Sunteți pe pagina 1din 20

Universitatea de tine Agronomice i Medicin Veterinar Bucuresti

Specializare Management n Alimentaie Public i Agroturism

Proiect la Resurse Agroturistice si Legislaie in


Alimentaie Public i Agroturism

Student :
Grupa : 8317
Anul III

1.Identificarea resuselor agroturistice din localitatea Breaza


1.1 Prezentarea localitii
Breaza este un ora din judeul Prahova, Muntenia, Romnia, ce are o populaie de
15.928 de locuitori. Conform legendei, numele provine de la o ciobni breaz, adic
ce avea o uvi alb n prul negru. Toponimicul este de origine slav, nsemnnd
mesteacn sau pdure de mesteceni. A fost declarat staiune balneo-climateric n
anul 1928, calitatea aerului fiind comparat cu cea din Davos. Localitatea a fost
menionat n anul 1667 ca o parte a averii Elenei Cantacuzino. Totui, prima atestare
documentar se consider a fi cea din 1503 din Registrele Braovului n care este amintit
Neagoe din Breaza, un negustor. Breaza a funcionat ca vam din 1834 pn n anul 1852,
cnd a fost mutat la Predeal.

Localitatea se afl n zona subcarpatic, la o altitudine de 380-450 m, pe o teras situat


la o nlime de 50-60 m deasupra albiei rului Prahova. Clima este specific dealurilor
Subcarpatice, nregistrndu-se o temperatur medie de 19,6 C i 129 de zile senine pe
an. Flora i fauna sunt diverse, hidrografia compunndu-se din rul Prahova i afluenii
si. Aici se afl Colegiul Naional Dimitrie Cantemir.

Istorie
Despre Breaza s-a amintit prima dat n anul 1431, cnd domn al rii Romneti
era Alexandru I Aldea, unul din fiii lui Mircea cel Btrn. Amnuntul este relatat ntr-un
document din anul 1667, semnat i pecetluit de Elena Cantacuzino. n catastih se arat
averea boieroaicei din care satul Comarnic cu vecinii 262 i satul Breaza i Secriile cu
vecinii.... se vedereaz c sunt 236 de ani de cnd merge stpnirea din neam n
neam.... Registrele begesimale Braov din anul 1503 cuprind i Breaza, pe lng alte
localiti prahovene cu care oraul fcea comer, acestea menionndu-l pe Neagoe din
Breaza aflat la Braov pentru nego. Acelai Neagoe este prezent i n Hrisovul Domnesc
datat n 27 mai 1510, semnat de Vlad cel Tnr, care meniona: Am druit domnia mea,
acest de fa hrisov, prea cinstitului jupn Neagoe al lui Drghici cu fiii lui, s le fie
Breaza toat.
n anul 1711, domnitorul Constantin Brncoveanu a confiscat toat averea ce se afla n
posesia lui Gheorghe i Toma Cantacuzino, ca urmare a trdarii acestora n
timpul rzboiului ruso-turc. Prin acest act, el deinea i jumatate din moia Breaza. n
1717, Nicolae Mavrocordat daruiete lui Iordache Cretulescu acest sat Breaza, iar dup
anul 1892 localitatea ajunge n proprietatea lui Grigore Basarab Brncoveanu, supranumit
de locatari Prinul Brncoveanu, care a avut soie pe Colette Cazianu, nepoata
haiducului Iancu Jianu. nceputul secolului al XX-lea este legat de activitatea aanumitelor case naionale, lcae de cultur ntemeiate de generalul Ion Manolescu,
preotul Vasile Opri, meterul Ion Aldea, printre alii.
La sfritul secolului al XIX-lea, teritoriul oraului era mprit ntre dou comune rurale,
Breaza de Jos i Breaza de Sus, aflate n plaiul Prahova al jude ului Prahova. Comuna
Breaza de Jos era format din ctunele Breaza de Jos, Podu Vadului, Valea Lung, Valea
Trsei i Fricoasa, avea 3143 de locuitori, dou coli (una de biei cu 124 de elevi i una
de fete, cu 16 eleve) i dou biserici ortodoxe (una fondat n 1830 la Breaza de Jos i
una fondat n 1818 la Podu Vadului). Locuitorii se ocupau n mic msur cu
agricultura, i n principal cu indrilria, dogria, i cu fabricarea varului i a rachiului de
prune. Comuna Breaza de Sus se afla n aceeai unitate administrativ i pn la 1834 a
fost punct de vam ntre ara Romneasc i Austria. Ea era compus din satele Breaza

