimentarea cu apă.
Se prevede reabilitare, modernizare si extindere reţea comunală de apă în localităţile comunei.

Se prevede extinderea reţelelor de canalizare la toate localităţile comunei; pentru localitatea
Aghireşu s-a prevăzut amplasamentul staţiei de epurare.
Va trebui acordată atenţie sporită modului de realizare a acesteia în zonele cu pante accentuate
sau afectate de alunecări de teren. In aceste zone se recomandă realizarea de microstaţii de
epurare pentru grupuri de gospodării sau prevederea de bazine hidroizolate vidanjabile, pentru
a evita cheltuielile determinate de realizarea sau exploatarea reţelelor în condiţii dificile.
Gospodărire comunală
Datorită dezvoltării localităţii Aghireşu Fabrici, se face necesară înfiinţarea unei noi pieţe
agroalimentare.
În toate localităţile s-a organizat un sistem de colectare a deşeurilor menajere, deservit de un
operator privat.
Alimentarea cu energie electrică

În funcţie de creşterea consumului de energie electrică în urma apariţiei de noi consumatori, în
special cei industriali, se va mări puterea transformatoarelor în posturile de transformare şi se
vor redimensiona şi prelungi reţelele de joasă tensiune existente.
Se vor înlocui treptat stâlpii din lemn cu stâlpi din beton.
Telecomunicaţii
Pentru viitor se prevede sporirea rolului telefoniei mobile.
36
Obiective de utilitate publică

Pentru perioada la care se referă P.U.G. de faţă se propun următoarele obiective de utilitate
publică, prin “PLANUL DE ACTIUNE PENTRU IMPLEMENTARE SI PROGRAMUL DE
INVESTITII PUBLICE 2014-2020, COMUNA AGHIREŞU, JUD. CLUJ”:
1. Modernizare drumuri locale şi străzi - Aghireșu Fabrici;
2. Extindere rețele de apă potabilă şi canalizare Aghireșu Fabrici;
3. Reparații si întreținere străzi în toată comuna;
4. Canalizare Aghireșu Sat – pe lângă drumul principal şi stație de epurare;
5. Asfaltare străzi localitățile Dâncu şi Ticu;
6. Modernizare clădire multifuncțională Macău;
7. Reparații cămine culturale în satele aparținătoare: Inucu, Leghia, Dorolţu, Băgara, Dâncu,
Arghişu, Aghireşu, Aghireşu Fabrici;
8. Sala de sport Aghireșu Fabrici – fonduri CNI;
9. Cămin pentru îngrijirea persoanelor vârstnice Aghireșu;
10. Tabăra Leghia – preluare şi realizare Centru turistic;
11. Castelul Bocskai – renovare, punere in valoare;
12. Centrul de informare turistică – fonduri EU;
13. Regularizarea Văii Macău;
14. Rezervaţia naturală „Gipsurile de la Leghia” - punere in valoare;
Obiectivele sunt reprezentate pe planşele de Reglementări şi Reţele edilitare, ca şi pe planşele

