Universitatea Alexandru Ioan Cuza

Facultatea de Grografie si Geologie

Departamentul:Geologie

METAMORFISMUL DE
IMPACT-ȘOC

DECEMBER 16, 2021

REFERAT:PETROLOGIE METAMORFICĂ
Năstase Ionela
Contents
1. Introducere.............................................................................................................................................
2. Efectele metamorfismului de șoc.............................................................................................................
3.Cratere de impact de la suprafața Pământului.........................................................................................
3.1.Craterul Vredefort.................................................................................................................................
3.2.Craterul Ries..........................................................................................................................................
3.3.Craterul Steinheim.................................................................................................................................
3.4.Craterul Manicouagan...........................................................................................................................
4.Minerale întâlnite în metamorfismul de șoc.............................................................................................
5.Meteoriți găsiți în Româmia...................................................................................................................
6.Concluzie................................................................................................................................................
7.Bibliografie.............................................................................................................................................

1
 1. Introducere

În această lucrare va fi prezentat metamorfismul de impact sau de șoc, efectul

metamorfismului asupra mineralelor, cele mai mari cratere de impact realizate în urma
acestui tip de metamorfism, principalele minerale găsite în cratere de ipmact și meteoriți găsiți
pe teritoriul României.
Metamorfismul se impact sau de șoc se referă la un lanț de efecte produse de ciocnirea
dintre două corpuri, spre exemplu, ciocnirea dintre un asteroid cu Pământul sau dintre
coliziuna a doi meteoriți . Aceste efecte includ: formarea fazelor de înaltă presiune,
deformarea planară, tipire și evaporarea rocilor. Studiile despre metamorfismul de șoc sunt
incomplete, provenind din experimente de șoc elaborate in laborator, studii asupra
mineralelor afecate natural analize și calcule. De-a lungul istoriei sale, se știe că sistemul
solar s-a format in urma unui sistem de coloizi de impact. Datorită gravitației sale mari,
Pământul, ar fi trebuit să fi fost lovit de aproximativ două ori mai mult față de Lună. Atunci
când un corp intră în atmosfera Pământului cu o viteza foarte mare forma și densitatea
corpului afectează unghiul de intrare.
Un corp cu diamentrul mai mare de 10 km nu fi afectat de atmosferă și cretul va avea
o dimensiune de aproximativ 100 km. Pe Pământ sunt două cratere cu diametrul de peste
100km vechi de aprope 65 milioane de ani . Mai frecvente sunt evenimete de impact mai slab
rezultând un creater ușor erodate. S-a descoperit patru cratere cu diametrul de 7-8 km având o
varsta mai mica de șase milioane de ani. Aceste cratere au rezultat dintr-un impact cu
meteoriți de 300m diametrul.
Totuși, majoritatea craterelor de pe crusta continental au fost modificate de eroziune și
îngropate în sedimente. Între 1960-2003 au fost identificate 170 de cratere de impact. Viteza
minimă dintre un corp și Pământ este de 11.2 km/s-1, măsurătorile fotografice ale meteorilor
indică faptul că aceștia intră în atmosferă cu viteza între 13-30 km/s-1.

2
 2. Efectele metamorfismului de șoc

Fig 1: Diagramă care arată zonele afectate în momentul impactului cu viteză mare al unui meteorit
mare., sursa: https://www.sciencedirect.com/science/article/abs/pii/001670379290268N

După cum se poate observa in figura 1, evenimentele prezente in metamorfismul de impact

poate produce numeroase etape:
În dreapta este relatat momentul impactului iar în parte dreaptă este craterul după
impactul cu meteoritul de mare viteză. În punctul A presiunea este foarte mare, aproximativ
100 GPa; toate mineralele sunt topite sau vaporizate . În punctul B este o zonă de presiune
înaltă, aproxmativ 7-100 GPa, aici majoritatea mineralelor prezintă efecte metamorfice de
impact. În punctul C se alfă momentul înanitea impactului dintre meteorit și zona de crater.
Materialul din zona de impact și cel din atmosferă este expulzat cu viteză mare; acest
material poate fi metamorfozat complet (topit) sau puțin metamorfozat. În zona D este slab
fracționată, cu o presiune cuprinsă între 0,1–7 GPa. Majoritatea materialului expulzat din
crater provine din această zonă și nu este puternic metamorfozat.Cu toate acestea mișcarea
blocului in această zonă poate produce o topire locală cauzată de încălzirea prin frecare. Zona
E este corpul de impact, topit sau evaporizat în cea mai mare parte, poate rămâne o parte
superioară neafectată de impact.