de Sus, Gura Beliei, Nistoreti i Surdeti, avnd n total 2814 locuitori; o coal deschis
n 1864 (dup ce ncepnd cu 1850 localnicii deja plteau un nvtor) n care nvau
110 copii (dintre care 16 fete); i dou biserici n satul Breaza de Sus (una din 1777 i alta
din 1884). i n comuna Breaza de Sus, localnicii se ocupau tot cu indrilria, dogria,
rotria i dulgheria, desfcndu-i produsele la Ploieti i (n trgurile srbtorilor mari
din an) la trgul Moilor de la Bucureti. La Gura Beliei exista i o fabric de var
hidraulic, ce era folosit n construcii pe post de substitut pentru ciment. La Breaza de Sus
se afla palatul de var al lui Gheorghe Bibescu, cu parc i eleteu, folosit de acesta n
timpul domniei; domeniul aparinuse anterior (pe la 1808) familiei Srdarului Nicolae
Saegiu, trecnd abia n urmtoarele decenii n posesia casei Brncovenilor.
n perioada interbelic, comunele au rmas separate, fiind parte a plasei Sinaia din judeul
Prahova. n 1950, la reforma administrativ comunist, comunele au trecut n raionul
Sinaia din regiunea Prahova. n 1952, localitile Podu Vadului, Breaza de Jos i Breaza
de Sus au fost contopite n unitatea administrativ denumit Breaza i declarat ora, i
arondat raionului Cmpina din regiunea Ploieti. Componena actual o are din 1968,
cnd a fost arondat judeului Prahova.
Conform documentelor de arhiv, Breaza a fost n stpnirea mai multor familii de boieri
i dregtori ai rii, printre care sptarul Drghici i vistierul Udrite (anul 1538); Elena
Cantacuzino, una din fiicele lui Radu erban, domn al rii Romneti ntre anii 16021611; marele postelnic Constantin Cantacuzino (1635); familia Cantacuzino; Gheorghe
Bibescu, domn al rii Romneti (1842) (care a renovat castelul din Breaza de Sus);
Grigore Basarab Brncoveanu (1918).

Aezarea geografic
Localitatea Breaza este situat in partea de nord-est a judeului Prahova n zona de
dealuri, pe ambele maluri ale rului Prahova, de o parte i de alta a DN1, la 40 km la nord
de Municipiul Ploieti si la 24 km sud de oraul Sinaia, avnd coordonatele geografice
2540' longitudine estic si 4510' latitudine nordic.

Vecinii unitaii administrative sunt: la nord oraul Comarnic, la nord-vest comuna


Talea, la est comuna Sotrile, la sud-est comuna Cornu, la sud Poiana Cmpina, la sudvest comuna Provita de Sus, la vest comuna Adunai.

Populaie
Conform recensmntului efectuat n 2011, populaia oraului Breaza se ridic la 15.928
de locuitori, n scdere fa de recensmntul anterior din 2002, cnd se nregistraser
18.199 de locuitori.Majoritatea locuitorilor sunt romni.

Evoluia populaiei la recensminte:

Clim
Clima oraului Breaza este una temperat-continental, specific zonelor deluroase, cu ierni
mai blnde i veri rcoroase, media anual a temperaturilor fiind de 9,3 C. Cea mai rece
lun a anului este ianuarie cu o medie de -1,9 C, iar cea mai cald este iulie,
temperaturile nregistrnd n aceast lun o medie de 19,6 C.Umiditatea relativ a
aerului este mai mic vara (62-72%) si maxim iarna (76-80%). Evolutia aproximativ
uniform a umiditaii aerului se datoreaz poziiei apropiate de zonele nalte din jur i
vegetaiei bogate, dei uneori pot exista influene asupra valorilor de umiditate datorit
rcirilor radiative din nopile senine sau ca urmare a apariiei fenomenului de inversiune
termic. Numarul mediu de zile cu cer senin este cuprins intre 8,1 zile n februarie i 15,6
zile n august, nregistrnd un total anual mediu de 129,3 zile. Precipitaiile ating 550-600
mm anual, minimul nregistrndu-se n februarie i maximul n iunie. Nebulozitatea n
aceast zon oscileaz ntre 5,5 i 6 zecimi.Aerul localiti este comparat deseori cu cel al
staiunii Davos din Alpii Elveieni de Nord-Est.Circulatia sa predominant este pe
directia N-S, fiind influenat de orientarea Vii Prahovei i a aezrii dealurilor i a
principalilor versani muntoi din vecintate.Spre deosebire de clima staiunilor montane
de pe valea superioar a Prahovei, mai umed i mai rece, deci reumatogen, cea a Brezei
este o bioclim sedativ indiferent, nregistrndu-se i cteva influene montane.

