Unde seismice

Unde seismice

Definiție:
Definiție:
Undele seismice sunt unde elastice care pot traversa un
Undele seismice sunt unde elastice care pot traversa un
mediu fără a se modifica, fiind generate de cutremure.
mediu fără a se modifica, fiind generate de cutremure.
Mod de formare:
Mod de formare:
Particulelor li se dă un impuls la plecare, dar nu orice
Particulelor li se dă un impuls la plecare, dar nu orice
punct al mediului este pus în mișcare de sursa principală
punct al mediului este pus în mișcare de sursa principală
de oscilație. Punctele imediat vecine au posibilitatea de a
de oscilație. Punctele imediat vecine au posibilitatea de a
acționa asupra sa → devin astfel surse secundare.
acționa asupra sa → devin astfel surse secundare.
Principiul
Principiul lui
lui Huygens
Huygens
Cutremure
 Un cutremur (sau seism) este un fenomen natural
caracterizat prin eliberarea bruscă a energiei acumulate
în roci; această energie se transmite sub formă de unde
seismice, care provoacă, printre altele, mișcarea solului.

Aristotel a fost unul dintre primii oameni care a încercat

să explice modul de formare a cutremurelor, bazându-se
pe anumite fenomene naturale. El a afirmat că vânturile
biciuiesc Pământul, provocând zguduirea suprafeţei
acestuia.
Teoria revenirii elastice Mecanismul de
Henry Reid
(1906) producere a
cutremurelor
 Mecanismul de producere a cutremurelor
Atunci când rocile încep să fie sub presiune, ele inițial se
îndoaie ca un arc, împotrivindu-se forței din direcție opusă.
Atunci când presiunea devine prea mare, rocile cedează și se
rup în cel mai vulnerabil punct, iar restul rocilor îndoite revin
la forma inițială. Zona de ruptură devine o falie, iar energia
eliberată brusc generează un cutremur.
 Cauze care duc la producerea cutremurelor

Acestea pot fi:

‒ naturale:
– tectonice: din cauza tensiunilor din interiorul
Pământului (90% din cutremurele de pe Glob)
– activitate vulcanică (7% din cutremurele de pe Glob)
– impactul meteoriților
– prăbușirea cavernelor subterane sau a unor versanți
‒ artificiale:
– explozii
– operațiuni miniere (precum surpări de mine,
exploatare prin injecție cu fluide, excavări)
– umplerea lacurilor de acumulare
 Cutremure produse din cauza mișcării
plăcilor tectonice
Majoritatea cutremurelor se produc din cauza mişcărilor plăcilor
tectonice, cu precădere la limitele de separaţie dintre acestea
(margini de plăci). În funcţie de direcţia de deplasare şi de
densitatea plăcilor tectonice, marginile dintre ele pot avea
caracteristici foarte variate. Se împart în:

– margini divergente
- întâlnite la interacţiunea
dintre două plăci care se
depărtează una de cealaltă
– margini
convergente - întâlnite acolo
unde două plăci intră în
coliziune;

– margini
transformate - întâlnite în
zonele în care plăcile alunecă
una pe lângă cealaltă (zone
de subducţie)
Cele trei tipuri principale de mișcări ale plăcilor ce caracterizează
marginile de plăci sunt: de depărtare, de coliziune și de alunecare.
Faliile pot fi considerate subcomponente ale marginilor plăcilor tectonice.
Ele reprezintă fracturi pe un anumit plan, care separă două blocuri ce se
pot deplasa unul față de celălalt. În momentul mișcării bruște a celor două
blocuri se produc cutremure.
Știința care se ocupă cu studiul cutremurelor și
propagării undelor seismice se numește seismologie.

Două dintre elementele descrise în cazul unui

seism sunt hipocentrul și epicentrul.
1. Hipocentrul (= focarul) reprezintă zona din interiorul pământului, în care
are loc eliberarea bruscă de energie transformată în unde elastice, propagate
spre suprafaţă. Pentru a ușura calculele, acesta se reduce la un punct central
al suprafeţei, unde descărcarea de energie se consideră maximă.
O caracteristică a hipocentrului este adâncimea.

2. Epicentrul reprezintă proiecţia focarului pe suprafaţa terestră. Punctul

situat la antipodul epicentrului se numeşte anticentru.
În cazul epicentrului, se înregistrează coordonatele geografice ale acestuia
(latitudinea şi longitudinea) şi unghiul de emergenţă.
 e – EPICENTRUL
H – HIPOCENTRUL
ε – UNGHIUL DE EMERGENȚĂ
O – PUNCTUL DE OBSERVAȚIE
(STAȚIA SEISMICĂ)

