TEMA : CARACTERISTICA MORFOLOGIC ,AREALUL DE RASPNDIRE ,STRUCTURA MACROSCOPIC ,MICROSCOPIC ,COMPOZIIA CHIMIC A MOLIDULUI

A efectuat : Minascurta Sergiu

PARTICULARITATILE

BIOMORFICE

Molidul (Picea abies L., H. Karst.) este o specie de arbori coniferi care pot avea nlimea pn la 50 m (arbori din clasa I si II Kraft) i diametrul trunchiului pn la 1-1.5 m, cu coroan piramidal-conic, permanent verde, cu frunze aciforme de culoare verde inchis. Temperament de semilumin, de aceea trebuie cultivat sub umbra speciilor pionere/invadatoare (plop,mesteacn); nrdcinarea este trasant, de aceea suferind des doborturi de vnt. Forma conic-piramidal se datoreaz creterii din ce n ce mai scurte a crengilor, dinspre baz spre vrf.

PICEA ABIES - MOLID

Florile la molid sunt unisexuat-monoice, cele mascule producnd foarte mult polen anemofil, care primvara formeaz, n btaia vntului, adevrai nori de praf glbui n jurul arborelui.

Preferine pedologice: prefer solurile acide .

Vrsta exploatabilitii se situeaz n jurul vrstei de 90-110 ani.

RAMURILE DE MOLID ,FLORILE UNISEXUATMONOICE ,CONURILE DE ABIES .

ARIA DE RASPINDIRE

Molidul este o specie cu rspndire boreal, arealul sau ocupnd Peninsula Scandinav, nordul Europei, iar mai la sud, numai etajele mai nalte ale munilor Alpi, Carpai, i Balcani. Rspndirea: pdurile de molid acoper 22% din suprafaa forestier a Romniei.

UTILIZARILE INDUSTRIALE

Multa vreme, molidul de rezonanta romanesc a fost exportat sub forma de busteni si cherestea, datorita excelentelor sale calitati ; Multe fabrici si ateliere de fabricare a instrumentelor muzicale din Europa, cu renume mondial si traditii seculare; Se preteaza la activitati extrem de variate, fiind foarte pretuit in tamplarie si in constructii

PE LNG VALOAREA ECONOMIC, ECOLOGIC I ESTETIC DEOSEBIT, ACESTE RINOASE ASCUND I VIRTUI TMDUITOARE.

Silvoterapia se dovedete util n nevroze i n afeciunile respiratorii. Plimbrile n pdurile de molid au efecte linititoare asupra psihicului; Anumite pri ale molidului se pot utiliza cu folos n fitoterapie ; Bile generale la care se adaug molid, revigoreaz organismul, ajut la combaterea asteniei nervoase, favorizeaz expectoraia i amelioreaz simptomele specifice reumatismul;

STRUCTURA MACROSCOPICA

ASPECTELE STRUCTURII MACROSCOPICE A MOLIDULUI

Maduva: seciune transversala (coluri rotunjite), roie-bruna. Duramenul: lemnul matur prezinta aceeai culoare cu alburnul; la lemnul verde alburnul se distinge de lemnul matur prin nuana de culoare mai inchisa, datorita diferenei de umiditate. Inelele anuale: creterile anuale foarte evidente, zona cu lemn tarziu foarte bine difereniat. Lemnul timpuriu i trziu: trecerea de la lemnul tarziu la cel timpuriu este progresiva. Raze medulare: foarte fine, nu sunt evidente cu lupa ce marete de 10x decat atunci cand conin un canal rezinifer. Canale rezinifere: canale longitudinale puin numeroase i de talie mica, perceptibile culupa ca nite puncte mici situate mai ales n lemnul tarziu sau la limita dintre lemnul tarziu si cel timpuriu.

CELE 3 SECTIUNI PRINCIPALE A STRUCTUREI MACROSCOPICE LA SPECII DE RASINOASE :

A- transversala , B - radiala , C - Tangentiala

CELE 3 SECTIUNI PRINCIPALE LA SPECIA DE

MOLID

STRUCTURA MICROSCOPICA A MOLIDULUI

Traheidele longetudinale

Razele medulare

Traheide radiale

Canale rezenifere radiale

Canale rezenifere longitudinale

ELEMENTE ANATOMICE DE RASINOASE

COMPOZITIA CHIMICA A

LEMNULUI

SUBSTANTELE PRINCIPALE
Nr .ord
1

Denumirea substantei
celuloza

Proprietatile substantelor
Este un polimer , de culoarea alba , fara gust si fara miros ,reprezinta 40 50 % din masa lemnoasa .

hemiceluloza

Este polimeri heterogeni ,are o structura asemanatoare cu cea a celulozei ,ele sunt greu de separat ,deasemenea ele provoaca degradarea lemnului . Sunt tridimensionali de culoarea inchisa ,reduce capacitatea de imbibare cu apa si sporesc rezistenta la atacul unor microorganisme .

legnina

SUBSTANTE SECUNDARE
Alcoloizi flavonoidele Subst . pectinece Acizi alifatici Subst . minerale

legninele

VA MULTUMES PENTRU

ATENTIE!!!