1.2 Resursele agroturistice naturale ale localitii:


Muni
Judetul Prahova prezint o distribuie oarecum omogen a obiectivelor turistice, dei se
remarc zone turistice distincte. O prim zon o reprezint valea superioar a Prahovei i
Masivul Bucegi, mpreun cu irul staiunilor din lungul Prahovei. O alt zon natural o
reprezint Valea Teleajenului cu Masivul Ciuca, creia i se adaug staiunea Slnic. A
treia zon o reprezint Valea Doftanei, zon n curs de dezvoltare.
Masivul Bucegi a exercitat din totdeauna o puternic atracie asupra iubitorilor de
drumeie. Constituit din roci foarte variate, Masivul Bucegi prezint o mare diversitate de
forme atrgtoare : chei, vi strmte i peteri - cheile Urilor, Horoabei, Ttarului,
Znoagei, Orzei, Petera Ialomiei etc. - care confer peisajului un farmec n plus.

Masivul Ciuca este a doua zon turistic a judeului, cruia i se altur staiunea Cheia,
situat ntr-o mic depresiune de la poalele muntelui.

Hidrografie
ntreaga retea hidrografica de pe teritoriul statiunii de astazi este tributara raului Prahova
afluent al Ialomitei, care o strabate de la nord la sud pe o lungime de 11 kilometrii, avand
o panta de 9,9m/km si un debit mediu de 7m 3/s. In lunile mai-iunie debitele pot depasi
insa 80m 3/s (ex. 19 iunie 1985 = 84.9m 3/s sau 15 mai 1984 = 134m 3/s). Debitele
minime apar la inghet in luna ianuarie, cand se pot inregistra sub 2m 3/s.
Chiar la intrarea in oras, Prahova primeste pe partea dreapta paraul Talea, care formeaza
spre nord hotarul cu orasul Comarnic.
La gura paraului Talea s-a dezvoltat in timp un cartier al orasului caruia i se spune Gura
Beliei.
In aval, lng halta Nistoresti, Prahova primeste piriul cu acelasi nume, iar ceva mai jos,
in dreptul garii Breaza, pe partea stinga - paraul Valea lui Saracila, iar pe dreapta - paraul
Cacova.
In extremitatea sudica, in cartierul Podu Vadului, raul are ca afluenti, pe dreapta, paraiele
Sunatoarea, Valea Cimpului si Slanita. Provita, care scalda localitatea in extremitatea
vestica si curge aproape paralel cu Prahova, se varsa in Cricovul Dulce abia in campie, la
vest de localitatea Manesti.
Un alt fenomen prezent in zona orasului Breaza il constituie apele subterane. Izvorul
Sunatoarea reprezenta candva singura sursa de apa pentru orasul vecin Campina.
Captarea de apa s-a realizat in noiembrie 1912. Un alt izvor valoros este in cartierul Capu
Campului, la Sipot. Mineralizarea apelor freatice este redusa sau mijlocie (200- 500 mg/l)
si domina apele carbonatate. Apar insa si izvoare cu mineralizare ridicata, ca urmare a
prezentei gipsului. Asa este izvorul sulfuros de la poalele dealului Gurga - izvorul
Cacova.
Institutul de Balneofizioterapie din Bucuresti a stabilit ca apele de pe teritoriul orasului
Breaza sunt sulfatate, clorurate si hipotone, recomandate pentru afectiuni gastro intestinale cronice (gastrite hiperacide, ulcere gastroduodenale, colite spastice, constipatie
obisnuita), hepatite cronice, toxico - infectioase sau virotice, colecistite cronice, sechele
postoperatorii pe caile biliare, guta, obezitate, diabet simplu, anemii, dermatoze cronice
pe fond de insuficienta hepatica, diskinezii biliare.
Regimul de cura in statiune este recomandat in urmatoarele cazuri: nevroza astenica,
sindroame neuro - asteniforme pe fond somatic, boli endocrinometabolice (diabetul
zaharat, hipertiroidia si dislipidemiile), tulburari circulatorii periferice, hipertensiune

arteriala, afectiunile cailor respiratorii (bronsite cronice, faringolaringite cronice,


scleroemfizem pulmonar).
Pe teritoriul orasului se gasesc deasemenea izvoarele sarate de la Valea Morii, Livezi si
Valea Slanitei, acesta din urma fiind utilizat pentru efectele sale terapeutice inca din anul
1833 in cadrul Bailor Ostirii Tarii Romanesti.

