Sunteți pe pagina 1din 5

Studiul chimiei solului 1. Distingei 4 diviziuni a chimiei solului dup specificul de studiu.

Dupa specificul de studiu chimia solului cuprinde 4 diviziuni: a)chimia masei solului;b)chimia proceselor de solificare;c)bazele chimice ale fertilitatii solului;d)chimia analitica a solului. 2. Comparai componenta chimic a masei solului cu cea a litosferii dup originea elementelor chimice. 99 din litosfera o alcatuiesc elementele urmatoare:!i"#l"$e"Ca"%g"&"'a"!"(.$aza solida a solului este practic o mi)tura intima de componenti minerali si organici in care se combina compusi e)trem de variati ai doua elemente chimice si anume !i de origine minerala si C de roigine organica.Componentii fazei solide formeaza osatura solului*scheletul solului)" in ineriorul caruia apar spatii libere*porozitatea solului) in care se afla apa si aer. Cunoasterea acestor componenti este necesara pentru ca de ei depind porpriitatile si componenta chimica a solului.+lementele chimice din sol se clasifica dupa o anumita sistematica dar caracteristic le sunt urmatoarele:!i"C"("'","&"$e"#l"Ca"%g"'a"-"!"Cl.#ceste elemente alcatuiesc 99 din masa solului. .n sol o importanta mare il au ( si - din componenta apei"spre deosebire de litosfera in acre aceasta lipseste. .n sol se contine de /0 de ori mai mult C si de 10 ori mai mult ' "in acelasi timp #l"$e"Ca"'a"%g"& in sol se contin mai putin in comparatie cu litosfera" dar continutul fiecarui element este diferit in dependenta de tipul de pedogeneza. 3. #rgumentai rolul procesului de pedogenez 2n formarea compu3ilor chimici ai solului. !e stie ca in sol mineralele se intilnesc primare si secundare. %ineralele primare Dupa origine provin magmatic si metamorfic si in sol sunt prezente neschimbate pe cind cele secundare se formeaza din cele primare in urma actiunii factorilor: fizici"chimici si biologici.%ineralele secundare se formeaza din filosilicati cunoscut genetic sub denumirea de minerale argiloase aflate in stare inaintata de maruntire " poseda o foarte mare suprafata specifica" fapt care le confera o anumita capacitate de retinere de substante mai ales ioni si cationi din solutie .Cele mai frecvente minerale argiloase sunt:caolinitul"ilitul"monmorilonitul"viermiculitul.%ineralele argiloase au un rol important in regimul elementelor de nutritie in sol si absorbtia acestora de catre plante prin capacitatea ce o confera solului de a retine " fi)a si ceda *adsorbtie si desorbtie) elementele nutritive"metalele grele si substantele organice. Componena chimic a solului 4. .dentificai componena litosferei 3i solului dup coninutul de elemente chimice. .mportanta cea mai mare in alcatuirea litosferei o are !i care ocupa 40 din totalul ei.!au /5 din totalul elementelor de pe suprafata globului.Celelalte elemente din litosfera au o proportie mult mai redusa #l67"4 "$e64"/ ; urmatoarele elemente dupa componenta in scoarta terestra sunt alcalino6pamintoase sau bazice Ca68"/ "%g"'a"&6/"4 .#l noualea element - 9oaca un rol insemnat in natura" dar prezinta 0"9 .#ceste 9 elemente formiaza 99 din scoarta terestra. #stfel in compozitia substantelor organice din sol" primul loc ii revine C carui in litosfera ii corespunde 0"/ " alte elemente fara care regimul vegetal n6ar putea e)ista au o componenta si mai mica.,60"09 "'60"0/ "!60"0: .Cercetarile au aratat ca la baza proceselor pedogenetice se afla cele 9 elemente care alcatuesc litosfera dar in componenta solului intr6o cantitate mare este prezenta &","'"!"Cl. 5. Clasificai elementele chimice din sol dup necesitile plantelor 3i originea lor: .. %acroelemente" microelemente ... %ineral" organic. %acroelemente:C"'","&"Ca"%g"!"("-. %icroelemente:$e"%n"Cu";n"<"%o"Co"#l"etc. (rigine minerala: ,"&"Ca"%g"!"("-" $e"%n"Cu";n"<"%o"Co"#l.