3
 În partea stângă: A+B+D sunt Fâșii de brecii(un amestec de claste metamorfozate de
impact ce conține material topit si slab metamorfozat. Dacă predomină topirea breccia se va
numi taconit iar dacă topirea este mai puțin predominantă brecia se va numi suevit.
Din mpactul explicat in figura 1 poate produce numeroase efecte metamorfice de
șoc .Materialul solid, topit , cel de topitură solidificată și cel de vapori condensați va schimba
stratigrafia zonei de impact. Breciile oferă dovezi pentru a se putea diferenția un crater de
impact de unul vulcanic.
Dodd (1981): Metamorfismul de şoc indus de impacte supersonice seamănă cu
metamorfismul dinamotermic (regional) terestru prin aceea că implică atât căldură
(temperatură) cât şi presiune ridicată dar diferă de procesul amintit prin două aspecte: a)
valoarea presiunii atinsă prin şoc este imensă şi b) creşterea şi scăderea presiunii sunt extrem
de rapide ceea ce înseamnă că metamorfismul de şoc este un proces de neechilibru (evidenţiat
şi pe Lună, Marte, Mercur sau pe sateliţii planetelor joviene
Stöffler şi Grieve (2003): Metamorfismul mineralelor şi rocilor cauzat de compresia
undelor de şoc datorită impactului unui corp solid sau detonării explozibililor nucleari sau
chimici de energie ridicată.

• Sunt caracteristice fazele de presiune foarte ridicată (coesit – SiO2, stishovit – SiO2,
cuarţ de şoc – SiO2)  

• Pot apărea topiri la scări micro şi mezoscopice

• Sunt produse roci tipice: impactite (brecii de impact, sticle de impact, tektite,
pseudotachylite de impact, suevite)

Fig. 2. Diagrama de fază P-T pentru SiO2 (după Swamy et al., 1994)sursa Curs Petrologie
meramorfică

4
 3.Cratere de impact de la suprafața Pământului

Metamorfismul de impact are loc exclusiv local în jurul craterelor de impact și, posibil, în
jurul unor diatreme (Coș vulcanic prin care iese lava, străpungând exploziv rocile
sedimentare). Se caracterizează prin condiții P/T extrem de ridicate (zeci de sute de kilobari)
pe perioade de timp foarte scurte. Aceste condiții rezultă din trecerea unei unde de șoc prin
roci.

Fig 3:Vedere a craterului Meteor (sau Barringer), Arizona

(SUA). Acest crater are aproximativ 180 m adâncime și
peste aproximativ 1250 m în diametru. Creasta sau
marginea care înconjoară craterul se află la 100 până la 60
m deasupra platoului și este compusă din resturi
unghiulare. Resturile au fost aruncate din crater atunci
când un meteorit a impactat.
Sursa: Michael Collier, AGI webpage.

CLASIFICAREA IMPACTITELOR REZULTATE DIN IMPACTE MULTIPLE (Stöffler et

al., 2002)
 Regolit de impact
= debrite impactoclastice neconsolidate
 Regolit de impact litificat prin şoc
= debrite impactoclastice consolidate
 Brecii regolitice
= brecii cu matrice şi particule formate din topitură
 Brecii litice
= brecii fără matrice şi particule formate din topitură

5
3.1.Craterul Vredefort
Craterul Vredefort este cel mai mare crater de impact verificat de pe Pământ. Acesta este
situat în Provincia Free State din Africa de Sud și este numit după orașul Vredefort, care este
situat lângă centrul său. Situl este, de asemenea, cunoscut sub numele de Domul Vredefort
sau structura de impact Vredefort. În 2005, Domul Vredefort a fost adăugat la Locuri din
Patrimoniul Mondial UNESCO pentru interesul geologic.