Fenomene si structuri geologice


In zona sunt prezente formatiuni de varsta Miocen (Helvetian Totrtonian),
reprezentate prin marne nisipoase sau argiloase, care alterneaza cu gresii micacee slab
cimentate, uneori cu intercalatii de gipsuri albe, curate sau pamantoase. La partea
inferioara a acestora apar frecvent microconglomerate si conglomerate cunoscute sub
denumirea de conglomerate de Brebu. Acestea pot fi observate in profilul Vaii
Prahovei.
Depozitele de flis, alcatuite din argile verzi, marne cenusii si gresii calcroase
verzui, pot fi observate in partea de nord a localitatii, de-a lungul serpentinelor soselei
care coboara spre nord, in cartierul Gura Beliei. Marnele de Gura Beliei pot fi
recunoscute dupa culoare in rapele dealului Gurga si in punctul Sunatoarea. Succesiunea
acestor complexe litologice poate fi urmarita, deasemenea, in bazinul vaii lui Saracila,
afluent pe stanga Prahovei, in dreptul statiei S.N.C.F.R. Breaza, sau in cariera de marna
cenusie de pe versantul sudic al dealului Gurga. Aceste sedimente sustin la partea
superioara formatiuni cretacic superior (Senonian).
Peste fundamentul descris anterior sunt dispuse aluviuni de varsta cuaternara
reprezentate de pietris cu nisip si bolovanis (Pleistocen Superior), acoperite la randul lor
de straturi subtiri (Holocen).

Fauna si flora
Din totalul de cca 4920 ha ct msoar suprafaa oraului Breaza, cca 1400 ha sunt
acoperite cu livezi de pomi fructiferi, 1050 ha cu vegetaie forestier iar pe o ntindere de
peste 1800 ha se desfoar punile i fneele.
Parcul Brancoveanu n anul 1999 msura 6 hectare i era ncadrat, de ctre specialitii
Muzeului Judeean de tiinele Naturii Prahova, drept obiectiv cu regim de protecie
strict. Acesta deine un patrimoniu botanic secular: paltin argintiu, stejar rou american
i alte specii arboricole.
Poziia geografic a oraului i confer un cadru vegetal bogat, n special n pduri de
foioase.
Printre
plantele
ce
triesc
n
acestea
se
numr plopul, socul, mceul i frasinul ale cror muguri, flori, frunze sau fructe sunt
recunoscute din cele mai vechi timpuri ca leacuri i tratamente pentru diverse afeciuni.
La marginea pdurilor sau n luminiuri se pot ntlni i plante erbacee: ciuboica
cucului, brndua,
fragi,
mcriul, trifoiul, izma,
coada
calului,
pipirigul,
rogozul, chimenul sau chimionul, coada oricelului, mueelul, patlagina, i iarba ciutei.
Cele mai multe sunt plante a cror valoare terapeutic este de mult vreme recunoscut,
ele ajutnd la ameliorarea sau tratarea unor boli.
Caracteristic acesor locuri este i diversitatea i bogia faunei care populeaz pdurile,
pajitile,
poienile
i
tufiurile
din
zon.
Se
pot
ntlni: cprioare, uri, lupi, mistrei, iepuri,vulpi,
pisici
slbatice,
viezuri, nevstuici, veverie i dihori.
Condiiilor naturale favorabile le corespund o faun ornitologic variat i bogat:
rndunica, cucul, pupza, ciocnitoarea, vrabia, piigoiul, cintezoiul, mierla, sturzul i cio
crliasunt bine reprezentate pe teritoriul oraului.

