Studiu Istoric PDF

Experiment proiect s.r.l.
Calea Mănăştur nr.89, bl.E10, ap.6, 400658 Cluj-Napoca, Aut. nr. J12 / 4907 / 1992, CIF: RO2894535
STUDIU ISTORIC
REACTUALIZARE P.U.G.
MUNICIPIUL CÂMPIA TURZII, JUD. CLUJ
REACTUALIZARE P.U.G. MUNICIPIUL CÂMPIA TURZII, STUDIU ISTORIC 1

FIŞA PROIECTULUI
Denumirea proiectului:
REACTUALIZARE P.U.G. MUNICIPIUL CÂMPIA TURZII, JUD. CLUJ
Beneficiar:
PRIMĂRIA MUNICIPIULUI CÂMPIA TURZII
Str. Laminoriştilor nr. 2, Câmpia Turzii
Proiectant general:
SC EXPERIMENT PROIECT SRL – CLUJ-NAPOCA
Calea Mănăştur nr. 89 / 6 Cluj-Napoca
Contract nr.:
13911 / 16.11.2007
Proiect nr.:
30 / 2007
Faza:
STUDIU ISTORIC
Cluj-Napoca, iunie 2012

COLECTIV DE ELABORARE
Proiectant general:
Şef de proiect
arh. CORINA POPŞE
Experţi MCC
dr. arh. VASILE MITREA
dr. arheolog SORIN NEMETI
dr. arheolog FLORIN-GHEORGHE FODOREAN
Cluj-Napoca, iunie 2012

STUDIU ISTORIC
1. INTRODUCERE
1.1 DATE DE RECUNOAŞTERE A DOCUMENTAŢIEI

Proiectant general:
Perioada elaborării:
noiembrie 2007 – iunie 2012
1.2 OBIECTUL LUCRĂRII

Solicitări ale temei-program:
- reactualizarea datelor;
- introducerea în intravilan a PUZ-urilor, PUD-urilor aprobate ulterior PUG
1998;
- introducerea în intravilan a zonelor de dezvoltare preconizate, conform
solicitărilor Consiliului Local şi consultării populaţiei;
- reactualizare PUG şi RLU;
Prevederi ale programului de dezvoltare a localităţii, iniţiat şi aprobat de

Consiliul Local1:
a) Realizarea unui nou Proiect general de urbanism (în perspectiva tematică:
„Câmpia Turzii XXI – Spaţiul urban – Spaţiul natural – Spaţiul integrat” care să
propună o reamenajare a spaţiului comunitar şi intercomunitar, din perspectiva
provocărilor dezvoltării durabile şi a proiecţiei unei noi calităţi de viaţă şi de
activitate pentru municipiul Câmpia Turzii şi pentru comunitatea urbană. Printre
orientările tematice pot fi menţionate:
- Realizarea rocadei Câmpia Turzii – Sud pentru scoaterea traficului greu din
zona urbană;
- valorizarea funciară şi stimularea investiţiilor pe cartiere - inclusiv pe malul
stâng al Arieşului (prin modernizarea căilor de acces, echiparea cu
infrastructuri tehnico-edilitare, etc.);
- reconsiderarea terenului intravilan şi extravilan al municipiului, identificarea şi
delimitarea de noi zone rezidenţiale, zone de activităţi;
- reconsiderarea zonelor limitrofe şi a spaţiului intercomunitar (hotarele cu
localităţile limitrofe);
- reevaluarea resurselor comune umane, naturale, economice în cadrul
comunităţii urbane şi adecvarea proiectelor de dezvoltare urbană;
1
Strategia de dezvoltare durabilă a municipiului Câmpia Turzii, 2005

b) Realizarea unui sistem integrat de monitorizare a condiţiilor de mediu (aer, apă,

ape uzate, deşeuri, zgomot);
c) Participarea la delimitarea şi crearea Zonei turistice de interes regional: Arieş –
Turda – Câmpia Turzii;
d) Realizarea unui parc industrial pe hotarul propriu sau pe hotarul comunitar;
e) Identificarea, declararea şi amenajarea de zone de protecţie, parcuri naturale şi
de agrement;
f) Studiu asupra nevoilor reale de investiţii şi adoptarea unei noi Politici tarifare
(costuri de operare, nevoi de investiţie, redevenţe, fonduri de solidaritate
comunitară, planuri de dezvoltare şi creştere a calitătii serviciilor);
Ediţii anterioare ale PUG:

- PUG şi RLU oraş Câmpia Turzii, elaborat de SC SMART Company SA, Cluj-
Napoca, 1996, aprobat cu HCL 28 / 1998;
- Studiu de impact asupra mediului, elaborat de SC Ecotech SRL, Satu-Mare,
1997;
- Strategia de dezvoltare durabilă a municipiului Câmpia Turzii, 2005;
1.3 SURSE DOCUMENTARE
Lista studiilor de fundamentare întocmite concomitent cu PUG:

- Reambulare topografică;
- Cadrul natural şi riscuri geografice;
- Studiu socio-demografic;
- Circulaţie;
- Protecţia mediului;
- Infrastructura majoră;
- Evoluţia activităţilor economice;
- Studiu istoric - Patrimoniul cultural;
- Relaţii în teritoriu;
Date statistice furnizate de:

- Primăria Municipiului Câmpia Turzii;
- Direcţia Judeţeană de Statistică Cluj;
- ONCPI Cluj;
- APM Cluj;
- Consiliul Judeţean Cluj;
- Strategia de dezvoltare a judeţului Cluj 2007-2013;
- CIMEC – Cronica cercetărilor arheologice 1983-2007;
Suportul topografic al PUG:

- Hărţi, sc. 1 : 5.000 şi 1 : 50.000, sursa ONCPI Cluj;
- Orto-foto-planuri, sc. 1 : 5.000, sursa ONCPI Cluj;
Suportul topografic a fost reactualizat, conf. situaţiei existente, în ianuarie 2008.

Lista studiilor şi proiectelor elaborate în perioada 1998 - 2008:

Denumire / amplasament Suprafaţa HCL
(ha) Câmpia Turzii
PUD – Amenajare parc orăşenesc (26,27 ha) - 1998
PUD – Cartier Şarât - 1999
PUD – Staţie de alimentare cu carburanţi, str. - 2003
Laminoriştilor nr.26
PUZ - Zona industrială Sud-Vest, str.Laminoriştilor 44,92 4 /
f.n. 26.01.2004
PUZ – Zonă centrală – str. V. Alecsandri - 2005
PUZ – Autogara Câmpia Turzii, str. Laminoriştilor - 29 / 27.06.2005
f.n.
PUZ – Locuinţe colective S+P+3+M, str. Gării nr. 5 - 11 / 30.01.2006
PUZ – Zona str. Memorandumului, str. 1 Decembrie - 42 / 26.06.2006

1918
PUZ - Locuinţe P+1+M, str. Iancu Jianu f.n. - 46 / 26.06.2006
PUZ Intersecţie str. 1 Decembrie 1918 cu str. - 53 / 29.08.2006

T.Vladimirescu – magazin Profi
PUZ – Extindere intravilan atelier auto, str. 0,51 54 / 29.08.2006
Laminoriştilor f.n.
PUD – 7 locuri de parcare, str. 1 Decembrie 1918 - 55 / 29.08.2006
nr.38
PUZ - Fabrica de adezivi Henkel Bautechnik, str. 4,28 78 / 30.10.2006
Iancu Jianu nr. 33
PUZ – Agrosel, str. Laminoriştilor 1,45
PUD - Parc industrial REIF, str.Laminoriştilor f.n. - 91 / 18.12.2006
(zona combinat Mechel)
PUZ - Amenajare zonă agrement, str. 1 Decembrie (31,45) 27 / 26.03.2007
1918 f.n. (extravilan)
PUZ – Ansamblu rezidenţial P+3 – P+6 şi centru 3,28 80 / 24.09.2007
polifuncţional, str. George Enescu - Viitorului f.n.
PUZ - 2 Locuinţe D+P+3+M, str. George Coşbuc nr. - 83 / 24.09.2007
21
PUZ – Zonă mixtă (industrială şi comercială) 4,42 89 / 23.10.2007
DN 15 – E 60
PUZ – Casă de locuit P+M şi garaj, str. George - 2 / 28.01.2008
Enescu f.n.
PUZ - Clădire administrativă P+3, str. Avram Iancu - 3 / 28.01.2008
nr. 10
PUZ – Hotel şi birouri, str. 1 Decembrie 1918 nr. 8 - 4 / 28.01.2008

Denumire / amplasament Suprafaţa HCL

(ha) Câmpia Turzii
PUD – Schimbare de destinaţie parcelă autogară -
– str. Laminoriştilor nr.90
PUZ – Complex hotelier şi bază de agrement 0,65 31 / 31.03.2008
– str. Laminoriştilor nr.260
PUZ – Ansamblu locuinţe – str. Gh. Bariţiu f.n. 2,60 35 / 17.04.2008
PUZ – Modificare încadrare funcţională şi propunere - 66 / 24.07.2008
de destinaţie industrie, spaţii de depozitare şi servicii
– str. Dr. I. Raţiu f.n.
PUZ – str. G. Enescu - Viitorului 2,76 67 / 24.07.2008
PUZ – Locuinţe colective – str. G. Coşbuc f.n. 2,28 68 / 24.07.2008
PUZ – Staţie de sortare balast, hală întreţinere, 2,31 69 / 24.07.2008
birouri
PUZ – Ridicare interdicţie de construire şi construire - 116 / 20.11.2008
hală pt. servicii şi birouri P+1, str. Iancu Jianu f.n.
PUZ – Construire sediu de firmă şi locuinţe de - 124 / 20.11.2008
serviciu D+P+5+M, str.1 Mai nr. 53
PUD – Construire staţie de betoane, str. Viitorului nr. - 4 / 22.01.2009
88
PUZ – Construire magazin tip supermarket PENNY, - 14 / 19.03.2009
str. 1 Decembrie 1918 nr. 30
PUZ – Schimbare regim de înălţime, demolare casă - 15 / 19.03.2009
şi construire 2 clădiri de locuit S+P+3, str. 1
Decembrie 1918 nr. 198
PUZ – Reabilitare internat elevi în blocuri de locuinţe - 44 / 21.05.2009
sociale şi servicii aferente, str. Laminoriştilor nr. 115
PUZ – Schimbare de destinaţie teren din zonă - 45 / 21.05.2009
industrială în zonă de locuinţe D+P+5+M, str. Teilor
f.n.
Total suprafaţă propusă pentru includere în 69,46
intravilan

2. ANALIZA DEZVOLTĂRII TERITORIULUI ADMINISTRATIV ŞI A LOCALITĂŢIi
Aşezarea geografică
Municipiul Câmpia Turzii se află aşezat în lunca largă a Arieşului, la contactul

Depresiunii Turda-Câmpia Turzii cu Podişul Măhăceni şi Câmpia Transilvaniei. Aici
Arieşul îşi schimbă brusc direcţia de la Vest la Est, înspre Sud. Între marginea nordică a
oraşului şi Arieş se află Câmpul Bergului. Altitudinea minimă este de 238 m la est, spre
Viişoara, iar cea maximă, spre nord-vest şi atinge 306 m.
Pe calea ferată, municipiul se află situat la 51 km de Cluj-Napoca, iar pe şosea
(DN 15 / E 60), la 41 km de Cluj-Napoca, respectiv la 9 km de Turda.
Municipiul Câmpia Turzii se învecinează în partea de N şi V cu municipiul Turda,
în partea de S cu comuna Călăraşi, în partea de SE cu comuna Luna şi în partea de N
şi E cu comuna Viişoara.
Date generale
Cod SIRUTA: 55357

Coordonate: 46°32′0″ N; 23°52′0″ E
Altitudinea: 300 m
Unitatea teritorială de planificare / judeţ: UTP3 (Zona Turda – Câmpia Turzii)
Anul primei menţiuni documentare:
- Ghiriş - Sâncrai: 1219;
- Ghiriş - Arieş: 1292;
- Câmpia Turzii: 1925 (prin unificarea celor 2 comune menţionate mai sus)
Populaţia totală stabilă (01.01.2009): 26.394 locuitori
Suprafaţa teritoriului administrativ: 2378,28 ha
Caracterul funcţional al localităţii: industrial
Oraşe înfrăţite după anul 1990:
- Putten – Olanda
- Mohacs – Ungaria
- Siemianowice – Polonia
- La Salvetat Saint-Gilles – Franţa
- Bayramic – Turcia
- Kisber – Ungaria
Istoricul teritoriului administrativ
Cele mai străvechi urme materiale de viaţă omenească care au fost scoase la
iveală datează din faza timpurie a epocii neolitice (epoca nouă a pietrei) din intervalul
6500-3000 î.e.n. Aceste urme constau din obiecte de piatră cioplită, descoperite pe
malul stâng al Arieşului, între Valea Sărată şi CERCON Arieşul S.A. (fosta "Industria
de Lut S.A.").

Alte materiale arheologice, de asemenea din epoca străveche, provin din

eneoliticul târziu (2700-2100 î.e.n.), apoi, pe măsura înaintării în timp, din faza de
trecere de la eneoliticul târziu la perioada timpurie a bronzului (1900-1700 î.e.n.), pe
urmă din epoca bronzului (1700-1150 î.e..n), precum şi din prima vârstă a fierului
(1150-350 î.e.n.), şi, în fine, din epoca dacică (secolul III î.e.n.-106 e.n.),
corespunzătoare celei de a doua vârste a fierului.
Din faza de tranziţie de la Neoliticul târziu la epoca timpurie a bronzului (1900-
1700 î.e.n.) datează un mormânt tumular, descoperit în zona staţiei de transformare
electrice şi a racordului CFR dintre Turda şi Războieni, cercetat parţial în 1967.
Mormântul are dimensiuni apreciabile (diametrul maxim cca 50 m, înălţimea cca 2 m),
acoperă o groapă mortuară (în care s-a găsit scheletul unui bărbat înalt si robust) şi a
fost atribuit unor triburi de păstori nomazi, originari din stepele nord-pontice, fiind un
unicat în Transilvania.
Epoca veche a antichităţii este reprezentată de mai multe probe arheologice şi
numismatice aparţinând perioadei când Dacia era provincie romană (secolele II şi III
e.n.) şi urmele mai multor aşezări.
Din perioada dacică s-au descoperit la Poiana (cartier turdean, la vest de Câmpia-
Turzii) podoabe de argint, brăţări spiralice cu extremităţi ornamentate în formă de cap
de şarpe şi coliere de sârmă răsucită, iar la marginea drumului Viişoara-Boian vase de
lut ornamentate.
Perioada romană
Din epoca postromană s-au găsit mai multe dovezi arheologice în împrejurimi (la
Turda şi la Urca). Din perioada marilor migraţii ale popoarelor este atestată trecerea
prin zonă a Avarilor.
Din vremea de după retragerea la sud de Dunăre a stăpânirii imperiale a Romei,
în aşa numita epocă a marilor migraţii a popoarelor (secolele IV-X), este semnalată
recenta descoperire arheologică în teritoriul oraşului Câmpia Turzii, a urmelor unei
aşezări a populaţiei daco-romane, locuirea fiind datată în secolele IV-V; în acelaşi loc,
s-au găsit resturi de complexe - locuinţe şi bordeie - mai noi, care provin din secolul
VIII, ceea ce demonstrează faptul că, în aşezarea aceasta a fost reluată locuirea de
către elementul autohton, romanizat, populaţie rurală cu îndeletniciri câmpeneşti. Tot
din secolele marilor migraţii se mai cunoaşte trecerea pe aici a avarilor (probabil în anul
700 - începutul secolului VIII), de la care au rămas morminte, precum şi existenţa în
zonă a unei aşezări din secolele VII-IX, aparţinând populaţiei autohtone, împreună cu
urme de cultură materială de epocă (cioburi de lut ars).
Evul mediu
Cea mai veche informaţie scrisă şi păstrată despre Câmpia-Turzii se referă la
satul Ghiriş-Sâncrai şi se află într-un document redactat în anul 1219 de cancelaria
regală a Ungariei. Este vorba de actul de donaţie al regelui ungar Andreas II (1205-
1235) în favoarea canonicilor Episcopiei Catolice din Esztergóm (Ungaria), prin care le
era donat "un pământ în partea din Ardeal care se cheamă Vinţ" (azi Unirea, lângă
Ocna Mureş). Unul dintre reperele de hotar care delimita acel teren se afla "pe drumul
de lângă hotarul satului Chiend" (azi Plăieşti), în satul Villa Sancti Regis (satul regelui

sfânt, mai târziu numit Ghiriş-Sâncrai). Ghiriş-Sâncrai era deci la acea dată domeniu de
coroană.
Cel dintâi certificat de atestare al satului învecinat Ghiriş-Arieş este datat 1292,
fiind un înscris prin care capitlul Episcopiei catolice din Alba-Iulia confirma că Paul şi
Petru, fiii nobilului Gerus din Ghiriş-Arieş au vândut comitelui Ioan, fiul lui Urkund, nobil
de Tordalaka (această mică aşezare medievală nu mai există) pentru 30 de mărci un
„pământ numit Terra Gerusteleke” (pământul lui Gerus), aflat în Comitatul Turda, „circa
undam fluvii Aranias” („aproape de râul Arieş”) "cu toate folosinţele sale".
În registrul de dijme papale dintre anii 1332-1337 figurează numai satul Ghiriş-
Sâncrai (Villa Sancti Regis, Villa de Sancto Rege, Villa Zenthkiraly). În Ghiriş-Sâncrai
exista deci o parohie romano-catolică, cu o populaţie probabil formată din mai multe
nationalităţi.
În aceiaşi perioadă, Ghiriş-Arieş era locuit majoritar de români ortodocşi. În anul
1610 Ghiriş-Arieş a fost ridicat printr-o decizie a principelui Ardealului Gabriel Báthory
(1608-1613) la rangul de târg (oppidum), cu ocazia donării acestui domeniu (Gheres,
Girisch) unui număr de 58 militari din garda princiară (care i-au salvat viaţa) şi
înnobilării acestora. Domeniul cuprindea: satul şi conacul Aranyos-Gyéres, precum şi
satele Tăureni, Tritenii de Sus, Tritenii de Jos, Iacobeni, Coc (azi Pădureni) şi Boian.
Ghiriş-Arieş a devenit târg si colonie militară, în timp ce Ghiriş-Sâncrai a rămas
mai departe un sat cu economie feudală şi cu servituţi iobăgeşti.
Un prilej de declin pentru Ghiriş şi Sâncrai trebuie să fi fost năvălirea tătarilor din
1658 în Transilvania. Cu acest prilej ei au incendiat Turda, luând în robie, desigur şi
populaţia din împrejurimi. Un an mai târziu, în 1659, era rândul turcilor să atace şi să
jefuiească Turda şi aşa ruinată.
După 1763 Ghiriş-Arieş decade treptat, fiindu-i anulate drepturile şi privilegiile. În
secolul XVIII conacul Ghiriş-Arieş a fost folosit drept cantonament militar şi sediu al
grănicerilor. Ruinele sale se mai vedeau încă la mijlocul secolului XIX.
În anul 1849, după înfrângerea revoluţiei, potrivit măsurilor luate în Transilvania în
urma instaurării absolutismului, oraşele nobile îşi pierd, pe lângă privilegii şi autonomia,
intrând în supravegherea directă a comisarului militar respectiv, în cazul Ghirişului a
districtului militar Cluj, cercul Turda. Astfel, localitatea deşi este încă târg nobil, atât
conducătorul târgului cât şi funcţionarii nu mai sunt aleşi, ci numiţi de comandantul
militar şi comisarul districtual.
În anul 1861, când localităţile privilegiate îşi redobândesc autonomia, Ghiriş-
Arieşului i s-au restituit parţial privilegiile avute înaintea revoluţiei din 1848.
În anul 1867 Ghiriş-Arieş trece din nou în rândul aşezărilor rurale cu statut de
comună. Acest statut îl va păstra până în anul 1925, anul creerii comunei Câmpia-
Turzii.

Harta Iosefină a Transilvaniei 1769 - 1773, pag. 110 şi 125
Numele din hartă Numele românesc

Gyéres Ghiriş-Arieş
Sz. Kyrály Ghiriş-Sâncraiu
Egerbegy Viişoara

Perioada interbelică
Spre sfârşitul deceniului întâi al secolului XX s-a petrecut un eveniment notabil:
Ghirişul îşi gaseşte o nouă vocaţie - industria.
La Ghiriş-Arieş existau în anul 1920 (înaintea Reformei Agrare din 1921) trei mari
latifundiari: Betegh Miklos, Statul Român (proprietar de drept al unei foste moşii a
Statului Austro-Ungar) şi Parohia Reformată-Calvină.
La Ghiriş-Sâncrai existau de asemenea trei mari latifundiari: Betegh Miklos şi
soţia, văduva contelui (gróf) Bethlen Bálint (n. 1856, Beclean - d. 1913, Budapesta;
căsătorit cu contesa Uzon Adalberta Béldi în 1882 la Cluj; contesa (n. 1863, Cluj - d.
1946, Budapesta) şi Illyés Olga (cu reşedinţa în Sâncraiul de Mureş).
Chiar şi după Reforma Agrară din 1921, marii proprietari de pamânt au continuat
să existe la Câmpia Turzii. Contele Betheln Ödón îşi avea cea mai mare parte a
moşiilor la Urca.

