Curs9

1, 0.25 cont apa, clorofila, reziduri,

V=25 ml

De calculat clorofila a si b

Continuare c8

Prospectarea fitogeochimica

Faptul ca prospectarea fitogeochimica presupune cunoasterea structurii geologice a

particularitatilor geobotanice si a compozitiei cenisei plantelor dintr-un areal cercetat. Pe baza
hartilor biogeochimice prospectorul se documenteaza pe teren asupra aspectelor litologice,
tectonice dar si asupra prezentei unor mineralizatii.
Atunci cand se investigheaza un areal mineralizat trebuie studiat si din pct de vedere al
alterarilor hipergene.(alterarile care au loc la suprafata)
In acest caz se obt informatii referitoare la mobilitatea anumitor elemente chimice din zona
studiata. Tot din pct de vedere geologic trebuiesc urmarite deranjamentele tectonice pt ca
reprez structure posibile purtatoare de minereu sau cai de circulatie a apelor. Fisurarea rocilor
mineralizate reprezinta cai de acces pentru subst nutritive care sunt preluate de catre radacinile
plantelor.
Indicatii imp in prospectare se pot obtine si din studiul aluviunilor in acest scop se stabileste
caracterul aluviunilor, geneza, compozitia, continutul in H2o, permeabilitatea dar si alte
proprietati care influinteaza continutul de elemente chimice din cenusa plantelor.

In prospectarea fitogeochimica se iau in considerare si conditiile hidrogeologice. Ex: prezenta

apelor la suprafata terenului din regiunea cercetata inbunatateste conditiile de alimentare a
plantelor dar poate determina si o scadere a continutului unor elem din cenusa plantei.

Toate aceste aspect trebuie sa stabuleasca:

1. Care sunt speciile cele mai utile pt prelevarea probelor fitogeochimice
 2. Care sunt elem chim care vor caracteriza anomaliile fitogeochimice
3. Care este tipul si desimea retelelor de prelevare a probelor
Alegerea si prelevarea probelor fitogeochimice.
In prospectarea fitogeochimice desi se pot allege orice fel de plante se recomanda recoltarea
de Frunze de la arbori, arbusti sau ierburi.Nu toate plantele care se dezv in soluri evoluate pe
zacaminte de minereuri pot sa aiba aceeasi valoare in prospectare. Diferite specii de plante
dezv in aceleasi conditii pot prezenta conditii diferite in elem chimice, Aastfel analiza cenusei
diferitelor specii vegetale crescute impreuna in soluri evoluate pe un zacamant de titano-
magnetit au aratat urm rezultate: plantele dezv pe acelasi tip de sol evoluat pe aceeasi roca
contin cantitati diferite de cenusa. Pt obtinerea unor rezultate comparabile se vor preleva
probe ale aceleiasi specii si de la acelleasi organe vegetative.

Cantitatea de cenusa si continutul in elem chimice de regula sunt proportionale.

Analiza chimica a cenusei diferitelor specii vegetale arata ca diferite organe vegetative pot
acumula cantitati diferite de elemente. Continutul de cenusa din diferite org vegetative,
mesteacan si plop care s-au pe soluri evaluate pe un zacamnt de titano-magnetit.

Organelle vegetative acumuleaza ale aceleleiasi specii cantitati diferite de elemente chimice .
Astfel Fe si Ti se acumuleaza inradacina la mesteacan iar la plop sew acumuleaza Ti in radacina
iar Fe in Frunze.
Sunt cunoscute multe cazuri in care unele organe vegetative nu cintin in cenusa lor unele
elemente iar altele concentreaza cantitati relativ mari in elementele lipsa din celalalte organe.

In cadrul aceluiasi organ vegetative al plantei (frunza) repartizarea elemetelor chimice nu este
uniforma .Ex: Fosforul se concentreaza in cinditiile si nervurile frunzelor , Potasiu se
cncentreaza spre periferia limbului, Al in radacina , Molibdenul in seminte si Bariu in tulpini.
Corelatia dintre varsta plantei si cxantitatea de cenusa scade odata cu imatranirea plantei.
Plantele tinere extrag mai energic ionii din sol pec and celel ajunse la maturitate por ceda
solului o parte din ionii absorbiti.
LA planta tanara de pelin au fost evodentiate: CU, pb, titan,
Continutul in elem chimice din cenusa plantelor depinde si de adancimea la care se afla
substanta mineral utila .
Timpul favorabil prelevarii probelor
Teoretic prospecatea fitogeochimica a zacamintelor de minereuri se poate aplica in orice
anotimp dar trebuie avut in vedere ca exista variatii sezoniere in compozitia chimica a
plantelor . Cele mai favorabile anotimpuri pt prelevare sunt primavera si vara.
Dupa ploi de durata, abundente frunzele pot pierde pana la 30% din componentele cenusei
ex:analiza cenusei de cartof ale caror probe s-au prelevat inainte si dupa ploi abundente a dat
rezultate diferite astfel: in perioada calduroasa cenusa continea ana la 1.06% Fe2 iar dupa ploi
abundente cenusa continea 0.98% Fe2.
Observatii preliminare se pot face analaiza culorii cenusei astfel:cenusa frunzelor de mesteacan
crescut pe soluri evaluate pe zacaminte de fier are culoare bruna dar in cazul mesteacanului
cresut pe un sol evoluat pe zacaminte polimetalice cenusa are culoare albastra daca analizam
cenusa mesteacanului evoluat pe soluri dezvoltate pe zacaminte de MG, cenusa va avea culoare
Roz.

Stabilirea anomaliilor fitogeochimice

Pt stabilirea acestor anomalii se ia in considerare val fondului fito-geochimic .Dupa gradul de
intensitate anomaliile fitogeochimice pot fi:
1intense-cand cont in elem chimice din cenusa este ce zeci sau sute de ori mai mare decat val
fondului natural
2 anomalii slabe-apar atunci cand concentratiile in elem chimice este de numai cateva ori mai
mare decat fondul geochimic.
Anomaliile fetogeochimice intense apar in urm situatii :
1.Cand corpurile de minereu se gasesc la adancimi mai mici de 25m iar radacinile plantelor vin
in contact direct cu minereul sau uc zona de alterare a acestuia.
2.IUn continut ridicat in elem chimice in minereu
3.Cand in minereu sunt minerale care se altereaza usor

Anomaliile fitogeochimice slabe apar atunci cand subst mineral utila se gaseste la adancime
mare sau cand concentratia in elem chimice caracteristice este scazuta
2.Cand minereurile contin minerale stabile care nu sufera alterari
3.Cand nu exista conditii favorabile proceselor de alterare (hidratare, reactii redox, hidrolize)
4.Cand corpurile de minereu se gasesc in roci cu permeabilitate mare