anexate „Strategiei de dezvoltare a Comunei Aghireşu”.
37
CAP. II ELEMENTE ALE CADRULUI NATURAL
Comuna Aghireşu este situată în partea de nord-vest a judeţului Cluj, avand o formă înscrisă
într-un triunghi, cu urmatoarele vecinătăţi: pe latura vestică, nordica si estica judetul Sălaj
(comuna Cuzăplac), la sud-vest comuna Izvorul Crişului, la sud-est se invecineaza cu comuna
Gîrbău, iar pe latura sudica cu comuna Căpuşu Mare.
Avand în vedere ca se află la periferia judeţului, o caracteristică o reprezintă relativa izolare.
Se manifestă atât in ceea ce priveşte infrastructura de transport cat şi gradul de dezvoltare
economică şi socială. Artera rutiera cea mai importanta o reprezinta DJ 108C cu directie sud-
est, nord vest legand cele doua mari sate Aghiresu Fabrici si Aghiresu Sat. Pe acelasi ax se afla
si calea ferata spre Oradea.
Satele componente ale comunei sunt grupate în două bazine hidrografice:
• bazinul Nadăşului: Aghireşu - resedinta de comuna; Aghireşu Fabrici; Băgara; Dorolţu;
Inucu; Leghia; Macău;
• bazinul Almaşului: Arghişu; Dâncu; Ticu; Ticu Colonie.
Stratigrafia
Din punct de vedere geologic comuna Aghireşu se află situată în Depresiunea Transilvaniei.
Depresiunea Transilvaniei este unitatea cuprinsă între ramurile muntoase ale Carpaţilor, avand
un fundament alcatuit din sisturi cristaline si formatiuni sedimentare. Ea s-a format prin
scufundare, la sfârşitul perioadei cretacice.
Depresiunea Transilvaniei este o unitate morfologică cu înălţimi reduse, de maxim 850 m în
flancul est, spre contactul cu Eruptivul nou al lanţului Harghita şi de 500-600 m în flancul vest,
spre contactul cu Munţii Apuseni.
Formaţiunile întâlnite în zona de interes aparţin Paleogenului (Ypresian, Luteţian, Priabonian,
Lattorfian, Rupelian, Chattian-Aquitanian) şi Cuaternarului (Holocen).
Ypresian (Pg1+y): este reprezentat de complexul argilelor pestriţe inferioare, formate într-un
mediu continental lacustru, complex constituit din argile roşii micacee, cu intercalaţii
lenticulare de pietrişuri şi nisipuri.
Luteţian (lt): este reprezentat prin mai multe orizonturi: orizontul gipsului inferior şi
marnocalcarelor şi orizontul argilelor cenuşii.
Priabonian (pr): este constituit dintr-un calcar grosier inferior (organogen format exclusiv din
foraminifere) şi din argile pestriţe superioare.
Lattorfian (lf): este reprezentat prin calcarul de Hoia. Acesta este un calcar grezos cu spărtură
brecioasă. Se remarcă şi fragmente de corali şi numuliţi. Acest calcar are o dezvoltare locală.
Rupelian (rp): îi sunt atribuite stratele de Tic inferioare (alcătuite din argile roşii, verzui cu
intercalaţii de gresii şi nisipuri), stratele de Bizuşa (constituite în bancuri groase de marne
calcaroase cenuşii – albicioase, puţin bituminoase) şi stratele de Ileanda (formate din argile
foioase bituminoase cu solzi şi schelete de peşti, pachet care spre partea superioară prezintă
intercalaţii grezoase).
Chattian – Aquitanian (ch-aq): este reprezentat prin stratele de Tic superioare, stratele de
Cetăţuia (gresii şi nisipuri), stratele de Zimbor (conţin nisipuri albe cuarţoase pe alocuri
cărbunoase) şi stratele de Sân-Mihai (argile roşii nisipoase, gresii roşiatice), depuse în mediu
salmastru şi continental.
38
Holocen (qh): acestuia i-au fost repartizate nisipurile şi pietrişurile groase de 2-6 m, aparţinând
luncii.
Tectonica
Depresiunea Transilvaniei s-a format la sfârşitul Cretacicului în urma prăbuşirii care a avut loc
în faza Laramică. Această prăbuşire a avut loc treptat. Fundamentul Carpatic s-a găsit în sondaje
la o adâncime relativ mică. După prăbuşire, marea a ocupat toată depresiunea în Eocen şi
Oligocen. Din zona prăbuşită au rămas creste şi insule, până la sfârşitul Helveţianului.
Sedimentarea a avut loc liniştit până la sfârşitul Ponţianului. Din când în când apar intercalaţii
de tufuri datorită erupţiilor din zona eruptivului nou. Pe teritoriul comunei nu se pun in evidenta
linii de falii majore.
Geomorfologia
Zona comunei Aghireşu aparţine, din punct de vedere geomorfologic, Podişului Someşan,
respectiv zonei de interfata intre Podisul Somesan propriu-zis si zona premontana a muntilor
Apuseni.
Aceasta este împărţita în trei sectoare:
• sectorul Huedin,
• sectorul Podişului Păniceni,
• sectorul Căpuş- Cluj.
Sectorul Podişului Păniceni si dealurile Capus- Nadas, situate mai la est, păstrează cele mai
întinse suprafeţe structurale, iar abrupturile structurale, generate de eroziunea vailor, sunt
orientate către munte. Tipic in acest sens, si cu o dezvoltare deosebita este relieful de cuesta
dispus pe versantul stang al raului Nadas, vale care se grefeaza, pe toata lungimea sa din cadrul
comunei Aghiresu, perpendicular pe inclinarea stratelor. Mentinerea reliefului de cuesta este
posibila mai ales datorita prezentei in subasment a calcarelor, mult mai rezistente la eroziune.
Situatie similara se poate observa pe toti afluentii cu aceeasi orientare fata de caderea generala
a stratelor (sud vest – nord est). Tot aici apare şi o bombare a stratelor calcaroase, in forma de
dom - domul din satul Leghia. Eroziunea regresivă a pârâului Leghia (afluent al Nadaşului) a
golit acest dom, formand o mare butonieră, delimitată de cueste circulare.
Aspecte geotehnice
Din punct de vedere geotehnic, teritoriul comunei se imparte in trei zone:
• Zona I cuprinde terenuri argiloase, majoritatea contractile cu lentile izolate, compuse
din fragmente de calcare cu tuf si liant aflate in zonele de versant, care permit adancimi
de fundare de pana la -2m. Se vor prevedea centuri de tasare, cu presiunea admisibila
de 2,00 kg/cmp.
• zona II cuprinde terenurile din Lunca Vaii Nadasului si zona conurilor de dejectie a
confluentelor, alcatuite din depuneri argiloase prafoase, materii organice, pietris si fragmente
din rocile de subasment. Adancimea de fundare este cuprinsa intre -1,50; – 2,50m, cu presiunea
admisibila de 1,5 kg/cmp.
• Zona III este zona terenurilor mlastinoase, care au la baza depozite marnocalcaroase
grezoase. Constructiile se pot amplasa doar in urma unor lucrari speciale de drenare si
asanare, iar adancimile de fundare au valori ridicate intre -6 la -12, cu presiunea
admisibila de 5,0 kg/cmp.
Aspectul general al reliefului este deluros, cu altitudini cuprinse intre 400-500m, traversat in
39
principal de catre Valea Nadasului, pe firul careia sunt amplasate majoritatea satelor din
comuna. Cea mai mare altitudine se inregistreaza in Dealul Ursilor (741 m) de pe teritoriul
satului Macau. Tot pe culoarul Nadasului se continua si legaturile cu comunele invecinate.
Lunca Vaii Nadasului are printre principalele caracteristici o terasa bine dezvoltată, extinsă şi
pe văile afluente, avînd o altitudine cuprinsa intre 425-450m cu aluviuni cu grosimi intre 1,5-3
m.
Latimea terasei variaza intre 50-60 m pana la 800 m la gurile de varsare a afluentilor. Lunca
Nadăşului este adesea inundata, cu precadere in perioadele cu precipitatii intense, formandu-se
zone mlastinoase.
Afluentii Nadăşului, cu lungimi de cativa kilometri, au vai largi, nu prea adanci, formand in
bazinele de receptie spatii depresionare in care se afla vetrele satelor. Ca urmare, cateva din
siturile de vetre s-au dezvoltat la contactul lunca-versant, evitand lunca inundabila si pantele
accentuate cu procese geomorfologice de alunecari si eroziuni intense.
Localitatile din nordul comunei se situeaza pe vaile Arghisu si Dâncu afluenti ai Almasului,
tributar Somesului.
In ceea ce priveste zona de deal culmile au aspect de platou cu altitudini cuprinse intre 450-
500 m, fragmentate de o retea hidrografica puternic ramificata in conditiile unei alternante
accentuate a duritatii rocilor, ca urmare a varietatii petrografice ridicate. In general, versantii se
prezinta ca asimetrici si cu pante accentuate, mai ales versantii cu expunere sudica datorita
proceselor de meteorizatie mult mai intense.
In contextul despaduririlor intense, realizate in timp si pe fondul unei alcatuiri petrografice
variate si mai putin stabile, procesele de eroziune au cunoscut o amploare din ce in ce mai
ridicata.
Incepand cu eroziunile in suprafata, continuand cu ravenatie si torentialitate si mai departe cu
eroziunea areala prin alunecari de teren (majoritatea fiind alunecări primare şi reactivate),
suprafete cu umiditate excesiva prin stagnarea apei pe versanti si prin inundabilitate, toate
acestea au afectat suprafete extinse ale comunei.
Clima
Prin situarea sa în partea de Sud-Vest a Podişului Someşan, comuna Aghireşu are o
climă temperat-continentală iar prin altitudinea reliefului se încadrează etajului climatic de deal
dar cu o serie de particularităţi rezultate din condiţiile geografice locale datorită apropierii de
zona mai înaltă a Munţilor Apuseni.
Temperatura medie anuală este de 8°C, valoare care indică un potenţial termic redus
faţă de restul Podişului Someşan. Luna cea mai rece din an este ianuarie cu -4,4°C, iar cea
mai caldă iulie cu 18,7°C. Temperaturile medii pe anotimpuri sunt: 8,4°C primăvara, 17,8° C
vara, 8,5°C toamna, -2,9°C iarna. Rezultă că, în general, iernile sunt blânde datorită faptului că
rama muntoasă protejează regiunea de curenţii reci, iar verile plăcute se explică prin altitudinea
medie de 480 m.
Cantitatea medie de precipitaţii este de 633,2 mm/an suficientă în condiţiile unei
repartiţii regulate pe parcursul unui an. În iunie se înregistrează o medie de 116,2 mm, iar luna
februarie este cea mai săracă în precipitaţii 18,3 mm. În total sunt 130-140 zile cu precipitaţii
cele mai multe sub formă lichidă. Prima zăpadă, de obicei, cade în prima decadă a lunii
noiembrie, iar topirea în totalitate se realizează la începutul lunii martie. Stratul de zăpadă are
grosimi de 20-70 cm dar sunt ani în care ajunge la 90-100 cm şi se păstrează ca strat continuu
50-60 zile pe an.
40
Prin poziţionarea sa comuna Aghireşu se află în calea vânturilor de vest, astfel frecvenţa
anuală a circulaţiei vestice este de 26%. Se produc invazii de aer maritim polar care se
caracterizează printr-o mare instabilitate. Iarna se adaugă invazii de aer maritim-arctic din NV
ce duc la o scădere a temperaturilor şi creşterea cantităţilor de precipitaţii, iar vara a aerului
maritim-polar, mai cald, din SV. Caracterul depresionar al reliefului influenţează direcţia,
viteza şi frecvenţa vântului. Atunci când direcţia acestuia este una NV sau V apare o
accelerare a vitezei vântului datorată orientării generale a Văii Nadăşului de la vest la est, pe
când în alte situaţii, când vântul are alte direcţii se manifestă caracterul de adăpost.
Reteaua hidrografica
Reţeaua hidrografică este dominată de valea Nadăş (afluent al Someşului Mic), iar
principale cursuri de apă din zonă sunt reprezentate de valea Leghia şi afluenţii acesteia Foidoş,
Botoş, Dumbrava şi Birţ.
Conform clasificării hidrochimice a râurilor, cursurile de apă anterior menţionate fac
parte din categoria râurilor sulfatice cu mineralizări între 500 – 1000 mg/l.
Această caracteristică se datorează prezenţei gipsurilor în sedimentele eocen-oligocene
şi miocene ce intră în constituţia substratului cuvetei râurilor (roci bogate în carbonaţi de
calciu). Cationii asociaţi sulfatului sunt sodiul şi calciul.
Râurile sulfatice au asociat valori mari ale durităţii (8 – 16°G).
Cota pânzei apei freatice este în relaţie directă cu nivelul apei din cele două văi din
zonă, Valea Leghia şi Pârâul Fânului.
Datorită fisuraţiei avansate a gipsurilor apa din precipitaţii se acumulează la baza
acestora, la nivelul argilelor vărgate roşii, formând izvoare cu debit slab. Apa datorită
substratului ce formează cuveta, are în componenţa sa sulfaţii aceştia imprimând gust sălciu
impropriu pentru potabilitate.
Cota apei freatice este inferioară bazei complexului gipsifer, toate vetrele carierelor
vechi sau în funcţiune din regiune sunt uscate.
De remarcat aici sunt lacurile de origine antropică, rezultate in urma excavaţiilor pentru
exploatarea caolinului din apropierea localitatii Aghireşu Fabrici, unde se practică, deocamdată,
un turism neorganizat.
O resursa deosebită sunt ivirile de ape minerale sulfatate, calcice, slab bicarbonatate, hipotone
si atermale in zona Leghia, unde din anul 1840 şi pană in anul 1959 a funcţionat microstaţiunea
balneară “Băile Leghia” . Astăzi, aceste izvoare termale sunt abandonate.
41
CAP. III CALITATEA AERULUI
DESCRIERE SURSE DE POLUARE EXISTENTE SI PROPUSE

Sursele de poluare pentru factorul de mediu AER constituie;
• activitatile industriale,
• traficul rutier,
• incalzirea locuintelor, birourilor
• depozitarea deseurilor,
• activitatea de crestere a animalelor
• activitatea de cultivare plante
• activitatea de constructie locuinte, statie de epurare si drumuri
ACTIVITATILE INDUSTRIALE
Funcţiunea industrială – extracţia şi prelucrarea substanţelor nemetalifere - este dezvoltată
în special în Aghireşu Fabrici şi Leghia.
Lista principalelor unităţi industriale sau de construcţii:
• SC BEGA – MINERALE INDUSTRIALE SA – exploatare mineră de caolin şi nisipuri
cuarţoase
POLUANTI :
➢ proces tehnologic: pulberi in suspensie, pulberi sedimentabile
➢ mijloace de transport si utilaje: gaze de esapament, pulberi in suspensie
• SC ETEX BUILDING PERFORMANCE SA– producţie de ipsos

