Sunteți pe pagina 1din 5

TRADITII SI OBICEIURI

Zona teritoriala Tara Vrancei exercita o putere de atractie deosebita datorita stravechilor traditii de civilizatie si cultura populara pe care le detine. Se pare chiar ca Tara Vrancei este meleagul unde s-a plamadit se pare Miorita, meleag cu o istorie adinc inscrisa in constiinta trecutului neamului. Descoperirile arheologice, alaturi de documentele istorico-etnografice si marturiile lingvistice, la fel ca si in alte judete ale tarii, atesta continuitatea de viata si cultura din perioada orinduirii comunei primitive pina in zilele noastre. Tara Vrancei constituie o zona etnografica distincta, cu caracteristici proprii de civilizatie si cultura populara. Este un teritoriu care pastreaza tradi ii, obiceiuri i me te uguri populare, crea ii seculare ale locuitorilor Vrancei Arhaice, tezaurul folcloric i istoria acestor locuri, Vrancea pastoral este i n prezent de in toarea vechilor me te uguri populare tradi ionale: oieritul, ca ul afumat, cioplitul lemnului (mica dog rie, tiparele i p pu arele de ca , troi ele, obiectele gospod re ti), ol ritul, esutul pnzei, stofei, tergarelor i confec ionarea (cusutul, brodatul) portului popular vrncenesc, al confectionatului de instrumente populare (fluier, caval, tri c , cimpoi, bucium, ocarin ,etc) din Nereju, Nistore ti, Spulber i a autenticelor m ti tradi ionale din Nereju, N ruja, Vintileasca. In Tara Vrancei se mentin si azi elemente caracteristice ale vechilor asezari vrancene de razesi, pot fi vazute sate in hotarul carora se faceau pana nu de mult curaturi, deci se practicau tehnici agricole stravechi, ceea ce atesta continuitatea acestei ocupatii de baza a poporului romn. In unele localitati se pot remarca aspecte specifice in structura asezarii. Astfel, de exemplu, in Tulnici si Barsesti vatra satului este separata in intregime de hotarul satului. Alte sate, ca Nereju, Naruja au structura satelor de tip rasfirat. Notam si faptul ca din satele vrancene turistul poate urca usor la stanele montane pentru ca sa cunoasca in atmosfera ei tipic traditionala toata activitatea la tarla si stana.

In multe sate din Vrancea se pot admira locuinte construite in intregime din barne, cu structura si amenajarea interioara ce pastreaza elementele de baza caracteristice traditiei locale. Sub raportul planului, casele traditionale din Vrancea au odaia curata, denumita si casoita, in care se intalneste textilele de interior specific vrancene, precum si vechi piese de mobilier taranesc. Caracteristice sant puretarele - tesaturi de lana ce acopera unul sau mai multi pereti din odaia curata avand functie estetica, apoi scoartele ce au aceeasi functionalitate si servetele puse pe pereti ca decor. Mentionam, de asemenea, si frumusetea arhitecturii casei taranesti vrancene, care in sate ca Nereju, Tulnici, pastreaza inca forme traditionale in proportie mai mare. Tara Vrancei face parte din categoria zonelor etnografice in care populatia din mediul rural continua sa poarte la evenimente specilale costumul traditional specific. Remarcam faptul ca s-au mentinut piese de port ce au asemanari cu unele piese de costum de pe monumentul de la Adamclisi. Asa sant, de exemplu, camasa incretita la git, denumita adesea in literatura etnografica de specialitate si camasa dacica, apoi itarii foarte lungi, strimti pe picior si incretiti ca un fel de armonica, gluga de lana utilizata si azi de ciobani atat pentru a-i apara de intemperii, cat si pentru a-si transporta hrana.