1.3 Resurse agroturistice antropice


Lacase de cult
Pe raza localitatii se inalta patru monumente dedicate eroilor. Ele simbolizeaza
recunostinta vesnica fata de cei 353 ostasi, fii ai orasului, care au presarat cu trupurile lor
pamantul tarii, prin muntii, vaile si campiile pe unde i-a purtat frontul. Monumentele
amintite au fost ridicate de locuitori la indemnul Societatii "Cultul Eroilor", in anul 1935,
in urmatoarele puncte: la intersectia strazilor V.I.Lenin si Primaverii (pentru eroii din
Breaza de jos), pe varful dealului Gurga (pentru eroii din Breaza de sus), in cartierul Gura
Beliei (pentru eroii de aici) si in curtea scolii din cartierul Valea Tarsei.
Castelul Voievodal. A fost conacul lui Toma Cantacuzino, stapanul de odinioara al
mosiei Breaza. Domnul Tarii Romanesti, Gheorghe Bibescu, i-a adaugat etajul,
adaptandu-l cerintelor arhitecturii moderne din vremea sa. Este o constructie solida, din
barne de stejar pe temelie de piatra, ridicata de mesterii locali ai timpului. Avea un numar
mare de camere in care se intra dintr-un coridor, la parter, si dintr-un hol, la etaj. Aici au
stat, o vreme, si au scris Martha Bibescu si Anne de Noailles, nascuta Brincoveanu.
Astazi, cu unele modificari de structura, vechiul conac a fost destinat scopurilor turistice,
devenind hotelul "Parc".
Biserica cu hramul "Schimbarea la Fata" ctitorita in 1892 pe locul unei biserici din
lemn. Pictura refacuta si resfintirea bisericii au fost efectuate in 1992 de Patriarhul
Teoctist. Biserica se afla in cartierul Capu Campului.
Biserica "Sfintul Nicolae" a fost fondata in anul 1777 in timpul domniei lui Ioan
Alexandru Ipsilante de catre preotul Ioan Popa duhovnic de Breaza. Monument istoric si
de arhitectura, situat la intersectia strazilor Republicii si Garii, are bunuri de patrimoniu
national cultural (carti vechi de cult, icoane vechi). Pictura originala a fost refacuta in
1989, iar resfintirea bisericii s-a efectuat in 1990.
Biserica cu hramul "Sfantul Gheorghe" si "Adormirea Maicii Domnului" a fost
ctitorita in anul 1830 in timpul domniei lui Grigore Dimitrie Ghica, de catre serdarul
Nicolae Saegiu. Este cel de-al doilea monument istoric al orasului, fiind situat la
intersectia strazilor Colonel Popovici si Sunatorii.
In data de 13 mai 2003 s-a sfintit piatra de temelie a bisericii din cartierul Breaza de sus
care va avea hramul "Adormirea Maicii Domnului".
Biserica din cartierul Nistoresti purtand hramul "Sfintul Ilie Tesuiteanu" a fost ctitorita
in anul 1938.

Etnografie si folclor
1. Manifestare Traditionala
Creatie artistica. Festival de interpretare a muzicii populare romnesti Prahova mndra gradina.
2. Muzeul de arta populara
Muzeu orasenesc. Profil: etnografie. Se afla aici: covoare, cusaturi, tesaturi, broderii,
costume prahovene vechi, costum mocanesc de Breaza, lucrari de lemn.
3. Festivalul Cacavelei
In fiecare an, in luna septembrie, primaria Valea Doftanei organizeaza acest
festival.

2. Identificarea pensiunilor din localitate si gradul lor de


clasificare
Breaza este o statiune pentru toate anotimpurile, gusturile si varstele. Pentru
bucuresteanul evadat spre munte, Valea Prahovei incepe acolo unde apa isi potoleste
cursul dupa lupta cu muntii, unde peisajul si aerul incep sa se schimbe, adica
la Breaza- poarta de intrare in Valea Prahovei . Statiunea este renumita
pentru avantajele sale climaterice: clima este moderata, fiind zona cu cele mai multe
zile insorite din an, aerul este incarcat cu ozon si cu ioni negativi.
Din punct de vedere climateric a fost deseori comparata cu renumita statiune
elvetiana Davos. Clima moderata cu efect relaxant si sedativ, pitorescul asezarii si
prezenta unor izvoare cu apa minerala fac ca Breaza sa fie o veritabila statiune balneoclimaterica cautata pentru odihna, dar si pentru tratarea unor afectiuni respiratorii,
cardiovasculare si nevroze.