(rigine organica:C"' 6. !pecificai modalitatea de acumulare a elementelor de origine biofile din sol: C 3i '. Coloizii solului 7. Definii noiunea de coloid conform proprietilor: chimice 3i fizice. !a dovedit ca orice forma de agregate si compuneri a materiei poate trece in stare coloidala" daca indeplineste 8 comditii: a)dimensiunile particulelor sa fie mai micide un milimi=ron*m=m); b)materia sa nu treaca in disolutie *sa nu fie dizolvat nici de apa nici de alte solutii) sau mai bine zis materia respectiva sa nu disperseze in molecule sau ioni; c) particulele materiei trebue sa formeze in cadrul dispersantului suprafete active care sa intre in reactie cu solventul cit si cu particulele solubilizate. 8. Caracterizai micela coloidal dup: structur 3i funca straturilor. %icela este alcatuita din nucleu" reprezentata prin combinatii comple)e amorfe sau cristaline cu compozitie chimica diferita" nucleul poate sa serviasca acidul humic sau o ramura frinta dintrun mineral.>a suprafata nucleului se gaseste un strat de ioni retinuti stabil"denumit stratul determinator de potential *daca ionii acestui strat sunt pozitivi" atunci coloidul este electropozitiv) apoi urmiaza un dublu strat de ioni compensatori" care sunt dispusi in doua straturi succesive diferite in ceea ce priveste densitatea si mobilitatea ionilor respectivi.,rimul strat este alcatuit din ioni dispusi dens" puternic legati sau imobili" denumit sat imobil" al doilea strat" strat difuz este format din ioni disociati" dispusi difuz" slab legati cu ionii din stratul determinant de potential.Din cauza difuziei si disocierii ionilor din stratul e)tern intre solutie si micela coloidala apare o diferenta de potential electrocinetic numit si zeta potential *de marimea lui depinde stabilitatea coloidului). 9. #rgumentati rolul coloizilor solului 2n fertilitatea lui prin capacitatea lor de reinere. Coloizii solului dispun de capacitate de retinere a tuturor formelor de agregate care indeplinesc acele trei conditii necesare pentru trecerea particulelor in forma coloidala.#stfel cu cit capacitatea de retinere este mai mare cu atit fertilitatea solului va fi mai mare si bonitatea sa va fi mai ridicata. +lementele chimice care despun de conditiile necesare sunt retinute de micela coloidala astfel indispensabil participa la procesul de pedogeneza"ca component ai solului. Humusul 1 . !electai speciile de plante dup favorabilitatea resturilor organice la acumularea humusului: .. resturi organice bogate 2n hidrocarburi" substane proteice; ... resturi organice bogate 2n lignine" grsimi 3i r3in. ..?egetatia ierboasa" ierburile perene fiind mult mai bogate 2n protein 3i hemiceluloz dec@t resturile vegetale provenite de la vegetatia forestier. Aesturile vegetale lsate 2n sol de vegetaia ierboas provin at@t din sistemul radicular sau alte pri subterane ale plantelor" c@t 3i din partea aerian * tulpin" frunze" etc.). ...?egetatia lemnoasa lasa in sol resturi vegetale provenite de la $runze si ace moarte"ramurele" fragmente de scoarta"conure"seminte"etc." care formiaza pe sol" o patura continua cunoscuta sub denumirea de litiera.paduri de foioase si conifere. 11. Brupai dup componena 3i proprietile chimice 6 trei componeni ai acizilor humici. .n urma studiilor sa constatat ca humusul este reprezentat prin acizii humici" care la rindul lor sunt alcatuiti din acizi huminici"acizi fulvici si huminele.#cizii huminici6provin dintrun produs de vegetatie ierboasa" au culoare inchisa" insolubili in apa" au un grad mare de polimerizare" greutate specifica mare"precipita in acizi minerali concentrati *-Cl"-/!(4)"usor solubili in solutii alcaline cu care formiaza saruri numite humati.Componenta elementara a acizilor huminici:C64/6:5 "-6:65 "(689 si '6865 .Dispun de capacitate mare de schimb cationic si se dizolva in baze puternice. Deasemenea acizii huminici contin o cantitate mare de