POLUANTI :
Există instalaţie filtru de desprăfuire dar care nu a functionat corespunzator, in prezent in curs
de modernizare.
POLUANTI :
• SC ELECTRICA SA - Centru de reţele electrice Aghireşu.
POLUANTI :
➢ proces tehnologic: pulberi in suspensie, gaze de ardere
In momentul intrării în funcţiune a sistemului hidroenergetic de pe Someş, termocentrala îsi
încetează activitatea, rămâne cu un singur cazan, folosit pentru termoficarea localităţii
Aghireşu-Fabrici. In prezent si acest cazan este oprit, ceea ce a condus la reducerea poluarii
aerului.
In zona industrial Aghireşu-Fabrici, este o cumulare de poluanti cu circulatia de pe drumul

DJ108C la poluantii gaze de ardere si pulberi in suspensie.
42
43
44
TRAFICUL RUTIER
Comuna Aghireşu are o poziţie favorabilă în raport cu arterele majore de circulaţie din judeţ,
ea fiind traversată de două mari drumuri judetene care asigură legătura cu drumurile naţionale
DN 1 şi DN 1F.
Principalele drumuri care traversează comuna sunt:

• Drumul judeţean DJ 108 C (DN1F - Viştea - Aghireşu - Mănăstireni - Calata – Răchiţele
- Doda Pilii) traversează teritoriul comunei pe un tronson de lungime de 17 km şi
constituie strada principală pentru localităţile Aghireşu Fabrici, Aghireşu şi Leghia. Este
un drum cu două benzi de circulaţie cu îmbrăcăminte initiala de beton, actualmente
asfaltat in mare parte. Acest drum este folosit de vehicolele de mare tonaj care transportă
minereul de calcar de la Leghia la Aghireşu Fabrici → POLUARE CU GAZE DE
ESAPAMENT
• Drumul judeţean DJ 108 N (DJ 108 C Aghireş – Petrind – Cuzăplac) traversează
teritoriul comunei pe un tronson în lungime de 4 km şi constituie cea de a două stradă
a centrului de comună. Drumul are două benzi de circulaţie, este asfaltat până la
iesirea din judeţ. Pe acest drum se asigură legătura cu judeţul Sălaj, şi în perspectivă, cu
Autostrada TRANSILVANIA – nodul Zimbor. → POLUARE CU GAZE DE
ESAPAMENT
• Drumul DC 137 (DJ 108 N - Ticu Colonie - Arghişu) are o lungime în teritoriu de 8,0
km asigurând accesul spre localităţile Ticu Colonie, Arghiş, Ticu, Dâncu. Drumul are
două benzi de circulaţie, este asfaltat. Drumul traversează Ticu Colonie şi Arghişu
constituind strada principală a acestor localităţi. → POLUARE CU GAZE DE
ESAPAMENT
• Drumul comunal DC 138 (DN-1 Dumbrava - Dorolţ, DJ 1 08C) traversează teritoriul
comunei pe un tronson în lungime de 6,5 km şi constituie strada principală pentru
localităţile Dorolţu şi Inucu. Drumul are o îmbrăcăminte asfaltică uşoară realizată în
2008. Pe acest drum se aşigură legătura cu localitatea Dumbrava şi în continuare DN 1
45
- în comuna Căpuşu. → POLUARE CU GAZE DE ESAPAMENT

• Drumul comunal DC 142-A (DJ 108C - Macău) are o lungime în teritoriu de 3,0 km şi
formează strada principală pentru localitatea Macău. Până la intrarea în localitate pe
cca. 1,5 km drumul a fost asfaltat, cu o stare de viabilitate mediocră. În rest este
împietruit, cu o stare de viabilitate slabă. În continuarea acestui drum există un drum
• agricol între Macău şi Straja, care nu permite accesul auto având declivitate mare. →
POLUARE CU GAZE DE ESAPAMENT, PULBERI IN SUSPENSIE, PULBERI
SEDIMENTABILE
• Drumul comunal DC 133 (DC 137 - Dâncu) cu o lungime de 1,3 km este asfaltat pana
la intrarea in sat, , lucrare demarata în 2008. → POLUARE CU GAZE DE
ESAPAMENT, PULBERI IN SUSPENSIE, PULBERI SEDIMENTABILE
• Drumul local Ticu Colonie – Ticu, are o lugime de 1,5 km si este pietruit din 2008, iar
ulterior asfaltat. → POLUARE CU GAZE DE ESAPAMENT, PULBERI IN
SUSPENSIE, PULBERI SEDIMENTABILE
Pe teritoriul comunei există drumuri industriale pentru asigurarea accesului în zonele

industriale în lungime de 8,5 km. Aceste drumuri au îmbrăcămintea din beton care este într-o
stare avansată de uzură. → POLUARE CU GAZE DE ESAPAMENT, PULBERI IN
SUSPENSIE, PULBERI SEDIMENTABILE
Densitatea reţelei rutiere în comună este de 36,39 km / 100 km2 care denotă că în comuna
Aghireşu fluxurile de circulaţie locale sunt preluate în condiţii bune, datorită repartizării
echilibrate a reţelei rutiere în teritoriu
Organizarea transportului de călători în zonele situate la distanţe mari de calea ferată,
momentan este în declin. Autobaza Aghireşu-Fabrici nu mai funcţionează, iar localităţile
comunei nu sunt deservite de transport auto public.
La transportul rutier Sursele de emisie sunt nedirijate si au înălţimi reduse, aflate aproape de
nivelul solului - aferente traficului rutier (circa 2 m), zona de impact maxim a acestora va fi în
general extrem de restrânsă.
Poluarea atmosferica in cazul traficului rutier este rezultatul arderii carburantilor in motoare,
pe de o parte, iar pe de alta parte este rezultatul uzurii prin frecare a materialelor diferitelor
suprafete de contact.
Acest tip de poluare se manifesta ca urmare a:
➢ Evacuarii in atmosfera a produsilor de ardere,
➢ Producerii de pulberi de diferite naturi din uzura caii de rulare si a pneurilor,
a dispozitivelor de franare si de ambreiaj, precum si a elementelor
caroseriei.
La motoarele cu benzina poluantii rezultati ca urmare a combustiei amestecului carburant sunt:
CO2, CO, oxizi de azot (NOx), hidrocarburi arse si nearse (HC) si SO2. Proportiile acestora
depind de raportul aer/carburant.
In cazul vehiculelor cu motor diesel emisiile sunt mai mici de circa 10 ori pentru CO, de 3 - 4
ori pentru HC, de 2 - 3 ori pentru NOx.
Gazele de esapament contin in functie de tipul carburantului: particule cu Pb in cazul benzinei
(cu aditivi) si particule de fum in cazul motorinei.
Principalii factori care influenteaza emisiile de poluanti rezultatii din desfasurarea traficului
rutier si implicit impactul exercitat asupra factorilor de mediu, sunt:
46
Poluarea atmosferica cu CO este influentata de o serie de factori dintre care aminitim:

➢ Tipul carburantului: cu benzina sau cu motorina. S-a evidentiat ca in cazul benzinei,
emisia de CO este mult mai mare.
➢ Viteza de circulatie: in cazul benzinei emisiile minime se inregistreaza la valori ale
vitezei de cca. 80 km/h. Pentru viteze foarte mici (10 km/h) sau mari (120 km/h)
valoarea emisiilor poate creste de pana la 5 ori;
➢ Conditiile de circulatie: la accelerari si franari au loc cresteri ale emisie de pana la 1,5 -
2 ori, in timp ce la mersul in gol cresterea poate fi de pana la 25 ori;
➢ Intensitatea traficului: emisia de CO creste proportional cu cresterea numarului de
vehicule pe un tronson dat;
➢ Circulatia in rampa: emisia de CO creste cu 15 % pentru fiecare crestere a rampei cu
2%.
Una dintre problemele specifice poluarii cu CO este timpul indelungat de retentie in atmosfera,
ce variaza intre 1 – 2 luni.
Poluarea cu NOx
Din cercetarile efectuate pana in prezent s-au identificat urmatorii factori de baza ce
influenteaza gradul de poluare cu NOx:
➢ Tipul carburantului. S-a mentionat ca in cazul benzinei, emisia de NOx este de 2-3 ori
mai mare decat in cazul vehiculelor cu motorina.
➢ Viteza de circulatie: cresterea vitezei vehiculelor la peste 60 km/h conduce implicit la
cresterea emisiei de NOx, aceasta fiind cu atat mai mare cu cat motoarele sunt mai
puternice.
➢ Circulatia in rampa: emisia de NOx creste cu un factor de 35% pentru fiecare crestere a
rampei de 2%.
Poluarea cu hidrocarburi
Poluarea atmosferica cu hidrocarburi este influentata de o serie de factori dintre care aminitim:
➢ Viteza de circulatie: valori minime ale concentratiei emisiei de hidrocarburi se
inregistreaza la o circulatie cu viteza constanta de 80 - 100 km/h, fiind insa de 5 - 6 ori
mai mare la o viteza de 10 km/h;
➢ Conditiile de circulatie: concentratia emisiei de hidrocarburi este minima la viteza
constanta, creste usor prin accelerare, creste de pana la 20 ori la mers in gol si de pana
la 50 de ori la franare.
Transportului materiei prime din cariere este încă o problema nerezolvată, pe drumurile publice
generînd disconfort, poluare şi distrugerea drumurilor şi a clădirilor adiacente.
Circulaţia feroviara
Principala arteră de comunicaţie care traversează teritoriul comunei pe o lungime de 12 km
este calea ferată Cluj-Oradea, cu trafic internaţional. Există pe raza comunei un număr de 4
staţii CFR:
• gara Aghireşu, situată în Aghireşu-Fabrici şi
• haltele: Macău, Dorolţu şi Aghireşu,
Dintre care activitatea cea mai intensă o desfăşoară staţia din Aghireşu-Fabrici, care deserveşte
atânt intreprinderile de pe raza comunei pentru transportul de mărfuri, cât şi cea mai mare parte
a călătorilor. Circulatia feroviara nu constituie o sursa importanta de poluare pentru factorul de
mediu AER.
47
INCALZIREA LOCUINTELOR, BIROURILOR