Latitudine – S27°53’
Longitudine – E30°37’
Diametru – 300 km
Situat în Free State, Africa de Sud
Vârstă – 2.020 milioane ani

Fig 4. Craterul Vredefo; sursa: https://ro.wikipedia.org/wiki/Craterul_Vredefort

3.2.Craterul Ries
Regiunea se află în triunghiul format de orașele Nürnberg – Stuttgart – München. Ea
aparține în mare parte districtului „Landkreis Donau-Ries” și numai o mică parte
districtului Ostalbkreis. Regiunea relativ netedă este ușor de delimitat de regiunea deluroasă a
celor două Alb-uri.
La început geologii au considerat Nördlinger Ries ca o regiune vulcanică, abia în 1960 s-a
descoperit că suevitul nu este o rocă vulcanică, ci structura sticloasă rezultată prin topirea
rocilor se datorează temperaturii înalte produsă prin impactul cu un meteorit. Astfel s-a
descoperit fenomenul formării craterelor care nu sunt de origine vulcanică ci s-au format în
urmă cu 14 - 14,5 milioane de ani prin căderea meteoriților.

Latitudine - N48°53’
Longitudine - E10°37’
Diametru – 25 km
Situat în SV Germaniei, la NV de Munchen

6
Vârstă – 15 milioane ani
Din punct de vedere geografic, Ries este o vale circulară încercuită de un inel de dealuri cu
altitudine scăzută

Fig 5. Craterul meteoritic Nordlinger Ries; sursa:Curs Petrogogie metamorphică

3.3.Craterul Steinheim
Craterul Steinheim este un crater de impact meteoritic în Steinheim am
Albuch, Heidenheim County, Baden-Württemberg, Germania. Craterul este situat la capătul
de nord-est al Schwäbische Alb în apropiere de craterul Nördlinger Ries care este mult mai
mare (24 km diametru). Acesta are 3,8 km în diametru și are vârsta estimată la 15 ± 1
milioane ani (Miocen). Craterul este expus la suprafață.

Latitudine - N48°02’
Longitudine - E10°04’
Diametru – 3,4 km
Situat în SV Germaniei, la NV de Munchen şi 40 Km V-SV de Bazinul Ries
7 km V de Heidenheim
Vârstă – 15 milioane ani

Fig 6. Craterul Steinheimy; sursa: https://en.wikipedia.org/wiki/Steinheim_crater

7
3.4.Craterul Manicouagan
Manicouagan este unul dintre cele mai vechi cratere de impact cunoscute și se află
în Québec, Canada, la aproximativ 300 km nord de orașul de Baie-Comeau.
Se crede că a fost cauzat de impactul unui asteroid cu diametrul de aproximativ 5 km cu
215,5 milioane de ani în urmă (perioada Triasicului).
Craterul este o structură cu mai multe inele de aproximativ 100 km în diametru. Este
ca mărime al cincelea crater de impact confirmat.

Latitudine 51°23′N
Longitudine - 68°42′V
Diametru – 100 km
Situat în Quebec, Canada
Vârstă – 214 milioane ani

Fig 7. Imagine din spațiu a craterului

Manicouaga; sursahttps://ro.wikipedia.org/wiki/Craterul_Manicouaga

8
 4.Minerale întâlnite în metamorfismul de șoc

Tabelul 1: Miinerale de înaltă presiune au fost observate în meteoriți și cratere de impact. Sursa,
https://www.sciencedirect.com/science/article/abs/pii/001670379290268N

Efect Sursa mineralului Presiune (GPa) Observații

Topire Fier >170 Se topește la
eliberarea presiunii
Topire Olivină, Piroxeni >100 Se topește la
eliberarea presiunii
Topire Cuarț, Granit >50 Se topește la
eliberarea presiunii
Topire Sol, Nisip >20-7 Energia crește la
compresia prin șoc
mai mul la
materialele poroase
Sticlă diaplectică Cuarț, feldspat >15-7 Sticla diaplectică se
formează in stare
solidă, este amorfă
dar păstrează forma
cristalină și are
indice de refracție
mai mare decât cea
topită

Șistovit, Hollandit Cuarț, feldspat >15-7 Sunt polimorfi și se

găsesc în cretere de
meteoriți
Coesit Cuarț >15-3 Se găsesc in cratere
de impact associate
cu sticlă diaplectică

