Curs 5-Agrochimie

CAP III
1.
Faza lichida-este alcatuita din apa din sol incarcata cu ioni de gaze.Ea reprezinta
principalul mijloc prin intermediul caruia plantele absorb elementele nutritive din faza solida a
solului .
Faza gazoasa-este reprezentata prin aerul din sol si gazele care exista in mod permanent
in spatiile lacunare ale solului.Comparativ cu aerul atmosferic, aerul din sol este mai bogat in
azot si bioxid de carbon
.
2.Rolul coloizilor din sol in procesul de nutritie al plantelor

Din punct de vedere fizico-chimic faza solida a solului cuprinde o parte amorfa de
substrat inactiv si o parte activa reprezentata prin coloizi.
Coloizii solului reprezinta acea parte a materiei acestuia aflata sub forma de particule
foarte fine de ordin coloidal cu diametrul mai mic de 0,1 mm , care prin suprafetele incarcate cu
sarcini electrice si cu substante in dispersitate ionica si moleculara participa la cea mai mare
parte a proceselor fizice si fizico-chimice ce se petrec in sol conditionand astfel atat specificul
ecologic cat si potentialul de fertilitate a solului.
In sol se intalnesc coloizi de natura minerala, coloizi de natura organica si coloizi de
natura organo minerala.
Coloizii minerali predomina in soluri fiind reprezentati de mineralele argiloase
prin:montmoriollanit, calionit, verniculit, illit, clorit.
In solurile de tip cernoziom predomina mineralele din grupa montmoriollanit in timp ce
in podzoluri predomina mineralele din grupa caolinitului.Aceste minerale argiloase poseda
sarcini electrice si prin urmare la suprafetele lor sunt retinute elementele nutritive sub forma de
iod.Capacitatea de retinere depinde de natura mineralului.
Coloizii organici sunt reprezentati prin substante humice (acid humic, acid huminic,
acizi fulmici).Substantele humice prezinta grupari carboxilice si grupari enolice .Prin disociere
elibereaza hidrogenul si se incarca cu sarcini electrice negative.Ca urmare a prezentei sarcinilor
electrice negative pot retine elementele nutritive sub forma de cationi (amoniu, calciu,
magneziu,potasiu).
Capacitatea lor de retinere este mult mai mare fata de coloizii minerali, aceasta fiind
cuprinsa intre 150-300 me.
Coloizii organo minerali-materia organica a solului este in marea ei majoritate divers
legata de materia minerala formand diferite combinatii cunoscute sub numele de complexe
organo-minerale.Acestea pot fi insolubile, solubile sau dispersate coloidal in apa fiind afectate in
mod diferit fata de fenomenul de levigare (spalare) pe profilul solului .
Cele mai importante complexe organo-minerale sunt:
-complexele argilo-humice
-complexele humico-aluminice
-complexele humico-ferice

3.Potentialul electrocinetic al micelei coloidale

La baza coloizilor din sol sta micela coloidala. (Desen)

 O micela coliodata este alcatuita dintr-un nucleu central, reprezentat fie de o molecula s
substantelor coloidale fie de mai multe molecule strans legate intre ele.La suprafata nucleului,
facand parte integranta din el, se afla un strat de ioni provenit din molecule partial disociate sau
din reteaua cristalina a mineralului.Acest strat de ioni are sarcini electrice de un anumit
semn(pozitiv sau negativ) si poarta numele de stratul ionilor determinat de potential sau strat
intern.Sarcina electrica a acestui strat confera sarcina intregii particule coloidale.Daca ionii sunt
negativi coloidul este electronegativ si invers.
In jurul nucleului astfel ionizat se gasesc alti ioni de semn contrar celor determinati de
potential din care cauza ei se numesc ioni compensatori sau contraioni.Contraionii sunt dispusi in
2 straturi succesive de densitati si mobilitati diferite.Primul strat este format din ioni dispusi dens
puternic legati formand stratul dens al ionilor.
Al 2-lea strat este alcatuit din ioni dispusi difuz slab legati, mobili formand stratul difuz
al ionilor.Pe masura ce ne departam de nucleu fortele de retinere a ionilor sunt mai slabe.Intre
stratul difuz si solutia solului exista un permanent schimb de ioni care definesc insusirea de baza
a solului :fertilitatea.
4.Procele schimbului de ioni in sol

Aceste procese se desfasoara intr-un mediu eterogen intre suprafete particulelor coloidale
si lichidul care le inconjoara(solutia solului).
Principalele procese de schimb ionic sunt:
-adsorbtia cu schimb de cationi
-adsorbtia fara schimb de cationi
-adsorbtia cu schimb de anioni

