Curs 8-

Notiuni legate de caract fiz sic him al elem

Un scurt biogeochimic al elem

Biografie

Prospectiunea fitogeochimica
Prin aceasta metoda de prospectare a subst minerale utile se urmareste prezenta in cenusa
plantelor crescute pe soluri evaluate pe roci mineralizate a unor concentratii ridicate in elem
chimice.
Baza teoretica a acestei metode a fost fundamentata de catre geochimistul rus Vinogradov.
Conform acestuia compozitia chimica a org veg nu este proportionala cu continutul global al
elem chim in biosfera, atmosfera sau litosfera ci cu nr ionilor existenti in mediul de nutritive. In
aceste conditii orice modificare chimica, locala determinata de prezenta unor minerale utile va
avea influiente si asupra compozitiei chimice a organismelor vegetale. Se constata o legatura
stransa intre chimismul org veg si compozitia chimica a formatiunilor prezente in substrat.
Cest fapt sugereaza posibilitatea ca prin intermediul vedegatiei sa poata fi descifrata compozitia
chimica a formatiunilor geologice in care sunt prezente diferite tipuri genetice de zacaminte de
minereuri
Factorii care contribuie la acumularrea de catre org veg a unor continuturi anormale de elem
chimice sunt:
1. Necesitatile nutritive ale plantelor
2. Disponibilitatea elem chimice in sol sub forme uros asimilabile pentru plante
3. Absorbia radiculara a elem chimice de catre plante
4. Tansportul si stocarea acestor elem in plante
Prin procesul de nutritive plantele au posibilitatra de a retine elem nutritive realizate prin
procesele de alterare a mineralelor si rocilor.

Schema de prospectare fitogeochimica a zacamintelor de minereuri are la baza o retea de

prospectare dinainte fixate in teren de pe care se preleveaza Frunze sau alte org veg prezente in
acel areal studiat. Probele prelevate sunt aduse in stare de cenusa iar dupa solubilizarea acesteia
se determina alcel elem care sunt caracteristice zacamintelor. Datele obtinute se trec pe harti sub
forma de izoconcentratii(linii cu continuturi egale cu anumite elemente).
Portiunile in care apar continuturi ridicare in elem chimice sunt supuse unor cercetari geologice
complexe si sunt urmarite prin lucrari de explorare. Canitatea de cenusa obtinuta din subst uscata
a plantelor depinde de scpecie, varsta, conditiile de mediu.
Influienta pe care o exercita compozitia chimica si concentratia in elemente chimice din Solutia
solului asupra org veg a fost evidentiata de cresterea si dezv specie Nathiola micana (Mixandra)
s-a urmarit evolutia specie in functie de concentratia de cupru din sol.
Campul 1 este cuprins intre 0-0.03% in sol. In aceasta situatie aspectul exterior al plantei nu se
schimba
Campul 2 0.03-0.84% de cupru in sol, cresterea mixandrei este incetinita.
Campul 3 conc de Cu din sol este mai mare de 0.84% mixandra nu se mai dezv normal si se
usuca.
Aspectul exterior al plantelor poate fi indicatorul continuturilor elem chimice in solul in care
acestea se dezolta. La un continut relative mic de saruri ale metalelor platnetel se dezv normal si
nu isi schimba aspectul exterior.Odata cu cresterea cantitatii de elem chim din sol dezv normal a
plantelor este dereglata si incepe sa apara fenomenul de cloroza.
Cand continutul de elem chim din sol creste are loc o degenrare progresiva a fct fizologice a
plantelor urmata de uscarea organismului respective.
In functie de obiectivele urmarite prospectarea fitogeochimica se realizeaza in 2 etape.
Prospectarea informative care se realizeaza pe suprafete mici cu un vol redus de date
Prospectarea de detaliu care urmareste cercetarea amanuntita a zonelor de interes care au fost
delimitate prin prespecarea informative. Se urmareste si extinderea cercetarii asupra structurilor
mineralizate cunoscute.

Prospectarea fitogeochimica sea realizeaza in fct de urm caracteristici:

Proprietatea anumitor specii vegetale de a selection unele elem chim.
Se cunosc 2 tipuri de concentrare a elem chim in cenusa plantelor: Concentrarea de gupa si
selective.
Concentrarea de grupa depinde de continutul in elemente chimice a rocilor, solurilor, a apei.
Acest tip de concentrare se manifesta prin faptul ca in toate org veg dintr-un areal se deosebesc
printr-un continut ridicat printr-un anumit element.