Alimentarea cu căldură va fi în continuare rezolvată prin utilizarea combustibilului solid (lemn)
în sobe individuale, până la realizarea reţelei de distribuţie a gazului metan.
Combustibilii solizi avand factori de emisie mai mare decat gazele naturale produc o poluare
mai mare a factorului de mediu AER cu gaze de ardere (CO, NOX, SOX, COV, particule).
Concentratia poluantilor emisi depind de:
• Randamentul arderii
• tipul de soba, central
• sistemul de filter
• starea cosurilor de evacuare
Fumul excesiv rezulta din proasta intretinere a cosurilor mai ales atunci cand se arde si carbune.
Prin realizarea reţelei de gaz metan în toate satele emisiile rezultate din incalzirea locuintelor,
birourilor se vor reduce.
O alta modalitate de reducere a emisiilor rezultate din incalzirea locuintelor este utilizarea
combustibililor neconventionale.
DEPOZITAREA DESEURILOR
Colectarea deşeurilor menajere este asigurată de un operator privat . Curăţenia localităţilor este
în sarcina fiecărui proprietar pentru porţiunea de drum din dreptul proprietăţii.
Gestionarea deseurilor
Depozitarea temporara a deseurilor se face la fiecare gospodarie in pubele, containere, acestea
sunt surse punctiforme, nesemnificative de poluare cu COV, particule, miros
Colectarea si transportul deseurilor este un proces temporar, de scurta durata fiind o sursa
deschisa de scurta durata cu gaze de esapament, particule, miros.
ACTIVITATEA DE CRESTERE A ANIMALELOR

Cresterea animalelor constituie o sursa punctiforma de poluare, prin eliminarea dejectiilor.
Emisiile in AER sunt; NOX, COV, CO, particule, miros
ACTIVITATEA DE CULTIVARE PLANTE

Activitatea de cultivare plante constituie sursa de poluare pentru AER atunci cand:
• se efectueaza lucrari pe aceste terenuri agricole emisii gaze de esapament, particule
• aprinderea miristilor, emisii gaze de ardere (CO, NOX, SOX, COV, Partiule)
Faţă de posibilităţile locale şi situarea comunei în zona periurbană, posibilităţile de dezvoltare

sunt imense, cu condiţia adoptării unor măsuri reale de stimulare şi sprijinire a producţiei
agricole locale.
CAP. IV CALITATEA APELOR
UTILIZAREA APEI
Apa pe teritoriul comunei Aghiresu este utilizat, in mod preponderent ca apa potabila.
Alimentarea cu apa pe fiecare localitate:
AGHIREŞU
Alimentarea cu apă a localităţii se face cu apă potabilă din sursa de apă subterană şi este
distribuită la cişmele în toată localitatea. Este în curs de realizare extinderea reţelei
48
publice din Aghireşu Fabrici.

În prezent localitatea are o populaţie de 1368 locuitori.
AGHIREŞU FABRICI
În prezent localitatea are o populaţie de 3087 locuitori.
Alimentarea cu apă se face prin reţelele de distribuţie cu apă provenind din staţia Gilău care
sunt dirijate în rezervoarele de apă situate la înălţime de unde apa se distribuie în toată
localitatea.
ARGHIŞU
Localitatea are o populaţie de 195 locuitori
Alimentarea cu apă se face din fântâni, nivelul hidrostatic aflându-se la 1-1,5 m adâncime, apa
potabilă fiind de bună calitate.
BĂGARA
Numărul populaţiei este de 402 locuitori
Alimentare cu apa - reţea de apă potabilă provenită din staţia Gilău şi este distribuită la
cişmele stradale.
DÂNCU
Alimentarea cu apa - în prezent populaţia din această localitate foloseste apa din fântâni care
este de bună calitate, la adâncime cuprinsă între 1,0 - 1,2 m.
DOROLŢU
Numărul populaţiei este de 103 locuitori
Alimentarea cu apa potabilă este asigurată din fântâni, stratul de apă freatică este de bună
calitate şi se află la adâncimea 1,0 - 1,5 m.
INUCU
Alimentarea cu apă în localitate se face din fântâni şi de la punctele de captare aflate la
extremitatea sudică şi vestică a aşezării şi distribuită prin cişmele. Apa este de calitate bună,
nivelul hidrostatic se află la adâncimi cuprinse între 1,0 - 1,5 m. În centrul localităţii se află
un izvor cu apă captată, sub formă de fântână publică.
LEGHIA
În prezent localitatea Leghia numără o populaţie de 543 locuitori
Alimentarea cu apă se face :
• din sistem centralizat, realizat în ultimii ani, şi
• din fântâni;stratul hidrostatic se află la adâncimi cuprinse între 1,0 - 1,5 m.
MACĂU
Numar populaţie 671 locuitori.
49
Alimentare cu apa are o reţea organizată de captare de apă.

Alimentarea se face din cele trei captări aflate în nord-estul, sud-estul respectiv nord-vestul
localitatii. Apa captată se acumulează în 3 rezervoare amplasate în apropierea fiecăriei captări.
Apa este condusă gravitaţional prin conducte şi distribuită prin cişmele stradale.
TICU
Are o populaţie de 82 locuitori, în totalitate români.
Alimentează cu apa prin fântâni. Stratul freatic se găseste la adâncime de 1,5 - 2,0 m.
TICU-COLONIE
Populaţia numără 197 de locuitori.
Alimentarea cu apă se face din fântâni care au o apă de bună calitate.
EVACUAREA APELOR UZATE
AGHIRESU
Evacuarea apelor menajere uzate se face în curţi.
Apele meteorice sunt dirijate gravitaţional spre emisarul natural - pârâul Nadăş.
AGHIREŞU FABRICI
Apele uzate sunt colectate printr-o reţea de canalizare şi sunt evacuate la o staţie de epurare cu
treaptă mecano-biologică amplasată în aval de localitate.
Apele meteorice sunt evacuate gravitaţional în emisarul natural pârâul Nadăş.
ARGHIŞU
Satul Arghişu nu are canalizare, populaţia evacuând apele menajere uzate în curte.
Apele meteorice se scurg natural în valea Arghişului.
BĂGARA
Satul Băgara nu are reţea de canalizare evacuarea apelor uzate făcându-se în curţile
gospodăriilor.
Apele meteorice se scurg în pârâul Nadăş.
DÂNCU
Reţele de canalizare nu există, apele uzate menajere sunt aruncate în curţi.
Apele meteorice se scurg în valea pârâului.
DOROLŢU
Satul nu are reţea de canalizare, evacuarea apelor uzate menajere făcându-se în curţile
gospodăriilor.
Apele meteorice sunt colectate natural în valea Inucului.
50
INUCU
Reţea de canalizare centralizată nu există. Evacuarea apelor uzate menajere se face direct în
curţi.
Apele meteorice se scurg în emisarii naturali.
LEGHIA
Localitatea nu beneficiază de sistem de canalizare,
Apele meteorice sunt colectate natural de emisari.
MACĂU
În localitate nu există reţele de canalizare şi apele uzate menajere sunt evacuate în curţi. Apele
meteorice se scurg în emisarii naturali.
TICU
Reţele de canalizare nu există.
TICU-COLONIE
În localitate nu există reţele de canalizare.
DESCRIERE SURSE DE POLUARE EXISTENTE SI PROPUSE PENTRU APA
Sursele de poluare existente:

• gospodariile existente polueaza cu apa menajera (CBO5, CCOCr, suspensii, reziduu fix,
detergenti)
• drumurile existente polueaza apele pluviale (suspensii, produse petroliere)
• depozitarea temporara de deseuri (suspensii)
• depozitarea dejectiilor (nitrati, nitriti, substante extractibile)
• ape industriale (suspensii, reziduu fix)
• activitatea industriala si de extractie sistate fara efectuarea ecologizarii
amplasamentelor.
Odata realizata sistemul de canalizare si a statiilor de epurare propuse se va reduce considerabil

poluarea apelor de suprafata si a apelor subterane.
De asemenea este de importanta majora realizarea unor studii de evaluare a gradului de poluare
a zonelor afectate de activitatile industriale si de extractie sistate si realizarea depoluarii acestori
zone.
Acest factor de mediu este afectat prin urmatoarele :

apele de suprafata
• prin deversarea in cursurile de apa a deseurilor de diverse proveniente – menajere,
animale, industriale – ce produc poluare in special in zonele din aval;
• prin activitatea de eroziune a solului in timpul ploilor torentiale, in special in zona
51
strazilor care functioneaza ca si colectoare ale apelor meteorice si ale drenurilor de

exploatare , fapt ce duce la calmatarea albiilor minore si sporirea pericolului de
inundatie;
apele subterane
• prin infiltrarea in panza frreatica a substantelor provenite din apele uzate menajere si
dejectiile animale; situatia este deosebit de grava in satele comunei, in care exista un
numar insemnat de gospodarii cu instalatii sanitare interioare, ale caror ape sunt
deversate in fose septice sau, mai frecvent, in santurile colectoare ale strazilor.
CAP. V SOLUL
DESCRIERE TIPURI DE SOL
Predomina solurile brune si brun roscate de padure, iar in lunca Nadasului se intalnesc soluri
aluvionare care se preteaza culturilor. Clasele de soluri, conform nomenclatorului, de pe
teritoriul comunei se incadreaza in urmatoarele tipuri: soluri brune argiloiluviale, soluri brune
luvice şi luvisoluri albice, soluri brune eu-mezobazice şi soluri brune acide.
Prin regularizarea cursului Nadasului au fost redate agriculturii mai multe suprafete de teren in
hotarul satelor Aghireşu, Aghireşu-Fabrici si Băgara.
Solurile din clasa argiluviosolurilor se caracterizează prin prezenţa în orizontul Bt a
argilei, uşor de recunoscut morfologic după prezenţa peliculelor argiloase care îmbracă la
suprafaţă elementele structurale.
Sunt soluri relativ vechi, adesea cu evoluţie poligenetică, dezvoltate în condiţii de
drenaj natural în general bun sau moderat. Pot avea sau nu orizont eluvial (E1 sau Ea).
Au în general culoare deschisă, cu caracteristici fizico-chimice şi biochimice bune până
la mediocre şi cu potenţial de fertilitate moderat.
Solurile brun roşcate luvice/podzolite sunt formate în condiţii de umiditate mai
redusă, temperatură ridicată şi grad de evapotranspiraţie destul de ridicat.
Prezintă o textură diferenţiată pe profil: în A0 mijlocie lutoasă, în E1 mijlociu – grosieră
lutoasă – nisipolutoasă sau tot mijlocie, iar în Bt o textură fină, frecvent lutoargiloasă.
Structura în orizontul A0 este grăunţoasă, mai slab dezvoltată decât solul roşcat tipic,
în orizontul E1 poliedrică subangulară uşor friabilă, iar în Bt, prismatică-columnoid prismatică.
Conţinutul de argilă al acestor soluri variază între 30 şi 32% în orizontul A0, şi între 25
şi 27% în E1, după care creşte treptat pe profil.
Valorile maxime sunt întâlnite sunt atinse în orizontul Bt (41 – 43%), după care încep
să scadă (31 – 36%).
Indicele de diferenţiere texturală prezintă valori între 1,4 – 1,6.
Solurile brun roşcate luvice se caracterizează prin valori ale densităţii aparente scăzute,
cuprinse între 1,10–1,20 g/cm3. Acest aspect se datorează gradului de afânare şi de porozitate
foarte mare.
Pe profil densitatea creşte depăşind 1,55 g/cm3 în orizontul Bt, iar gradul de tasare
ajunge la 20%.
Se caracterizează prin valori ale permeabilităţii foarte mari doar în orizonturile de
suprafaţă şi în C, dar foarte mici în Bt (0,2 – 0,3 mm/h).
Au reacţie moderat acidă la nivelul orizontului E1 (4,5 – 4,7), după care pe profil
52
devine treptat slab acidă până la slab alcalină în orizontul cu carbonaţi (7,9 – 8,1).
Conţinutul de humus este mijlociu, capacitatea de schimb cationică este în general mică
(14-20 me/100 g sol), iar gradul de saturaţie de 70-75% din orizontul de la suprafaţă şi mult
mai scăzut din E1 (37-40%), caracteristici care le situează în categoria celor mezobazice.
Din punct de vedere al nivelului de aprovizionare cu nutrienţi, are un grad relativ
satisfăcător în ceea ce priveşte azotul (0,160 – 0,375%) şi fosforul (43 – 49 ppm) şi mijlociu
în ceea ce priveşte potasiul (100 – 150 ppm).
Solurile brun-roşcate au ca material parental loess şi depozite loessoide şi pe alocuri
argile, luturi şi sedimente nisipoase.
Se caracterizează prin prezenţa profilului A0 - A/B-Bt – C bine dezvoltat, orizontul cu
carbonaţi situându-se la adâncimi de peste 150 – 160 cm.
Au o textură diferenţiată pe profil: mijlocie lutoasă sau mijlocie fină lutoargiloasă în A0
şi mijlocie – fină în orizontul Bt.
Structura este grăunţoasă medie şi mare în orizontul superior şi columnoid prismatică
mare - foarte mare, bine dezvoltate în Bt.
Se caracterizează prin valori mari ale porozităţii totale la suprafaţă (57-59%) ce scade
semnificativ pe profil devenind mică (42-46 %).
Solurile brun roşcate au o reacţie slab acidă (5,8 – 6,7) şi un conţinut scăzut de humus
chiar de la suprafaţă (2,0 – 2,6%) raportul C: N prezentând valori cuprinse între 13 şi 19.
Solurile din clasa cambiosolurilor au ca element esenţial de diagnostic în profil a
orizontului B cambic (Bv).
Datorită condiţiilor bioclimatice are loc o spălare puternică a sărurilor care sunt
îndepărtate din profil ca şi o alterare activă a stratului mineral cu formare de noi minerale.
Solurile brun eu-mezobazice sunt formate pe roci intermediare şi bazice ce se
caracterizează prin structură poliedrică subangulară mică.
Caracteristicile acestui tip de sol sunt următoarele:
• culoare deschisă;
• materialul parental predominant se caracterizează prin prezenţa depozitelor
loessoide, luturilor roşcate, depozitelor nisipoase, gresii, argile, marne;
• orizontul A este slab dezvoltat deoarece acumularea humusului se desfăşoară
foarte lent;
• profilele sunt nediferenţiate textural;
• porozitatea totală este cuprinsă între 0,5 – 1,2 %;
• pH-ul are o valoare cuprinsă între 5,1 – 7,7;
• gradul de saturaţie în baze este în general cuprins între 60 – 90%.
Solurile brun-acide sunt dezvoltate pe roci intermediare şi bazice având următoarele
caracteristici:
• materialul parental este constituit din roci acide granite, granodiorite, şisturi
cristaline, gresii, conglomerate;
• structură glomerulară sau poliedrică;
• porozitatea totală este cuprinsă între 64 – 68%;
• gradul de saturaţie în baze este cuprins între 30 – 50%;
• permeabilitate moderat bună şi moderat tasate;
53
• sol de culoare deschisă.

Prezintă o textură variată, fără a se diferenţia însă pe profil.
Sub raportul compoziţiei granulometrice aceste soluri prezintă o textură lutonisipoasă
până la lutoargiloasă. Au o structură scheletică şi conţin cantităţi apreciabile de nisip fin şi
nisip grosier (17 % – 45 %).
Sunt soluri afânate, densitatea lor aparentă nedepăşind decât foarte rar pe profil 1,20
g/cm. Astfel, în orizontul O valoarea densităţii aparente prezintă valori între 0,30 – 0,50 g/cm3
iar în orizontul Bv valoare este de 1,25 g/cm3.
Conductivitatea acestor soluri este în general bună, astfel, în orizonturile A0 şi Bv
conductivitatea hidraulică depăşeşte frecvent 10 mm/h.
Aceste soluri au o reacţie moderat – puternic acidă (4,5 – 5,1) şi un conţinut în humus
ce variază foarte mult în profil.
Au un conţinut în azot de 0,125 % - 0,600 % şi un conţinut foarte scăzut în fosfor (5 –
13 ppm) şi potasiu (74 – 130 ppm).
DESCRIERE SURSE DE POLUARE A SOLULUI EXISTENTE SI PROPUSE
Sursele de poluare pentru sol sunt:

• gestionarea necorespuzatoare a deseurilor
• poluarea cu nitrati, nitriti de la dejectiile animaliere
• poluarea solului de extractia caolinului
Acest factor de mediu este agresat de activitatea umana in mai multe moduri, concomitent:
• fenomene de eroziune de suprafata, produse datorita neadecvarii tehnologiilor de
exploatare agricola la conditiile naturale – terenuri in panta;
• fenomene de eroziune de adancime , produse prin utilizarea frecventa a vailor torentilor
si cursurilor de apa ca drumuri de exploatare sau chiar cu strazi;
• fenomene de alunecari de teren, determinate de despaduriri, impiedicarea scurgerii
naturale a apelor de pe pante;
• contaminare, prin depozitarea necontrolata a deseurilor menajere si altor reziduri (
moloz, deseuri industriale, ambalaje );
CAP. VI GESTIUNEA DESEURILOR
În conformitate cu legislaţia actuală, se prevede abordarea gestionării deşeurilor prin sisteme

integrate de gestionare a acestora.
In vederea rezolvarii problemei deseurilor menajere nedegradabile, s-a realizat un sistem de
colectare a reziduurilor menajere din satele comunei, cu un operator privat care realizează
colectarea şi transportul deşeurilor menajere.
Depozitarea temporara a deseurilor se face la fiecare gospodarie in pubele, containere,
Colectarea si transportul deseurilor este realizat de firma specializata.
În prezent, la nivel local, deșeurile nu sunt colectate selectiv în vederea valorificării materialelor
reciclabile (hârtie, carton, sticlă, metale, materiale plastice), decât într-o foarte mică măsură.
Astfel, se pierd mari cantități de materii prime secundare și resurse energetice.
54
Conform metodologiei și pe baza mediilor naționale, cea mai probabilă valoare a cantităților
generate pe zi de către populație sunt 0,4 kg/locuitor/zi în mediul rural. Astfel, la un număr de
locuitori ai comunei Aghiresu de 7191 în anul 2016, se poate estima o cantitate de 1049886 kg
deșeuri produse anual în comuna Aghiresu. Acestea se împart așa cum este reflectat mai jos.
• deseuri ambalaje de hartie si carton 5,55% (58268,673 kg), cod 15 01 01
• deseuri ambalaje sticla 3,99% (41890,451 kg), cod 15 01 07
• deseuri ambalaje metalice 1,95% (20472,777 kg), cod 15 01 04
• deseuri ambalaje plastic 6,26% (65722,864 kg), cod 15 01 02
• deseuri ambalaje lemn 2,24% (23517,446 kg), cod 15 01 03
• deseuri biodegradabile 70,17% (736705,006 kg), cod 20 01 08 respectiv 20 02 01
• deseuri reciclabile altele decat ambalaje 9,42% (98899,261 kg), cod
Alte deseuri:
• dejectii animaliere, cod 02 01 06
• cenusa zburatoare de la arderea carbunelui, cod 10 01 02
• cenusa zburatoare de la arderea turbei si lemnului netratat, cod 10 01 03
Comuna Aghiresu fiind si o zona agricola ar fii o solutie de gestionare a deseurilor compostarea.
Compostarea s-ar putea executa pe fiecare gospodarie acest procedeu ar reduce cantitatea de
deseuri care se transporta la rampa de depozitare si ar fi un procedeu de valorificare a deseurilor
menajere, agricole, stradale.
CAP. VII ZGOMOTUL AMBIENTAL
DESCRIEREA SURSELOR DE ZGOMOT EXISTENTE SI PROPUSE
Sursele de zomot existente pe teritoriul comunei Aghiresu sunt:

• circulatia rutiera si feroviara
• functionarea utilajelor din dotarea persoanelor fizice si juridice
Nivelul de zgomot trebuie sa se incadreze in legislatia in vigoare.
Prin realizarea autostrazii Transilvania nivelul de zgomot se va reduce datorita faptului ca

circulatia de pe drumul national si judetean se va transfera pe autostrada, de asemenea
fluidizarea circulatiei va reduce nivelul de zgomot.
CAP. VIII SPATII VERZI SI PĂDURI
Teritoriul comunei Aghireşu cu altitudini cuprinse între 300-700 m oferă condiţii optime de
dezvoltare a pădurilor de stejar cu specii de gorun şi cer, dar se întâlnesc şi păduri de stejar în
amestec cu mesteacăn, fag, plop şi carpen. Pe păşuni creşte părul pădureţ, mărul pădureţ, alunul,
arinul etc. Condiţiile morfologice, climatice şi pedologice sunt prielnice şi pajiştilor care ocupă
suprafeţe însemnate din teritoriul comunei. Majoritatea păşunilor, mai ales cele din golurile de
pădure şi cele formate pe locurile pădurilor defrişate se află într-un stadiu avansat de
îmbătrânire.
Vegetaţia ierboasă este bine reprezentată şi constituie o importantă bază furajeră
55
pentru creşterea animalelor (în special cornute mari). Stratul ierbos este alcătuit din:
graminee, firuţa de fâneaţă, trifoiul alb, păiuş, fragi de câmp.
Fondul forestier al comunei a suportat o continuă diminuare prin extinderea în trecut a
terenurilor arabile precum şi a defrişărilor mai recente din zona carierelor şi utilizarea ca lemn
de foc. Fondul forestier este alcătuit în principal din stejărete urmate la altitudini de peste 650
m de făgete, acestea fiind întâlnite şi în amestec. Din suprafaţa comunei pădurile ocupă 1780
ha, făcând parte din Ocolul Silvic Cluj, iar în părţile limitrofe din cel al judeţului Sălaj.
Suprafeţele împădurite s-au redus în timp, spre exemplu în 1975 ocupau 3704 ha, iar în 1990
s-a ajuns la 1780 ha, suprafaţă păstrată până astăzi. Aşadar, pădurile deţin 17,9% din teritoriul
administrativ al comunei, valoare inferioară celei medii pe întreg judeţul, 22%. În funcţie de
condiţiile fitoclimatice predomină gorunul (57%), urmat de fag (18%), iar carpenul şi cerul au
o pondere şi mai redusă. Pădurile de amestec grupează pe lângă speciile amintite şi frasin, arţar
ţărănesc, jugastru, ulmul. Pădurile ocupă la ora actuală areale dispersate pe spinările cuestelor,
în partea superioară a versanţilor. Din totalul suprafeţei pădurilor 9,9% îl reprezintă pădurile
comunale, 3,1% cele de protecţie (în special cele de salcâm din zona carierei de nisip), 18,1 ha
păduri de interes turistic (plantaţia de conifere din apropierea Cabanei Leghia unde predomină
pinul, urmat de molid, dar şi exemplare de paltin şi castan porcesc, restul de 87% are rol de
producţie de masă lemnoasă şi totodată de protecţie a solului. Producţia de biomasă este în jur
de 9-10 t/ha/an, iar volumul de masă lemnoasă exploatabil este de 2500-3000 mc/an.
De-a lungul văii Nadăşului şi a afluenţilor săi sunt prezente pâlcuri de arbori de esenţă
moale (zăvoaiele) cum ar fi: plopul, salcia, aninul negru. Prezenţa acestor specii are caracter
intrazonal. Stratul arbustiv este reprezentat de soc negru, alun, păducel, cruşin, călin.
Productivitatea zăvoiului este în general ridicată datorită umidităţii accentuate, dar este puţin
exploatat din cauza din cauza calităţii mai reduse a lemnului şi a dispersiei mari în lungul
apelor.
În lunca inundabilă a Nadăşului, mai ales între Aghireşu-Fabrici şi Băgara, apare o
vegetaţie hidrofilă, reprezentată de specii ca: trestia, papura şi diferite specii de rogoz.
Stratul de arbuşti şi tufărişuri existent la marginea pădurilor sau în zonele cu pajişti
degradate este bine reprezentat: păducelul, măceşul, cornul, porumbarul, murul, lemnul câinesc.
Vegetaţia ruderală este bine reprezentată în comuna Aghireşu, aceasta apărând
aleator în curţile oamenilor, pe marginea drumurilor şi a cărărilor.
Condiţiile de viaţă din pădurile comunei fac ca fondul faunistic să fie unul specific
zonelor de deal, fiind reprezentat de: căprioară, pisica sălbatică, vulpea, lupul, iepurele,
mistreţul. Multe dintre acestea sunt de interes cinegetic. Lumea păsărilor este foarte variată,
fiind reprezentată prin: ciuful de pădure, piţigoiul mare, mierla, ciocănitoarea. Piscicultura se
rezumă la speciile de caras şi crap introduse în lacurile antropice rezultate între haldele de
steril, deoarece Valea Nadăşului şi afluenţii săi sunt sărace în peşte din cauza debitului mic,
al gradului mare de turbiditate al apei şi al poluării apei.
Tipic pentru această zonă fitoclimatică, la aceste condiţii de relief şi sol este predominanţa
gorunetelor şi făgetelor.
Pădurile de gorun ocupă 57% din totalul pădurilor iar fagul 18%, carpenul având o pondere
mai redusă.
Lipsa preocupărilor pentru o gospodărire ştiinţifică, exploatările neraţionale, defrişarea
56
pădurilor în favoarea extinderii terenurilor agricole au dus la scăderea fondului forestier al