Ca"%g"$e"#l"&"'a"'-4.#cizii fulvici se formiaza din litiera*sub vegetatie de padure)"au culoare galben6deschisa sau incolora"grad mic de polimerizare"dispun de greutate specifica mica.Componenta lor C640650 "-646: "'6/64 ; dispun de o capacitate mica de schimb cationic" sunt solubi in apa.-uminele6sunt cele mai stabile forme a humusului"sunt legate cu partea minerala a solului atit de intim incit nici pe cale chimica nu pot fi separati. 12. #rgumentai calitatea acizilor humici dup raportul componenilor: .. #-C#$; ... CC'. .n conformitate cu raportul acizilor huminici la acizi fulvici *8:1)distingem o calitate superioara a acizilor humici.#cizii huminici asigura solului o fertilitate potentiala mai ridicata fata de acizii fulvici. Cu c2t solul este mai bogat 2n acizi huminici" cu at2t acesta va avea 2nsusiri fizice si chimice mai bune. ,entru caracterizarea humusului" alaturi de raportul acizi huminiciCacizi fulvici*C-CC$ sau ChCCf) este indicat a se folosi si raportul CC'. Caracterizarea humusului din sol se face prin calculul unui indice dat de raportul C:'. *.ndicele se obtine impartind numarul de atomi gram de carbon la numarul de atomi gram de azot din 100 g sol). ,rin acest indice se obtin unele informatii asupra naturii humusului din sol si a conditiilor in care s6a realizat acumularea materiei organice in sol. +l e)prima bilantul proceselor de descompunere a materiei organice si de sinteza si acumulare a compusilor humici. Cele mai mari valori ale raportului C:' le prezinta materia organica proaspata" dar pe masura ce procesele de mineralizare si humificare degradeaza mai intens resturile organice" valorile scad progresiv" aceasta ca urmare a acumularii de azot. #stfel" cele mai mici valori C:' le prezinta humusul din solurile regiunilor de semidesert si stepa" pe cand humusul din litiera padurilor prezinta valori mult mai mari. Soluia solului 13. Descriei dou etape de formare a soluii solului ca faz lichid. a.) sursa si contactul cu faza solida" lichida si gazoasa" principala sursa6apa pluviala" cind apele sunt la suprafata" pina la 8m" ele participa la pedogeneza. b.) procesele chimice6dizolvarea si disocierea sarurilor" in legatura de p- se divizeaza in saruri solubile "insolubile 14. !tabilii originea componenei chimice a soluiei solului dup raportul dintre: substanele minerale 3i cele organice. .n solutia solului se intilnesc toate elementele chimice ce se contin in cenusa plantelor.#lcatuirea si concentratia solutiei solului variaza de la sol la sol in functie de natura proceselor pedogenetice..n solutia solului elementele se afla in stare dispersata*coloidala)"moleculara si ionica.Dupa compozitia chimica a acestora se apreciaza categoriile de substante care predomina si anume:minerale" organo6minerale si organice.!ubstantele minerale din sol sunt reprezentate prin : nitrati"nitriti"carbonati"bicarbonati"cloruri"sulfati"fosfati"continind cationi de Ca"%g"'a"&"'-4.!e mai pot intilni si o)izi de $e"#l"%n si unele microelemente cum ar fi Cu"'i"Cr. 15. +valuai rolul soluiei solului ca surs direct de aprovizionare a plantelor cu substane nutritive. !olul in conditii naturale contine o anumita cantitate de apa care nu este pura.#pa din sol incarcata cu substante minerale si organice dizolvate sau dispersate coloidal alcatuiesc solutia solului si ocupa o parte din spatiul lacunar.$unctiile solutiei din sol au o importanta deosebita deoarece prezinta mediu din care plantele absorb substantele nutritive necesare pentru crestere si dezvoltare..n solutia solului se gasesc practic toate elementele minerale de care este nevoiei pentru dezvoltare. Reacia solului 16. Distingei componena soluiei solului dup originea 3i componena chimica.

Dupa originea componentii solutiei solului distingem compusi organici* C si ') si compusi minerali reprezentati prin totalitatea celorlalte elementele chimice atit din solutia solului cit si din sol care se formeaza in urma proceselor de dizolvare si disociere a partii organo6 minerale a solului.( parte din elementele chimice sunt retinute de C#!6ul solului " iar alta parte revin din compusii sarurilor minerale si - din solutia solului. 17. #rgumentai cele / forme de aciditate a solului 2n dependen de originea hidrogenului. #ciditatea actuala:este aciditatea data de concentratia ionilor de -D"prezenti la un moment dat in solutia solului. #ciditatea potentiala:aceasta se caracterizeaza prin ionii de -D absorbiti de comple)ul coloidal al solului in functie de caracterul interactiunii cu solutia solului se deosebesc mai multe forme: a)aciditatea potentiala de schimb6constituie acea parte din aciditatea potentiala care este data de ionii de -D pusi in libertate de catre comple)ul adsorbtiv prin tratarea solului cu solutia normala aunei sari neutre*&Cl si 'aCl); b)aciditatea potentiala hidrolitica6este data de ionii de -D pusi in libertate de asemenea de C#!6ul solului prin tratare solului cu o solutie normala a unei sari care hidrolizeaza alcalin*CaC-8*C(()/); c)aciditatea de neutralizare in cazul tratarii cu o baza se e)trag toti ionii de -D si #l/D din C#!. 