25 septembrie 1925
Unificarea celor 2 localităţi (Ghiriş-Arieş cu Ghiriş-Sâncrai) a avut loc oficial în anul
1925, localitatea luând numele de comuna "Câmpia-Turzii", prin Decretul regal nr.2456
din 25 septembrie 1925.
Câmpia Turzii a devenit, prin legea pentru unificarea administrativă, sediu de
plasă (una din din cele 6 plase ale judeţului Turda).
Conform recensământului populaţiei României din 29 decembrie 1930, plasa
Câmpia Turzii cuprindea 19 comune.
Extras din harta României

noua reîmpârţire administrativă 1926, întocmită de colonel Tănăsescu Victor

Judeţele României – 1930
Judeţul Turda (Enciclopedia Minerva, Cluj, 1930)

8 mai 1946
Câmpia Turzii a fost declarată comună de categoria I.
6 septembrie 1950
Judeţul Turda şi - implicit - plasa Câmpia Turzii, au fost desfiinţate odată cu
reforma administrativă.
1 august 1952
Câmpia Turzii a fost declarat oraş.
11 noiembrie 1998 (Legea nr. 204)

Câmpia Turzii a fost declarat municipiu.
Denumirile anterioare ale Câmpiei Turzii:

Ghiriş-Sâncrai:
1219 = Villa Sancti Regis (satul regelui sfânt);
sec.XIV = Villa Sancti Regis, Villa de Sancto Rege, Villa Zenthkiraly;
sec.XV-XVI = Poss(essio) Zenthkyral, Zentkjraly;
1661 = Gyéres-Szent-Király;
1733 = Szent-Király;
după 1830 = Sâncraj(u), Ghiriş-Sân-Craiu, Sâncraiu, Ghiriş Sân-Craiu;
după 1 decembrie 1918 = Ghiriş-Sâncrai (sân = sfânt, crai = rege).
Ghiriş-Arieş:
1292 = Terra Gerusteleke (Pamântul lui Gerus);
sec.XIV = Poss(essio) Gerusteleke, Terra Gerustelke;
sec.XV-XVI = Terra Geres, Poss(essio) Gyerys, Gyeres;
sec.XVII-XVIII = Gheres, Girisch, Aranyos Gyéres;
sec.XIX = Gyirischu, Ghirişiu de Arieş, Ghiriş, Aranyosgyerés;
1904 = Ghiriş-Arieş;
după 1 decembrie 1918 = Ghiriş-Arieş.
Evoluţia teritoriului
O statistică oficială întocmită în anul 1898 arată că Ghirişul avea o suprafaţă de
2988 jugăre cadastrale2 (1719,48 ha), iar Sâncraiul de 1896 jugăre cadastrale (1091,08
ha). Această situaţie se menţine până în anul 1921.
Teritoriul administrativ al municipiului Câmpia Turzii, conform OCPI 1990, are o
suprafaţă de 2378,28 ha.
Evoluţia intravilanului
OCPI 1990 conf. PUG 1998 PUG actual
cifre abs. 502,24 ha 702,49 ha 956,47 ha
% 100 % 139,87 % 190,44 %
nr. trupuri 14 9
2
1 jugăr cadastral = 5754,6415 mp

Extras din Harta militară 1:25.000

Camelia-Maria Chindris, Teza de doctorat Industria în Bazinul Inferior al Arieşului. Impactul Social şi Teritorial,
UBB Cluj-Napoca, Facultatea de Geografie, 2010

Cartierele municipiului Câmpia Turzii:

- Zona centrală
- Cartier Sâncrai
- Cartier Insula
- Cartier Şarât
- Cartier Sud-Est (blocuri)
- Cartier Lut
Legătura între cartierele Insula, Zona centrală, Cart. sud-est şi Sâncrai se

realizează în principal pe traseul str. Laminoriştillor şi, în continuare, str.1 Decembrie
(drumul naţional). Cartierul Şarât se leagă de restul oraşului prin artere care
traversează calea ferată.

Cartier zona centrală Cartier zona centrală
Cartier Sud-Est (blocuri) Cartier Insula
Cartier Şarât Industria Sârmei S.A. şi cartierul Lut

Consideraţii privind evoluţia parcelarului
În lipsa informaţiilor directe, ne putem face însă o imagine apropiată de realitate,

aşa cum arătau Sâncraiul şi Ghirişul secolelor XIV-XV, apelând la repere istorice
referitoare la alte aşezări ale Transilvaniei, deoarece nu avem nici un motiv să credem
că lucrurile ar fi fost aici altfel decât în alte sate ale ţării. Pe atunci, o aşezare rurală
avea doar o uliţă, cu casele răsfirate, aşezate pe o singură parte, mai apoi pe ambele
părţi, cuprinzând un număr relativ restrâns de gospodării.
Intrarea Ghirişului şi Sâncraiului în veacul al XX-lea a fost marcată de aspectul lor
rural, cu străzi şi uliţe neregulate, fără aliniere, cu case mici şi joase în marea
majoritate, aşezate răsfirat printre grădini şi terenuri de cultură despărţite prin îngrădituri
de nuiele, rareori cu scânduri. În restul curţii se ridica grajdul (poiata) şi şura. Doar în
perimetrul "centrului", existau unele clădiri trainice din cărămidă cu acoperământ de
ţiglă, ale păturii mai înstărite de comercianţi, funcţionari, proprietari de pământ,
meseriaşi.
Adevarata dezvoltare, în sens modern, este strâns legată de începuturile
construirii şi apoi a dezvoltării fabricii Industria Sârmei S.A. înfiinţată în anul 1920.
Evoluţia fondului construit
Spre sfârşitul secolului al XVII-lea, Ghirişul se îmbogăţeşte cu un edificiu

eclesiastic, aflat la marginea localităţii dinspre Sâncrai. Situată azi în centrul oraşului
(Piaţa Mihai Viteazul), biserica reformată de rit calvin - cel mai vechi edificiu din oraş
care se mai păstrează - apare şi azi ca o construcţie fortificată, fiind împrejmuită cu zid
de piatră, cu funcţie defensivă. Zidul, întărit înspre partea interioară, era prevăzut la
intervale regulate cu contraforturi, având şi guri de tragere. Odinioară era mai înalt, dar
în vremurile apropiate, pierzându-şi rolul de apărare, a fost micşorat. Biserica, turnul şi
zidul înconjurător s-au construit din piatră de carieră, iar boltirile navei şi porticul din
cărămidă. Şarpanta (schelăria) bisericii a fost învelită cu şindrilă. Partea superioară a
turnului era din lemn. Înălţarea costisitoare a respectivului lăcaş religios, în anii 1679-
1680, a fost patronată de nobilul Rhedei Ferencz, care avea porţiune de moşie aici.
Bisericile româneşti (din lemn) sunt atestate documentar pentru prima dată în anul
1733 (Ghiriş-Sâncrai) şi 1750 (Ghiriş-Arieş), dar construcţia lor se presupune că a fost
mai devreme.

Vechea Biserică Greco-Catolică de Vechea Biserică Greco-Catolică de lemn din Ghiriş-Arieş, a fost
lemn din Ghiriş-Sâncrai, a fost mutată mutată în satul vecin Călăraşi, în 1912
la Boian, în 1932
Recensământul din anii 1784-1787 consemnează următorul număr de case:

Ghiriş-Arieş = 101, Ghiriş-Sâncrai = 75.
Un recensământ ulterior (1857) a consemnat următoarea situaţie a caselor:
Ghiriş-Arieş = 246, Ghiriş-Sâncrai = 103.
În prima jumătate a secolului al XIX-lea apar construcţii civile şi în Sâncrai. Astfel,
conacul unei familii de nobili cu nume necunoscut, azi sediul Grădiniţei de copii nr. 3, a
fost construit în anul 1828, data fiind înscrisă sub blazoane (se mai poate vedea cifra
MDCCCXXVIII).
Un alt edificiu civil, mai deosebit, din Sâncrai şi acesta, datând probabil de la
începutul secolului al XIX-lea, era impozantul conac al contelui Thoroczkai Pál, preluat
apoi de familia de moşieri Betegh, construcţie dispărută pe la mijlocul secolului XX.
Curtea era împrejmuită în partea dinspre drum cu zid de cărămidă şi piatră, de-a lungul
căruia, înspre interior, se aflau amplasate locuinţe pentru slujitori (ghirişi, cum li se
spuneau atunci). Tot în Sâncrai era odinioară şi un alt conac, al familiei Bethlen şi
acesta este azi dispărut. Conacul se afla la intersecţia actualelor străzi Izvorului cu T.
Vladimirescu. A fost distrus până în temelii pe la mijlocul secolului XX, în condiţii
similare cu cele ale fostului conac Thoroczkai-Betegh.
La Ghiriş s-a ridicat conacul baronului Szentkereszty Zsigmond, alături de care s-
a amenajat un lac artificial înconjurat de un mic parc. După primul război mondial
acesta a devenit proprietate a contelui Bethlen Ödön (azi aici funcţionează biblioteca şi
o parte din clasele de învăţământ ale Liceului Teoretic "Pavel Dan").
Ghirişul se îmbogăţeşte cu o construcţie, în stil englez şi anume conacul Paget. A
fost ridicat de către aristocratul englez John Paget, stabilit aici. În preajma acestei
construcţii se aflau acareturile: grajdul cu caii de trăsură, şura, o fierărie, locuinţa
administratorului moşiei. În parcul conacului era un lac alimentat continuu cu apa ce
izvora dintr-o movilă învecinată. Peste drum de conac, pe spaţiul unde astăzi se
găseşte Clubul Muncitoresc şi vila Ungureanu, se aflau grajdurile cu caii de călărie, iar
pe locul unde este acum Oficiul Poştal nr. 1 era un manej pentru călărie. Tot aici, mai

multe clădiri din cărămidă situate pe locul actualelor case de la nr. 8-10 de pe strada 1
Decembrie 1918, erau locuinţele personalului de serviciu al acestei curţi nobiliare.
După 1870 urmează o perioadă în care Ghirişul se dezvoltă sub toate aspectele,
între care şi cel edilitar, concretizat în sporirea caselor de locuit, a prăvăliilor şi
atelierelor meşteşugăreşti, ca urmare a integrării localităţii în circuitui feroviar (1873).
În anul 1879 se construieşte o nouă şcoală românească în Ghiriş-Arieş, pe
fundaţia unei şcoli mai vechi (azi Dispensarul TBC al Policlinicii).
Între anii 1896-1898 se ridică Biserica Romano-Catolică din Ghiriş-Sâncrai.
În 1898 comuna Ghiriş-Arieş dispunea de 321 case, iar satul învecinat Ghiriş-
Sâncrai de 123 case.
În anul 1910 din cele 340 case recenzate în Ghiriş, numai 24 (7%) aveau pereţii
din zidărie de cărămidă şi piatră, restul de 91% (309) erau din lemn şi 2% (7) din
vălătuci3; 8% (26) erau acoperite cu ţiglă, 31% (106) cu şindrilă şi 61% (208) cu paie şi
stuf. Tot atunci în Sâncrai, din 124 case de locuit recenzate doar 14 (11%) aveau pereţii
clădiţi din cărămidă, 86% (107) din lemn şi 3% (3) din vălătuci; 6% (8) erau acoperite cu
ţigle, 14% (17) cu şindrilă şi 80% (99) cu paie şi stuf. Casele din lemn aveau tălpile
pereţilor şi ale pridvorului din lemn rezistent, aşezate pe fundaţii construite din bolovani
de piatră sau calupi de marnă. Pereţii erau din aşa-zise "lodbe" de lemn, legate între
ele cu leaţuri, peste care se arunca un amestec de lut înmuiat cu apă şi bălegar. La
casele de piatră sau cărămidă ori vălătuci, fundaţia era din piatră sau marnă.
Până în preajma primului război mondial, casele ţărăneşti se construiau, de
regulă, cu trei camere. Camera mai mare, numită şi "casa dinainte", situată în
majoritatea cazurilor înspre stradă, nu era destinată a se locui în permanenţă, ci era
folosită doar ocazional: la cazarea oaspeţilor, ţinerea nunţilor, a slujbei înmormântării.
Aici se păstrau hainele de sărbătoare, vesela mai aleasă, actele, banii. "Tinda" era
încăperea din mijioc, în care se intra din pridvor. Aici se afla cuptorul de pâine, în "gura"
căruia se fierbea mâncarea. Tot aici se păstrau câteva unelte gospodăreşti (securea,
firezul, harnaşamentele cailor ş.a.). "Cămara", numită şi "casa dinapoi", era mai mică
decât cea "dinainte", era locul unde se locuia. În interior, camerele aveau padimentul
din pămant şi piatră, care era apoi lipit cu lut şi presărat cu nisip cernut. Dar existau şi
cazuri când pe jos erau scânduri (podele).
În 1907-1908 se construieşte în apropiere de Ghiriş-Arieş prima fabrică din zonă
(„Industria de lut S.A.”, azi: CERCON Arieşul S.A.).
În anii 1910-1912 se ridică în Ghiriş-Arieş o Biserică Greco-Catolică din cărămidă,
pe locul uneia mai vechi din lemn.
Construirea fabricii „Industria Sârmei S.A.” în anul 1920 a contribuit esenţial la
dezvoltarea comunei Ghiriş-Arieş. Au apărut noi clădiri de locuit, o reţea comercială şi
meşteşugărească, drumuri nivelate şi lărgite etc. Treptat - treptat, clădirile de lemn
cedează locul construcţiilor din cărămidă.
3
Vălătuc - material de construcţie în formă de cărămidă, făcută din lut amestecat cu paie (cărămidă
nearsă)

Uzina “Industria Sârmei” în anul 1924
În 1921 Ghiriş-Arieş avea 364 case, iar Ghiriş-Sâncrai 119 case.

Pentru anul 1922 este de notat construirea locuinţelor din colonia funcţionarilor
(colonia Maria) - aparţinând fabricii Industria Sărmei S.A. Cam tot atunci se ridică
locuinţele din colonia Industriei de Lut S.A.
În anul 1930 se ridică o Biserică Greco-Catolică din cărămidă în cartierul Sâncrai
(fost Ghiriş-Sâncrai), pe locul unei biserici mai vechi din lemn. În acel an în Câmpia-
Turzii existau 797 clădiri.
Industria Sârmei S.A. a inaugurat Stadionul sportiv în anul 1938.
În 1942, Industria Sârmei S.A. a început edificarea palatului cultural (astăzi Clubul
Muncitoresc), după planurile cunoscutului arhitect bucureştean George Cristinel, iar
inaugurarea a avut loc în iunie 1945.
În 1943 s-a pus piatra de temelie la biserica ortodoxă română - a cărei construcţie
a fost concepută de acelaşi G. Cristinel - fiind dată în folosinţă în anul 1950, finalizarea
interiorului având loc abia în 1974, când a fost pictată de prof. univ. Coriolan Munteanu
din Cluj.
Primăria se ocupă de construirea palatului administrativ al preturii (azi sediul
Consiliului Local al oraşului) - lucrare care a început în 1943 şi s-a terminat în 1945.
În 1949 se dă parţial în folosinţă edificiul şcolii primare din zona Sâncrai, finalizat,
în etape, până prin 1952, şi două blocuri de locuinţe (unul pe strada A. Vlaicu şi celălalt
lângă policlinica de azi a Industriei Sârmei), iar în 1949 Baza de recepţionare a
cerealelor şi plantelor tehnice, între 1950-1952 s-a dat în folosinţă, în etape, edificiul
şcolii profesionale de ucenici a Industriei Sârmei (actualul local al Grupului şcolar
industrial metalurgic) precum şi noile edificii ale S.M.T. (actuala S.C. Agromec S.A.).

În cea de a doua jumătate a secolului XX, în Câmpia Turzii - după ridicarea sa la

treapta de oraş, s-au produs schimbări mari, conturate atât în creşterea numărului de
clădiri căt şi al extinderii perimetrului edilitar. S-a construit noul cartier "Şarât", s-a
ridicat atunci de către cei care au fost împroprietăriţi cu locuri de casă un adevărat
microcartier în zona Sâncrai, s-a extins edilitar Sâncraiul de-a lungul şoselei către Luna.
S-au deschis străzi noi, s-au modernizat cele vechi şi s-au construit trotuare.
De fapt începutul urbanizării vizibile a localităţii este marcat de inaugurarea, în
1951, a primelor treizeci şi două de apartamente dintr-un ansamblu de locuinţe tip bloc
destinate salariaţilor de la Industria Sârmei, aşezate în "Oraşul muncitoresc" - cum a
fost denumit atunci noul cartier în perspectivă (azi cartierul "Sud").
În cartierul din centru s-au realizat: sediul Atelierului Transporturi Auto (în 1957),
noul edificiu al Şcolii Medii Mixte (1959), Sala sporturilor (1962), Şcoala generală nr. 2
(1963), complexul meştesugăresc al Cooperativei Prestarea (1965), Autogara I.T.A. şi
Cantina-restaurant a întreprinderii Industria Sârmei (ambele în 1972), Creşa de copii
nr.1 (1974), Grădiniţa de copii nr.5 (1975), sediile Miliţiei şi Oficiului Poştal nr.1 (1976),
noul edificiu al Policlinicii orăşeneşti şi Staţia PECO (1982), capela din cimitirul Parohiei
I ortodoxă română (1982-1985), noul local al Atelierului Autoservice (1983), noul sediu
al Oficiului Poştal nr.2 (1984), se inaugurează edificiul reclădit al Bisericii creştine
adventiste (1992). În 1987 a fost dată în folosinţă o hală şi un platou acoperit în piaţa
agroalimentară. Au fost amplificate: Biserica ortodoxă română a Parohiei I (1958), staţia
de cale ferată (1962), spitalul (1972,1981) şi Atelierul Transporturi Auto (1975).
Tot în cartierul din centru s-au construit mai multe blocuri de locuinţe: pe strada dr.
I. Raţiu (lângă colonia Ecaterina Teodoroiu), pe străzile Băii şi Parcului, lângă
complexul alimentar, blocul turn cu 9 nivele şi blocul S din parc, de pe strada
V.Alecsandri şi altele.
În cartierul "Sâncrai" a fost amplificată, în 1982, Biserica ortodoxă română a
parohiei III. Ca obiective noi s-au realizat Parcul Tineretului (1971) şi ştrandul, cu două
bazine de înot (1973).
În cartierul "Sud" au fost date în folosinţă: complexul alimentar Rapid (1969), noul
local al Şcolii generale nr.1 şi Creşa de copii nr. 2 (ambele în 1972), Casa de copii
şcolari (1975), Grădiniţa de copii nr. 8 (1977), unitatea de panificaţie nr.2 (1983).
În cartierul ''Şarât" au fost date în folosinţă: Staţia de transformare electrică
(1954), fabrica de pâine (1955), Şcoala generală nr. 3 (1967), complexul comercial
(1971), noul complex meşteşugăresc al Cooperativei Prestarea (1975), Grădiniţa de
copii nr. 4 (1976), noile construcţii ale fostului C.A.P. (trei grajduri pentru 800 bovine)
(1979), s-a inaugurat noul edificiu (reclădit) al bisericii apostolice penticostale (1991).
În cartierul "Nord-vest" (zona industrială) s-au edificat: Creşa şi Grădiniţa de copii
a Industriei Sârmei (1951), noul local al Sectorului Câmpia Turzii al Regionalei de
Distribuţie Gaze Naturale - Turda (1991).
Transformările edilitare din deceniile şase-nouă au cuprins şi cartierul "Arieşul".
Aici au fost ridicate: edificiul Creşei şi a Grădiniţei de copii (în 1952) şi magazinul de
prezentare materiale de construcţii (1975). Tot în această perioadă s-au construit două
blocuri de locuinţe în colonia fabricii.
În ceea ce priveşte dezvoltarea fondului locativ în Câmpia Turzii, semnificative
sunt datele statistice: în anul 1950 erau aici 1230 locuinţe, la începutul lui februarie
1959 numărul total al clădirilor ajunsese la 1980 (fără grajduri, şoproane sau clădiri

industriale) din care 1883 pentru locuit, 61 erau publice (administrative, sanitare sau
culturale), iar 36 erau folosite în alte scopuri. Clădirile de locuit erau în anul 1959 în
proporţie de 70% din cărămidă, 13% din vălătuci şi 17% din lemn. La recensământul
din 5 ianuarie 1977 statistica edilitară a Câmpiei Turzii înregistra 5873 locuinţe.
Cincisprezece ani mai târziu, recensământul din 6 ianuarie 1992 consemna în localitate
un fond edilitar de 8853 locuinţe (case şi apartamente în blocuri). Aşadar, de aproape
7,3 ori mai multe locuinţe la aproximativ patru decenii distanţă (1950-1991).
Vechimea clădirilor de locuit