Ringwoodit, Olivină >15 Sunt gasiți în

Wadsleyitul, topiturile create de
meteoriți la presiune
ridicată
Akimotite Piroxeni >17 Sunt gasiți în
topiturile create de
meteoriți la presiune
ridicată
Diamant cubic și Grafit >25 Sunt în meteoriți ; P
hexagonal - 100 GPa

9
 Coesit (polimorf al cuartului), stishovit (polimorf foarte
dens al cuartului) si lechatelierit (silice topita) au fost gasite
in suevitele din zona craterului Ries de catre Shoemaker &
Chao (1961) si Chao & Littler (1963).

Fig 8. Coesit; sursa; https://en.wikipedia.org/wiki/Coesite

Diamant în zona craterului Ries au fost observate doar in

Suevite (Hough et al., 1995). Breciile litice nu contin
diamante de impact.

Fig 9. Diamant: sursa Curs Petrologie metamorfică

Cuarț de șoc cu trăsături planare a fost observat în zona

craterului Ries și clasificat în 5 tipuri diferite de către
Engelhardt & Bertsch (1969).

Fig 10. Diamant: sursa Curs Petrologie metamorfică

Suevit – brecie polimictică de impact cu matrice clastică şi

claste de minerale în diverse stadii de metamorfism de şoc
(Stöffler et al., 2002)
Deşi descrise prima dată în regiunea craterului Ries,
suevitele au mai fost recunoscute şi în alte structuri de
impact: Rochechouart (Franţa), Dellen (Suedia),
Sääksjärvi şi Lappajärvi (Finlanda), Wanapitei (Canada),
Azuara şi Rubielos de la Cérida (Spania).

Fig 11. Suevit: sursa Curs Petrologie metamorfică

10
 5.Meteoriți găsiți în Româmia

După Stöffler et al., 1991, deformări induse de metamorfismul de şoc şi transformări

de fază au fost observate în toate grupurile majore de meteoriţi. Efectele metamorfismului de
şoc în chondritele obişnuite variază odată cu creşterea intensităţii şocului astfel încât o
progresie a stagiilor caracteristice acestui proces terţiar de evoluţie a meteoriţilor pot fi
recunoscute şi aranjate pe o scară relativă a gradelor de deformare şi alterare a fazelor
mineralogice constituente. În acest fel orice fragment dintr-un chondrit obişnuit poate fi
atribuit unui “stadiu de şoc” specific sau unui “facies de şoc”. Stadiile de şoc propuse de
autorii menţionaţi anterior, pe baza unor date experimentale, sunt următoarele: S1-chondrit
neafectat de şoc, S2-chondrite foarte slab afectate de şoc, S3-chondrite slab afectate de şoc,
S4-chondrite moderat afectate de şoc, S5-chondrite puternic afectate de şoc, S6-chondrite
foarte puternic afectate de şoc, ultimul stadiu fiind cel al topirii prin şoc.
Efectele şocului în silicaţii chondritelor, pentru care există o calibrare exactă a
presiunii de şoc, includ fenomene majore de deformare şi transformare în olivină, plagioclaz
şi piroxeni, ce pot fi obsevate cu ajutorul microscopului petrografic:
5.1 Deformări mecanice
a) extincţie ondulatorie în olivină, piroxen şi plagioclaz
b) fracturi planare în olivină şi trăsături planare de deformare în olivină şi plagioclaz;
c) macle mecanice în piroxen şi
d) mozaicism în olivină, piroxen şi plagioclaz.
5.2 Transformări de fază –
a) transformarea plagioclazului în sticlă diaplectică (maskelynit);
b) topirea plagioclazului şi formarea sticlei (normale);
c) recristalizarea în stare solidă a olivinei;
d) topirea olivinei şi formarea olivinei policristaline fin-granulară;
e) transformarea olivinei şi piroxenului în ringwoodit, respectiv majorit şi/sau
disocierea olivinei în mai multe faze cristaline sau sticloase.
S-a constatat totodată că metamorfismul de şoc acţionează şi asupra mineralelor
metalice, efectele cele mai importante fiind formarea martensitului (α2Fe-Ni) şi a kamacitului
secundar pe seama taenitului, a plessitului fin-granular, a unor sferule şi globule de metal,
topirea mineralelor metalice şi a troilitului, omogenizarea chimică a granulelor de metal şi
îmbogăţirea în fosfor a metalului.
Până în prezent, pe suprafaţa Terrei au căzut sau au fost găsiţi un număr de peste
22000 de meteoriţi. La nivelul anului 1999, numărul total de meteoriţi cunoscuţi era de 22495
din care 10 sunt atribuiţi ţării noastre. Dintre aceştia, 8 au fost văzuţi la cădere şi doar doi au
fost găsiți. Toţi meteoriţii căzuţi în România sunt chondrite obişnuite din clasa meteoriţilor
pietroşi (tabelul 2).