Pe teritoriul Brezei se gasesc numeroase pensiuni, case de vacanta, 2 clinici cu


tratament naturist si 2 hoteluri. Este locul ideal atat pentru tratarea unor afectiuni cat si
pentru simpla incarcare a bateriilor.
Piesa de rezistenta a orasului Breaza o constituie clubul de golf Lac de Verde
care atrage elitele financiare, dornice sa faca miscare intr-un cadru natural.
Pensiunea Bamboo-Villa *****
Pensiunea GClub Floarea ***
Lac de Verde Golf Resort ***
Vila Poienia **
Hotel GClub **

3. Stadiu valorificrii resurselor agroturistice


Profilul orasului Breaza este de statiune turistica balneo-climaterica, motiv pentru
care activitatea de turism este dezvoltata. Breaza se integreaza in circuitul turistic
romanesc datorita pozitiei sale geografice situat la distanta relativ mica de Municipiul
Bucuresti si de resedintele de judet invecinate (Ploiesti, Targoviste, Buzau, Brasov),
mediului natural, resurselor naturale cu calitati curative.
Un alt factor important care de care depinde calitatea turismului balneo-climateric
este dat de calitatea resurselor necesare tratamentului. In cazul orasului Breaza, aceste
resurse sunt multiple: de la apele minerale, utilizate in cura balneara, la ape sulfuroase
(izvorul sulfuros de la Cacova- care necesita lucrari de captare a sursei pentru a fi folosit
in tratamentul balnear), pana la un aer nepoluat.
Datorita faptului ca Breaza prezinta un potential balneoclimateric este important
ca baza materiala de cazare si tratament sa fie adaptata numarului de turisti care se

cazeaza in Breaza. Astfel, din datele furnizate de Primaria Breaza la nivelul anului 2002,
structurile de cazare si capacitatile acestora de cazare erau:

Structuri de cazare

Capacitati de cazare (locuri de cazare)

Hotel Belvedere

51

Motel

55

Mini hotel

14

Pensiuni turistice

58

Vile turistice

45

Camping

12

Total
235
Sursa: Primaria oras Breaza,2002
In afara acestor structuri de turism exista din ce in ce mai multe cladiri - locuinte
particulare care cazeaza turisti in regim de agroturism, acestea fiind adaptate pentru acest
tip de cazare.
Structurile de agrement prezente pe teritoriul orasului Breaza sunt reprezentate de
terenul de golf, sala de fitness, sala pentru tenis de masa, pentru biliard si un numar de 3
discoteci.
Numarul anual de turisti este de peste 1000 persoane care petrec un sejur cuprins
intre 7 si 10 zile. Perioadele de varf, in care capacitatea de cazare este ocupata in
proportie de peste 80% este in lunile iunie-septembrie si decembrie.

Analiza SWOT (Tare, Slab, Oportunitati, Amenintari TSOA)


Vom incerca sa stabilim punctele tari si slabe ale comunei precum si oportunitatile de azi
si de maine dar, si ce s-ar intampla, daca nu am urmari planul de dezvoltare propus de
prezenta strategie.
De la bun inceput trebuie spus ca, fara o strategie, nu te poti nici dezvolta, nici atrage
investitori si nici fonduri europene. Strategia inseamna proiecte, investitii in ajutorul
populatiei: cresterea nivelului de civilizatie
Analiza de fata sta la baza intregii lucrari si este o forma moderna de a justifica proiecte.
Arta acestei analize, ca si a strategiei propriu-zise, este sa transformam ceea ce pana ieri
era un punct slab, intr-un punct forte, si sa incercam ca tot ceea ce pentru altii parea
nefolositor, sa aducem pe un drum favorabil dezvoltarii comunitatii si civilizatiei sa
nastem oportunitati de a investi.O

Aceasta inseamna arta dezvoltarii, foloseste pentru bunastarea oamenilor tot ce


Dumnezeu ne-a dat, nimic nu este inutil, totul la randul sau. Acum e timpul pentru Breaza
sa devina prin proiecte un oras turistic adevarat, conform normelor europene.

A.Puncte tari:
-

Localizarea intre paralelele 450 08 40 si 4501411 latitudine nordica si


meridianele 2503620 si 2504142 longitudine estica.;
istoric peste 500 de ani de atestare documentara ;
populatie suficient de numeroasa, cu posibilitati de crestere;
foarte aproape de Bucuresti
o conducere activa a orasului;
poarta catre muntii Bucegi;
tendinta oamenilor din metropolele europene de a se retrage la pensie in locuri
mai linistite, poate atrage in zona persoane din Prahova si din intreaga tara;
cererea de teren si case din partea celor din zona si poate a celor din Bucuresti
sau restul tarii;
case simple, curti cu gradini multe, materiale naturale;
dorinta locala pentru civilizatie si un trai mai bun;
exista cereri pentru spatii turistice si de agrement;
pajisti, dealuri, flora si fauna bogata;
dezvoltarea turismului incurajata in Romania de C.E;
case de vacanta posibil de construit in zona;
faptul ca apartine de un judet puternic economic;
cererea oamenilor moderni pentru desfasurarea de activitati in natura;
cererea pentru natura adevarata;
cererea pentru sport, incurajata de viata sociala;
cererea pentru sanatate si o hrana naturista;
nu exista pericolul reducerii apei in viitor; ca in alte zone ale tarii;
vanatul si excursiile in natura;
centru cu un istoric puternic;
cale ferata;
exista scoli, gradinite ;
exista dispensare;
circulatie nationala E 60;