Total înainte 1900- 1915- 1930- 1945- 1960-
clădiri de 1900 1914 1929 1944 1959 1970
de locuit
3388 13 57 138 260 796 1031
100% 0,38 1,68 4,07 7,67 23,50 30,43
Total 1971- 1976- 1981- 1986- 1992- 1996- 2001-

clădiri 1975 1980 1985 1991 1995 2000 18 III.
de locuit 2002
3388 396 239 117 109 75 128 29
100% 11,70 7,05 3,45 3,22 2,21 3,78 0,86
Sursa: Recensământul locuinţelor 2002
65.6% din totalul clădirilor de locuit din Câmpia Turzii datează din perioada 1945 -
1975. Punctul culminant al construcţiei de locuinţe este deceniul 1960-1970. Dacă luăm
drept perioadă de referinţă anii '50 şi '60 putem spune că peste jumătate din fondul de
locuinţe are o vârstă de 50 ani şi peste.
Evoluţia tramei stradale
Peste actualul teritoriu al Câmpiei Turzii trecea un drum roman, care pleca de la
Potaissa spre Mureşul superior şi se întâlnea cu drumul roman ce mergea de la
„Salinae” (azi Ocna Mureş) spre satul Gligoreşti. Nu s-au găsit la Câmpia Turzii din
păcate urme sigure ale acestui drum. Ceva mai la sud, pe teritoriul satului Călăraşi, a
fost identificată o porţiune a unui alt drum roman, ce unea Potaissa (azi Turda) cu
Apulum (azi Alba Iulia).
În anul 1873 se dă în funcţiune linia ferată Războieni – Ghiriş-Arieş – Cluj. În
timpul cât s-a lucrat la construirea liniei ferate s-au efectuat şi lucrările de edificare a
gării Ghirişului (1871), care a fost extinsă apoi în 1876. Calea ferată Câmpia Turzii-
Turda s-a inaugurat la data de 19 iunie 1885.
Până în 1910, nici o stradă nu era pavată, astfel că pe drumurile adeseori
desfundate şi mocirloase ale Ghirişului era o adevarată povara cărăuşia în zile ploioase
de toamnă sau de primăvară. Apele adunate din ploi şi zăpezi formau în mod frecvent
bălţi mari şi un strat adânc de noroi, astfel că se puteau vedea tineri umblând pe
catalige (picioroange).
La sfârşitul anului 1925, o mare inundaţie pe toată valea Arieşului va produce mari
pagube materiale şi la Câmpia Turzii. S-au înregistrat atunci daune însemnate: case de

locuit inundate, podurile de cale ferată de pe Arieş şi Racoşa au fost distruse, fiind
afectate şi fabricile Industria de Lut S.A. şi Industria Sârmei S.A.4
Amploarea pe care a luat-o dezvoltarea edilitară şi industrială, impunea
necesitatea întocmirii unui plan de sistematizare a localitaţii. În vara anului 1925,
primăria a solicitat un for de specialitate (Oficiul Apelor Aiud) ajutorul pentru întocmirea
acestui plan, având ca obiect "asanarea tuturor bălţilor provocate de ploi şi alinierea
străzilor". Oficiul din Aiud refuzând lucrarea, primăria a încheiat un contract pentru
alinierea şi modernizarea străzilor şi trotuarelor, cu un întreprinzator particular. În
toamna anului 1925, pentru continuarea acestor lucrări, primăria Câmpiei Turzii a
apelat la Oficiul Edile din Turda, sub conducerea căruia lucrările s-au terminat în vara
anului 1928.
Începand cu 1935 conducerea uzinei Industria Sârmei S.A. ia iniţiativa
"sistematizării şi înfrumuseţării comunei Câmpia Turzii". Pe cheltuiala acesteia, an de
an, au fost plantaţi arbori, s-a pus pietriş pe unele străzi şi trotuare, s-au facut podeţe,
străzile principale au fost stropite cu apă în timpul verii.
În anul 1940 au fost construite primele trotuare din plăci de beton. Lucrarea s-a
continuat şi în 1941-1943, fiind executată tot de Industria Sârmei S.A., pe actualele
străzi A. Mureşianu (parţial), dr. Ion Raţiu. M. Eminescu, Laminoriştilor (de la primărie
până la uzină) şi Gării. În 1943 din iniţiativa şi pe cheltuiala primăriei s-a construit un
trotuar de asfalt, pe o porţiune a străzii A. Mureşianu.
Lucrările edilitare mai importante finanţate de primărie în perioada 1940-1943 au
fost: pavarea cu bolovani de râu a pieţii de cereale şi zarzavaturi (ce se afla pe locul
unde este în prezent parcul din centrul oraşului), plantarea de pomi pe mai multe străzi
şi construirea de poduri şi podeţe, repararea străzilor principale frecventate de
autovehiculele uzinei.
În perioada 1946-1947 s-a trecut la modernizarea reţelei de străzi. Primul pas s-a
făcut prin asfaltarea şoselei principale (DN 15 care traversează localitatea).
În toamna anului 1961 lungimea totală a străzilor oraşului însuma circa 30 km
(faţă de 24,6 km în anul 1950), din aceasta doar o cincime era asfaltată sau pietruită,
restul fiind drumuri de pământ tratate cu balast.
Cu ocazia realizării drumului de acces către fabrica "Arieşul'', s-a construit podul
de beton peste râu, în anul 1972.
În 1977 are loc construirea pasajului denivelat de traversare pe sub linia ferată,
pentru circulaţia pietonală şi a autovehiculelor.
Teritoriul administrativ al municipiului este traversat la sud de autostrada
Transilvania (A3). Tronsonul Gilău-Turda a fost finalizat în 1 decembrie 2009, iar
tronsonul Turda-Câmpia Turzii în 13 noiembrie 2010.
4
În perioada viiturilor, Arieşul a inundat primul nivel al terasei de luncă, ridicându-se peste cota
terenului, la înălţimi diferite (exemple: 2,8 m în decembrie 1925; 2,3 m în martie 1940; 2,0 m în
iulie 1975). În urma inundaţiilor din anii 70, s-a realizat îndiguirea râului Arieş (dig de 5,2 km pe
teritoriul administrativ, care apoi se continuă spre Turda).

Evoluţia reglementărilor edilitare
Un document al administraţiei locale, din vara anului 1920, semnalează

introducerea gazului metan în locuinţele din comună, atât pentru încălzit, cât şi pentru
iluminat.
Consiliul comunal a hotărât, în august 1926, ca "toţi comercianţii să instaleze
[câte] o lampă de gaz metan la stradă, iar cei [mai] săraci să se unească 2-3 pentru
instalarea unei lămpi, în locul destinat de delegaţia comunei, urmând ca spesele de
întreţinere să cadă în sarcina comunei".
În anul 1937, Industria Sârmei S.A. introduce iluminatul electric pe şapte străzi
principale, pe o lungime de aproape 3 km, în colonia Maria şi totodată în locuinţele
funcţionarilor săi. Celelalte străzi şi locuinţe vor rămâne încă mulţi ani fără curent
electric.
Începând cu 1955 reţeaua de alimentare cu apă potabilă a localităţii s-a substituit
fântânilor. Stringenţa construirii acestei reţele a fost determinată de secarea unui mare
număr de fântâni din curţile situate în zona canalului colector al Industriei Sârmei,
datorită săpăturii adânci efectuate la acest canal. Astfel Industria Sârmei a devenit
furnizor de apă potabilă din sursa proprie pentru "Oraşul muncitoresc", precum şi la mai
multe cişmele montate atunci pe străzi în zona afectată de secarea fântânilor, pe strada
G. Bariţiu şi la secţia Interne a spitalului (lungimea reţelei de distribuţie însumând în
anul 1956 circa 3 km, iar în 1958 circa 4,6 km). În 1960-1961 această reţea a fost
prelungită la colonia Ecaterina Teodoroiu şi la străzile T. Vladimirescu, Eroilor, A.
Vlaicu, N. Bălcescu precum şi parţial la străzile dr. I. Raţiu, M. Eminescu, Traian, Baba
Novac.
Prin intrarea în funcţiune, în 1959, a conductei de aducţiune a apei potabile
racordată la conducta municipiului Turda, aprovizionarea Câmpiei Turzii s-a
îmbunătăţit. A fost mult extinsă reţeaua de distribuţie pe diverse străzi şi în locuinţe. Nu
după multă vreme, din cauza lipsei evidente de apă, în 1979 a fost dată în funcţiune - în
plus faţă de vechiul sistem de alimentare de la Turda - o altă sursă, proprie de la
Corneşti. În 1980 reţeaua de distribuţie a apei potabile în oraş însuma 40,6 km. Curând
înregistrându-se iarăşi o criză de apă potabilă, în noiembrie 1982 a fost pusă în
funcţiune o nouă sursă, ce suplimenta debitul destinat consumului populaţiei. Apoi, în
anii 1986 - 1987 s-a dat în funcţiune -pe etape- alimentarea din sursele de la Călăraşi,
pentru ca în 1989 să fie realizată furnizarea apei din sursele de la Mihai Viteazu.
Problema acutei lipse de apă potabilă, care persista de ani de zile la Câmpia
Turzii, îşi va afla rezolvarea abia în anul 1994 prin intrarea în funcţiune a conductei de
aducţiune de la noua sursă proprie din zonă (barajul de pe pârâul Hăşdate).
Până în anul 1956 oraşul Câmpia Turzii nu a avut nici un fel de canalizare. Chiar
şi apele reziduale de la Industria Sârmei erau deversate liber în pârâul Racoşa,
formându-se mlaştini pe traseul acestuia din partea vestică a localităţii pe o lungime de
circa 2 km, iar apa din fântânile învecinate devenind roşie, nemaifiind utilizabilă pentru
consum. Abia prin 1953 Industria Sârmei a început să-şi facă un canal colector până la
Arieş (finalizat în 1958), traversând partea de sud-vest a localităţii. Canalul, în lungime
de 3,5 km, era destinat pentru evacuarea apelor reziduale din întreprindere şi, totodată,
pentru preluarea apelor menajere din "Oraşul muncitoresc", din colonia Ecaterina

Teodoroiu şi de la secţia Chirurgie a spitalului. În 1960-1961 au fost racordate la acest

canal şi străzile A.Vlaicu, A.Mureşianu (parţial), G.Bariţiu şi T.Vladimirescu.
Datele statistice arată că în anul 1958 Câmpia Turzii dispunea de un canal
colector de ape reziduale industriale în lungime de 3,5 km şi de o modestă reţea de
canalizare stradală de numai 2 km (din care doar 0,6 km pentru ape menajere).
În anii 70 lucrările de canalizare s-au intensificat. A fost dat în folosinţă canalul
colector principal al oraşului, construit pe traseul Turda-Câmpia Turzii în 1975-1976,
după care s-a trecut la extinderea reţelei de canalizare stradală. Totodata s-a dat în
funcţiune, în comun cu municipiul Turda, o staţie de epurare a apelor menajere
amplasată pe malul râului Arieş, în aval de Câmpia Turzii (1977). În 1980 lungimea
totală a reţelei de canalizare stradală însuma 35 km.
În ansamblul măsurilor care au contribuit la ridicarea socială a Câmpiei Turzii un
rol important l-a avut extinderea masivă a reţelei electrice de joasă tensiune destinată
iluminatului stradal şi în locuinţe. Acţiunea a început în anul 1951. Lungimea reţelei de
joasă tensiune creşte de la 10,3 km (în 1950) la 21,4 km (în 1956). Trecerea de la 380
la 220V a fost realizată prin opt puncte dotate cu transformatoare. Numărul
consumatorilor casnici ajunsese în anul 1957 la 2386. Furnizarea curentului electric s-a
făcut până inclusiv în martie 1958 de către Industria Sârmei, iar apoi, în continuare, de
către Intreprinderea de Electricitate Cluj. În toamna anului 1961 circa 97 % din clădirile
oraşului erau racordate la reţeaua de joasă tensiune, străzile - în marea lor majoritate -
fiind iluminate electric.
Neîndoielnic, dezvoltarea edilitară a Câmpiei Turzii în perioada postbelică nu a
ţinut pasul cu dezvoltarea sa economică. Cauzele s-au datorat însuşi sistemului
totalitarist. Un aspect al acestuia reiese şi din planificările dictate de raţiuni politice,
printre care şi importanţa mărită care se acorda dezvoltării municipiului Turda, centru
de raion căruia oraşul Câmpia Turzii i-a fost subordonat politic şi administrativ între anii
1950-1967.
Populaţia municipiului Câmpia Turzii din perspectivă istorică
1850 1857 1880 1900 1910 1930 1941 1966 1977 1992 2002
1655 1563 1833 2404 2519 4124 5759 17457 22409 29307 26823
Sursa: Recensământul populaţiei
Ritmul de creştere a localităţii este relativ lent, 4124 locuitori în 1930, an

considerat an de referinţă pentru dezvoltarea de tip capitalist a României în perioada
interbelică. Ritmul de creştere a populaţiei localităţii Câmpia Turzii se accelerează în
perioada comunistă. Localitatea înregistrează 17457 de locuitori la recensământul din
1966 şi 22409 în anul 1977. Această creştere se datoreză politicilor de dezvoltare
industrială în profil teritorial din perioada socialistă. În Câmpia Turzii această politică de
dezvoltare de tip socialist este vizibilă în creşterea mărimii localităţii.

Evoluţia structurii etnice şi apartanenţei religioase a populaţiei
Recensământul Structura etnică

Anul Populaţia Români Maghiari Germani Rromi Alte etnii
1850 1655 956 498 3 198 0

1880 1833 832 760 22 219
1890 2244 1006 970 17 251
1900 2404 1184 1068 8 144
1910 2519 1194 1125 88 112
1920 2754 1243 982 15 514
1930 4124 2094 1463 107 227 233
1941 5759 4033 1196 124 406
1956 11514 9168 2135 81 79 51
1966 17457 14671 2601 73 98 14
1977 22409 19163 2870 64 288 24
1992 29307 26415 2694 30 162 6
2002 26823 23346 2190 22 1250 15
Sursa: Varga E. Arpad, Statistica la recensăminte 1850-2002
Recensă- Structura confesională

mântul
Evanghelici
Penticostali
Reformaţi
Adventişti
Ortodocşi
Unitarieni
Populaţia
Romano-
Mozaici
Baptişti
Greco-
catolici
catolici
Anul
Alţii
1850 1655 3 1057 43 548 1 3
1880 1833 55 904 120 685 6 15 48
1890 2244 30 1036 175 900 10 27 66
1900 2404 24 1175 141 920 10 49 84 1
1910 2519 17 1295 86 1014 7 8 92
1930 4124 212 1909 363 1305 31 92 208 1 3
1992 29307 22769 1401 551 2421 7 65 238 824 154 877
2002 26823 21822 644 364 1896 3 43 6 219 876 137 813
Sursa: Varga E. Arpad, Statistica la recensăminte 1850-2002

3. IDENTIFICAREA VALORILOR DE PATRIMONIU CONSTRUIT
Monumente ansambluri şi situri istorice

Conform Legii nr. 451/2002 pentru ratificarea Convenţiei Europene a Peisajului,
adoptată la Florenţa la 20 octombrie 2000, "Peisajul desemnează o parte de teritoriu
percepută ca atare de către populaţie, al cărui caracter este rezultatul acţiunii şi
interacţiunii factorilor naturali şi/sau umani".
"Protecţia peisajului cuprinde acţiunile de conservare şi menţinere a aspectelor
semnificative sau caracteristice ale unui peisaj, justificate prin valoarea sa patrimonială
derivată din configuraţia naturală şi/sau de intervenţie umană"
Zone de protecţie ale monumentelor istorice – definire

Pentru fiecare monument istoric se instituie zona sa de protecţie prin care se
asigură conservarea integrată a monumentului istoric şi a cadrului său construit sau
natural.
Zona de protecţie, constituită ca un teren format din parcele cadastrale situate în
jurul monumentului, asigură perceperea nealterată a acestuia. În zona de protecţie se
instituie servituţile de utilitate publică şi reglementările de construire pentru:
- păstrarea şi ameliorarea cadrului natural al monumentului prin înlăturarea sau
diminuarea factorilor poluanţi de orice natură;
- păstrarea şi ameliorarea cadrului arhitectural-urbanistic al monumentului prin
aprobarea şi supravegherea construirii;
- păstrarea şi valorificarea potenţialului arheologic
Zona de protecţie5 - suprafaţa delimitată în jurul unor bunuri de patrimoniu

construit sau natural, al unor resurse ale subsolului, în jurul sau în lungul unor oglinzi de
apă etc. şi în care se instituie servituţi de utilitate publică şi de construire pentru
păstrarea şi valorificarea acestor resurse şi bunuri de patrimoniu şi a cadrului natural
aferent. Zonele de protecţie sunt stabilite prin acte normative specifice, precum şi prin
documentaţii de amenajare a teritoriului sau urbanism, în baza unor studii de
specialitate.
Delimitarea zonelor construite protejate

În cazul zonei construite protejate instituite în jurul unui monument istoric, aceasta
cuprinde monumentul, ansamblul sau situl clasate, împreună cu zona de protecţie
aferentă.
Stabilirea suprafeţelor acestor tipuri de zone are în vedere, în ordine:
- stabilirea bunurilor de patrimoniu;
- delimitarea zonelor de protecţie ale bunurilor clasate;
- delimitarea zonei protejate generate de bunurile clasate ca învăluitoare a tuturor
zonelor de protecţie ale bunurilor de patrimoniu clasate.
5
Definirea Conform Ordonanţei de Urgenţă nr. 7 / 02.02.2011

În cazul zonelor construite protejate instituite pentru protejarea patrimoniului

construit, acestea reprezintă suma valorilor grupate care necesită protecţie.
Delimitarea zonelor construite protejate se face pe limite existente de parcele şi se
recunoaşte în documentaţia scrisă şi desenată, fie prin menţionarea numerelor poştale
sau cadastrale, fie prin menţionarea numelor proprietarilor, fie după alte elemente
reperabile pe teren (ex. Maluri de ape, linii electrice etc.)
Zona protejată6 - zonă coerentă naturală sau construită, delimitată geografic

şi/sau topografic, determinată de existenţa unor valori de patrimoniu natural şi/sau
cultural a căror protejare prezintă un interes public şi declarată ca atare pentru
atingerea obiectivelor specifice de conservare şi reabilitare a valorilor de patrimoniu.
Statutul de zonă protejată creează asupra imobilelor din interiorul zonei servituţi de
intervenţie legate de desfiinţare, modificare, funcţionalitate, distanţe, înălţime,
volumetrie, expresie arhitecturală, materiale, finisaje, împrejmuiri, mobilier urban,
amenajări şi plantaţii şi este stabilit prin documentaţii de urbanism specifice aprobate.
Tabel centralizator monumente istorice - clasate

Categorii de Categorii după Nr. monumentelor istorice: TOTAL
monumente natura pe grupe valorice
istorice: obiectivului: A B
valoare reprezentative
naţională şi pt. patrimoniul
universală cultural local
Monument - m Arhitectură – II 2 4 6
Memoriale - IV 0 1 1
Ansamblu - a Arhitectură – II 1 0 1
Sit - s Arheologie – I 0 3 3
TOTAL 3 8 11
Conform LMI 2010, Editată de Ministerul Culturii şi Patrimoniului Naţional – Institutul Naţional al
Patrimoniului
6
Definirea Conform Ordonanţei de Urgenţă nr. 7 / 02.02.2011

Etnografie
Obiceiuri tradiţionale şi manifestări etno-folclorice (obiceiuri, dansuri / festivaluri

folclorice, târguri, etc.):
Ansamblul folcloric Ardeleana Ansamblul folcloric Mugurelul
Corul Astra Fanfara Promenada
organizează anual la Câmpia Turzii trei

mari manifestări: Şezătoare culturală,
perioada februarie-martie; Festival coral
de primăvară, perioada aprilie - mai;
Concert de colinde, luna decembrie;
“Cultura vie”
Patrimoniul “cultural viu“ se constituie din următoarele tipuri de bunuri şi valori:

arte vizuale / spectacole / instituţii / manifestări culturale.
Instituţii publice culturale

- Casa de Cultură
- Biblioteca municipală

Evenimente culturale
Casa de Cultură "Ionel Floaşiu" are un calendar cultural adaptat la realităţile
actuale: simpozioane şi conferinţe tematice, târguri şi expoziţii, spectacole şi
reprezentaţii teatrale, ateliere de creaţie, mese rotunde şi întâlniri cu personalităţi
marcante ale culturii naţionale. Evenimente culturale cu caracter permanent cuprinse în
Calendarul Cultural Anual.
Denumirea Acţiunii Culturale Perioada de desfăşurare

Spectacol be my Valentine februarie
Festivalul coral de primăvară aprilie
Primăvara culturală mai
Festivalul internaţional de folclor „Flori de pe Arieş “ mai
Spectacolul- concurs de dans sportiv iunie
Festivalul de fanfară şi majorete „Promenada Verii “ iulie
Zilele municipiului Câmpia Turzii şi ale metalurgistului august
Ziua recoltei octombrie
„Decembrie aniversar” - manifestări artistice şi culturale 1 decembrie
Concertul de colinde „Când s – a născut Domnul Sfânt” decembrie
Expoziţie de pictură decembrie
Asociaţii culturale
- Asociaţia artiştilor plastici Câmpia Turzii
- Centrul de tineret "TIM TIN"
- Clubul "Femina"
- Trupa de teatru "Catharsis"

Prezenţe arheologice în teritoriul administrativ
Sursa: Ion Horaţiu Crişan, Mihai Bărbulescu, Eugen Chirilă, Valentin Vasiliev,
Iudita Winkler – REPERTORIUL ARHEOLOGIC AL JUDEŢULUI CLUJ – Muzeul
de Istorie al Transilvaniei – Bibliotheca MVSEI NAPOCENSIS V. – 1992

1. În apropierea izvorului „Elecfalva” se găsesc fragmente ceramice groase. Epoca

nedeterminată.
2. În jurul izvorului „Fizeş” sunt patru tumuli din care, cu prilejul lucrărilor agricole, ies
la iveală „arme”. Alte precizări lipsesc. (Este posibil să fie aceiaşi tumuli cu cei
menţionaţi la pct. 3).
3. Lângă gară, cu ocazia unor lucrări la calea ferată, a fost excavat în 1953 un tumul
de dimensiuni apreciabile, ieşind la iveală materiale provenind, probabil, din mai multe
morminte scitice de înhumaţie, distruse cu această ocazie. Fragmentele ceramice
recuperate provin din vase bitronconice, străchini invazate, ceşti cu torţi supraînălţate;
un akinakes şi un vârf de lance din fier s-au pierdut. În această zonă din Lunca
Arieşului există alti trei tumuli. Unul dintre ei, situat la cca. 1 km SSV de gară, numit
„Gîlmea de pe Şes” de 50 m în diametru, a fost cercetat printr-un segment şi printr-o
casetă în partea centrală în toamna anului 1967 de I. Ferenczi. Tumulul are o manta
formată din pământ negru bătucit, gros de 60 cm, căpăcuind un strat de pământ moale,
de culoare brună-negricioasă. Acesta este urmat de o dungă neagră de 18 – 20 cm
grosime: humusul primitiv după care se ajunge la lutul galben, virgin, al grindului. După
excavarea masei de pământ moale, în apropierea marginei casetei centrale, la
adâncimea de 1,80 – 1,85 m faţă de suprafaţa originară a movilei, se ajunge la un
pietriş compact rezistent, de culoare galbenă, în aparenţă neumblat de mâna omului.
Aproximativ spre centrul casetei apare o „pată” de pământ de culoare cenuşie-închisă
foarte rezistentă şi bine bătută. La o adâncime de 20 – 25 cm faţă de nivelul superior al
pământului galben, amestecat cu pietriş de râu, apare un strat de pietre mari de râu,
fiind urmat de o suprafaţă de culoare maro cu amprente de „scânduri” (blăni). Aceasta
formează un acoperiş orizontal, format din blăni puse una lângă alta. Groapa antică a
fost acoperită deci cu blăni groase, fiind susţinută de două sau trei grinzi. Blănile au fost
aşezate în două rânduri, transversale una faţă de cealaltă, iar firul grinzilor avea o
direcţie identică cu direcţia stratului superior de blăni, dispuse şi ele în sensul lungimii
gropii sepulcrale. Toată această construcţie servea drept acoperiş pentru groapa de
dedesubt, sprijinându-se jur-împrejur pe un prag, o laviţă lată de 20 – 25 cm. Groapa a
fost umplută de un pământ omogen, de culoare închisă, aproape neagră, extrem de
moale, înfoiat. La adâncimea de 60 cm faţa de nivelul gurii gropii dimensiunile ei sunt:
lungime 1,90 m, lăţimea pe latura de V (în dreptul capului) 1 m, pe latura de E 0,80 m,
groapa fiind trapezoidală, cu colţuri drepte, nerotunjite. La adâncimea de 75 – 80 cm
faţă de gura gropii (aşadar, la o adâncime absolută de 2,60 m faţă de suprafaţa iniţială,
centrală a movilei) au ieşit la iveală oasele unui schelet uman. Acesta, orientat SV –
NE, aparţinea unui bărbat înalt, robust, într-o stare de conservare foatre bună, culcat pe
spate, cu faţa în sus. Ambele braţe sunt îndepărtate puţin de toracele defunctului;
partea inferioară a braţului stâng, împreună cu mâna stângă se apropie foatre mult de
partea stângă a şoldului. Craniul s-a mişcat puţin spre dreapta. Picioarele trase iniţial
spre bazin, după ce ligamentele începuseră să intre în putrefacţie, cazuseră în sens
opus unul faţă de celălalt spre pereţii gropii sepulcrale, în momentul dezvelirii
mormântului închizând un fel de romb neregulat. Nu s-a descoperit nici cea mai mică
anexă. Cadavrul a fost învelit într-un material de origine organică, şi aşezat după aceea
pe fundul gropii, fără folosirea vreunui coşciug sau un eventual padiment din blăni.