18. Aealizai importana reaciei solului pentru practica agricol: Aeactia solului are o insemnatate deosebita pentru caracterizarea generala a solului"cit si pentru practica #gricola si parametrii ecologici.#ctivitatea microorganismelor este influentata de reactia solului"astfel actinomicetele au un p- cuprins intre 767"4 "bacteriile :65 " ciupercile 464" bacteriile nitrificatoare si cele simbiotice fi)atoare de azot se dizvolta la un p- E:"4..n decursul evolutiei plantele sau adaptat la diferite conditii de mediu inclusive si la p-6ul mediului. .n general ma9oritatea plantelor de cultura se dezvolta normal la un p- :"867"4 . Dar sunt si plante care se dezvolta mai bine pe soluri acide *secara si cartoful).Aeactia solului influenteaza de asemenea asimilarea elementelor nutritive de catre plante si microorganisme in sol. #stfel elementele oligotrofe sunt assimilate mai usor in mediu acid Ca si %g la un p- 765"4 ;'6 :6:"5.Cunoasterea reactiilor si fenomenelor din sol legate de p- are o importanta mare pentru stabilirea metodelor de inbunatatire a potentialului de fertilitate a solului. ! "i compu"ii lui #n sol. 19. .dentificai sursele de fosfor din sol dup origine : a$ %ine&al'fosforita"apatita"fieldspatii. ($ )&*anic' resturile vegetale* microorganismele" plantele) " gunoiul de pasari. 2 . Caracterizai compu3ii fosforului din sol dup accesibilitate 2n dependen de psoluiei solului. ! se intilneste in combinatii accesibile sub forma organica si minerala" spre deosebire de azot" in cantitati considerabil mai mici. Aeactia acida a solului favorizeaza precipitarea anionilor fosfatici prin cationii de $e si #l" intilniti in mediul cu p-F:" acesti fosfati fiind insolubili. 21. +valuai importana fosforului 2n fertilitatea solului 3i consecinele carenii. P i compuii lui n sol. +mpo&tanta !, stimuleaz dezvoltarea sistemului radicular; influeneaz favorabil procesul de fructificare; la sinteza clorofilei" in metabolizm; scurteaz perioada de vegetaie; grbe3te coacerea; mre3te rezistena plantei la boli" la seceta; este prezent 2n toate enzimele ce particip la formarea vitaminelor <1" </. Ca&ena, 2nglbenirea frunzelor; frunzele 3i fructele arborilor fructiferi cad timpuriu; se reduce fructificarea; se 2nt@rzie maturarea fructelor. 22. .dentificai sursele de ' din sol dup origine:

a$ %ine&al,este su( -o&ma de p&oto.id /2)0amoniac /H30/H4 1amoniu0/)2' nit&it0/)3'nit&at. 'itriti" nitrati"in forma minerala accesibila este e)pus"prin fi)area '-4 in mineralele argiloase. ($ )&*anic. :se gaseste sub forma de aminoacizi"amine"aminozaharuri"compusi heterociclici. 23. Caracterizai compu3ii ' din sol dup accesibilitate 2n dependen de psoluiei solului. #zotul in sol se afla sub forma de combinatii minerale" precum si organice. !ub actiunea unor microorganisme si a unor procese chimice" azotul trece in forme mobile pentru plante" precum '(/" '(8. .n urma descompunerii substantelor organice rezulta unii produsi intermediari aminoacizii" glicolii s.a." precum si '-8 in final" care" fiind un compus volatil" o parte se elimina in atmosfera" iar alta este fi)ata de sol si in urma o)idarii rezulta asa procese precum nitrificarea sau o)idarea amoniacului '-8. Dar procesele date se petrec doar in conditii favorabile de sol. Ca e)eplu poate servi procesul de nitrificare" care are loc in prezenta bacteriilor nitrificatoare" foarte capricioase la conditiile din sol. +le necesita o caldura in 9urul a /0GC in sol" un mediu cu umiditate si aerisire" precum si un p- intre slab acid si slab alcalin" adica in intervalul p-F:"46 7"4. Caldura" bacteriile o primesc in urma procesului de nitrificare" care este utilizata ca sursa de energie si la sintetizarea materiei organice. 24. +valuai importana fosforului 2n fertilitatea solului 3i consecinele carenii. !&ezena azotului, intensific procesul de cre3tere; asigur cre3terea normal" maturarea; cre3te coninutul de clorofil; mre3te masa foliar; cre3te puterea de absorbie a plantei. Ca&ena azotului, opre3te cre3terea esuturilor 3i frunzelor; lipsa clorofilei duce la cderea frunzelor; tulpinile rm@n subiri; fructele" seminele rm@n mici; la pomi duce la cderea prematur a frunzelor; la via de vie ciorchinii au boabe rare.