Unghiul de emergenţă - depinde de distanţa staţiei seismice faţă

de punctul epicentral. Reprezintă unghiul sub care un câmp de unde
redus la o rază de propagare soseşte în punctul de înregistrare.
Considerarea epicentrului drept un punct la suprafaţa Pământului
este o simplificare. În realitate, la suprafaţă se găseşte o arie de
intensitate maximă, denumită zonă epicentrală sau suprafaţă
pleistoseistă. Punctele în care se manifestă acelaşi grad de solicitare
seismică descriu izolinii de egală magnitudine sau intensitate
seismică, izolinii denumite izoseiste.
 Forma suprafeţei pleistoseiste şi a izoseistelor
reflectă forma focarului şi a gradul de omogenitate sau
neomogenitate a subsolului. Astfel:
- distribuţia circulară mediu omogen
- distribuţia liniară fracturarea scoarţei
după o falie, cel mai probabil verticală, sau reactivarea
unei astfel de falii;
- distribuţia eliptică fracturarea scoarţei
după o falie înclinată, sau reactivarea unei falii
înclinate;
- distribuţia neregulată fracturarea scoarţei
după un sistem complex de falii, care delimitează un
bloc rigid, distrus parţial la cutremur.
 Fracturarea hidraulică
Fracturarea hidraulică înseamnă forțarea sfărâmării rocilor prin intermediul unor lichide sub
presiune. Fracturarea rocilor se poate produce și în mod natural, însă, folosită de om, aceasta este o
metodă prin care se exploatează petrolul și gazele naturale.
Folosirea fracturării hidaulice implică pomparea la mare adâncime (de regulă, peste 2,000 metri) a
unui amestec de apă, nisip şi chimicale. Pentru că este vorba de un lichid sub presiune injectat în
roci, s-a născut imediat întrebarea: este posibilă inducerea artificială a unui cutremur?
Fiecare falie aflată în profunzimea scoarței terestre, la o anumită adâncime, se află sub  tensiune
- tensiune cauzată de rocile de deasupra sa, sau de mișcările plăcilor tectonice. Prin fracturarea
hidraulică, injectăm fluide sub presiune dedesubtul pământului. Facem acest lucru pentru a obține
fisuri în zona care ne interesează și pentru a scoate gazele naturale la suprafață. Dacă se întâmplă ca
pe parcursul procesului, lichidul să intersecteaze golul, vor fi generate mișcări de alunecare de-a
lungul  faliei.
Există vreo dovadă a legăturii dintre acest proces de fracturare hidraulică și cutremure?
Da, în Ohio.Un studiu a arătat că mișcările pământului aveau loc numai în momentul în care lichidul
injectat intersecta faliile aflate în apropierea stațiilor de captare a gazelor naturle prin metoda
fracturării hidraulice, o activitate comună acelei regiuni.
Cum pot fi prevenite aceste cutremure?
Există falii foarte vechi în interiorul Pământului,, a căror poziție nu este exact cunoscută. Prin
urmare, este necesară cercetare amănunțită a zonei înainte de a fi amplasate pompe de injectare a
lichidului. Acesta este singurul mod prin care se pot se poate evita generarea unor astfel de
cutremure. 
 Secretul luminilor misterioase care apar în
preajma cutremurelor
De-a lungul timpului, oamenii au zărit obiecte strălucitoare neidentificate cu câteva momente înainte de producerea unorcutremure.
Oamenii de ştiinţă spun că aceste scântei ar putea fi generate de mişcările straturilor de pământ, care produc o sarcină electrică
uriaşă.
Cercetătorii au folosit un simplu recipient plin cu făină pentru a descoperi un fenomen fizic cu totul nou.
„Prima noastră impresie a fost că este vorba despre o greşeală. Ne-am spus că sigur facem ceva stupid”, a relatat profesorul Troy
Shinbrot de la Universitatea Rutgers din New Jersey.
„Am umplut un container de plastic cu făină, l-am deplasat înainte şi înapoi până când au apărut crăpături, iar acest proces a produs
o sarcină de 200 de volţi”, a explicat profesorul.
„Nu cunosc vreun mecanism care să poată explica acest fenomen. Pare să fie o descoperire nouă în fizică”, a mai spus specialistul.
Cercetătorii au repetat experimentele cu alte materiale granulare şi au obţinut acelaşi voltaj.
Dacă acest fenomen are loc de-a lungul faliilor geologice, mişcarea granulelor de sol ar putea genera milioane de volţi de sarcină
electrostatică.
Acest fenomen ar putea, la rândul său, să stimuleze apariţia fulgerelor în aerul de deasupra, producând astfel un sistem
natural de avertizare care ar precede cutremurele.
Primul obiectiv al cercetătorului este înţelegerea experimentului cu făina – mai exact, ce este acest mecanism nou, necunoscut, ce
generează voltaj în crăpăturile din făină?
„Nu este electricitate statică, tipică, ca atunci când frecăm un pantof de cauciuc contra unui covor de nylon. Aici este vorba despre
două straturi din acelaşi material care se freacă unul de celălalt şi generează voltaj. Cum are loc acest fenomen? Nu am nicio idee.
Cred că motivul pentru care nimeni nu a relatat asta până acum este acela că nimeni nu s-a gândit să studieze acest lucru”, a
concluzionat Shinbrot.
Concluzie:
 în timpul unei activităţi seismice, rocile care se freacă una de cealaltă generează sarcini electrice ce se deplasează în sus de-a
lungul faliilor geologice, comune în zonele de rift. Atunci când sarcinile electrice ajung la suprafaţa pământului şi interacţionează
cu atmosfera, poate apărea acea strălucire misterioasă.
Primele relatări despre „luminile de dinainte de cutremure” au început să apară acum 300 de ani, dar oamenii de ştiinţă tindeau să le
respingă drept zvonuri neconfirmate sau halucinaţii ale fanilor „fenomenului OZN”.
1) În timpul cutremurului cu magnitudinea 8 din Peru, din 2007, o cameră de
supraveghere a surprins aceste imagini.

2) Cerul din noaptea în care a avut loc un cutremur de 7,1 grade pe scara Richter, în
anul 2011, în Japonia, a fost luminat de o sfera misterioasă, acompaniată de alte scurte
fulgerări de lumină.
• https://
www.descopera.ro/dnews/12216081-ce-sunt-mis
terioasele-globuri-de-lumina-ce-preced-cutremur
ele-misterul-a-fost-descifrat-video
• https://epochtimes-romania.com/news/fenomen
ul-misterios-al-stalpilor-de-lumina---
211389
• https://www.youtube.com/watch?v=Tudal_4x4F0
• Doru-Toader Jurvle - GEOLOGIE GENERALĂ 2015,
Editura STEF Iași