4. Între Câmpia Turzii şi Turda, spre vest de linia ferată Câmpia Turzii – Războieni,
pe terenul fostei proprietăţi a lui N. Betegh s-au descoperit în 1912 câteva morminte
avare cu schelete de cai. Inventarele funerare (ajunse în col. I. Téglás din Turda, apoi
la Mz. Budapesta) cuprindeau piese de harnaşament (zăbale, scăriţe), arme de fier
(topor, vârf de lance), podoabe turnate din bronz de la o garnitură de centură, cercei,
inele şi mărgele.
5. De pe teritoriul oraşului, fără precizări topografice, se semnalează fragmente

ceramice aparţinând culturii Coţofeni din faza de tranziţie spre epoca bronzului.
1. – 2. M. Roska, Rep., 28, nr. 108.
3. Şt. Ferenczi, ActaMN, 3, 1966, 50, nota 26; D. Popescu, SCIV, 19, 4, 1968, 681; I. H.Crişan,
MemCD, 108, nr. 15; V. Vasiliev, FI, 4, 1976, 92; id.,ActaMN, 16, 1979, 22; id., Sciţii, 35 – 36, 79, 81,
144, nr. 28; N. Vlassa, M. Takács, Gh. Lazarovici, ActaMN, 22 – 23, 1985 – 1986, 60.
4. N. Fettich, EmlékkönyvSzt., 1, 3, 500 – 501 (il.); K. Horedt, SCIV, 7, 3 – 4, 1956, 396; id.,
Contribuţii, 94 – 95 (il.); id., IstRom., 1, 1960, 722; D. Teodor, SCIV, 21, 1, 1970, 110.
5. B. Pósta, Utmutató, 14; M. Wosinsky, Agyagm., 27; H. Schroller, St.u.Kz., 74; M. Roska, Közl.,
1, 1941, 50.
Cronica cercetărilor arheologice din România

Cod RAN Denumire Categorie Tip Cronologie Ultima
/ LMI 2010 modificare
55366.01 Tumuli de la descoperire tumul Neprecizată 31.10.2007
CJ-I-s-B- Câmpia Turzii - funerară (actualizată)
06998 izvorul Fizeş.
lângă Izvorul
Fizeş
55366.02 Tumuli de la descoperire tumul Neprecizată 31.10.2007
CJ-I-s-B- Câmpia Turzii - funerară (actualizată)
06999 izvorul Elecfalva.
lângă gară
55366.03 Necropolă descoperire necropolă Epoca 31.10.2007
CJ-I-s-B- avarică de la funerară migraţiilor / (actualizată)
07000 Câmpia Turzii. sec. VII
între oraş şi
Turda, la V de
CF, fosta
proprietate
Betegh
55366.04 Aşezarea romană locuire aşezare Epoca 05.12.2007
şi medievală de la civilă romană, (verificată)
Câmpia Turzii. pe Epoca
partea dreaptă a medievală
DN 15, vis-a-vis
de Hanul
Broscuţa

Definirea, instituirea şi delimitarea zonelor protejate care cuprind

patrimoniul arheologic7
În vederea actualizării PUG municipiul Câmpia Turzii, cercetările arheologice de

teren, coroborate cu informaţiile din Repertoriul arheologic al Judeţului Cluj şi
bibliografia de specialitate mai veche, au condus la următoarea situaţie topografico-
arheologică. Numerotarea punctelor cu descoperiri arheologice respectă ordinea din
Repertoriul Arheologic al Judeţului Cluj. Prin cercetările de teren (periegheze) am putut
stabili existenţa şi localizarea următoarelor situri arheologice:
1. În apropierea izvorului Elecfalva (Élecsfalva forrás) se găsesc fragmente ceramice

groase. Epocă nedeterminată. În lista monumentelor istorice (LMI 2010) situl apare la
nr. 196, cu codul CJ-I-s-B06999 "Izvorul Elecfalva", cu precizarea că ar fi vorba
despre tumuli. De remarcat că niciunde în bibliografia de specialitate nu se
menţionează tumuli în apropierea izvorului Elecfalva, ci descoperirea de fragmente
ceramice. Microtoponimul Elecfalva / Élecsfalva nu este menţionat în zona Câmpia
Turzii pe nici una dintre hărţile militare austriece consultate (prima ridicare: 1763-1785,
a doua ridicare: 1806-1869, a treia ridicare: 1869-1887). De remarcat faptul că Roska
Márton menţionează descoperirile de la Élecsfalva şi Füzes forrás şi în Sânmihaiul de
Jos (Alsószentmihályfalva, azi Mihai Viteazu), cu aceeaşi referinţă – cartea lui Orbán
Balasz din 1871. În concluzie, deja în prima jumătatea a secolului XX, această
informaţie era imprecisă şi dificil de localizat topografic, oscilându-se între hotarele
localităţilor Câmpia Turzii şi Mihai Viteazu.
Bibliografie: Roşca 1942, 28, nr. 108; 20-21, nr. 71; RepCluj 1992, 116, nr. 1.
Identificare pe teren şi observaţii cartografice:

Situl numit Izvorul Elecfalva (Élecsfalva forrás) nu poate fi reperat în
intravilanul municipiului Câmpia Turzii.
2. În jurul izvorului Fizeş (Füzesforrás, "Izvorul cu salcie") sunt patru tumuli, din
care, cu prilejul lucrărilor agricole ies la iveală arme şi alte obiecte. Situl apare în lista
monumentelor istorice (LMI 2010) la nr. 195 cu codul CJ-I-s-B06998, Izvorul Fizeş.
Toţi aceşti tumuli sunt situaţi în zona Şarât, construiţi pe grinduri, în locurile mai înalte
ale luncii Arieşului. Dintre aceştia, prin anii 1975-1976, au mai putut fi identificaţi trei:
a) unul cel cercetat în 1967 (Gâlmea de pe şes), (identificat pe teren)
b) altul se afla la cca. 350-400 m vest de gară (cercetat în 1953, actualmente distrus)
c) al treilea în apropierea albiei actuale a pârâului Racoşa, în spatele porţii nr. 3 a
Combinatului Mechel, la cca. 400 m depărtare de şosea (nu mai poate fi localizat
pe teren).
Bibliografie: Orbán 1871, 124-125; Rozka 1926-1927, 28, nr. 108; RepCluj 1992, 116-
117, nr. 2; Câmpia Turzii 1994, 33.
7
Dr. Expert cercetări arheologice: SORIN NEMETI şi Dr. Expert cercetări arheologice FLORIN-
GHEORGHE FODOREAN

Doi dintre tumulii menţionaţi mai sus, cei de la punctul 2a) şi 2b) sunt trataţi în
Repertoriul Arheologic al judeţului Cluj şi la punctul 3.
Tumulii din zona Şarât, în lumina informaţiilor mai vechi şi mai noi din bibliografia
de specialitate, sunt situaţi într-o zonă relativ restrânsă din zona gării. În triunghiul
format de linia de cale ferată Câmpia Turzii – Războieni şi Câmpia Turzii – Turda, la
cca. 500 m de unghi.
2a) Tumulul situat la cca. 1 km SSV de gară, numit Gâlmea de pe şes, a fost cercetat
parţial în anul 1967 de către I. Ferenczi (MNIT Cluj-Napoca) şi Magda Jude (Muzeul de
Istorie Turda). Tumulul are diametrul de cca. 50 m şi o înălţime de 2 m. În centrul gropii,
într-o cameră funerară amenajată cu bârne de lemn (1,90 x 1-0,8 m), la – 2,60 m de la
nivelul actual de călcare a fost găsit un schelet uman, aşezat pe spate, în poziţie
chircită, orientat SV – NE, fără inventar. Mormântul a fost datat în jurul anului 1800 î.Hr.
şi atribuit purtătorilor mormintelor tumulare şi al înmormântărilor cu ocru.
Bibliografie: Ferenczi, Jude mss; Ferenczi 1974, 127 sqq.; Popescu 1968, 681, nr. 35;
Vasiliev 1976, 92; RepCluj 1992, 117-118, nr. 3; Câmpia Turzii 1994, 31-33.

Pe planul topografic, scara 1:5000, cu nomenclatura L-34-60-B-d3-I: la circa 250
m S de bucla căii ferate şi la circa 200 m NNE faţă de staţia de transformare, altitudine
307 m.
Pe ortofotoplanul realizat în 2005, tumulul se observă perfect, ca o pată circulară.
In imaginile google earth, tumulul se observă destul de clar, cu toate că rezoluţia
imaginii este slabă (Pl. I).
Coordonate Stereo 70 - Tumul cercetat în 1967, diametrul 50 m:
X=413966.5815 Y=560345.7093 (centrul cercului)
Zona de protecţie a sitului: se instituie pe o suprafaţă circulară, cu lăţimea de 50
m, care înconjoară în exterior suprafaţa sitului arheologic.
2b) Lângă gară, cu ocazia unor lucrări la calea ferată, a fost excavat în 1953 un tumul,
ieşind la iveală materiale provenite de la morminte scitice de înhumaţie (schelete,
fragmente de vase bitronconice, fără caneluri, cu pereţii acoperiţi cu slip metalic,
străchini invazate, ceşti cu torţi supraînălţate, un pumnal akinakes şi un vârf de lance
din fier). Pumnalul akinakes şi vârful de lance s-au pierdut, vasele se află toate la
Muzeul de Istorie Turda.
Bibliografie: Ferenczi 1966, 50, n. 26 - observaţie personală Ferenczi István, fără alte
detalii; Popescu 1968, 681, nr. 35; Crişan 1974, 108, nr. 15; Vasiliev 1976, 92; Vasiliev
1979, 22, nr. 11; Vasiliev 1980, 35-36, 144, nr. 28; Vlassa, Takács, Lazarovici 1985-
1986, 60; RepCluj 1992, 117, nr. 3; Câmpia Turzii 1994, 34-35.

Tumulul poate fi amplasat ipotetic pe latura sudică a triunghiului terasamentului de
cale ferată (Pl. II).
Coordonate Stereo 70 - Tumul cercetat în 1953, diametrul 50 m:

Zona de protecţie a sitului: nu este cazul

Tumulul a fost distrus cu ocazia lucrărilor de terasament la calea ferată în anul
1953. Azi zona este nivelată, o parte a fost folosită ca loc de depozitare de deşeuri
industriale, iar în centrul triunghiului se află un garaj şi o parcare pt. utilaje şi camioane.
2c) Cel de-al treilea tumul, localizat de autorii monografiei oraşului Câmpia Turzii, "în
spatele porţii nr. 3 a Combinatului Mechel, la cca. 400 m depărtare de şosea", este
practic într-o zona aflată actualmente în incinta Combinatului Mechel.

Tumulul nu este menţionat în Repertoriul Arheologic al Judeţului Cluj şi nu
mai poate fi reperat pe teren.
4. Conform informaţiilor din bibliografia veche (Horedt 1958) între Câmpia Turzii şi
Turda, spre vest de linia ferată Câmpia Turzii – Războieni, la aproximativ 1 km, pe
terenul fostei proprietăţi a doctorului Nicolae Betegh, s-au descoperit în 1912 câteva
morminte avare cu schelete de cai. Cu ocazia unei recunoaşteri, din septembrie 1954,
K. Horedt nu a putut afla de la locuitorii din zonă date mai precise privind amplasarea
pe teren a acestor morminte. Obiectele din inventarele mormintelor au intrat în colecţia
Téglás I. din Turda, apoi în colecţiile Muzeului Naţional din Budapesta. K. Horedt
publică în 1958 inventarele după plăcile fotografice ale colecţiei Téglás I., puse la
dispoziţie de către I. I. Russu. Materialele descoperite constau din zăbale şi scăriţe din
fier, topor, vârf de lance, catarame şi limbi de centură, pandantive, cercei şi inele din
bronz.
În lista monumentelor istorice (LMI 2010) situl are nr. 197 şi codul CJ-I-s-B-07000
(fosta proprietate Betegh).
Cercetările inedite ale unui colectiv al MNIT Cluj-Napoca au identificat, în anii
2008 -2010, în acest punct o aşezare de tip Ţaga – Moreşti, necropolă cu morminte în
şiruri şi o aşezare medievală timpurie. Necropola cu morminte în şiruri aparţine celui
de-al doilea orizont (cimitir de tip Band-Noşlac) datat în a doua jumătate a secolului VI
şi prima jumătate a secolului VII d.Hr. (epoca primului kaganat avar) (observaţii
personale).
Bibliografie: Horedt 1958, 94-95, fig. 11/ 2-7; 12/2-4, 6-11; RepCluj 1992, 118, nr. 4;
Câmpia Turzii 1994, 39-40.

Zona acestei necropole avare din epoca migraţiilor poate fi azi identificată, datorită
cercetărilor efectuate cu ocazia construcţiei nodului autostrăzii Transilvania de la
Câmpia Turzii. Zona se află la ieşirea din municipiul Câmpia Turzii spre Luna, pe partea
dreaptă a şoselei E60, pe o terasă a Arieşului la sud de valea Odăii Beteag şi vis-à-vis
de fostul restaurant Broscuţa. Microtoponimul Odăi Beteag indică faptul că este vorba
de aceeaşi zonă a proprietăţii lui N. Betegh unde au fost descoperite mormintele de
călăreţi avari (Pl. III).

Zona a fost descărcată arheologic pe perimetrul indicat pe planuri cu ocazia

cercetărilor arheologice preventive pentru construcţia nodului Autostrăzii Transilvania
de la Câmpia Turzii.
Coordonate Stereo 70:
1. X=415935.9998 Y=559242.4092
2. X=415769.9369 Y=559052.2581
3. X=415727.2153 Y=559010.9481
4. X=415695.5117 Y=558986.8263
5. X=415659.2494 Y=558967.4172
6. X=415617.4908 Y=558950.2046
7. X=415571.6920 Y=558937.1265
8. X=415540.1493 Y=558933.3548
9. X=415506.0298 Y=558931.5223
10. X=415481.4373 Y=558932.2518
11. X=415374.7089 Y=558820.0554
12. X=415605.1142 Y=558754.7537
13. X=415593.7690 Y=558722.1505
14. X=415590.8472 Y=558689.4002
15. X=415596.9642 Y=558652.9013
16. X=415611.6427 Y=558620.8710
17. X=415633.4469 Y=558594.1357
18. X=415654.7253 Y=558577.5394
19. X=415684.8703 Y=558563.2609
20. X=415721.0378 Y=558556.4425
21. X=415756.7808 Y=558559.1987
22. X=415783.4316 Y=558567.8562
23. X=415811.0696 Y=558583.9837
24. X=415837.3097 Y=558608.1838
25. X=415864.1739 Y=558633.0471
26. X=415888.2051 Y=558647.7257
27. X=415917.5984 Y=558655.8938
28. X=415941.7463 Y=558656.2030
29. X=415968.8934 Y=558650.2650
30. X=415995.8876 Y=558642.8173
31. X=416208.0743 Y=558858.8659
Zona de protecţie a sitului: se instituie perimetrul delimitat la SV şi SE de limita
teritoriului administrativ al municipiului Câmpia Turzii, la NE de drumul E60, la NV de
drumul de exploatare şi la S de valea Odăii Beteag.
Coordonate pentru zona de protecţie a necropolei din epoca migraţiilor
1. X=415374.7089 Y=558820.0554
2. X=415368.6292 Y=558815.9037
3. X=415383.4629 Y=558790.3456
4. X=415415.6125 Y=558752.3887
5. X=415451.0416 Y=558705.5719
6. X=415513.4837 Y=558623.0074

7. X=415609.6948 Y=558501.3903
8. X=415726.5856 Y=558371.9571
9. X=415995.8876 Y=558642.8173
10. X=416208.0743 Y=558858.8659
11. X=415935.9998 Y=559242.4092
12. X=415913.2594 Y=559272.5684
13. X=415899.7092 Y=559292.2185
14. X=415879.9275 Y=559285.8056
15. X=415851.9837 Y=559292.9577
16. X=415848.2630 Y=559293.5948
17. X=415838.6926 Y=559285.3138
18. X=415813.6563 Y=559260.2087
19. X=415783.9386 Y=559230.2025
20. X=415764.5473 Y=559207.7338
21. X=415752.1378 Y=559196.2872
22. X=415733.9524 Y=559178.6839
23. X=415719.9788 Y=559166.2099
24. X=415710.4432 Y=559154.2315
25. X=415697.8667 Y=559140.3108
26. X=415688.7158 Y=559132.8811
27. X=415678.9788 Y=559123.1353
28. X=415672.1990 Y=559114.2904
29. X=415645.6100 Y=559086.9558
30. X=415630.5729 Y=559074.1926
31. X=415587.2001 Y=559034.5975
32. X=415572.7831 Y=559019.2175
33. X=415548.1580 Y=558997.6389
34. X=415506.4038 Y=558955.6109
35. X=415481.4373 Y=558932.2518
5. Dintr-un loc neprecizat topografic, din zona oraşului Câmpia Turzii, s-au
descoperit fragmente ceramice ornamentate cu incizii în brăduţ şi linii întrerupte,
aparţinând culturii Coţofeni (cu precizarea că materialele s-ar afla în colecţiile MNIT
Cluj-Napoca). În repertoriul lui Iulian Marţian, apare localitatea Ghiriş, din judeţul Turda
– Arieş ca "staţiune preistorică", fără precizări suplimentare, iar ca referinţă
"comunicatele autorului". În monografia culturii Coţofeni din România descoperirile sunt
menţionate ca fiind descoperite în localitatea Ghirişu Român (com. Mociu, jud. Cluj) şi
nu la Ghirişu de Arieş (fostul nume al localităţii Câmpia Turzii). Astfel, putem conchide
că cel mai probabil este vorba despre o confuzie făcută autorii din prima jumătate a
secolului XX între localităţile Ghirişu Român şi Ghirişu de Arieş, confuzie perpetuată de
autorii Repertoriului Arheologic al Judeţului Cluj. În monografia lui H. Schroller din 1933
în lista localităţilor unde s-a găsit ceramică cu linii incizate (Furchenstichkeramik) este
trecută şi Câmpia Turzii, fără referinţe. Aceeaşi informaţie o regăsim la Roska M. în
articolul său despre eneoliticul Transilvaniei din 1941 şi în repertoriul arheologic din
1942, citând în ambele cazuri sinteza mai veche a lui Wosinsky Mór din 1904. La locul

citat (şi în toată secţiunea referitoare la staţiunile preistorice din Ardeal) nu se găsesc
nici unde menţionate descoperiri la Aranyosgyéres (Câmpia Turzii), ci fragmente de
vase decorate cu incizii în brăduţ de la Géresen (Kolozsm), cu precizarea (pe care o
regăsim în bibliografia ulterioară) că materialele se află la muzeul din Cluj. Confuzia
provine probabil din faptul că în foarte sumarul catalog al colecţiei Muzeului Ardelean
publicat în 1903 de către Pósta Belá apar fragmente ceramice neolitice provenite de la
"gyéresi telepről" (cătunul Gyéres).
Bibliografie: Pósta 1903, 14. 1; Wosinsky 1904, 27 (Géresen); Marţian 1920, 20, nr.
291; Schroller 1933, 74, nr. 10; Roska 1941, 50, nr. 15; Roska 1942, 28, nr. 108;
Roman 1976, 82, nr. 225; RepCluj 1992, 118, nr. 5; Câmpia Turzii 1994, 31).