Adsorbtia cu schimb de cationi

Proprietatea fractiunii coloidale a solului de a retine cationii si de a-i schimba cu altii din
solutiile cu care vine in contact a fost numita adsorbtie cu schimb de cationi sau adsorbtie
polare.
Fractiunea coloidala ce poseda aceasta insusire de retinere a cationilor prin adsorbtie a
fost denumita complexul adsorbtiv al solului(CA) iar cationii retinuti s-au denumit cationi
schimbabili sau baze schimbabile.
Totalitatea sarcinilor electrice negative la care sunt retinuti cationii poarta numele de
capacitate totala de schimb cationic (T) si se exprima in miliechivalenti(me)/100g sol.
Acest proces de schimb cationic se desfasoara conform urmatoarelor legi:

a)Procesul de adsorbtie cu schimb cationic are loc in cantitati echivalente.

Procesul de adsorbtie cu schimb de cationi este reversibil.Puterea de retinere a cationiolor
prin adsorbtie creste odata cu valenta si masa atomica exceptie de la aceasta regula fac ionii de
hidrogen.H>Al>Ca>Ng>K>Na>Li - creste taria de retinere
27 40 24 39 23 6,9

b)Adsorbtia fara schimb de cationi

Cationii pot fi retinuti in sol si in stare neschimbabila, adica prin fixare.Mecanismul
fixarii este determinat de existenta mineralelor argiloase cu retea cristalina extensibila de tipul
2:1 ca in cazul muscovitului sau montmoriollonitulu.
Cationii de potasiu si de amoniu au raza ionica relativ mica in comparatie cu alti
ioni.Acestia patrund in cristaline ale mineralelor argiloase odata cu apa .In urma procesului de
uscare a solului, foitele se apropie intre ele blocand astfel ionii de potasiu si de amoniu.Trecerea
rol in forma schimbabila se face mai greu intr-o perioada de timp.
In felul acesta se explica efectul destul de redus al ingrasamintelor cu azot amoniacal si
cu potasiu atunci cand ele sunt administrate pe soluri cu capacitate mare de fixare (pe
cernoziomuri).

c)Adsorbtia cu schimb de anioni

Acest proces se datoareaza prezentei in sol a hidroxizilor de fer si de aluminiu.Acest
proces de retinere a anionilor este conditionat de reactia solului in sensul ca un ph acid
favorizeaza retinerea anionilor.Natura coloizilor din sol influenteaza retinerea anionilor in sensul
ca mineralele argiloase tristratificate au o capacitate mai mare de retinere comparativ cu cele
bistratificate.
Cunoasterea procesului de schimb anionic prezinta importanta practica in sensul ca
ingrasamintele cu azot nitric nu se administreaza din toamna deoarece exista pericolul
spalarii(levigarii).Ingrasamintele care contin clor se recomanda a fi administrate toamna in
vederea indepartarii ionului de clor pana in primavara , acesta fiind nociv plantelor.

5.Influenta factorilor fizici si chimici asupra mobilitatii elementelor nutritice

Disponibilitatea si mobilitatea elementelor nutritive sunt conditionate de o serie de factori

fizici si chimici.Dintre factorii fizici un rol determinant il prezinta umiditatea solului.Apa din sol
are un dublu rol:de solvent pentru elemente nutritive si mediu de difuzie.Insusirea de solvent este
data in cea mai mare parte de dioxidul de carbon care duce la formarea acidului carbonic.
Cresterea concentratiei de acid carbonic mareste capacitatea de solubilizare a solutiei solului
Dintre factorii chimici care influenteaza mobilitatea elementelor cei mai importanti sunt:
-reactia solului
-capacitatea de tamponare
Reactia solului, respectiv ph ul joaca un mare rol in accesibilitatea elementelor nutritive
pentru plante.
Sursa principala de azot pentru plante o reprezinta materia organica din sol care asigura
circa 90% din necesar.La un ph mai mic de 7 ritmul de descompunere a materiei organice este
mai lent si deci si cantitatile de azot mineral necesar plantei va fi mai redus.
Fosforul are mobilitatea cea mai mare intre ph ul 5,5-7.La un ph mai mic de 5,5
fosforul precipita sub forma fosfatilor de aluminiu sau de fer fiind inaccesibil plantei.La valorile
unui ph mai mare de 7,5 fosforul precipita deasemenea sub forma fosfatului tricalcic.
Potasiu prezinta mobilitate la orice valoare a ph ului.In solurile acide el prezinta
pericolul levigarii(spalarii).Prin amendare cu calciu a solurilor acide, mobilitatea potasiului
scade.
Calciu si magneziu sunt elemente mobile la valorile ph ului mai mari de 6.
Ferul , mangan , cupru si zinc prezinta mobilitati la valorile ph ului mai mare de 7,5.Pe
solurile acide supramendate aceste elemente devin uneori factori limitativi ai productiei ca
urmare a insolubilizarilor .