comunei, fapt care a condus la scăderea la procentul de 16,7% din teritoriul administrativ al
comunei faţă de 22% media pe judeţul Cluj.
În prezent au apărut şi alte aspecte, acţiuni de tăieri ilegale manifestându-se şi în această
comună.
CAP.IX GESTIONAREA SI CONSEVAREA SIT NATURA 2000
Pe teritoriul comunei se găseşte Rezervaţia naturală “Gipsurile de la Leghia” este o arie

protejata de interes national ce corespunde categoriei a IV-a IUCN. Rezervatia se intinde pe o
suprafata de 1 hectar. Rezervatia are caracter mixt – botanic, geologic şi peisagistic - amplasată
pe platoul carstic din sud-estul localităţiiLeghia.
Rezervaţia este constituită din 2 zone separate de cariera de calcar “Birtz” – zona A, în sud, cu
o suprafaţă de 5,76 ha, şi zona B, în nord, cu o suprafaţă de 3,93 ha.
Datorită faptului că zona protejată nu a fost delimitată pe teren şi predată spre administrare
Primăriei, lucrările de exploatare a calcarului din carieră au afectat iremediabil partea de nord
a rezervaţiei (zona B). Ar fi imperios necesară delimitarea zonei de rezervatie şi a zonei de
protecţie pentru ca restul rămas să nu aiba aceeiaşi soartă.
Până a deveni arie protejată în anul 2000, Gipsurile de la Leghia se aflau în exploataţie minieră
de suprafaţă (carieră) timp de zeci de ani, pentru confecționarea diferitelor articole: vaze,
călimări, scrumiere etc. În jurul satului Leghia, zăcămintele de gips ating o grosime de 30 de
metri. Astăzi, se pot admira interesantele depozite naturale de gips şi de alabastru, rocă nobilă
asemănătoare marmurei.
CAP. X POLUAREA DIN SECTORUL INDUSTRIAL ŞI IMPACTUL

ACESTUIA ASUPRA MEDIULUI
CUANTIFICAREA IMPACTULUI PE FACTORI DE MEDIU EXISTENT SI PROPUS
Activitatile industriale cu impact asupra mediului sunt activitatile de la:

• SC BEGA – MINERALE INDUSTRIALE SA – exploatare minieră de caolin şi nisipuri
cuarţoase
• SC ETEX BUILDING PERFORMANCE SA productia de ipsos,
Luand in considerare faptul ca activitatea acestor firme este reglementata de APM,
inseamna ca MEDIUL ESTE AFECTAT DE ACTIVITATE IN LIMITE ADMISIBILE.
MASURI DE REDUCERE A IMPACTULUI

- Reducerea emisiilor in atmosfera datorata arderii combustibililor solizi, prin realizarea
retelei de gaze naturale si conectarea populatiei la gaze, utilizarea de surse regenerabile
la incalzire.
- Dotarea unitatilor industriale cu sistem de retinere a poluantilor in aer
- Utilizarea de utilaje performante cu emisii mici
- Folosirea de autocamioane performante la transportul materiilor prime
57
- Folosirea tehnologiilor prietenoase mediului in unitatile industriale existente

- Reabilitarea drumurilor
- Realizarea sistemului de canalizare in satele comunei
- Gestionarea corespunzatoare a deseurilor
- Innoirea parcului auto atat la persone fizice cat si la persoane juridice
CAP. XI EXPUNEREA LA RISCURI
RISCURI NATURALE
Zona în care se situează comuna Aghireşu, face parte din zona terenurilor cu mare predispoziţie
la fisuri şi alunecări. Din această cauză aproximativ 241 ha, care reprezintă 2,3% din suprafaţa
totală a comunei sunt terenuri neproductive. Aproximativ 45% din suprafaţa păşunilor este
afectată de eroziuni de suprafată şi adâncime.
În jurul localităţilor apare ca generalizată o zonă de alunecări la baza pantelor mari, în special
la satele din bazinul Almaşului, Aghireşu, Dâncu, Ticu Colonie şi Ticu Sat. În această zonă
terenurile bune de constructii sunt putine reduse. În perioada ultimilor ani cu excedent de
precipitaţii s-au produs cele mai masive alunecări de terase în această zonă, care au distrus
multe locuinţe. şi din acest motiv, în aceste sate se manifestă o tendinţă evidentă de depopulare.
Tot ca fenomene negative se semnalează inundaţii care afectează zonele de luncă.
Pentru prevenirea fenomenelor de alunecare, sunt necesare:

• lucrări de supraînsămânţare a păşunilor,
• plantarea terenurilor cu arbori care să fixeze solul şi
• lucrări de stingere a torenţilor.
Pentru zonă există un studiu de specialitate – Harta de risc la alunecări – Studiu de caz – com.
Aghireşu, jud. Cluj, întocmit de SC EXPERCO-ISPIF SRL în iulie, 2006.
Acesta determină şi întocmeşte hărti de risc la alunecări de teren.
Încadrarea în zonele de risc natural, la nivel de macrozonare, a ariei pe care se găseşte zona
studiată se face în conformitate cu Monitorul Oficial al Romaniei: Legea nr. 575/noiembrie
2001: Lege privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional – Secţiunea a V-a:
zone de risc natural.
Riscul este o estimare matematică a probabilităţii producerii de pierderi umane şi materiale pe
o perioadă de referinţă viitoare şi într-o zona dată pentru un anumit tip de dezastru.
Factorii de risc avuţi în vedere sunt:
• cutremurele de pământ,
• inundaţiile şi
• alunecările de teren.
Cutremurele de pamant: zona de intensitate seismică pe scara MSK este 6, cu o perioadă de

revenire de cca. 100 ani;
Inundatii: aria studiată se încadrează în zone cu cantităţi de precipitaţii < 100 mm în 24 ore cu
arii afectate de inundaţii datorate revărsării unui curs de apă şi scurgerilor pe torenţi;
Alunecari de teren: aria studiată se încadrează în zone cu potenţial de producere a alunecărilor
58
mediu, cu probabilitate de alunecare „redusă”. Majoritatea alunecărilor care apar sunt alunecări
primare şi reactivate.
Cele mai afectate sate de alunecarile de teren sunt cele din nord:
• Ticu,
• Ticu Colonie,
• Dâncu,
Cele mai afectate de eroziune sunt localitatile din bazinul Nadasului:

• Leghia,
• Inucu,
• Macau.
Satele afectate de inundatii sunt:

• Arghisu,
• Bagara.
Au fost realizate lucrari de imbunatatiri funciare in zona Leghia, Macău si Aghireşu.
Măsuri în zonele cu riscuri naturale

Terenul comunei Aghireşu este situat în parte pe versanţi cu pante accentuate şi existenţa unor
terenuri ocupate de exploatările miniere prezintă o serie de fenomene de degradare a solului. Se
impun măsuri de combatere a eroziunii şi consolidare a versanţilor în principal prin plantarea
acestor terenuri cu esenţe silvice.
Toate aceste sate si zone vor fi restricţionate in privinta posibilităţilor de construire si se vor
propune lucrari de remediere, atenuare si prevenire a riscurilor naturale dupa cum urmeaza:
• autoritatile locale vor institui obligativitatea realizarii studiilor geotehnice, inainte de
obtinerea autorizatiilor de constructie, pentru orice constructie ce se va realiza pe
teritoriul comunei Aghireşu. Acestea se vor realiza in conformitate cu normativele
GT035-2002 si NP074-2002, luandu-se in considerare o categorie geotehnica 2;
• modificarea utilizării terenurilor afectate in trecut de alunecari de teren, prin trecerea
acestor terenuri din terenuri intravilane, pe care se pot ridica constructii in terenuri
extravilane, destinate in mod special viticulturii sau pomiculturii;
• schimbarea destinaţiei unor terenuri din terenuri agricole, in terenuri impadurite, mai
ales in zonele in care hazardul de alunecare este ridicat;
• modificarea obicieiurilor legate de aratul terenurilor in lungul pantelor, prin aratul cu
brazde transversale fata de panta versantului ;
• refacerea infrastructurilor rutiere, prin curatarea si reamanejarea santurilor, acolo unde
acestea exista, iar unde nu exista, realizarea unor santuri corect dimensionate astfel incat
sa asigure preluarea apelor de suprafata. Refacerea podetelor prin decolmatare si
reparare, refacerea zidurilor de sprijin existente si aflate intr-o stare avansata de
degradare;
• monitorizarea alunecărilor de teren şi torenţilor, în vederea instituirii sistemelor de
prognoză şi avertizare;
• lucrări de reconstrucţie ecologică a suprafeţelor afectate de exploatările în carieră, prin
redarea lor circuitului agricol (păşuni) sau forestier;
• instituirea de restricţii de construire în zonele de intravilan afectate de alunecări de teren
–satele Arghişu, Dâncu, Ticu şi Ticu-Colonie - cu perspectiva transferării în timp
locuitorilor în Aghireşu Fabrici;
59
• realizarea planurilor de intervenţie în caz de dezastre naturale;
Se va urmări o restricţionare a dezvoltării în localităţile afectate de alunecări de teren –Arghişu,