Nu există până în prezent nici un sit Coţofeni semnalat în zona municipiului
Câmpia Turzii. Fragmentele ceramice Coţofeni provenite de la Ghirişul Român
(com. Mociu, jud. Cluj) au fost atribuite eronat Ghirişului de Arieş / azi Câmpia
Turzii.
Anexă - Descoperiri arheologice puse în legătură cu Câmpia Turzii (nu sunt

menţionate în Repertoriul Arheologic al Judeţului Cluj).
O serie de puncte cu descoperiri arheologice apar în bibliografie în relaţie cu zona

municipiului Câmpia Turzii, pornindu-se de la informaţii furnizate verbal de fostul
director al Muzeului de Istorie Turda, Zaharia Milea. Trei dintre aceste puncte, conform
informaţiilor sumare şi imprecise ale lui Zaharia Milea sunt situate pe terasa înaltă a
malului stâng al Arieşului, zonă care nu este cuprinsă în intravilanul municipiului
Câmpia Turzii şi astfel aparţin de localităţile Viişoara şi Urca (7, 9, 10). Celelalte puncte,
fiind semnalate doar pe baza unor informaţii orale, nu pot fi momentan identificate pe
teren (6, 8, 11).
6. În hotarul oraşului Câmpia Turzii, într-o carieră de pietriş, a fost descoperit un

topor de piatră şlefuită.
Bibliografie: Câmpia Turzii 1994, 31; inf. Zaharia Milea.
7. De pe malul stâng al Arieşului, dintr-un punct situat la est de satul Viişoara provin
topoare din piatră şlefuite şi găurite, ceramică de culoare cărămizie (un vas cu pereţi
drepţi şi torţi în formă de butoni). Datare: neolitic târziu (2700 – 2100 î. Hr.).
8. În partea de nord a oraşului Câmpia Turzii, la marginea drumului Viişoara – Boian,

s-au descoperit în 1978, vase de lut cenuşii, ornamentale cu brâu alveolar (posibile
inventare ale unor morminte dacice).
Bibliografie: Câmpia Turzii 1994, 35; informaţie Zaharia Milea.
9. Pe terasa înaltă a malului stâng al Arieşului, vizavi de întreprinderea Industria

Sârmei (azi Combinatul Mechel), între Valea Sărată şi fabrica Arieşul, au fost

descoperite unelte de obsidian (microlite), încadrate cronologic în cultura Starčevo –

Criş.
10. În punctul de întâlnire a localităţilor Viişoara, Urca, Câmpia Turzii şi Luna, pe

panta malului stâng al Arieşului, au fost descoperite urne funerare din secolele II-III şi în
apropiere o aşezare romană. Una dintre aceste urne se păstrează în colecţiile Muzeului
de Istorie Turda.
Bibliografie: Câmpia Turzii 1994, 38; informaţii Zaharia Milea.
11. Din partea de hotar dintre Câmpia Turzii şi Călăraşi, la sud de oraş (fără alte
precizări topografice) provin patru topoare din bronz cu gaura de înmănuşare
longitudinală şi de formă ovală (celturi). Unul se află în colecţiile MNIT Cluj-Napoca iar
celelalte trei în colecţiile Muzeului de Istorie Aiud.
Bibliografie: Goos 1871, 28; Tocilescu 1880, 804; Rozka 1926-1927, 104, nr. 9;
RepCluj1992, 82.
Material cartografic:
Die „Josephinische Aufnahme” – Siebenbürgen und das Banat von Temes / Transylvania
and Temes, aprilie 2005.
Military Surveying: Kingdom of Hungary and Temes/Die zweite militärische
Vermessung: Königreichs Ungarn und Banat von Temes, decembrie 2005.
The Third Military Survey 1869–1887: Ungarn, Siebenbürgen, Kroatien-Slawonien/Die
dritte militärische Aufnahme der Österreichisch-Ungarischen Monarchie, 1:25 000
(Georeferenced), martie 2007.
Abrevieri bibliografice:
Câmpia Turzii 1994 – Nemeş, M., Deac, V., Mera, L., Suciu, Al., Bujor, E., Lechinţan,
V., Câmpia Turzii. Studiu monografic, partea I, Câmpia Turzii.
Crişan 1974 – Crişan I. H., Transilvania la sfîrşitul Hallstattului (sec. VI-V î.e.n.), în H.
Daicoviciu ed., In Memoriam Constantini Daicoviciu, Cluj, 99-110.
Ferenczi 1966 – Ferenczi St., Cimitirul "scitic" de la Ciumbrud (partea II), în ActaMN, III,
49-73.
Ferenczi 1974 – Ferenczi, I., Uj tavlatok az erdelyi rezkor kutatasaban. Az
Aranyosgyeresen foltart halomsir, în Korunk, 1, 127 sqq.
Ferenczi, Jude mss. – Ferenczi St., Jude, Magda, Câteva consideraţii în legătură cu
elementele de origine răsăriteană în Transilvania, din perioada de tranziţie între epoca
neolitică şi cea a bronzului, mss.
Gooss 1871 – Gooss K., Chronik der archäologischen Funde Siebenbürgens, în Archiv
des Vereins für Siebenbürgische Landeskünde, XIII, Braşov.
Horedt 1958 – Horedt, K., Avarii în Transilvania, în Contribuţii la istoria Transilvaniei în
secolele IV-XIII, Bucureşti, 61-108.
Marţian 1920 – Marţian I., Repertoriu arheologic pentru Ardeal, Bistriţa.
Orbán 1871 – Orbán B., A Székelyföld leirása, V. Aranyosszék, Pesta.
Pop 2007 - Grigor P. Pop, Judeţul Cluj, Bucureşti.

Popescu 1968 – Popescu, D., Săpăturile arheologice din Republica Socialistă România
în anul 1967, în SCIV, XIX, 4, 677-698.
Posta 1903 – Posta B., Útmutató az Erdélyi Országos Múzeum Érem- és
Régiségtárában, Cluj.
Roska 1941 – Roska M., Az aeneolithikum kolozskorpádi I. jellegű emlékei Erdélyben,
în Közleméyek, I, Cluj, 44-99.
Roska 1942 – Roska M., Erdély régészeti repretóriuma. I. Őskor, Kolozsvár.
Schroller 1933 – Schroller H., Die Stein- und Kupferzeit Siebenbürgens, Berlin.
Tocilescu 1880 – Tocilescu Gr., Dacia înainte de romani, Bucureşti.
Vasiliev 1976 – Vasiliev, V., Grupul scitic din Transilvania, în File de istorie, IV, 87-106.
Vasiliev 1979 – Vasiliev, V., Pumnalele akinakes din Transilvania, în ActaMN, XVI, 11-
37.
Vasiliev 1980 – Vasiliev, V., Sciţii agatîrşi pe teritoriul României, Cluj-Napoca.
Vlassa, Takács, Lazarovici 1985-1986 – Vlassa N., Takács M, Lazarovici Gh.,
Mormintele tumulare din Banat şi Transilvania în perioada eneolitică târzie, în ActaMN,
XXII – XXIII, 59-78.
Wosinsky 1904 – Wosinsky M., Az őskor mészbetétes diszítésii agyagművessége,
Budapest.

LISTA MONUMENTELOR ISTORICE 2010 – CÂMPIA TURZII

Editată de Ministerul Culturii şi Patrimoniului Naţional – Institutul Naţional al Patrimoniului
I – MONUMENTE, ANSAMBLURI ŞI SITURI ARHEOLOGICE

Nr. Cod LMI 2010 Denumire Localitate Adresă Datare
poz.
195 CJ-I-s-B-06998 Tumuli Municipiul “Izvorul Fizeş” Epocă
Câmpia Turzii nedeterminată
196 CJ-I-s-B-06999 Tumuli Municipiul “Izvorul Elecfalva” Epocă
Câmpia Turzii nedeterminată
197 CJ-I-s-B-07000 Necropolă Municipiul Fosta proprietate Betegh sec. VII
Câmpia Turzii Epoca migraţiilor
Situl numit Izvorul Elecfalva nu poate fi reperat în intravilanul municipiului Câmpia Turzii, se propune excluderea din LMI
II– MONUMENTE, ANSAMBLURI ŞI SITURI DE ARHITECTURĂ

Nr. Cod LMI 2010 Denumire / stil (autor) Localitate Adresă Datare
poz.
1036 CJ-II-m-B-07553 Conacul Paget, azi Palatul Copiilor / Municipiul str. Parcului nr. 10 sec. XIX
stil englez Câmpia Turzii (cca. 1850)
1037 CJ-II-m-B-07554 Conacul Bethlen, azi bibliotecă şcolară Municipiul Str. 1 Decembrie 1918 nr. 17 sec. XIX
în incinta liceului “Pavel Dan” / baroc Câmpia Turzii (după 1850)
1038 CJ-II-m-B-07555 Biserica Reformată-Calvină Municipiul Piaţa Mihai Viteazul nr. 1 1680
Câmpia Turzii
1039 CJ-II-a-A-07556 Centrul civic comunitar interbelic Municipiul Piaţa Mihai Viteazul nr. 8-9 sec. XX
Câmpia Turzii
1040 CJ-II-m-A-07556.01 Clubul muncitoresc, azi Casa de Municipiul Piaţa Mihai Viteazul nr. 8 1942-1945
Cultură “Ionel Floaşiu” Câmpia Turzii
(autor Cristinel George)

1041 CJ-II-m-A-07556-02 Biserica Ortodoxă, azi nr. 2, cu hramul Municipiul Piaţa Mihai Viteazul nr. 9 1943-1951
“Învierea Domnului” Câmpia Turzii .
(autor Cristinel George)
pictată de prof. univ. Coriolan
Munteanu din Cluj 1974
1042 CJ-II-m-B-07557 Conac, azi Grădiniţa nr. 3 / baroc Municipiul Str. Teilor nr. 10 1828
Câmpia Turzii
III – MONUMENTE DE FOR PUBLIC – NU EXISTĂ
IV – MONUMENTE MEMORIALE / FUNERARE

Nr. Cod LMI 2010 Denumire Localitate Adresă Datare
poz.
1372 CJ-IV-m-B-07858 Prima şcoală românească, greco- Municipiul str. Avram Iancu nr. 8 1879
catolică din Câmpia Turzii, fără valoare Câmpia Turzii
arhitecturală, azi Dispensarul Anti-TBC
Notă: Cod LMI, conform Legii nr. 422 / 2001, Ordinul MCC nr. 2682 / 2003 şi Ordinul MTCT nr. 562 / 2003:
CJ – judeţul Cluj
Categorii după natura obiectivului: Categorii de monumente istorice: Grupe valorice pt. clasarea monumentelor istorice:
I – arheologie m – monument A – de valoare naţională şi universală
II – arhitectură a – ansamblu B – reprezentative pt. patrimoniul cultural local
III – monumente de for public s – sit
IV – monumente memoriale / funerare
CU CULOAREA ROŞIE S-AU EFECTUAT PRECIZĂRI LA LISTA MONUMENTELOR ISTORICE EDITATĂ ÎN 2010

MONUMENTE ISTORICE PROPUSE
II – MONUMENTE ŞI ANSAMBLURI DE ARHITECTURĂ – PROPUSE

Nr. Cod LMI Denumire Localitate Adresă Datare
poz.
CJ-II-a-B- “Colonia Maria” – Ansamblul de Municipiul str. A. Vlaicu nr. 32, 34; str. Ion 1935-1945
locuinţe pentru salariaţii din Industria Câmpia Turzii Raţiu nr. 35, 37, 39;, str.
Sârmei şi Arena de tenis “Vaida Duzilor nr. 1, 2; str. E.
Gavrilă” Teodoroiu nr. 1-3, 2-4, 5-7, 6,
11; Aleea Castanilor nr. 1-2, 3-
4, 5-6, 7-8, 9-10
CJ-II-m-B- Casă cu 4 apartamente – P+1 Municipiul str. Aurel Vlaicu nr. 32 1939
Câmpia Turzii
CJ-II-a-B- Ansamblul de locuinţe colective str. Municipiul str. A. Vlaicu nr. 47, 49, 51, 53; 1949-1955
Retezatului (P+2) şi str. A. Vlaicu (P+1) Câmpia Turzii str. Retezatului nr. 1, 4, 6, 8.
CJ-II-a-B- Ansamblul de case parter str. G. Municipiul str. G. Enescu nr.3-5, 7-9, 11- 1955
Enescu şi str. 9 Mai Câmpia Turzii 13; str. 9 Mai nr.1-3, 2-4, 5-7,
6-8
CJ-II-m-B- Biserica greco-catolică din Ghiriş-Arieş, Municipiul str. Laminoriştilor nr. 30, la 1910-1912
după 1948 Ortodoxă nr.1, cu hramul Câmpia Turzii intersecţia cu str. George
„Adormirea Maicii Domnului” Coşbuc.
CJ-II-m-B- Biserica greco-catolică din Ghiriş- Municipiul str. 1 Decembrie 1918 nr. 57, 1928-1930
Sâncrai, după 1948 Ortodoxă nr.3, cu Câmpia Turzii la intersecţia cu str. Axente
hramul „Sfinţii Arhangheli Mihail şi Sever
Gavril”
CJ-II-m-B- Biserica romano-catolică din Ghiriş- Municipiul str. 1 Decembrie 1918 nr. 28 1896-1898
Sâncrai, cu hramul „Inima neprihănită a Câmpia Turzii
lui Iisus Hristos”
CJ-II-m-B- Casă P+1 Municipiul str. Vasile Goldiş nr. 10
Câmpia Turzii
CJ-II-m-B- Primăria Municipiul str. Laminoriştilor nr. 2 1945
Câmpia Turzii

CJ-II-m-B- Clădirea de birouri P+1 „Industria Municipiul str. Laminoriştilor nr. 145, în
Sârmei”, azi Mechel SA Câmpia Turzii stânga faţă de poarta 1
CJ-II-m-B- Hala cu acces de la poarta nr. 1, Municipiul str. Laminoriştilor nr. 145, la 1920
„Industria Sârmei”, azi Mechel SA Câmpia Turzii poarta 1
CJ-II-m-B- Dispensar medical de intreprindere Municipiul str. Vasile Goldiş nr.6 sec. XX
Câmpia Turzii
III – MONUMENTE DE FOR PUBLIC - PROPUSE

poz.
CJ-III-m-B- Muncitorul Oţelar Municipiul Piaţa Mihai Viteazu nr. 8,
Câmpia Turzii lângă intrarea în Clubul
muncitoresc
CJ-III-m-B- Statuia din faţa Bisericii Romano- Municipiul str. 1 Decembrie 1918 nr. 28
catolice Câmpia Turzii
IV – MONUMENTE MEMORIALE / FUNERARE - PROPUSE

poz.
CJ-IV-m-B- Cimitirul Eroilor (în memoria ostaşilor Municipiul Între străzile Eroilor, 1945
căzuţi în cele două războaie mondiale) Câmpia Turzii Gh.Bariţiu, Griviţei şi
Ardealului.
CJ-IV-m-B- Obeliscul comemorativ Municipiul Parcul Central „Ionel Floaşiu” 1958
(în memoria ostaşilor căzuţi în luptele Câmpia Turzii
celui de-al II-lea război mondial)
CJ-IV-m-B- Troiţa din lemn ridicată în cinstea Municipiul Scuarul din faţa Primăriei 1993
eroilor Revoluţiei din 1989 Câmpia Turzii

Descrierea monumentelor istorice
Conacul Paget
Conacul a fost ridicat în deceniul al cincilea al sec. al XIX-lea, de aristocratul
englez John Paget8, în lunca Racoşului, pe str. Parcului.
În preajma acestei construcţii frumoase, cu un acoperiş ce atrăgea pe vremuri
atenţia prin ţiglele de un roşu aprins, se aflau acareturile: grajdul cu cai de trăsură,
şura, o fierărie, locuinţa administratorului moşiei. În parcul castelului era un lac,
alimentat continuu cu apa ce izvora dintr-o movilă învecinată. Lacul comunica printr-
un canal cu lacul conacului învecinat (Szentkereszty Zsigmond - Bethlen Ödön) din
curtea Liceului "Pavel Dan" (str.1 Decembrie 1918 nr. 17).
Peste drum de conac, pe spaţiul unde astăzi se găseste Casa de Cultură "Ionel
Floaşiu" (fostul "Club Muncitoresc") şi „Vila Ungureanu”, se aflau grajdurile cu caii de
călărie, iar pe locul unde este acum Oficiul Poştal nr. 1 (str.1 Decembrie nr. 6) era un
manej pentru călărie. Tot aici, existau mai multe clădiri din cărămidă, situate pe locul
actualelor case de pe str. 1 Decembrie 1918 nr. 8 şi nr. 10, care erau locuinţele
personalului de serviciu al castelului Paget.
Ilona Paget, nepoata şi succesoarea lui John Paget, a vândut prin 1913
conacul, parcul şi moşia statului austro-ungar, care le-a folosit ca fermă agricolă de
stat.
După 1918 în fostul conac Paget (intrat în posesia statului român) a funcţionat
între 1918-1929 o fermă agricolă statală, în paralel cu orfelinatul de băieţi „Mihai
Viteazu” (1920-1929), iar între 1929-1958 Staţiunea Experimentală Agricolă
(aparţinând de Institutul de Cercetări Agronomice al României, ICAR).
Într-o încăpere din acest fost conac (numit şi „Casa Albă”, din cauza aspectului
ei exterior) a funcţionat între 1923-1949 o capelă ortodoxă, până înainte de darea în
funcţiune în anul 1951 a primei Biserici Ortodoxe din oraş - Piaţa Mihai Viteazu nr. 9
(înainte de 1918 românii din cele 2 localităţi componente au fost exclusiv greco-
catolici). Înainte de 1990 aici a funcţionat temporar şi “Palatul Copiilor” (după 1990
“Clubul Copiilor").
8
John Paget a introdus multe inovaţii agricole şi tehnici moderne pentru exploatarea raţională a
terenurilor (maşini agricole importate din Anglia, lucrări de împădurire, soiuri noi de pomi
fructiferi şi de viţă de vie). S-a ocupat intens şi de creşterea şi întreţinerea cailor de rasă.


Strada principală în perioada postbelică
În apropiere, pe str.1 Decembrie 1918 nr. 1-3 (pe fostul teren al conacului John
Paget) s-a construit un mare siloz-depozit de cereale şi seminţe, transformat în ultimii
ani (2009?) într-un bloc de locuinţe, cu spaţii comerciale la parter.

Conacul Bethlen
În a doua jumătate a sec. al XIX-lea s-a ridicat în Ghiriş-Arieş, pe str. 1
Decembrie 1918 nr. 17, conacul baronului Szentkereszty Zsigmond, alături de care s-
a amenajat un lac artificial înconjurat de un mic parc. Lacul comunica printr-un canal
cu lacul artificial al conacului învecinat Paget (str. Parcului). După primul război
mondial, acest conac a devenit proprietatea contelui Bethlen Ödön (1893-1968).
Conacul a fost folosit, după cel de al doilea război mondial, ca şcoală (Şcoala
primară "Ciclul II"). Azi este o clădire-anexă a Liceului Teoretic "Pavel Dan"
(biblioteca şi câteva clase).

Biserica reformată
În anii 1677-1680, în satul de atunci Ghiriş-Arieş (azi Câmpia Turzii, judeţul
Cluj) s-a construit Biserica Reformată-Calvină (cu contribuţia financiară, lăsată prin
testament, a fostului principe al Transilvaniei Ferenc Rhédei), cel mai vechi edificiu al
oraşului (situat în centrul localităţii - Piaţa Mihai Viteazul nr. 1).
Este o clădire fortificată din piatră, împrejmuită cu ziduri defensive (păstrate
parţial până în zilele noastre). Zidurile erau şi mai înalte, dar, după ce nu mai aveau
rol de apărare, înalţimea lor a fost redusă. În 1786 bisericii i s-au adus unele
modificări: s-a refăcut interiorul şi s-a reparat bolta, pe cheltuiala contesei Rachel
Kendeffy de Malomvíz (1780-1840), al cărei nume este scris pe o placă de marmură
în stânga amvonului.
Luptele din toamna anului 1944 au cauzat avarii însemnate şi acestei biserici.
Biserica a fost reparată în cursul anului 1946.

Centrul civic comunitar interbelic

Casa de Cultură „Ionel Floaşiu”
A fost construită de uzina "Industria Sârmei S.A." din localitate, între anii 1942-
1945 (arhitect George Cristinel din Bucureşti), din iniţiativa lui Ionel Floaşiu (pe atunci
director general al uzinei "Industria Sârmei S.A.") şi a purtat în perioada comunistă
numele de "Clubul Muncitoresc". Lucrările de construcţie au fost conduse şi
supravegheate de către maistrul local Simon.
Statuia "Muncitorul oţelar"- de

lângă intrarea în clădire
Biserică Ortodoxă
Un document din anul 1911 arăta că în rândul cetătenilor români din Ghiriş-
Arieş si Ghiriş-Sâncrai (cele două localităţi rurale învecinate, care au format în 1925
comuna Câmpia Turzii) nu exista nici unul de confesiune ortodoxă. Această realitate
urma să se schimbe (lent) până în 1948 şi abrupt după anul 1948, anul desfiinţării de
către noua putere comunistă a tradiţionalei Biserici Greco-Catolice.

Înfiinţarea întreprinderii „Industria Sârmei” a determinat stabilirea la Câmpia

Turzii a unor români ortodocşi, veniţi din alte părţi ale ţării. Aceştia au simtit nevoia
unui lăcaş de rugăciune ortodox. În 1923 s-a înfiinţat în satul Ghiriş-Arieş prima
capelă ortodoxă, într-o încăpere a conacului Paget. În anul 1949 a avut loc
evacuarea forţată a capelei din conacul Paget spre a ceda încăperea Staţiunii
Experimentale Agricole. Între 1949-1951 slujbele ortodoxe s-au ţinut în fosta biserică
greco-catolică din Sâncrai (str. 1 Decembrie 1918 nr. 57).
Între 1943-1951 s-a construit prima Biserică Ortodoxă, în Piaţa Mihai Viteazul
nr. 9 (în centrul oraşului), cu hramul "Învierea Domnului" (numită Biserica Ortodoxă
II). Arhitect: George Cristinel din Bucureşti (acelaşi care a proiectat şi Casa de
Cultură "Ionel Floaşiu" din oraş, monument istoric). Lucrările de construcţie au fost
conduse şi supravegheate de către maistrul local Simon. Finalizarea interiorului a
avut loc abia în 1974, când a fost pictată de prof. univ. Coriolan Munteanu din Cluj.

Conacul din str. Teilor

Printre construcţiile civile mai vechi din Ghiriş-Sâncrai se înscrie şi acest conac,
din prima jumătate a sec. al XIX-lea, proprietate a unei familii de nobili (numele
familiei necunoscut). A fost construit în anul 1828, data fiind înscrisă sub blazoane
(MDCCCXXVIII, în prezent ştearsă).
Edificiul este astăzi sediul Grădiniţei de Copii nr.3.

Prima şcoală românească din Câmpia Turzii

În 1879, în locul vechii şcoli din Ghiriş-Arieş (o clădire de lemn, situată alături de
Biserica Greco-Catolică, str. Laminoriştilor nr. 30), a fost ridicat un nou local de
şcoală din cărămidă, pe un teren situat vis-a-vis. Aceasta a fost şcoala confesională
greco-catolică, respectiv prima şcoală românească din Câmpia Turzii (strada Avram
Iancu nr. 8), azi Dispensarul Anti-TBC al Policlinicii.