Concentrarea selective-este legata de proprietatea anumitor specii vegetale de a selectiona unele

elem chim necesare nutritiei. Este o concentrare relative si este mai frecventa pentru anumite
specii sau familii de plante: o anumita grupa de plante acumuleaza in cele mai diferite conditii
cantitati marite dintr-un anumit elem coparativ cu alte specii de plaante:acumularea Aluminiu de
catre specia licopodiul plavatiu(pedicuta), in cenusa plantei s-a determinat un continut de pana la
50% de oxid de aluminiu infierent de continutul de aluminiu din sol si din roca de substrat. Unele
plante sunt concentratoare selective ale anumitor elem chimice si sunt capabile sa evoluieze pe
solul imbogatit in aceste elemente.Viola calaminaria(panselutele) se dezv mai ales pe soluri
imbogatite in Zinc mai ales in zonele in care solurile au evoluat pe roci mineralizate.

Concentrarea de grupa si selectiva a elementelor de catre plante poate sa se produca in acelasi

timp . Gypsofila patriminii fiiind conentratoare selective de cupru poate prezenta continuturi care
variaza intre 0.05-0.1% Cu in fct de posibilitatea acesteia de a concentra selectiv acest element.
Concentrarea selective poate fi monometalica sau polimetalica. EX;plantle din familia
leguminoaselor sunt concentratoare specific pt molibned in timp ce sepia Trapa natas (ciulin)
acumuleaza simultan fier si mangan.
In legatura cu proprietatea selective a dif specii de plante s-a remarcat si aspectul de neacumulare
a unor elemente: rezultatele probarii aurului la porumb si specia de bob care s-au dezv impreuna
pe un sol cu un anumit continut in aur au aratat ca in cenusa de porumb au fost determinate
contentratii riridace ina aur iar in cenusa de bob uarul lipseste.

Pe masura cresterii si dezv plantelor se schimba canittatea si compozitia chimica a cenusei

La majoritatea plantelor anuale, cantitatea de baza de subst minerale se absoarbe pana la inflorire
sau in timpul infloririi.Absorbtia de potasiu si calciu de catre spacia ovaz are loc in prima
jumatate a perioadei de vegetatie pec and absorbtia magneziului se caracterizeaza printr-o
uniformitate pt intreg stadiu vegetative.Odata cu imbatranirea org veg are loc o intrerupere in
acumularea elem chimice si o cedare a acestora carte solul in care se dezvolta.

Factorii de madiu arupra

Dezvoltarea si cresterea normal sunt posibile numai in anumite conditii de lumina si

temperature.analizele efectuate au stabilit ca durata si intensitatea luminii solare precum si
canititatea de caldura exercita o actiune puternica asupra acumularii unor elem chimice in cenusa
plantelor.EX-analiza specie de mesteacan argintiu, specie evoluata pe soluri formate pe
zacaminte de titano-magnetit(zacaminte de Fe2 si titaniu) au aratat urmatoarele rezultate:
Un continut mai ridicat in cenusa se inrtegistreaza la plantele care se dezv in conditii cu mai
multa caldura si lumina(plantele dezv pe versantii sudici).
Temp solului- cenusa plantelor crescute pe soluri evaluate , pe zacaminte de minereuri care se
gasesc in zona inghetutlui permanent contin mai putine elemente chimice comparative cu cenusa
aceloarsi plante care se gasesc dezvoltate in afara zonei indicate.

Curentii atmosferici-pot influienta ritmult de acumulare in cenusa plantelor a umor elemente

chimice.
Analiza chimica a specie solanum dezvoltata intr-o atmosfera cu hydrogen sulfurat h2S a aratat
ca un continur ridicat de metale grele Fe,Cr<B=Pb comparative cu cenusa acelorasi plante dezv
intr-o atm obisnuita.

Ph solului-la scaderea valorii ph-ului solului plantele acumuleaza mai multi cationi si mai puntini
anioni.

Capacitatea de abosrbtie a solului- incaest caz particulele coloidale ale solului incarcate pozitiv
sau nevgativ absorb si fixeaza ionii de semn contrar, fapt care face ca acesti ioni sa devina mai
greu asimilabili de catre plante.EX-fasolea crescuta pe un sol format din 50% cernoziomi si 50%
nisip si fasole crescuta numai pe nisip. In perioada de crestere plantele au fost udate cu cantitati
egale de sulfat de cupru. REzultatele au aratat ca in cenusa plantelor crescute in solul bogat in
subsante coloidale, cantitatea de cupru era mai mica de 30ppm , pec and cenusa plantelor
crescute pe solul nisipos are un continut de Cu de 50 ppm

Influienta asupra asimilarii elementelor de catre radacinile plantelor de catre factorii biotici.

In acest caz absorbtia radiculara a anumitor elemente chimice poate fi accelerate de actiunea
diferitelor organisme animale prezente insolurile respective.EX-deterioararea radacinilor,
favorizeaza asimilarea unor elem chimice. Cenusa de ovaz crescuta pe un sol nicipos a dat un
continut de 1.8 ori mai mai mae de fier in cazul deterioaraii radacinilor comparative cu plantele
care aveau radacinile intacte.