Curs 10

Cartarea geobotanica

Sinteza cercetarilor intreprinse asupra vegetatiei dintr-un areal studiat isi gaseste reprezentarea sub
forma unor harti geobotanice. Harta covorului vegetal reprez o proiectie grafica a raspandirii diferitelor
tipuri de vegetarie sau a comunitatilor de plante dar evidentiaza si legaturile dintre aceste comunitati si
conditiile fizico-geografice si geologice.

Pe langa scopurile teoretice hartile geobotanice urmaresc si scopuri practice: EX: pot fi utile in

1Prospectarea si identificarea apelor subterane

2Prospectia si refacerea unor specii de plante

3In ameliorarea arealului (terenului) respective

4Prospectatea zacamintelor metalifere si nemetalifere

Cartarea geobotanica se realizeaza in 2 etape: de teren si lp

1Pe teren se face o cartare integral a z cercetate dar se executa si o serie de profile. In acest scop se
utilizeaza harti topografice aerofotograme(cu drone) sau se pot utiliza prin imagini satelinitare.
Activitatile de teren au rolul de a identifica asociatiile vegetale si de a le stabili limitele in vederea
reprezentarii lor pe harta.

2Dupa investigarea pe teren se trece in faza de lp in care se coreleaza datele obtinute in urma analizei
probelor prelevate de pe teren cu informatiile geologice pedologice sau climatice .

Reprezentarea grafica a acestor informatii consta in intocmirea hartilor geobotanice care pot avea
diferite scari .

Cartarea geobotanica se opate finaliza prin:

1 realizarea unor harti universal in care sunt incluze toate tipurile de vegetatie

2 realizarea hartilor speciale care cuprin anumite grupari vegetale care prezinta important apt anumite
sectoare fie ecomonice fie stiintifice.

O harta geobotanica ofera informatii asupra potentialul biologic dintr-un anumit areal de asemena
poate oferi informatii privind masurile de folosire rationala a resurselor dar si de inbunatatire a valorii
diferitelor tipuri de grupari vegetale
Hartile de acest tip constituie in timp material comparative pt aprecierea modificarilor survenite in
structura gruparilor vegetale sub actiunea diferitilor factori.

Clasificarea biogeochimica a biosferei

Aceasta este o metoda stiintifica de intelegere a structurii biosferei pe baza evolutiei parametrilor
geologici simultan cu parametrii biologici.

In cartarea biosferei se folosesc urmatoarele unitati: regiunea, subregiunea si provincial biogeochimica

Regiunile biosferei sunt cele mai mari unitati folosite in cartarea biosferei aceste regiuni prezinta
caracteristici legate de sol si clima iar factorii care caracterireaza parametrii unei regiuni sunt legati de
conditiile generale cantitative si calitative ale ciclurilor biogeochimice in care predomina reactiile
biologice ale organismelor la compozitia chimica a mediului . aceste reactii include modificarea
compozitiei chimice a organismelor , schimbul de elemente si energie sensibilitatea fiziologia la
continuturile deficitare sau execesive in diferite specii chimice sau afectiunile endemic.

Fiecare regiune a biosferei este divizata in subregiuni

1subregiunile biosferei cu combinatii tipice de trasaturi caracteristice de trasaturi sau relatiile biochimice
si fiziologice

2Subregiunile care au caracteristici care nu corespund trasaturilor generale ale regiunii. Aceste
subregiuni se siprapun peste zacamintele de minereuri sau apar in zonele in care nu exista posibilitati de
drenare a apei sau in zonele cu activitate vulcanica sau in zonele intens poluate

Provincii biogeochimice-zone diferite cu caracteristici permanente ale reactiei biologice a organismelor

la continutul excesiv sau deficitar in elemente nutritive

Manifestarea tipica a a castor reactii este exprimata prin aparitia bololor endemic

Se cunosc 2 tipuri de provincii biogeochimice

Natural sunt dezvoltate in zone unde continutrile in diferite specii chimice se diferentiaza de
continuturile caracteristice pt subregiunea inconjuratoare

Antropogenta este caracterizata prin continuturi excesive prin anumite elem din cauza activitatii
agricole sau industrial a exploatarilor miniere sau a irigatiilor necorespunzatoare

Primul pas efectuat in subdivizarea provinciilor biogeochimice consta in observvarea sau gasirea unei
corelatii intre frecventa afectiunilor endemic si continutul excesiv sau deficitar in elem chimice esentiale
in lantul trofic. De asemenea trebuie sa intelegem mecanismele biochimice si fiziologice care determina
aceste corelatii.

Cura fiziologica de adaptare-reprez relatia dintre activitatea fiziologica si functiile biochimmice ale
organismelor si continutul de elemente esentiale din lantul trofic

Concentratia limita inferioara- determina dezvoltarea necorespunzatoare a organismelor din cauza

continutului deficitar in elemnte chimice esentiale

Concentratia optima- in care dezvoltarea organismelor se realizeaza in mod normal

Concentratia limita suerioara – determina dezvoltarea anormala a organismelor din cauza continutului
excesiv in elemente chimcie esesntiale

Ciclurile biogeochimice-evolutia pamantului dea lungul istoriei sale geologice a fost insotita si de o
evolutie a biosferei. Interactiunile dintre factorii abiotici si organisme sunt insotite de un schimb
continuu de materie si energie. Fluxurile geochimice de elemente strabat ciclic litosfera, hidrosfera si
atmosfera. Aceste cicluri nu sunt perfect inchise iar in cazul in care intervin si organismele vii putem
define ciclurile biogeochimice .

Diferite specii de orgasnisme vii pot asimila substante necesare cresterii si suportului vietii dar pot si
transfera mediului produsi rezultati in urma metabolismului sau compusi organici sau minelrali care se
pot gasi in forme neasimilabile de catre organisme astfel ciclurile biogeochimice se desfasoara in
conformitate cu legeageochimistului rus Vernaski care spune ca migratia atomilor elementelor chimice
decurge in biosfera fie cu participarea organismelor vii fie in medii a csaror configuratie geochimica a
fost influientata de organismele vii.

In present exosta discutii daca biosfera primara a fost sub aspect biogeochimic simpla si uniforma sau
diverisificata proceseele majore din stadiul initial de dezvoltare au constat in diferentierea elementelor
chimice intre fazi solide lichide sau gazoase cu consecinte asupra evolutiei ciclurillor biogeochimice ale
lementelor.

Exista pareri care sustin ipoteza ca material vie a evoluat de la un stadiu chimic simplu si uniform si s-a
imbogatit treptat cu un nr tot mai mare de elemnte chimice ca urmare a aparitei fotosintezei dar sunt si
ipoteze care sustin ca material vie a fost din faza initiala bogata in elemente chimice .
Materia primara a retnut doar acele elem chimice care asigutau o dezv fiziologica optima. Din aceadta
cauza elementele chimice inutile proceselor fiziologice sunt accumulate doar exceptional in organismele
vii.

Cicluri biogeochimice locale care presupun includerea elem chimice in constructia moleculara a
substantelor vii dar si eliminarea unor elemente dupa moartea organismului.

Ciclul biogeochimic toxic-aanalizeaza circuitul metalelor grele , se intereseaza modil in care organismele
vii pot diminua sau pot intensifica toxicitatea compusilor anorganici care contin metale grele
contaminarea org veg cu astfel de metale se poate produce natural(are loc in zona zacamintelor de
minereuri care contim metalele grele) sau industrial .