izvoare subterane;
natura favorabila: rauri, paduri;
dezvoltarea zonei Prahova si a imprejurimilor , peste media pe tara.
cresterea animalelor;
izvoare de apa potabila;
numeroase trasee turistice
monumente istorice si lacase de cult: Castelul Voievodal, Biserica cu hramul
"Schimbarea la Fata", Biserica "Sfintul Nicolae", Biserica cu hramul "Sfantul
Gheorghe "si "Adormirea Maicii Domnului"
majoritatea romani (98%), ortodocsi (95%);
retea apa partiala;
retea canalizare inceputa, cu statii de epurare;
folclor bogat, datini, obiceiuri;
oameni ambitiosi;
sosea nationala si viitoare autostrada in zona;
vecinatatea Vaii Prahovei;
clima deosebita;
clubul de golf;
experienta turistica
centru civic existent, inclusiv primarie noua.

B. Puncte slabe:
-

putine proiecte realizabile;


retea canalizare menajera invechita, nedezvoltata corespunzator
retea de apa incompleta;
existenta unei fabrici in centrul localitatii;
zone de populatie cu venituri mici si conditii de trai dificile;
nu exista personal local calificat suficient (pentru invatamant, sanatate, cultura,
servicii sociale);
strazi putine, intersectii nerezolvate, neasfaltate.
strazi cu panta mare
terenuri neamenajate;
strangerea fondurilor locale este greu de realizat, buget propriu insuficient;

servicii nedescentralizate complet;


comuna este relativ in stagnare economica;
lipsa de fonduri private, dotare slaba;
dezvoltarea IMM-urilor lasa de dorit, comert, productie etc;
lipseste cu desavarsire incurajarea dezvoltarii firmelor din localitate prin
masuri administrative;
faptul ca oamenii vor totul repede;
nivel de civilizatie redus ca infrastructura: comunicare, iluminat;
calitatea ceruta de populatie, de la prestatorii de servicii, mult sub cea din C.E;
nu sunt drumuri, nici utilitati, la noile zone destinate constructiei de case;
canale colmatate, scurgere ape pluviale dificila;
conducte de apa cu probleme de etanseitate;
strazi si trotuare neasfaltate fara amenajari pentru ape pluviale;
intersectii nesemnalizate, putine semne de circulatie, indicatoare;
restrictii impuse de mediu: alunecari de teren in multe zone;
multe deseuri menajere in vai;
meseriile au disparut;
cadre specializate care fac naveta, in principal la Campina;
suprafete agricole mici;
ferme de animale necorespunzatoare dupa normele UE;
case in panta cu pericol de alunecare;
terenuri in panta greu de accesat pentru: apa, canalizare etc.;
personal insuficient pentru dezvoltare proiecte;
lipsa locuri de munca;
insuficienta dezvoltare pentru turism ca mentalitate locala;
experienta turistica de mica amploare;
multe persoane cu varsta peste 50 de ani.

C. Oportunitati:
-

crearea unei statiunii turistice si de agrement pentru populatia cu venituri mici


si medii ;
cresterea populatiei la minim 30.000 de localnici, si la 35 40.000 de locuitori
in sezon;
dezvoltarea activitatii de logistica si servicii pe langa E 60;
dezvoltarea activitatii de afaceri si servicii specifice turismului;