Fostul conac Thoroczkai-Betegh (demolat)

Un alt edificiu nobiliar impozant din Ghiriş-Sâncrai (datând probabil de la
începutul sec. al XIX-lea) a fost conacul contelui Thoroczkai Pál, cumpărat apoi de
familia de moşieri Betegh Miklos, construcţie dispărută în anii 1944-1947.
Curtea castelului era împrejmuită în partea dinspre drum cu un zid de cărămidă
şi piatră, de-alungul căruia, înspre interior, se aflau amplasate locuinţele slujitorilor
(“ghirişi”, cum li se spunea atunci).
În toamna anului 1944 (sept.-oct.1944) în Câmpia Turzii, aflată chiar pe linia
frontului, au avut loc distrugeri importante, datorate operaţiunilor militare de război.
Printre construcţiile care au avut de suferit în timpul luptelor a fost şi conacul
Thoroczkai-Betegh. Avariile, precum şi degradarea ulterioară a acestui castel
abandonat de proprietar (zidurile au fost demantelate de către localnici pentru nevoi
utilitare) au fost cauzele distrugerii sale complete. Pe locul unde a fost castelul
Thoroczkai-Betegh se află în prezent bazinul mic al ştrandului „La Broscuţa”
(construit în anul 1973), iar fostele grajduri de lângă castel au fost transformate în
anii comunismului în sediu al Staţiunii de Maşini şi Tractoare (SMT) - intrarea la SMT
este pe str. Teilor, pe partea stângă, spre Arieş, la intersecţia cu strada Şcolii, pe
locul unde strada Teilor face o cotitură de 90° spre strada Şcolii.
Conacul a fost demolat în 1947, materialele rezultate fiind folosite la ridicarea
Şcolii Primare din cartierul Sâncrai (str.Tudor Vladimirescu, colţ cu str.Şcolii).

Fostul conac Bethlen (demolat)

În secolul al XIX-lea a existat în Ghiriş-Sâncrai şi conacul familiei Bethlen.
Conacul se afla la intersecţia străzii Tudor Vladimirescu cu strada Izvorului, nu
departe de Arieş.
Conacul a fost grav avariat în cel de al doilea război mondial (sept.- oct.1944).
Ruinele sale au fost demolate în anul 1947, materialele rezultate fiind folosite la
construcţia Şcolii Primare din cartierul Sâncrai (str.Tudor Vladimirescu, colţ cu
str.Şcolii).

Valori de patrimoniu cultural local - propuse
Clădiri cu valoare arhitecturală / ambientală

Biserica Ortodoxă nr. 1 Biserica Ortodoxă nr. 3
Biserica Romano-catolică Casă str. Vasile Goldiş nr. 10
Primăria Casă str. Vasile Goldiş nr. 10

Dispensarul medical de intreprindere, str. Vasile Goldiş nr. 6
Clădirea de birouri P+1, str. Laminoriştilor nr. 145

Ansamblul de locuinţe “Colonia Maria”: str. Aurel Vlaicu, Aleea Castanilor,

str. Ecaterina Teodoroiu, str. Duzilor, str. Ion Raţiu, Arena de tenis
Str. Aurel Vlaicu nr. 32
str. Aurel Vlaicu nr. 32 - spate str. Aurel Vlaicu nr. 32 - lateral

Aleea Castanilor spre Arena de tenis

Aleea Castanilor nr. 1-2 Aleea Castanilor nr. 3-4
Aleea Castanilor nr. 5-6 Aleea Castanilor nr. 7-8
Aleea Castanilor nr. 9-10 Alee pietonală spre str. I. Raţiu

Casă str. Ion Raţiu nr. 35

Str. E. Teodoroiu nr. 1-3 Str. E. Teodoroiu nr. 2-4
Str. E. Teodoroiu nr. 5-7 Str. E. Teodoroiu nr. 11
Str. Duzilor

Str. E. Teodoroiu nr. 6 Str. Aurel Vlaicu nr. 34
Ansamblul de locuinţe: str. Aurel Vlaicu, str. Retezatului
Str. Aurel Vlaicu nr. 47 Str. Aurel Vlaicu nr. 49
Str. Aurel Vlaicu nr. 51 Str. Aurel Vlaicu nr. 53

Str. Retezatului nr. 1 Str. Retezatului nr. 4
Str. Retezatului nr. 6 Str. Retezatului nr. 8

Ansamblul de locuinţe cuplate parter: str. 9 Mai, str. George Enescu
Str. 9 Mai nr. 2-4 Str. 9 Mai nr. 6-8
Str. 9 Mai nr. 5-7 Str. George Enescu nr. 11-13
Str. George Enescu nr. 7-9 Str. George Enescu nr. 3-5

Combinatul Industria Sârmei, azi Mechel

str. Laminoriştilor nr. 145
Clădire birouri, poarta nr.1
Hala de la Poarta nr. 1


Monumente memoriale / funerare - propuse
Cimitirul eroilor
Obeliscul din Parcul Central Troiţa din faţa Primăriei

Monumente de for public
Statuia Statuia muncitorului oţelar

din faţa bisericii romano-catolice

Zone protejate propuse

În municipiul Câmpia Turzii se propun următoarele zone protejate construite:
Nucleul Central: Centrul civic comunitar interbelic, Parcul central Ion

Floaşiu, Biserica reformată-calvină, Primăria, Scuarul Primăriei, Conacul Paget,
Scuarul cu bustul lui M. Viteazu.
Zona delimitată de Centrul civic comunitar - prin spatele parcelelor Casei de
cultură, Sălii sporturilor, Bisericii ortodoxe nr. 2 - până la str. L. Rebreanu, str. L.
Rebreanu prin spatele blocurilor din Piaţa M. Viteazu până la str. Laminoriştilor,
Primăria, str. V. Alecsandri, scuarul Primăriei, prin spatele blocurilor din Piaţa M.
Viteazu până în str. Băii, Clubul Copiilor, scuarul cu bustul lui M. Viteazu, prin spatele
parcelei fostului siloz Paget – azi bloc de locuinţe, până la Casa de cultură.
Zona include:
- Centrul civic comunitar interbelic cu:
- Clubul muncitoresc - azi Casa de Cultură “Ionel Floaşiu”, Piaţa M. Viteazu
nr. 8, datare 1942-1945;
- Sala sporturilor, datare 1962;
- Biserica Ortodoxă - azi nr. 2, cu hramul “Învierea Domnului”, Piaţa M.
Viteazu nr. 9, datare 1943-1951;
- Biserica reformată-Calvină, Piaţa Mihai Viteazul nr. 1, datare 1680;
- Conacul Paget – azi Clubul Copiilor, str. Parcului nr. 10, datare cca. 1850;
- Primăria, str. Laminoriştilor nr. 2, datare 1945;
- Parcul central “Ion Floaşiu” cu obeliscul;
- Scuarul cu bustul lui Mihai Viteazu;
- Scuarul cu Troiţa din faţa Primăriei;

- Locuinţele colective cu magazine la parter, cu regim mediu-mare de înălţime

(P+4 – P+10) din Piaţa M. Viteazu, str. Laminoriştilor, str. Băii, str. 1 Decembrie
1918;
Ansamblul de arhitectură “Colonia Maria”: locuinţe pentru salariaţii din

Industria Sârmei şi Arena de tenis “Vaida Gavrilă”.
Zona delimitată de str. Aurel Vlaicu, str. Ion Raţiu, str. Duzilor, prin spatele
parcelelor din str. E. Teodoroiu până în str. Aurel Vlaicu.
Zona include:
- parcelă cu locuinţă colectivă, cu 4 apartamente – P+1, str. Aurel Vlaicu nr. 32,
datare 1939;
- parcele cu locuinţe cuplate – P+M, str. Aurel Vlaicu nr. 34 şi str. E. Teodoroiu
nr. 6 (desfigurată), datare 1939;
- parcele cu locuinţe cuplate – parter, Aleea Castanilor nr. 1-2, 3-4, 5-6, 7-8, 9-10
şi str. E. Teodoroiu nr. 1-3, 2-4, 5-7, datare 1935;
- parcele cu câte 4 locuinţe înşiruite – P+M, str. E. Teodoroiu nr. 11, str. Duzilor
nr. 1 (desfigurată) şi str. Duzilor nr. 2;
- parcele cu locuinţe colective cu 4 ap. şi scară exterioară – P+1, str. Ion Raţiu nr.
35, 37, 39, datare 1945;
- arena de tenis “Vaida Gavrilă”.
Ansamblul de arhitectură: locuinţe colective str. Retezatului şi str. A.

Vlaicu.
Zona delimitată de str. Aurel Vlaicu nr. 47-53, prin spatele parcelei din str.
Retezatului nr. 1, până la Aleea Vânătorilor şi prin spatele parcelelor din str.
Retezatului nr. 4-8. Zona include:
- 4 locuinţe colective P+2, str. Retezatului nr. 1, 4, 6, 8, datare 1955
- 4 locuinţe colective P+1, str. Aurel Vlaicu nr. 47, 49, 51, 53, datare 1949
Ansamblul de arhitectură: locuinţe cuplate str. George Enescu şi str. 9 Mai

Zona delimitată de str. G. Enescu şi prin spatele parcelelor din str. 9 Mai pe
ambele părţi.
Zona include:
- parcele cu locuinţe cuplate - parter, str. 9 Mai nr. 1-3 (desfigurată), 2-4, 5-7, 6-8
şi str.George Enescu nr. 3-5, 7-9, 11-13, datare 1955.
Monumente de arhitectură existente şi propuse:

- Clubul muncitoresc – monument de arhitectură clasat (II-m-A);
- Biserica ortodoxă nr. 2 – monument de arhitectură clasat (II-m-A);
- Biserica reformată-calvină – monument de arhitectură clasat (II-m-B);
- Conacul Paget – monument de arhitectură clasat (II-m-B)
- Conacul Bethlen, azi bibliotecă şcolară – monument de arhitectură clasat (II-m-
B) în incinta liceului “Pavel Dan”;
- Conacul din str. Teilor nr. 10, azi Grădiniţa nr. 3 – monument de arhitectură
clasat (II-m-B);
- Primăria, str. Laminoriştilor nr. 2, datare 1945;
- Locuinţă P+1, str. Aurel Vlaicu nr. 32, datare 1939;

- Locuinţă P+1, str. Vasile Goldiş nr. 10;

- Biserica greco-catolică din Ghiriş-Arieş, după 1948 Ortodoxă nr.1, cu hramul
„Adormirea Maicii Domnului”, str. Laminoriştilor nr. 30, la intersecţia cu str.
George Coşbuc, datare 1910-1912;
- Biserica greco-catolică din Ghiriş-Sâncrai, după 1948 Ortodoxă nr.3, cu hramul
„Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavril”, str. 1 Decembrie 1918 nr. 57, la intersecţia
cu str. Axente Sever, datare 1928-1930;
- Biserica romano-catolică din Ghiriş-Sâncrai, cu hramul „Inima neprihănită a lui
Iisus Hristos”, str. 1 Decembrie 1918 nr. 28, datare 1896-1898.
- Clădirea de birouri P+1, din incinta Mechel SA, str. Laminoriştilor nr. 145, în
stânga faţă de poarta nr. 1;
- Hală „Industria Sârmei”, azi Mechel SA, str. Laminoriştilor nr. 145, cu acces de
la poarta nr. 1;
- Dispensarul de intreprindere, str. Vasile Goldiş nr. 6.
Monumente de for public propuse

- Muncitorul Oţelar, Piaţa Mihai Viteazu nr. 8, lângă intrarea în Clubul
muncitoresc;
- Statuia din faţa Bisericii Romano-catatolice, str. 1 Decembrie 1918 nr. 28.
Monumente memoriale / funerare existente şi propuse

- Prima şcoală românească, greco-catolică din Câmpia Turzii, fără valoare
arhitecturală, azi Dispensarul Anti-TBC, str. Avram Iancu nr. 8 – monument
memorial clasat (IV-m-B);
- Cimitirul Eroilor (în memoria ostaşilor căzuţi în cele două războaie mondiale),
între str. Eroilor, str. Gh.Bariţiu, str. Griviţei şi str. Ardealului, datare 1945;
- Obeliscul comemorativ (în memoria ostaşilor căzuţi în luptele celui de-al II-lea
război mondial), Parcul Central „Ionel Floaşiu”, datare 1958;
- Troiţa din lemn ridicată în cinstea eroilor Revoluţiei din 1989, Scuarul din faţa
Primăriei, datare 1993.
Tabel centralizator monumente istorice clasate şi propuse prin PUG

Categorii de Categorii după Nr. monumentelor istorice: TOTAL
monumente natura pe grupe valorice
istorice: obiectivului: A B
valoare reprezentative
naţională şi pt. patrimoniul
universală cultural local
Monument - m Arhitectură – II 2 13 15
For public – III 0 2 2
Memoriale - IV 0 4 4
Ansamblu - a Arhitectură – II 1 3 4
Sit - s Arheologie – I 0 2 2
TOTAL 3 24 27

4. ZONE ŞI SUBZONE FUNCŢIONALE ÎN ZONELE CONSTRUITE PROTEJATE

/ DE PROTECŢIE A MONUMENTELOR ŞI PARCELELE AFERENTE
MONUMENTELOR ISTORICE
Terenurile din municipiul Câmpia Turzii cuprind următoarele zone şi subzone

funcţionale:
Subzona instituţii şi servicii de interes public situate în interiorul zonelor

construite protejate / de protecţie a monumentelor şi parcelele aferente
monumentelor istorice (ISP1).
- Nucleul central: Centrul civic comunitar interbelic – ansamblu de arhitectură
clasat (II-a-A) care include clubul muncitoresc – monument de arhitectură clasat
(II-m-A), statuia muncitorul oţelar – monument de for public propus (III-m-B) şi
biserica ortodoxă nr. 2 – monument de arhitectură clasat (II-m-A), Sala
sporturilor, Parcul central Ion Floaşiu cu obeliscul comemorativ – monument
memorial propus (IV-m-B), Biserica reformată-calvină – monument de
arhitectură clasat (II-m-B), Primăria – monument de arhitectură propus (II-m-B),
Scuarul Primăriei cu troiţa – monument memorial propus (IV-m-B), Conacul
Paget – monument de arhitectură clasat (II-m-B), Scuarul cu bustul lui M.
Viteazu şi locuinţele colective cu magazine la parter, cu regim mediu-mare de
înălţime (P+4 – P+10) din Piaţa M. Viteazu, str. Laminoriştilor, str. Băii, str. 1
Decembrie 1918;
- Prima şcoală românească, greco-catolică din Câmpia Turzii, fără valoare
arhitecturală, azi Dispensarul Anti-TBC, str. Avram Iancu nr. 8 – monument
memorial clasat (IV-m-B), Biserica greco-catolică din Ghiriş-Arieş, după 1948
Ortodoxă nr.1, cu hramul „Adormirea Maicii Domnului”, str. Laminoriştilor nr. 30
– monument de arhitectură propus (II-m-B) şi Scuarul cu bustul lui Avram Iancu
– la intersecţia str. Laminoriştilor cu str. Avram Iancu;
- Biserica romano-catolică din Ghiriş-Sâncrai, cu hramul „Inima neprihănită a lui
Iisus Hristos”, str. 1 Decembrie 1918 nr. 28 – monument de arhitectură propus
(II-m-B) cu statuia din faţa bisericii romano-catatolice – monument de for public
propus (III-m-B), Circumscripţia sanitar veterinară pentru controlul alimentelor –
parter, str. 1 Decembrie 1918 nr. 22 şi Scuarul de la magazinul „Profi”;
- Conacul Bethlen, azi bibliotecă şcolară – monument de arhitectură clasat (II-m-
B) cu toată incinta liceului “Pavel Dan”;
- Conacul din str. Teilor nr. 10, azi Grădiniţa nr. 3 – monument de arhitectură
clasat (II-m-B);
- Biserica greco-catolică din Ghiriş-Sâncrai, după 1948 Ortodoxă nr. 3, cu hramul
„Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavril”, str. 1 Decembrie 1918 nr. 57, la intersecţia
cu str. Axente Sever – monument de arhitectură propus (II-m-B);
- Dispensarul de intreprindere, str. Vasile Goldiş nr. 6 – monument de arhitectură
propus (II-m-B).

Subzona locuinţelor cu regim mic de înălţime şi funcţiuni complementare

situate în interiorul zonelor construite protejate / de protecţie a monumentelor
şi parcelele aferente monumentelor istorice (LFCm1).
- “Colonia Maria”: locuinţe pentru salariaţii din Industria Sârmei – ansamblu de
arhitectură propus (II-a-B):
- parcelă cu locuinţă colectivă, cu 4 apartamente – P+1, str. Aurel Vlaicu nr.
32, datare 1939;
- parcele cu locuinţe cuplate – P+M, str. Aurel Vlaicu nr. 34 şi str. E.
Teodoroiu nr. 6 (desfigurată), datare 1939;
- parcele cu locuinţe cuplate – parter, Aleea Castanilor nr. 1-2, 3-4, 5-6, 7-8,
9-10 şi str. E. Teodoroiu nr. 1-3, 2-4, 5-7, datare 1935;
- parcele cu câte 4 locuinţe înşiruite – P+M, str. E. Teodoroiu nr. 11, str.
Duzilor nr. 1 (desfigurată) şi str. Duzilor nr. 2;
- parcele cu locuinţe colective cu 4 ap. şi scară exterioară – P+1, str. Ion
Raţiu nr. 35, 37, 39, datare 1945;
- arena de tenis “Vaida Gavrilă”.
- Ansamblul de locuinţe str. George Enescu şi str. 9 Mai – ansamblu de
- parcele cu locuinţe cuplate - parter, str. 9 Mai nr. 1-3 (desfigurată), 2-4, 5-
7, 6-8 şi str.George Enescu nr. 3-5, 7-9, 11-13, datare 1955.
- Locuinţă P+1, str. V. Goldiş nr. 10 – monument de arhitectură propus (II-m-B).
Subzona locuinţelor colective şi funcţiuni complementare situate în
interiorul zonei construite protejate (LFCm4).
- Ansamblul de locuinţe colective str. Retezatului şi str. A. Vlaicu – ansamblu de
- 4 locuinţe colective P+2, str. Retezatului nr. 1, 4, 6, 8, datare 1955
- 4 locuinţe colective P+1, str. Aurel Vlaicu nr. 47, 49, 51, 53, datare 1949
Subzona unităţilor de producţie industriale şi de depozitare existente
situate în interiorul zonei de protecţie a monumentelor şi monumente istorice
propuse (UID1).
- Clădirea de birouri P+1– monument de arhitectură propus (II-m-B), în incinta
„Industria Sârmei”, azi Mechel SA, str. Laminoriştilor nr. 145, lângă poarta nr. 1;
- Hală „Industria Sârmei”, azi Mechel SA, str. Laminoriştilor nr. 145, cu acces de
la poarta nr. 1 – monument de arhitectură industrială propus (II-m-B);
Subzona spaţii verzi publice – scuaruri, parcuri situate în interiorul
zonelor construite protejate / de protecţie (SV1).
- Parcul central Ion Floaşiu
- Scuarul Primăriei
- Scuarul cu bustul lui M. Viteazu
- Scuarul cu bustul lui Avram Iancu
- Scuarul de la magazinul „Profi”

Subzona gospodărie comunală existentă – cimitirul eroilor – monument

istoric propus (GC1).
- Cimitirul Eroilor (în memoria ostaşilor căzuţi în cele două războaie mondiale),
între str. Eroilor, str. Gh. Bariţiu, str. Griviţei şi str. Ardealului – monument
memorial / funerar propus (IV-m-B).
5. REGLEMENTĂRI GENERALE ÎN INTERIORUL ZONELOR CONSTRUITE

PROTEJATE
Utilizări permise:
Clădirile cu valoare de monument existente şi propuse se menţin fără
transformări în afara revenirii la forma originală sau cu transformări interioare
(recompartimentări, modificări) având ca obiect ridicarea confortului sau, după caz,
se restaurează pe baza unor proiecte de specialitate.
Sunt permise şi adăugiri având ca obiect ridicarea nivelului de confort, adăugiri
care nu pot depăşi 12 mp suprafaţa construită la sol şi care se vor înscrie în mod
obligatoriu în caracteristicile volumetrice şi stilistice ale clădirilor.
Spaţiile publice neconstruite (piaţă, trasee pietonale, scuaruri, spaţii verzi) se
menţin, se restaurează sau se reamenajează pe baza unor proiecte de specialitate.
Clădiri fără valoare arhitecturală:
- pot fi conservate, ameliorate, extinse sau înlocuite cu alte construcţii. Înlocuirea
lor se va face prin construcţii cu aceeaşi amprentă la sol sau cu construcţii care
pot modifica suprafaţa construită la sol existentă cu maxim 30 mp;
- care nu pot face obiectul unor lucrări de îmbunătăţire a confortului, pot fi
demolate pentru asanarea unor terenuri.
- în cazul conversiei funcţiunilor din clădirile actuale şi în cazul introducerii unor
noi funcţiuni sau al reconstrucţiei unor clădiri, se vor dispune la parterul
clădirilor şi, eventual, în curţi, funcţiuni care permit accesul liber al locuitorilor şi
turiştilor, având preponderent caracter de comerţ şi servicii de standard ridicat;
Utilizări permise cu condiţii:

- Se impune elaborarea PUZCP pentru fiecare zonă protejată.
- Până la aprobarea PUZCP autorizarea lucrărilor de construire / desființare se
va face pe baza prezentului regulament, cu avizul Ministerului Culturii şi Cultelor
sau, după caz, al serviciilor publice deconcentrate ale Ministerului Culturii şi
Cultelor şi a celorlalte avize, potrivit dispoziţiilor legale în vigoare.
- Derogările de la prezentul regulament – reglementări diferite privind utilizarea
terenului, regimul de construire, amplasarea clădirilor faţă de aliniament, relaţiile
faţă de limitele laterale sau posterioare ale parcelei, înălţimea clădirilor,
coeficientul de utilizare a terenului, procentul de ocupare a terenului se pot
institui numai prin PUZCP aprobat conform legii.