In teritoriile Tarii Vrancei apare cu totul remarcabila si activitatea creatorilor populari mai ales in domeniile prelucrarii artistice a lemnului, in broderia pe piele, in cusaturi, in confectionarea de masti, etc. Sant renumite pentru frumusetea lor indeosebi tiparele de cas confectionate din lemn, piese caracteristice pentru arta populara din aceasta zona, alaturi de care am situa si vasele de lemn pirogravate, fluierele, bitele ciobanesti, mastile. Bogatia si originalitatea produselor mestesugaresti fac posibila si organizarea unor expozitii ale creatorilor de arta populara. Astfel, in Negrilesti se mentine mestesugul sculptatului in lemn (tipare de cas din lemn cu ornamente specifice), in Nereju, pot fi intalniti creatorii populari de masti cu un talent exceptional, precum si fauritori de vase pirogravate, vase specifice odinioara activitatii mestesugarilor vranceni. In localitatea Spulber, intre creatiile originale care se mai pastreaza se numara si vechile instrumente

muzicale populare, inclusiv buciumul. Astfel, creatorii populari de aici continua sa se ocupe si in prezent cu confectionarea de buciume instrument popular romnesc care, dupa cum este binecunoscut are o larga raspindire in zonele montane ale patriei noastre. De asemenea, comuna este vestita si prin formatia muzicala de fluierasi si buciumasi. Comuna Tulnici, una dintre cele mai pitoresti comune vrancene situate in inima muntilor Vrancei, pastreaza aspectele caracteristice ale asezarii vechi vrancene, precum si ale arhitecturii populare in lemn. Din aceasta comuna se ajunge usor in Muntii Vrancei, in care se mentin aspectele caracteristice ale activitatii pastorale in zona montana. Interiorul caselor taranesti in Tulnici pastreaza pana in prezent amenajarea in maniera mostenita de la generatiile mai in virsta, femeile realizand si acum piese textile de interior ce trebuie situate printre cele mai izbutite piese de arta populara romneasca. Spatiul rural al Tarii Vrancei este important prin potentialul sau turistic generos, atat datorita mediului natural de o inalta valoare ecologica, cat si a valoarilor cultural-etnografice si prin obiectivele de patrimoniu localizate in acest mediu. In conditiile in care resursele subsolului, traditia industriala si gradul de urbanizare sunt limitate, principalul potential de dezvoltare al zonei este legat de mediul rural. In aceste conditii, strategia de dezvoltare a GAL Tara Vrancei isi propune sa pastreze linia de evolutie actuala si sa valorifice potentialului rural, natural si etno-cultural al zonei, prin dezvoltarea si cresterea valorii adaugate prin abordarea inovativa a turismului, agriculturii, industriei alimentare si diversificarii economiilor rurale. Cresterea valorii adaugate in aceste sectoare traditionale intensive in forta de munca, dar mai putin intensive in capital si tehnologie in conditiile unei competitii acerbe pe plan european pe aceste piete, depinde insa de crearea unei imagini de marca a produsului Tara Vrancei cu o serie de caracteristici clare, usor de recunoscut de consumator si care sa creeze asocieri pozitive cu specificul zonei (o oaza de viata traditionala, revigoranta, relaxanta si savuroasa ), care sa determine grupul-tinta vizat sa prefere respectivele produse altor produse alternative, (mai putin originare / mai putin ecologice / mai putin organice etc) si sa il determine sa plateasca un pret adecvat .

In acest sens, o importanta deosebita trebuie acordata definirii imaginilor de marca, atat pentru produsele turistice cat si pentru produsele agricole, alimentare de origine, traditionale garantate. Acest proces de construire a imaginilor de marca trebuie abordat integrat deoarece produsele agricole, alimentare de origine, traditionale pot fi valorificate drept atractii turistice, iar influxul de turisti din zone puternic urbanizate sau din Europa poate constitui un excelent canal de comercializare a produselor agricole, alimentare de marca. In acest context, revitalizarea si exploatarea comerciala a mestesugurilor traditionale urmeaza aceeasi logica de integrare mutual benefica in raport cu dezvoltarea turismului ca si pentru produsele agricole, alimentare.