dezvoltarea unei zone rezidentiale pentru oameni cu venituri medii sau mari;
dezvoltarea de complexe pentru: educatie, sanatate, sport, administratie ;
dezvoltarea durabila si protectia mediului pentru crearea unei zone curate,
propice cartierelor rezidentiale;
apa si canalizare in tot orasul, statii de epurare
servicii de salubritate ;
amenajarea de zone de recreere si petrecerea timpului liber, parcuri;
avantaje pentru intreprinzatori prin taxe locale reduse;
centru comercial;
centru informational al localitatii;
trasarea de strazi si intersectii;
expertize la cladiri vechi si reabilitarea lor;
pastrarea si protejarea florei si faunei locale;
izolarea caselor pentru cresterea rezistentei termice pe timp de iarna;
pastrarea folclorului si a datinilor;
cresterea patrimoniului localitatii, cresterea veniturilor stranse la bugetul local
si capacitatea de a-si autofinanta propriile servicii locale;
protejarea padurii pentru pastrarea climei si crearea de spatii turistice;
crearea centrului de afaceri Breaza.
terenuri de vanatoare si agrement sportiv in padurile invecinate
crearea Clubului de la Breaza pentru prognoze in economie si management;
crearea unui muzeu al satului prahovean cu 15-20 case din lemn din secolul
XIX-lea;
crearea unui centru de mestesuguri: lemn, ceara, panza, pictura, etc.;
extindere teren golf;
dezvoltarea inaintea celorlalte comune a unui loc pentru agrementul necesar
orasenilor, spatii sportive si de cazare;
modernizarea drumurilor interne (trotuare pentru biciclete);
crearea unei zone libere pentru productie si logistica pe langa E 60;
intarirea serviiilor publice;
protectie sociala, amenajari sociale langa zona de protectie;;
noi gradinite;
reabilitare / dotare scoli cu internet;
crearea unei zone urbane moderne in centrul orasului, langa parc
cresterea numarului de locuri si infiintarea unui spital si modernizarea
dispensarelor existente;

crearea de partii pentru copii;


crearea de spatii pentru desfasurarea sporturilor montane
modernizarea iluminatului comunei;
imbunatatirea regulamentului de urbanism (anexa 4);
infiintarea unui centru civic si cultural pe langa primarie;
refacerea istoriei de unde s-a intrerupt in `44;
se vor amplasa ferme zootehnice moderne, accesibile fondurilor si
finantarilor europene, dar la distanta de localitatea populata;
constructia de spatii medicale adecvate turismului si statiunilor
balneoclimaterice pentru refacere, relaxare;
intarirea factorilor culturali, folclorici, de pastrare a traditiei;
spatii de cazare turism si agrement, dezvoltarea celor existente;
sisteme de comunicare moderne, internet, satelit, cablu;
pentru drumuri: asfaltari, semnalizari, intersectii etc.;
protectia mediului si strangerea gunoaielor/ deseurilor intr-o maniera moderna;
transformarea localitatii in zona prestatoare de comert si servicii

D. Amenintari:
-

pierderea tempoului si plecarea investitorilor catre alte directii;


plecarea populatiei calificate;
activitati transferate la municipiu, posibil preluarea conducerii strategice la
judet;
crearea de dormitoare de muncitori pentru cei din alte orase / statiuni Valea
Prahovei;
devine localitate de rang inferior, amenintata cu lipsa de civilizatie si istorie;
poluarea, daca nu se tin in mana industriile locale;
pierderea fondurilor specifice mediului urban 2008-2013, in special pentru
localitatile turistice;
caderea in banal a localitatii odata cu scaderea nivelului de trai;
executia de lucrari in neconcordanta cu directivele europene, a caror indreptare
ii vor costa mult pe localnici;
aparitia Brezei ca loc de depozitare, in loc de turism si dezvoltare;
critici aduse autoritatilor de catre comunitatea care i-a ales si care nu au vazut
realizate cele promise.
sa ramana in plasa celorlalte comune, adica pe loc sau cu o dezvoltare
inceata

sa nu creada in prezenta strategie si in posibilitatea ei de realizare si sa inceapa


proiecte mici, guvernamentale, paralele cu strategia.
sa-si piarda identitatea
sa-si piarda si nivelul de civilizatie dorit;
saracie, probleme sociale, plecarea, parasirea comunei.

Bibliografie

http://ro.wikipedia.org/wiki/Breaza#Flora_.C8.99i_fauna
http://www.creeaza.com/referate/marketing/Elaborarea-planuluide-dezvolt734.php
http://ploiestiu.blogspot.ro/p/about-prahova.html
http://imobiliare.mervani.ro/index.php?section=Breaza
http://www.scritub.com/geografie/turism/PRAHOVA411531022.p
hp
http://www.booking.com/searchresults.ro.html?
aid=373426;label=breazaiANt5s3mk_dyr8brdE9nZQS37292113499%3Apl%3Ata
%3Ap1%3Ap2%3Aac
%3Aap1t1%3Aneg;sid=0af027af1675110e3ad9776108f24688;dcid
=4;city=-1153697;hyb_red=1;redirected_from_city=1;src=city
http://www.primariabreaza.ro/PAGINI/Anunturi/strategie
%20Breaza.htm