Dâncu, Ticu şi Ticu Colonie, prin instituirea unei interdicţii temporare de construire asupra
zonelor din intravilan afectate.
Pentru zonă există un studiu de specialitate – Harta de risc la alunecări – Studiu de caz – com.
Aghireşu, jud. Cluj, întocmit de SC EXPERCO-ISPIF SRL în iulie, 2006.
Acesta determină şi întocmeşte hărti de risc la alunecări de teren; în funcţie de acestea s-au
stabilit zone de restricţionare a construirii în localităţile afectate
RISCURI ANTROPICE
1. Impactul cumulat de la Aghiresu Fabrici intre SC LAFARGE IPSOS SA si DJ108C – la

pulberi in suspensie, pulberi sedimentabile in vederea reducerii acestui impact se
propune utilizarea filtrelor de desprafuire aflate in dotarea amplasamentului industrial.
2. Impactul cumulativ de la Aghiresu intre Fabrica KNAUF GIPS si circulatatia rutiera din
zona
3. Extracţia şi prelucrarea substanţelor nemetalifere - este dezvoltată în
special în Aghireşu Fabrici şi Leghia.
4. Transportul materiilor prime cu mijloace auto, reducerea poluarii se poate face prin
utilizarea prelatelor la acoperirea remorcilor.
5. Marirea concentratie de nitrati, nitriti in sol si in streatul freatic prin utilizarea ca
ingrasamant a dejectiilor animale sau gestionarea necorespunzatoare a acestora – se
propune compostarea deseurilor.
6. Sistarea activitatilor de extractie fara realizarea lucrarilor de inchidere si ecologizarea
zonei, care duc la poluarea factorului de mediu APA
CAP. XII RADIOACTIVITATE

Nu sunt surse de radioactivitate
CAP. XIII EFICIENȚĂ ENERGETICĂ ŞI ENERGIE REGENERABILĂ

Pe teritoriul comunei nu sunt proiecte de eficientizare energetica.
CAP. XIV CONCLUZII
In urma verificarilor efectuate pe teritoriul Comunei Aghiresu s-a constatat ca nu exista

intreprinderi sau activitati econeomice poluatoare care sa nu fie monitorizate si autorizate de
catre APM Cluj, ceea ce asigura un nivel al poluarii in limite admisibile.
Pe de alta parte, datorita reducerii activitatii industriale si prin deschiderea rutelor alternative
de acces catre DN 1 respectiv Autostrada A3 Transilvania prin DN1 J, traficul rutier de tranzit
prin Comuna, pe relatia Aghireu-Leghia-DN1 s-a diminuat in ultimii ani, acest fapt ducand la
reducerea emisiilor de poluanti specifici in mediul atmosferic, a zgomotului induse de trafic.
60
Nu in ultimul rand, subliniem ca prin DECIZIA ETAPEI DE INCADRARE Nr. 20 din

13.02.2018/SEA, emisa de Agentia pentru Protectia Mediului Cluj, se constata ca pentru
proiectul de actualizare a Planului Urbanistic General al comunei Aghiresu, judetul Cluj, nu
necesita evaluare de mediu si perimetrele de protectie sunt marcate corespunzator in PUG.
Avand in vedere insa ca prin inchiderea partiala sau totala a unor exploatari miniere sau alte
activitati industriale de prelucrare , au ramas zone potential poluate fara ecologizare
corespunzatoare. Aceste terenuri pot fi chiar in proprietatea comunei, recomandam Comunei
Aghiresu sa monitorizeze pe viitor toate aceste terenuri, fie in intravilan sau extravilan si
eventual prin accesarea de fonduri europene pentru studii aprofundate privind poluarea
remanenta in siturile inchise si impactul acesteia asupra solului, apelor si aerului si sa creeze
premisele realizarii unor lucrari de ecologizare si reabilitare a acestor zone cu impact asupra
calitatii mediului in Comuna.
Recomandam de asemenea o atentie sporita si pentru exploatarile si activitatile industraiale

aflate pe terenuri proprietate privata, astfel ca in cazul inchiderii totale sau partiale a acestor
activitati sa fie realizate prin grija operatorului privat toate activitatile de ecologizare.
Urbanizarea si realizarea de noi constructii in aceste zone sau in perimetrul lor de protectie se
va face, in lipsa unor informatii actualizate privind poluarea remanenta, prin studii de
specialitate de mediu.
61

Studiu de Fundamentare Privind Protectia Mediului - PUG Aghiresu PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Studiu de Fundamentare Privind Protectia Mediului - PUG Aghiresu PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

STUDIU DE FUNDAMENTARE PRIVIND PROTECTIA MEDIULUI AFERENT PLANULUI

URBANISTIC GENERAL – COMUNA AGHIRESU

CAP. I DESCRIERE GENERALA .................................................................................................... 3

CAP. I DESCRIERE GENERALA

Comuna AGHIREŞU – cod SIRUTA 55.473 - se află în extremitatea nord-vestică a judeţului

Suprafaţa cadastrală a comunei AGHIREŞU este de 105,79 km2

Comuna grupează pe teritoriul său 11 localităţi:

Lista principalelor unităţi industriale sau de construcţii:

industriale din România,

Efectivul de animale la 30 iunie 2008 era de:

Categoria de teren in 2018

Categoria de Total localitate Gospodarii Persoane cu Persoane

Din totalul de 1780 ha de pădure:

Studiul de turism intocmit a dus la urmatoarele solutii:

Situri industriale (parțial) abandonate cu potențial turistic: exploatarea de caolin de la

1. Relieful spectaculos „selenar”, unele resturi de utilaje industriale, amenajări ulterioare

Areale naturale protejate: Rezervația naturală „Gipsurile de la Leghia”

Masivele forestiere și pajiștile (mai ales cele gipsofile).

Organizarea circulaţiei rutiere

Organizarea circulaţiei feroviare

ALIMENTAREA CU APĂ, CANALIZAREA

ALIMENTAREA CU ENERGIE ELECTRICĂ

ALIMENTAREA CU GAZE NATURALE

Accesul rutier în localitatea Aghireşu se realizează pe drumul judeţean DJ 108 N şi străzile

Suprafaţa locuibilă este de 18.405 mp rezultând un indice de 13,45 mp/locuitor.

Principalele obiective de utilitate publică în funcţiune sunt:

Activităţile industriale sunt sistate.

Evacuarea apelor menajere uzate se face în curţi.

Alimentarea cu energie electrică a localităţii se realizează prin 3 posturi de transformare,

Intravilanul propus si zonificarile şi funcţiunile propuse:

ZONIFICARE ŞI BILANŢ TERITORIAL (ha)

SIMBOL ZONA FUNCTIONALA EXISTENT PROPUS

• case de rugăciuni baptistă şi penticostală.

Alimentara cu energie electrică se realizează prin 9 posturi de transformare cu o putere totală

Intravilanul propus si zonificarile şi funcţiunile propuse:

IS – Instituţii şi dotări de interes public cuprinzând liceul, Casa de cultură , bisericile şi

Intravilanul propus al localităţii AGHIREŞU FABRICI va avea suprafaţa de 303,20 ha şi va fi

Dezvoltarea lui de la 209,85 ha la 303,20 ha se datorează în principal includerii în intravilan a

ZONIFICARE ŞI BILANŢ TERITORIAL (ha)

SIMBOL ZONA FUNCTIONALA EXISTENT PROPUS

Localitatea Arghişu se află la extremitatea nordică a comunei, la o distanţă de 8 km faţa de

Funcţia economică a localităţii este:

Perimetrul existent al satului cuprinde o suprafaţă de 49,19 ha.

Intravilanul propus si zonificarile şi funcţiunile propuse:

teritoriului de intravilan propus, zona cuprinde toate locuinţele şi funcţiunile complementare

ZONIFICARE ŞI BILANŢ TERITORIAL (ha)

SIMBOL ZONA FUNCTIONALA EXISTENT PROPUS

Numărul populaţiei este de 402 locuitori în majoritate de naţionalitate maghiară (361).

Intravilanul existent cuprinde o suprafaţă de 33,25 ha.

Alimentarea cu energie electrică se face printr-un post de transformare 20/0,4kV 100

Intravilanul propus si zonificarile şi funcţiunile propuse:

ZONIFICARE ŞI BILANŢ TERITORIAL (ha)

SIMBOL ZONA FUNCTIONALA EXISTENT PROPUS

Funcţia economică este:

Numărul populaţiei este de 108 locuitori.

Alimentarea cu energie electrică a localităţii se face printr-un post de transformare

Intravilanul propus si zonificarile şi funcţiunile propuse:

GC - Zona de gospodărie comunală va cuprinde cimitirele existente.

ZONIFICARE ŞI BILANŢ TERITORIAL (ha)

SIMBOL ZONA FUNCTIONALA EXISTENT PROPUS

Această localitate se află la aproximativ 6 km distanţă de satul reşedinţă de comună.

Numărul populaţiei este de 103 locuitori de naţionalitate maghiară.

• şcoală generală I-IV,