- Intervenţiile asupra monumentelor istorice9 se fac numai pe baza şi cu

respectarea avizului emis de către Ministerul Culturii şi Cultelor sau, după caz,
de către serviciile publice deconcentrate ale Ministerului Culturii şi Cultelor.
- Intervenţiile care se efectuează asupra imobilelor care nu sunt monumente
istorice, dar care se află în zone de protecţie a monumentelor istorice sau în
zone construite protejate se autorizează pe baza avizului Ministerului Culturii şi
Cultelor sau, după caz, al serviciilor publice deconcentrate ale Ministerului
Culturii şi Cultelor şi a celorlalte avize, potrivit dispoziţiilor legale în vigoare.
Caracteristici ale parcelelor

Se interzice orice schimbare a configuraţiei parcelarului existent prin comasări
sau subîmpărţiri.
Amplasarea clădirilor faţă de aliniament

Se va menţine neschimbată amplasarea clădirilor faţă de aliniamentul existent
al străzii.
Aspectul exterior al clădirilor

Aspectul exterior al construcţiilor va fi în acord cu funcţiunea acestora şi cu
importanţa clădirii. Se va trata unitar întreaga clădire, încât să asigure unitatea
ansamblului şi concordanţa cu specificul arhitecturii locale.
Se interzice:
- modificarea aspectului clădirilor existente prin tratarea diferită a finisajului
parterului de cel al nivelurilor superioare sau prin tratarea diferită a finisajului şi
acoperişului la clădirile cuplate / înşiruite;
- imitarea stilurilor arhitecturale străine zonei, realizarea de pastişe sau folosirea
de materiale nespecifice regiunii;
- imitarea materialelor naturale (ex.: piatră, lemn, simulări de paramente);
- utilizarea tâmplăriei metalice sau din PVC de culoare albă (pentru uşi, ferestre
etc.) la clădirile monument sau cu valoare ambientală;
- utilizarea neacoperită a unor materiale care trebuie tencuite sau acoperite cu
parament (cărămizi, plăci de b.c.a. etc.);
- utilizarea de paramente sau elemente de beton armat lăsate aparente,
buciardate sau brut-decofrate, doar dacă cofrajele, granulometria şi culoarea
agregatelor şi cimentului sunt acceptate de către reprezentantul
departamentului de urbanism al primăriei;
9
Intervenţiile ce se efectuează asupra monumentelor istorice (conf. Lege 422 / 2001 modif.) sunt:
- toate lucrările care modifică substanţa sau aspectul monumentelor istorice;
- executarea de mulaje de pe componente ale monumentelor istorice;
- amplasarea definitivă sau temporară de împrejmuiri, construcţii de protecţie, piese de
mobilier fix, de panouri publicitare, firme, sigle sau orice fel de însemne pe şi în
monumente istorice;
- schimbări ale funcţiunii sau destinaţiei monumentelor istorice, inclusiv schimbările
temporare;
- strămutarea monumentelor istorice;
- amenajări de căi de acces, pietonale şi carosabile, utilităţi anexe, indicatoare, inclusiv în
zonele de protecţie a monumentelor istorice.

- utilizarea de materiale pentru construcţii provizorii (azbociment, materiale

plastice, ş.a.).
Reguli impuse:
Restaurarea identică sau cu transformări vizează consolidarea, punerea în
valoare a construcţiilor existente, ameliorarea lor sau restituirea aspectului şi
echilibrului alterat prin modificări suferite în timp ca: demolări parţiale, supraînălţări,
străpungeri, blocări de goluri, rupturi sau alterări ale modenaturilor existente.
Pentru monumentele istorice este obligatorie păstrarea: volumetriei, formei,
materialelor şarpantei, modenaturii şi decoraţiei, formei şi poziţiei golurilor, tâmplăriei,
grilajelor, copertinelor, materialelor pentru soclu/trepte exterioare, balustradelor şi
parapeţilor balcoanelor şi teraselor.
La clădirile monument este interzisă schimbarea formei şi poziţiei originare a
streşinii, paziei, coşurilor de fum, jgheaburilor şi burlanelor.
Clădirile cu valoare de monument sau ambientală trebuie să reprimească
aspectul şi caracterul originar prin suprimarea adăugirilor, mai puţin a celor cu
valoare istorică, arheologică sau arhitecturală intrinsecă. În acest ultim caz ele se vor
restaura în acelaşi regim cu clădirea.
Se vor suprima reţelele şi conductele parazite.
Se va urmări revenirea la forma iniţială a decoraţiilor şi a golurilor precum şi a
acoperişurilor şi a compoziţiei, concepţiei şi profilelor tâmplăriei exterioare.
Descoperirea în timpul lucrărilor a fragmentelor de arhitectură veche (arce,
basoreliefuri, muluri, elemente de lemn), şi/sau a vestigiilor arheologice necunoscute
la data eliberării autorizaţiei, se va anunţa forurilor autorizate pentru a decide, după
caz, menţinerea şi/sau restaurarea lor. Lucrarea va continua după stabilirea situaţiei
elementelor.
Garajele şi anexele vizibile din circulaţiile publice se vor armoniza ca finisaje şi
arhitectură cu clădirea principală.
Materiale:
Soclu
- se va păstra / repara placajul iniţial din piatră;
- se interzice utilizarea gresiei, faianţei;
Tâmplărie
- se vor păstra tâmplăriile ferestrelor tradiţionale existente; în cazul înlocuirii se
va prelua profilul tâmplăriei iniţiale;
- se interzice folosirea tâmplăriei din PVC, aluminiu de culoare albă;
- la locuinţe se poate utiliza tâmplărie de Al. / PVC / lemn stratificat la ferestre, uşi
şi închideri de balcoane / logii, cu condiţia să se trateze unitar întreaga faţadă
folosind aceleaşi dimensiuni, materiale şi culori.
Tencuieli / zugrăveli
- în câmp continuu pereţii se vor trata unitar, cu materiale şi culori identice pt. tot
nivelul clădirii, indiferent de numărul de proprietari;
- tencuielile şi zugrăvelile se vor executa cu materiale tradiţionale;
- în cazul folosirii de materiale noi se vor executa zugrăveli permeabile, cu

granulaţie fină şi aspect “peliculă catifelat”, cu respectarea prospectului de

folosire a acestora şi conform agrementului tehnic acordat în România;
- calcanele se vor repara şi zugrăvi concomitent cu faţadele;
- se interzice vopsirea / zugrăvirea placajelor din cărămidă aparentă de pe
faţadele clădirilor;
- se interzice folosirea culorilor stridente şi sclipitoare;
Elemente decorative faţade

- elementele decorative din ipsos se vor vopsi în nuanţe deschise (chiar alb);
- elementele din piatră acoperite cu mortare / zugrăveli vor fi degajate şi se vor
păstra în stare aparentă;
- elementele decorative deteriorate vor fi înlocuite cu unele noi, identice;
- elementele decorative din feronerie (balustrade, grilaje, parapete, console,
mânere) vor fi păstrate / înlocuite cu unele noi, identice;
Acoperiş / şarpantă
- în cazul mansardării unui pod, se va respecta volumetria şi geometria
acoperişului iniţial, iar învelitoarea va fi din ţiglă;
- se interzice folosirea azbocimentului, tablei zincate şi a învelitorilor bituminoase;
- pentru ventilarea şi iluminarea mansardelor, se recomandă utilizarea lucarnelor
tradiţionale, sau a ferestrelor de mansardă;
- orice intervenţie la nivelul învelitorii va rezolva concomitent şi scurgerea apelor
pluviale (burlane, jgheaburi), respectiv opritori de zăpadă; burlanele se vor
racorda la canalizarea pluvială pe sub trotuar;
- toate elementele decorative metalice de prindere a burlanelor şi a jgheaburilor
de pereţii zidăriei, respectiv vazoane şi parafrunzare vor fi recondiţionate şi
păstrate;
Firme / reclame
- firmele se vor executa din materiale de calitate şi iluminate;
- pe străzile înguste, cu lăţime de max. 10 m, se va permite amplasarea
reclamelor perpendicular pe faţade;
- se interzice amplasarea de firme din tablă / autocolante;
- se interzice dispunerea firmelor peste elementele decorative ale faţadelor;
- se interzice amplasarea firmelor pictate pe calcane;
- se interzice amplasarea de firme / reclame / benere / elemente de semnalizare
auto în punctele care oferă perspective valoroase spre monumentele istorice.
Curţi interioare / ganguri

- se vor îndepărta toate construcţiile parazitare din curţile interioare;
- se impune eliminarea suprafeţelor betonate din curţile interioare şi pavarea
acestora cu calupuri / lespezi din piatră pe pat de nisip, pentru asigurarea
evaporării apei din sol, concomitent cu realizarea canalizării apelor pluviale din
curţi;

Mobilier urban
- Mobilierul urban (pergole / umbrare, bănci, jardiniere, coşuri de gunoi, panouri
de afişaj, lampadare, chioşcuri ziare, cabine telefonice, etc.) se va trata unitar şi
conform specificului spaţiului public respectiv, pe bază de PUD.
- Accesele şi pasajele carosabile nu trebuie să fie obstrucţionate prin mobilier
urban şi trebuie să fie păstrate libere în permanenţă.
Împrejmuiri
- Sunt interzise împrejmuirile din panouri de beton prefabricat, din plase metalice
sau din tablă, şi folosirea de culori stridente / sclipitoare.
Condiţii de echipare edilitară

Toate construcţiile vor fi racordate subteran la reţelele edilitare publice.
- reţelele electrice, de gaz, telefonie, tv cablu, internet etc. se vor realiza
subteran, iar dacă nu este posibil se vor masca în tuburi de protecţie, pe sub
profilele majore ale clădirii, fără a deteriora imaginea acesteia;
- se interzice dispunerea antenelor tv / satelit în locuri vizibile din circulaţiile
publice;
- se interzice montarea agregatelor pentru climatizare şi a firidelor de branşament
(electric, gaz) pe faţadele principale / ganguri;
- orice interveţie asupra reţelor edilitare în vederea contorizării individuale, se va
efectua în incintă / subteran, cu respectarea normelor în vigoare, astfel încât să
nu deterioreze imaginea construcţiei;
- orice intervenţie la nivelul învelitorii va rezolva concomitent şi scurgerea apelor
pluviale (burlane, jgheaburi), respectiv opritori de zăpadă; burlanele se vor
racorda la canalizarea pluvială pe sub trotuar;

Tabel centralizator UTR-uri situate în interiorul zonelor construite protejate / de

protecţie a monumentelor şi parcelele aferente monumentelor
UTR-uri POT CUT Regim de Obs.
max (%) max înălţime
max
ZONA INSTITUŢII ŞI SERVICII PUBLICE (ISP)
ISP1 1,20 P+2
PUZCP în
ISP1 40 1,80 P+4 zonele
locuinţe colective cu protejate
magazine la parter 2,40 P+10
ZONA LOCUINŢE ŞI FUNCŢIUNI COMPLEMENTARE (LFC)
PUZCP în
0,35 P
LFCm1 35 zonele
0,70 P+M – P+1
protejate
PUZCP în
0,70 P+1
LFCm4 35 zona
1,05 P+2
protejată
ZONA UNITĂŢILOR INDUSTRIALE ŞI DE DEPOZITARE (UID)
UID1 65 1,30 12 m aviz MCPN
ZONA SPAŢIILOR VERZI, PERDELE DE PROTECŢIE (SV)
SV1 - - - PUZCP în
zonele
protejate
ZONA DE GOSPODĂRIE COMUNALĂ (GC)
GC1 7,5 – 10 mp /
0,15 conf. norme -
cimitirul eroilor loc de veci
NOTĂ:
- UTR-ul este delimitat pe planşă prin culori identice şi, sau de străzi principale existete/propuse;
- În cazul accentelor de înălţime, CUT maxim se va justifica prin P.U.Z.;
- În zonele protejate ale siturilor arheologice din extravilan este interzisă utilizarea terenurilor în
scopuri agricole sau forestiere.
În zonele protejate propuse se solicită elaborarea, în cel mai scurt timp, de PUZCP:
- Nucleul central
- Colonia Maria
- Ansamblul de locuinţe cuplate str. G. Enescu- 9 Mai
- Ansamblul de locuinţe colective str. Retezatului- A. Vlaicu
Pentru parcelele monumentelor şi în zonele de protecţie aferente monumentelor se

solicită obţinera avizului MCPN.
şef proiect
arh. CORINA POPŞE
expert MCC
dr. arh. VASILE MITREA

2a
Coordonate Stereo 70 - Tumul cercetat 1967,

diametrul 50 m:
Zona de a sitului: se instituie pe o
cu de 50 m, care exterior
2a
Intocmit:
SORIN NEMETI
FLORIN-GHEORGHE FODOREAN
2b
2b
Coordonate Stereo Tumul cercetat 1953,

diametrul 50 m:
nu este cazul
Intocmit:
SORIN NEMETI
Zona a fost arheologic pe perimetrul indicat pe
planuri cu ocazia arheologice preventive pentru
nodului Transilvania de la
Turzii.
1. X=415935.9998 Y=559242.4092
2. X=415769.9369 Y=559052.2581
3. X=415727.2153 Y=559010.9481
4. X=415695.5117 Y=558986.8263
5. X=415659.2494 Y=558967.4172
6. X=415617.4908 Y=558950.2046
7. X=415571.6920 Y=558937.1265
8. X=415540.1493 Y=558933.3548
9. X=415506.0298 Y=558931.5223
10. X=415481.4373 Y=558932.2518
11. X=415374.7089 Y=558820.0554
12. X=415605.1142 Y=558754.7537
13. X=415593.7690 Y=558722.1505
14. X=415590.8472 Y=558689.4002
15. X=415596.9642 Y=558652.9013
16. X=415611.6427 Y=558620.8710
17. X=415633.4469 Y=558594.1357
18. X=415654.7253 Y=558577.5394
19. X=415684.8703 Y=558563.2609
20. X=415721.0378 Y=558556.4425
21. X=415756.7808 Y=558559.1987
22. X=415783.4316 Y=558567.8562
23. X=415811.0696 Y=558583.9837
24. X=415837.3097 Y=558608.1838
25. X=415864.1739 Y=558633.0471
26. X=415888.2051 Y=558647.7257
27. X=415917.5984 Y=558655.8938
4 28. X=415941.7463 Y=558656.2030
29. X=415968.8934 Y=558650.2650
30. X=415995.8876 Y=558642.8173
31. X=416208.0743 Y=558858.8659
Zona de a sitului: se instituie perimetrul

delimitat la SV SE de limita teritoriului administrativ al
municipiului Turzii, la NE de drumul E60, la NV de
teag.
Coordonate pentru zona de a necropolei din
:
1. X=415374.7089 Y=558820.0554
2. X=415368.6292 Y=558815.9037
3. X=415383.4629 Y=558790.3456
4. X=415415.6125 Y=558752.3887
5. X=415451.0416 Y=558705.5719
6. X=415513.4837 Y=558623.0074
7. X=415609.6948 Y=558501.3903
8. X=415726.5856 Y=558371.9571
9. X=415995.8876 Y=558642.8173
10. X=416208.0743 Y=558858.8659
11. X=415935.9998 Y=559242.4092
12. X=415913.2594 Y=559272.5684
13. X=415899.7092 Y=559292.2185
14. X=415879.9275 Y=559285.8056
15. X=415851.9837 Y=559292.9577
16. X=415848.2630 Y=559293.5948
17. X=415838.6926 Y=559285.3138
18. X=415813.6563 Y=559260.2087
19. X=415783.9386 Y=559230.2025
20. X=415764.5473 Y=559207.7338
21. X=415752.1378 Y=559196.2872
22. X=415733.9524 Y=559178.6839
23. X=415719.9788 Y=559166.2099
24. X=415710.4432 Y=559154.2315
25. X=415697.8667 Y=559140.3108
26. X=415688.7158 Y=559132.8811
27. X=415678.9788 Y=559123.1353
28. X=415672.1990 Y=559114.2904
29. X=415645.6100 Y=559086.9558
30. X=415630.5729 Y=559074.1926
31. X=415587.2001 Y=559034.5975
32. X=415572.7831 Y=559019.2175
33. X=415548.1580 Y=558997.6389
34. X=415506.4038 Y=558955.6109
35. X=415481.4373 Y=558932.2518
Intocmit:
SORIN NEMETI
REACTUALIZARE P.U.G. - MUNICIPIUL C - ZONE CONSTRUITE PROTEJATE
STR. LA
MINORI
II
NC
STR. AM
. LU
URGULU
I
STR
IERLEI
STR. TRANDA
FIRILOR
OC
STR. M
STR. CI
LC
STR. SA
Nucleul Central:
LU I
1. X=414833.4298 Y=561156.5283 1. X=415121.6459 Y=560321.8099
CU
ST
2. X=414870.1633 Y=561100.6951 2. X=415108.7337 Y=560308.8552 R.
STR. CU
RZEI
LA
MI
NO
3. X=414838.1109 Y=561092.2794 3. X=415111.3934 Y=560306.3957 RI
STR. BE
STR. TR
4. X=414819.3497 Y=561084.9771 4. X=415122.0640 Y=560289.4963 ANDAFIR
R
ILOR
5. X=414790.8075 Y=561072.4973 5. X=415162.1406 Y=560328.3421

6. X=414768.9511 Y=561063.1028 6. X=415159.4423 Y=560330.6397 18
LC
7. X=414741.2042 Y=561049.4939 7. X=415171.6207 Y=560344.9999
STR. SA
8. X=414725.0492 Y=561081.7734 8. X=415191.2883 Y=560363.5359
9. X=414706.8941 Y=561071.8046 9. X=415209.7627 Y=560380.9473 2a, 2b
10. X=414694.3966 Y=561098.5765 10. X=415228.5930 Y=560390.2550
11. X=414697.8424 Y=561100.2004 11. X=415220.3530 Y=560406.9253
12. X=414687.8556 Y=561118.7627 12. X=415212.5368 Y=560422.4450
13. X=414684.4417 Y=561131.5592 13. X=415204.3913 Y=560444.6486
14. X=415208.9399 Y=560449.0482
4
14. X=414681.1215 Y=561136.0108
15. X=414660.5350 Y=561173.3298 15. X=415165.8312 Y=560491.1204
16. X=414636.8009 Y=561218.8187 16. X=415155.2466 Y=560481.4028
STR
17. X=414637.7548 Y=561220.7249 17. X=415144.4398 Y=560470.0077 .G
I
LD
GO
18. X=414639.6624 Y=561223.0546 18. X=415132.5121 Y=560460.5273
ILE
19. X=415120.4213 Y=560448.5611
AS
19. X=414645.0651 Y=561225.6172 NU
.V
19 16 JIA
R
20. X=415094.5358 Y=560422.1588 1 CU
ST
20. X=414653.0069 Y=561230.7594 R. IA
N
21. X=414675.8286 Y=561242.2445 21. X=415080.9121 Y=560411.9802 ST
22. X=414682.2148 Y=561246.9825 22. X=415085.0186 Y=560405.1068 2

23. X=414686.8606 Y=561251.9729 23. X=415101.0495 Y=560383.7269
U
SC
24. X=415100.5360 Y=560379.3656
LE
24. X=414685.6952 Y=561283.7081 3
ITU
25. X=415089.6941 Y=560368.3864 20 ST
R.
ET
25. X=414684.1516 Y=561289.0552 LA
MI
A
N
OL
OR
26. X=415101.4081 Y=560354.2442
26. X=414682.8601 Y=561291.7229 4 I
NIC
27. X=415121.3130 Y=560335.3277
R.
27. X=414674.3301 Y=561301.7009
ST
28. X=415114.6421 Y=560328.4166 5
28. X=414685.7960 Y=561313.8281
29. X=414689.6166 Y=561319.5416
30. X=414690.2006 Y=561325.1995 R E
31. X=414688.8977 Y=561338.1767
6 SP
VII
32. X=414688.8977 Y=561338.1767
1. X=415011.4822 Y=560664.8071 ST
33. X=414684.9016 Y=561358.2120 R.
BU I
2. X=414961.2816 Y=560665.3788 DA CR
34. X=414686.7074 Y=561410.9132 ID
EL ST
R.
3. X=414956.9626 Y=560635.6172 EA
35. X=414705.1431 Y=561409.8872
50
NU
4. X=414949.5878 Y=560629.4498
36. X=414718.2603 Y=561408.9007 7 1
DJ
5. X=414908.3538 Y=560650.3762
37. X=414739.0086 Y=561409.8929 6. X=414937.8597 Y=560712.0610
ST
R.
SI
LIMIT
I
RE
LD
ST
38. X=414772.6964 Y=561406.0563
STR.
T R.
GO
UL
7. X=414901.5721 Y=560729.4606 UI P OT STR.
AND
39. X=414773.0382 Y=561406.5615 FLUT
IL
URIL LIMIT CONF. P.U.G. PROPUS
S
ST OR
8. X=414914.0342 Y=560757.1327
VA
I
R.
RULU
CH
REI M
RA
40. X=414785.8849 Y=561404.5554 I
R.
PS
ST
9. X=414923.6553 Y=560776.1678 ST OD
ABATO
R. STR. CLO
U
IE
41. X=414788.3689 Y=561404.0440
RE
PO I
10. X=414929.8617 Y=560791.1016 RU
M
CENTRAL CONF. P.U.G. PROPUS
42. X=414798.3384 Y=561402.6733 BE
STR.
LU
11. X=414932.0149 Y=560793.7593 LU
43. X=414793.5864 Y=561396.4331 12. X=414945.3925 Y=560803.4497
I
13 CL
U
44. X=414788.3693 Y=561389.5732
SC
STR. G. CO
13. X=414954.1595 Y=560809.3869
STR. LAMIN
LE
8
TU
45. X=414775.5827 Y=561371.1590 ST
TI
14. X=414958.5533 Y=560811.1606 R.
E
G.
LA
46. X=414771.1671 Y=561364.7477
STR. P. RARE
15. X=414985.8825 Y=560773.1309
CO
ORI
NI
NU
47. X=414768.3855 Y=561360.9268 ST
26
R.
R.
STR. T
16. X=414996.8090 Y=560757.3884
EA
ST
C
8
V
48. X=414768.0024 Y=561359.7497
DO
17. X=415013.7377 Y=560733.1321 ST
SA
49. X=414767.2012 Y=561353.2123
R. IL
OR ST STR. HOREA CF 300
JA
TR
M.
18. X=415032.1859 Y=560706.3713 AI R.
DO
R.
AN VR
50. X=414758.2169 Y=561337.7430
ST
AN
G.
19. X=415047.8134 Y=560683.5554
VI
ST CE
CO
R.
R.
I
51. X=414750.7156 Y=561331.8407 PO STR
RA
ST
. SP
20. X=415040.4773 Y=560679.3783 RU ERA
IL
MB N APE
L DAN
EM
52. X=414749.9228 Y=561330.4955 21. X=415010.8115 Y=560667.2213
EL
R.
UL
ST
ST
UI R.
PAVE
53. X=414745.3402 Y=561315.8870 EC
A TE
RI
54. X=414745.2272 Y=561311.0287 NA CU
STR.
VA IAN
EGOIU
RG
RA
M SITURI ARHEOLOGICE CLASATE (VEZI PLAN ) - CONF. STUDIU ISTORIC
55. X=414764.4765 Y=561308.1314 Conacul Bethlen:
A
R.
AV STR. B
ST
N
56. X=414766.7349 Y=561307.4047
STR.
C
VA
57. X=414769.2737 Y=561305.5484 1. X=414977.5726 Y=561027.4962
NO
IE SITURI ARHEOLOGICE- CONF. STUDIU ISTORIC
AN
BA
58. X=414769.7935 Y=561302.9795 2. X=415005.0903 Y=560993.9401
AI
N
BA
IA
TR
RA
R.
59. X=414769.1228 Y=561264.1795
.
ND
3. X=415032.6780 Y=560961.2151
ST
.T
FU
ND
60. X=414770.1074 Y=561258.7203
FU
ST
4. X=415032.5176 Y=560957.0416 R.
AN
61. X=414792.0418 Y=561217.8575 5. X=414934.2090 Y=560862.5709 STR. G DR STR. LAMINORI
I
EI
STR. B
ND
M
62. X=414828.2198 Y=561238.2420 UR MONUMENT ISTORIC CLASAT - B - REPREZENTATIV PT. PATRIMONIUL CULTURAL LOCAL
6. X=414929.9870 Y=560860.0333
A
E
E CS
63. X=414842.6155 Y=561246.3075 17
AL
7. X=414927.8308 Y=560861.3278
P
V.
MONUMENT ISTORIC PROPUS
R.
64. X=414845.0976 Y=561235.8619
R.
ST
8. X=414894.4580 Y=560912.1043
NG
ST
EA
65. X=414846.2567 Y=561233.6742 9. X=414875.9773 Y=560941.1483 9
CR
STR. NOU
ULUI
ST
N
ST PARCEL
IO
R.
66. X=414855.3004 Y=561218.0400 10. X=414871.2338 Y=560953.3698 R.
PARC
TR
R.
AI M
ST
ST AN O
67. X=414856.2289 Y=561217.3374 11. X=414874.1828 Y=560955.4855 R .I
.L 25
STR.
.C
68. X=414857.3803 Y=561217.5107 AR ZON DE PROT IE PROPUS
U
12. X=414917.0011 Y=560979.5025 ST
NC
R. AG
STR. C SA IA
IA
LE
69. X=414889.0420 Y=561236.8369 13. X=414940.0577 Y=561000.0551 MU
M
IL
RA
MI
AV
CU
IE MONUMENTE ISTORICE
U
70. X=414890.8576 Y=561238.5552 10
ST
IC
R.
R
M
P-
ST
.D
L
71. X=414891.8154 Y=561240.8641
UI
AC
AM
IE
STR. G
I
. BAC
.S
ST
72. X=414901.8640 Y=561239.5043 Conac - str. Teilor: 11
OVIA
R
ST
R.
ST
R.
ST NI
73. X=414924.0961 Y=561218.5033 R.
B.
CO
LA
74. X=414921.8816 Y=561211.0097 1. X=415088.2183 Y=560798.7026