Mai mult, mestesugurile traditionale pot constitui in masura in care sunt integrate in circuite comerciale excelente vehicule pentru diversificarea economiilor rurale dependente de agricultura, contribuind astfel la cresterea veniturilor populatiei rurale si la stabilizarea acesteia, precum si ca modalitati cu valoare adaugata ridicata de valorificare a produselor agricole si forestiere locale. Aceste caracteristici demografice creeaza premisele necesare pentru o buna dezvoltare a turismului rural si etnografic, care sa valorifice: forta de munca disponibila in mediul rural; modul de viata traditional bine conservat, mentinerea unor activitati agricole traditionale in gospodariile taranesti, in conformitate cu cerintele bunastarii animalelor si in buna masura ecologica (dar fara a fi certificate ca atare inca), existenta unor produse alimentare traditionale de inalta calitate specifice zonei, care insa nu sunt protejate prin marcile europene garantate, sunt insuficient promovate si sunt rareori comercializate in afara judetului, diversitatea etnografica, reunind traditiile diferite existente in zona (bazinul Putnei si in special Valea Zabalei, un adevarat Muzeu Viu , respectiv pe Valea Susitei (in special in zona Sovejei inima culturii mioritice, arie cu populatie provenita din procesul transhumantei) si pe Valea Ramnicului Sarat (cu un specific etnografic care face tranzitia catre partea sudica a Carpatilor de Curbura si a judetului Buzau), festivalurile folclorice care marcheza intreg parcursul anului, dar cu o concentrare ridicata in sezonul estival, cel mai propice de altfel pentru turismul rural, si cu o a doua intensificare in perioada sarbatorilor de iarna, care pot constitui prime surse de atractie pentru turisti in zonele respective, daca vor beneficia de o promovare

Adecvata, mestesugurile inca vii, care daca vor fi integrate cu activitatea turistica si vor beneficia de sprijin prin PNDR pentru orientarea catre comercializarea pe plan local pot contribui semnificativ atat la cresterea cheltuielii pe turist (prin oferirea unor produse/suveniruri locale suplimentare) si la cresterea atractivitatii festivalurilor, targurilor traditionale, cat si la extinderea duratei sejurului turistic, daca ar fi valorificate prin organizarea de tabere, scoli de vara , cursuri de scurta durata, ateliere de creatie deschise turistilor. Organizarea unor astfel de tabere, cursuri, ateliere de mestesuguri traditionale poate fi optimizata prin organizarea unor spatii adecvate (de exemplu prin identificarea, reabilitarea si amenajarea unor cladiri dezafectate reprezentative pentru specificul arhitectonic al zonei), prin promovarea externa (inclusiv prin internet) focalizata catre statele europene puternic urbanizate, industrializate.; Bogatia etnografica a zonei este expusa in unele unitati muzeale cum ar fi: Muzeul Satesc Paltin (care are o traditie indelungata). Muzeul satesc Paltin este localizat practic in centrul zonei cu atractivitrate etnografica maxima (Valea Zabalei).

Din pacate, aceste muzee se confrunta cu limitari financiare si umane considerabile, care impiedica o dezvoltare a muzeelor, oadaptare dinamica a modalitatii de prezentare a exponatelor, se confrunta cu insuficienta ghizilor, a materialelor de prezentare multi-lingvistice si nu sunt prezentate pe internet. Specificul locuintelor rurale traditionale din Vrancea (caracterizate de dimensiuni relativ reduse, comparativ cu alte zone montane ale tarii) si mentinerea activitatilor agricole, respectiv producerea unor alimente traditionale, recomanda agro-turismul (caracterizat prin unitati de cazare mai reduse, buna integrare a turistilor in viata satului a gospodariei traditionale si oferta de alimente produse in gospodarie) ca deosebit de adecvat pentru Tara Vrancei, in special pentru bazinele Zabalei-Narujei. Orientarea catre agro-turism se confrunta insa alaturi de necesitatea unei mai bune diseminari a standardelor specifice si a unei promovari clare a ofertei specifice cu o serie de rovocari ridicate de cadrul legal incoerent referitor la acest tip de turism (in special referitor la securitatea alimentara).