11
Tabelel 2.după Stanciu şi Stoicovici (1943), Savu (1959), Maxim (1968), Graham et al. (1985),
Brandstätter et al., 2013, sursa: curs petrlogie metamorfică

Nr. Nume Data căderii Locul Denumirea actuală a Greutatea Clasa și

căderii locului de cădere totală tipul
recuperată

1 Mezö- 4.09.1852, orele Mădăraş, Sat Mădăraș, comuna 22,7 kg Chondrit,

Mădăraş 16:30, ploaie județul Band, județul Mureș L3
(sinonim meteoritică Mureş
Mădăraş)

2 OHABA 10.10.1857, orele Ohaba, Sat Ohaba, comuna 16,25 kg Chondrit,

00:15 Ohaba, județul Alba H5
Județul
Alba

3 Kakowa 19.05.1858, orele Cacova, Sat Grădinari, comuna 577 g Chondrit,

(sinonim 08:00 județul Grădinari, județul L6
Cacova) Carș- Caraş-Severin
Severin

4 Zsadany 31.03.1875, orele Jădani, Sat Corneşti, comuna 552 g Chondrit,

(sinonim 15:00-16:00, Orţişoara, județul H5
ploaie meteoritică județul Timiş
Jădani)
Timiş
5 Mocs 3.02.1882, orele Sat Mociu, comuna M 300 kg Chondrit,
(sinonim 16:00, ploaie ociu, județul Cluj L5-6
meteoritică Mocs,
Mociu)

județul Cluj
6 SOPOT 27.04.1927, orele Sopot, Sat Sopot, comuna 958 g Chondrit,
12:00-13:00, Sopot, județul Dolj H5
ploaie meteoritică județul Dolj

7 TĂUŢI iulie sau august Tăuţ, sat Tăuţ, comuna 21 kg Chondrit,

1937, ploaie Tăuţ, L6
meteoritică județul
Arad județul Arad

8 PLEȘCOI 12.06.2008 Pleșcoi, sat Pleșcoi, comuna 6,913 kg Chondrit,

județul Berca, județul Buzău L5-6
Buzău

9 TUZLA găsit Tuzla, sat Tuzla, comuna 236 g Chondrit,

județul Tuzla, județul L5-6
Constanța Constanța

10 GRESIA găsit în 1990 Gresia, sat Gresia, comuna 26,9 kg Chondrit,

județul Stejaru, județul H4
Teleorman Teleorman

12
 6.Concluzie

Rocile rezultate în urma metamorfismului de șoc sunt utilizate pentru studiul

craterelor de impact. Aceste rezultate sunt principalele crietii utilizate pentru identificarea
tipului de impact.Au fost folosite și la realizarea datărilor structurale.Metamorfismul de șoc
cuprinde fracturarea cristalelor și formarea unor cristale polimorfe de înaltă presiune .
Metamorfismul se impact sau de șoc se referă la un lanț de efecte produse de
ciocnirea dintre două corpuri, spre exemplu, ciocnirea dintre un asteroid cu Pământul sau
dintre coliziuna a doi meteoriți

13
 7.Bibliografie

Autori specializați
Gabriel Ovidiu Iancu-Petrologie metamorfică,- Iași: Sedcom libris, 2007
Curs Petrolofie metamorfică

Site-uri
https://www.sciencedirect.com/science/article/abs/pii/001670379290268N
https://ro.wikipedia.org/wiki/Lista_craterelor_de_impact_de_pe_P%C4%83m%C3%A2nt

14