DE
L
E 3 24
B
PROPUS
75. X=414930.0264 Y=561187.7898 2. X=415115.2423 Y=560772.3209 12 STR.
AV
RA
NC ST
R .B
T. AR EA
27
EROU
GHEZ
76. X=414941.3277 Y=561170.4096 3. X=415164.7076 Y=560821.0555 I
A
RA ZONE CONSTRUIT E PROTEJATE PROPUSE:
ST
13 N
R.
21
STR.
IO
77. X=414939.4103 Y=561156.1276 4. X=415136.3586 Y=560851.4390 R. 1
1D
D
R.
4
EC
ST
78. X=414938.4122 Y=561140.6143 5. X=415115.0103 Y=560827.6658
EM
5
BR
79. X=414936.4995 Y=561138.4927 4 NUCLEUL CENTRAL:
IE
14
FI
A
ST ST
19
L FLO
6
PETO
R. R.
18
80. X=414917.7248 Y=561133.5950 T .A
RG
M
IH
AI
IONE
Prima
STR.
81. X=414912.2350 Y=561131.1178 HE

ZI
EM
IN
ES
ANSAMBLU I MONUMENTE ISTORICE CLASATE I PROPUSE
-Arie
STR.
ST
82. X=414911.0011 Y=561130.8523
CU
CU
N
R.
DE
AI
SP
ST
EN
VL
83. X=414904.5416 Y=561127.0715 15 IC
R.
UL
IME
EP
Z
L
LA
RE
UI
LIV
ND
ST
AU
E
1. X=414755.5496 Y=561663.7066 ST
.I
84. X=414895.4784 Y=561142.5562
IU
H
R.
ST
R
G
R.
R.
ST
R
RE
PA
R.
C.
ST
EO
ST
2. X=414750.6249 Y=561665.0276 DO
RC
Z.
BR
85. X=414887.6605 Y=561159.1261
CU
H
R BR SPA
.G
S
.M
UL
EA
TA
M IAN
R
.P O
UI
3. X=414750.9393 Y=561663.4870
ST
G
N
NU
86. X=414882.3117 Y=561177.9469 16 R EA
CU
O
ED
AI
A NU
STR. AVRA
4. X=414744.3620 Y=561646.3335
ST
G
87. X=414881.4912 Y=561184.7097
U
.
TR
TA
PE
HI
5. X=414736.5716 Y=561628.7018 2 9
C
88. X=414864.8070 Y=561175.3317 ANSAMBLUL DE CASE - "COLONIA MARIA"
R.
NI
ST
R.
ST
R.
ST
89. X=414833.3868 Y=561156.5026 6. X=414728.0614 Y=561631.4673 . IO

N RA DE
CE LU
I
AL. C U
. DR ASTA BA
RC
7. X=414714.2055 Y=561627.5504 17 STR NILO
R
L
AC
IU
PA PARCELAR IRUITE
U
UC
R.
SC
ILOR
V.
8. X=414685.0691 Y=561616.9078 9 10 R. ST
RE
IU
ST
SO
DORO
DUZ
9. X=414682.5534 Y=561614.6735 18
IN
Ansamblul de case - "Colonia Maria": 28 E CUPLATE

AR
ST
STR.
O
M
R.
10. X=414680.2258 Y=561610.6979
E. TE
R.
T
ST
EI
FUN
LO
D. P
11. X=414673.9784 Y=561615.8611 19 . MA
STR.
R
1. X=414340.0277 Y=560921.4576 IOR
PARCELAR E COLECTIVE 4 APARTAMENTE
COMUNA
ST
STR.
R.
AL. I.
12. X=414636.1121 Y=561634.5828 CUZA
2. X=414317.5470 Y=560907.0825
1
M
AI
13. X=414648.4657 Y=561658.2615 20 SPA
3. X=414328.4146 Y=560886.4778
14. X=414651.7061 Y=561662.9672 ST
R. 7
4. X=414332.3141 Y=560879.0843 STR. SIMION B
VII
PE
TR
15. X=414659.3228 Y=561680.7233 U
TEREN DE TENIS
STR. FL
5. X=414354.8947 Y=560874.7969 MA
IO
R
16. X=414666.5705 Y=561695.9371
6. X=414354.1404 Y=560871.2790
ORILOR
17. X=414651.6912 Y=561713.1954
ARI
7. X=414354.6540 Y=560868.5199
EB
18. X=414664.3922 Y=561718.3800 11
ION B
ANSAMBLUL DE LOCUIN E COLECTIVE - STR. RETEZATULUI - STR. AUREL VLAICU
ORG
8. X=414358.8815 Y=560867.6675 RA
15
19. X=414668.2373 Y=561721.4532 21
N
FUND. SIM
. GE
IO
9. X=414415.4448 Y=560854.8813 DR
.
22 R .
ICU
STR. GHEORGHE LAZ
ST
STR
20. X=414686.8566 Y=561736.6225 R.
E COLECTIVE P+1
P
ST
EL VLA
10. X=414410.7347 Y=560835.5283
R.
ST
21. X=414704.1198 Y=561751.1689
I
ULU
11. X=414440.2287 Y=560828.2834
STR. C
AUR
22. X=414703.0402 Y=561762.4948 22 PARCELE CU E COLECTIVE P+2
ILIAC
12. X=414446.4329 Y=560858.0961
STR.
23. X=414702.2487 Y=561768.1965
ST
STR.
13. X=414459.1537 Y=560855.6415
R.
2b
STR. ST
1
24. X=414704.2214 Y=561768.5255 OITU R.
M
Z ER
AI
14. X=414452.0142 Y=560825.3534 OIL
25. X=414712.8129 Y=561770.4725
OR
12 ANSAMBLUL DE CASE PARTER - STR. G. ENESCU - STR. 9 MAI
R
15. X=414479.9550 Y=560818.4072
RILOR
26. X=414717.5150 Y=561774.1589
16. X=414488.8114 Y=560816.4282
RUCTO
27. X=414739.9650 Y=561765.7784 E CUPLATE
STR.
ST
17. X=414501.5643 Y=560878.0033 28. X=414767.4079 Y=561759.1276 23
R.
TU
1 DEC
DO
CONST
18. X=414513.2911 Y=560935.7793 29. X=414765.6497 Y=561748.4812
23 R
VL
EMBR
AD
UI
19. X=414516.9582 Y=560948.9844 IM
LUL
ALEEA
IR
30. X=414764.3669 Y=561729.1252 ES
DEA
IE
CU
20. X=414483.5081 Y=560962.4825
1918
31. X=414774.2490 Y=561728.2748 24 STR. G
. AR
RIVI
R.
21. X=414458.0429 Y=560973.0665 ST
STR
32. X=414772.6627 Y=561713.2120
22. X=414442.2796 Y=560982.4393 33. X=414764.2325 Y=561686.7094 VE
R
SE
23. X=414433.5154 Y=560988.8529 25
L TE
CF INDUSTRIA
EN
24. X=414431.1035 Y=560990.6510 R.
AX
REA :
RI
ST
AG
25. X=414423.7908 Y=560990.5552
GE BA
1 "Mechel": STR. ST NUCLEUL CENTRAL
STR. I.
ST
V
F R
26. X=414416.4781 Y=560990.4593
ALEEA
R.
.G
OR
R COLONIA MARIA
IE
IV
.G
AR
STR. GE
I
27. X=414412.4406 Y=560994.3167 11
RI
1. X=413854.2962 Y=562356.8287 14
R.
E CUPLATE STR. G. ENESCU - 9 MAI
GO
ST
28. X=414404.2994 Y=560984.1086 26
RE
2. X=413900.0777 Y=562337.6464
SC
STR. ANSAMBLUL DE LOCUIN E COLECTIVE STR. RETEZATULUI - A. VLAICU
U
29. X=414389.7519 Y=560965.6002 3. X=413942.4645 Y=562319.9201 27 RETE
ZATU
LUI
STR. DU
ZILOR
30. X=414374.5053 Y=561001.2503 4. X=413997.5134 Y=562287.3705 28
I
CI
PENTRU PARCELELE MONUMENTELOR IE AFERENTE MONUMENTELOR
LI
31. X=414309.9890 Y=560969.5732
UB
5. X=414010.5667 Y=562309.5476
E
R
EP
U
.M
32. X=414334.9423 Y=560929.3610
R
6. X=413995.8914 Y=562319.0459 INEREA AVIZLULUI MCPN
R.
ST
ST
7. X=413967.5257 Y=562336.9069
8. X=413945.7370 Y=562350.4974
9. X=413872.2154 Y=562401.9472
N
STR. PL
12
BA
OPILO
R
RO
str. Retezatului - str. A. Vlaicu: 10. X=413861.4525 Y=562409.1088 STR.
O
DO
ST
2a
R.
11. X=413853.9334 Y=562384.5124 R
ST
.P
LO
I
1. X=414602.5800 Y=560320.1623 12. X=413844.8803 Y=562360.3578 PI
LO
.9
M
A
. SC
U
R
R ND IRE
2. X=414612.0431 Y=560359.3700 ST FU IM
R. AD
ST
ST VL
R
.G
3. X=414517.9361 Y=560378.7681 T.
.E
N
ES
4. X=414523.9222 Y=560415.0087 Hal Mechel":
C
U
I
ST LU
5. X=414518.9234 Y=560415.4147 R
.A
VI VUL
TU
RU
R.
BARI
6. X=414468.4548 Y=560424.2532 1. X=413841.3476 Y=562179.8621 A
TO
R ST
ST
U
STR. IL R.
VLAIC
7. X=414468.2671 Y=560435.8841 2. X=413853.8985 Y=562174.8012 GEOR
ORGE
O 1
GE B R DE
ARI
CE
ST UI
8. X=414464.3640 Y=560436.8166 3. X=413855.7879 Y=562180.3298
ST
M L
STR. GE
UREL
R BR RU
R.
.C
R IE VO
TU
IZ
9. X=414468.5426 Y=560454.3069 4. X=413858.8130 Y=562192.6682 IN 19 R.
STR. A
DO
LU 18 ST
R
I
10. X=414472.7191 Y=560453.3882 5. X=413859.1328 Y=562194.0530
VL
AD
6. X=413843.1752 Y=562200.7585
IM
11. X=414480.1371 Y=560488.0127
IR
II R
R.
ES
C
LI
ST
7. X=413813.5780 Y=562212.8125 ST
12. X=414471.0932 Y=560504.7727
CU
B
R.
I
U
LU
EP
VI
STR.
U
ALBIN
IT
13. X=414474.2549 Y=560526.9097 8. X=413793.3104 Y=562220.3663 .R
M
I
O
EI
U
TR LU
RU
D
S ZU
N
LU
LA
A
14. X=414432.6861 Y=560535.7618 9. X=413775.9382 Y=562226.9558
R
IZ
I
O
R.
EM
ST
10. X=413757.9225 Y=562233.0631
.M
15. X=414425.8716 Y=560501.9088
R
ST
16. X=414405.7408 Y=560408.0750 11. X=413735.5563 Y=562174.6944 STR.
MIOR A
I AG
BL
17. X=414403.1198 Y=560389.6897 12. X=413720.3218 Y=562133.6340 C IA
N
LU
13. X=413731.9404 Y=562128.9490 R.
18. X=414410.0239 Y=560389.7597 ST
19. X=414461.0406 Y=560379.8281 14. X=413716.5821 Y=562090.8608

ST
15. X=413752.6248 Y=562076.3272 EI

R.
20. X=414455.3454 Y=560351.1898 OA

R
V
II
BLIC
IIT
IC
REPU .C
16. X=413766.0509 Y=562109.6236
O
STR.
21. X=414527.9065 Y=560337.4132 R
RU
ST
LU
17. X=413806.4557 Y=562093.3312

I
22. X=414545.3896 Y=560334.4208

BARI
23. X=414556.6923 Y=560331.8755

ORGE
A
GOG
24. X=414566.8956 Y=560329.7262

STR. GE
P
R.
VIAN
25. X=414569.1664 Y=560328.2676 ST

OCTA
26. X=414571.5994 Y=560326.7280 Acest document este proprietatea firmei Experiment Proiect srl nu poate fi folosit, transmis sau reprodus total
1. X=413984.5439 Y=562117.4836
STR.
sau autorizarea utilizarea sa trebuie fie celei pentru care a fost elaborat.
2. X=414003.1566 Y=562137.9311 Documentul este valabil numai cu semna ele .
3. X=413972.9661 Y=562158.4659
Ansamblu de case parter 4. X=413959.3733 Y=562150.7730 proiectant general : beneficiar:
str. G. Enescu - str. 9 Mai: 5. X=413964.3547 Y=562120.5632
6. X=413969.2915 Y=562100.8134 EXPERIMENT PROIECT SRL Consiliul Local - Municipiul C
1. X=415149.9788 Y=560210.0391
Calea M Str. Laminori nr.2, C , Jud. Cluj
2. X=415101.4079 Y=560257.3032
3. X=415087.8829 Y=560243.3612 nr. 6: arh. dipl. denumire proiect:
4. X=415088.0078 Y=560240.4899
5. X=415067.9001 Y=560220.6967
ing. dipl. STR
. LIV
EZII
Reactualizare P.U.G.
1. X=413925.2024 Y=562052.5541
6. X=415049.4872 Y=560239.5200 2. X=413901.1703 Y=562071.7236 conf. dr. sociolog Rudolf POLEDNA Municipiul C
7. X=415034.3185 Y=560224.4330 3. X=413881.4435 Y=562082.1408
STR
dr. geogr. Viorel PUIU
.1
8. X=415020.8249 Y=560212.0844 4. X=413886.4007 Y=562091.2848
DE
dr. geogr. Vasile ZOTIC proiect nr. 30/2007 contract nr. 13911/2007
CE
9. X=415014.6989 Y=560206.9085 5. X=413890.1950 Y=562098.2839
MB
RIE
10. X=415085.1999 Y=560135.3333 6. X=413895.2173 Y=562113.8162 georg. Viorica MATEI
191
STR
11. X=415090.8811 Y=560140.8056 7. X=413927.4688 Y=562093.4894
8
ing. dipl. Adrian PODARU
. LIV
ZONE CONSTRUITE PROTEJATE
DC 62
12. X=415087.1895 Y=560144.6381 8. X=413935.8798 Y=562087.4103
EZII
13. X=415110.3601 Y=560168.6023 9. X=413944.2580 Y=562086.2375 stud. arh. Irina MATE
14. X=415130.2418 Y=560189.2663 10. X=413949.0467 Y=562081.7431 stud. arh. Mihai MARTIN
15. X=415145.0435 Y=560204.7189 11. X=413942.8129 Y=562075.9758
data: septembrie 2012 scara: 1 : 5.000 ZCP

Studiu Istoric PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Studiu Istoric PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Experiment proiect s.r.l.

REACTUALIZARE P.U.G. MUNICIPIUL CÂMPIA TURZII, STUDIU ISTORIC 1

Cluj-Napoca, iunie 2012

REACTUALIZARE P.U.G. MUNICIPIUL CÂMPIA TURZII, STUDIU ISTORIC 2

SC EXPERIMENT PROIECT SRL – CLUJ-NAPOCA

arh. CORINA POPŞE

dr. arh. VASILE MITREA

dr. arheolog SORIN NEMETI

dr. arheolog FLORIN-GHEORGHE FODOREAN

Cluj-Napoca, iunie 2012

REACTUALIZARE P.U.G. MUNICIPIUL CÂMPIA TURZII, STUDIU ISTORIC 3

1.1 DATE DE RECUNOAŞTERE A DOCUMENTAŢIEI

1.2 OBIECTUL LUCRĂRII

Prevederi ale programului de dezvoltare a localităţii, iniţiat şi aprobat de

REACTUALIZARE P.U.G. MUNICIPIUL CÂMPIA TURZII, STUDIU ISTORIC 4

b) Realizarea unui sistem integrat de monitorizare a condiţiilor de mediu (aer, apă,

Ediţii anterioare ale PUG:

1.3 SURSE DOCUMENTARE

Lista studiilor de fundamentare întocmite concomitent cu PUG:

Date statistice furnizate de:

Suportul topografic al PUG:

REACTUALIZARE P.U.G. MUNICIPIUL CÂMPIA TURZII, STUDIU ISTORIC 5

Lista studiilor şi proiectelor elaborate în perioada 1998 - 2008:

PUZ – Zona str. Memorandumului, str. 1 Decembrie - 42 / 26.06.2006

PUZ Intersecţie str. 1 Decembrie 1918 cu str. - 53 / 29.08.2006

REACTUALIZARE P.U.G. MUNICIPIUL CÂMPIA TURZII, STUDIU ISTORIC 6

Denumire / amplasament Suprafaţa HCL

REACTUALIZARE P.U.G. MUNICIPIUL CÂMPIA TURZII, STUDIU ISTORIC 7

2. ANALIZA DEZVOLTĂRII TERITORIULUI ADMINISTRATIV ŞI A LOCALITĂŢIi

Municipiul Câmpia Turzii se află aşezat în lunca largă a Arieşului, la contactul

Cod SIRUTA: 55357

Istoricul teritoriului administrativ

REACTUALIZARE P.U.G. MUNICIPIUL CÂMPIA TURZII, STUDIU ISTORIC 8

Alte materiale arheologice, de asemenea din epoca străveche, provin din

REACTUALIZARE P.U.G. MUNICIPIUL CÂMPIA TURZII, STUDIU ISTORIC 9

REACTUALIZARE P.U.G. MUNICIPIUL CÂMPIA TURZII, STUDIU ISTORIC 10

Harta Iosefină a Transilvaniei 1769 - 1773, pag. 110 şi 125

Numele din hartă Numele românesc

REACTUALIZARE P.U.G. MUNICIPIUL CÂMPIA TURZII, STUDIU ISTORIC 11

REACTUALIZARE P.U.G. MUNICIPIUL CÂMPIA TURZII, STUDIU ISTORIC 12

Extras din harta României

REACTUALIZARE P.U.G. MUNICIPIUL CÂMPIA TURZII, STUDIU ISTORIC 13

Judeţele României – 1930

Judeţul Turda (Enciclopedia Minerva, Cluj, 1930)

REACTUALIZARE P.U.G. MUNICIPIUL CÂMPIA TURZII, STUDIU ISTORIC 14

11 noiembrie 1998 (Legea nr. 204)

Denumirile anterioare ale Câmpiei Turzii:

REACTUALIZARE P.U.G. MUNICIPIUL CÂMPIA TURZII, STUDIU ISTORIC 15

Extras din Harta militară 1:25.000

REACTUALIZARE P.U.G. MUNICIPIUL CÂMPIA TURZII, STUDIU ISTORIC 16

REACTUALIZARE P.U.G. MUNICIPIUL CÂMPIA TURZII, STUDIU ISTORIC 17

Cartierele municipiului Câmpia Turzii:

Legătura între cartierele Insula, Zona centrală, Cart. sud-est şi Sâncrai se

REACTUALIZARE P.U.G. MUNICIPIUL CÂMPIA TURZII, STUDIU ISTORIC 18

Cartier zona centrală Cartier zona centrală

Cartier Sud-Est (blocuri) Cartier Insula

Cartier Şarât Industria Sârmei S.A. şi cartierul Lut

REACTUALIZARE P.U.G. MUNICIPIUL CÂMPIA TURZII, STUDIU ISTORIC 19

Consideraţii privind evoluţia parcelarului

În lipsa informaţiilor directe, ne putem face însă o imagine apropiată de realitate,

Evoluţia fondului construit

Spre sfârşitul secolului al XVII-lea, Ghirişul se îmbogăţeşte cu un edificiu

REACTUALIZARE P.U.G. MUNICIPIUL CÂMPIA TURZII, STUDIU ISTORIC 20