REFERAT

EUTROFIZAREA LACURILOR

STUDENT:NEDELCU NICOLAE GRUPA:7301

Eutrofizarea: este un proces natural

, evolutiv in timp, de acumulare a elementelor nutritive intr-un ecosistem acvatic. Procesul eutrofizarii poate fi accelerat de om prin deversarea in ecosistem a apelor insuficient epurate. In stadiu avansat (lac eutrof sau hipereutrof), eutrofizarea modifica echilibrul ecologic al ecosistemului, generand grave probleme atat sub aspect ecofiziologic cat si din punct de vedere al folosintei apei in scop socio-economic. ndicatorul cel mai important al starii ecologice al unui lac de acumulare este nivelul de eutrofizare. Datorita acestui fapt, supravegherea calitatii apei din lacurile de acumulare se realizeaza unitar pe tara pentru toate acumularile la care, conform regimului de exploatare, poate interveni fenomenul de eutrofizare. Acesta supraveghere cuprinde: supravegherea vizuala: prin aceasta sunt semnalate orice modificari legate de aspectul calitativ al apei (culoare, trans-parenta, miros, gust, aparitia unor pelicule pe suprafata apei, fenomene

legate de fondul piscicol, etc.), fiind interzise orice activitati in zona de protectie aferenta lacului, care pot dauna calitatii apei (depozitare deseuri, evacuari de reziduuri nocive, etc). determinari periodice pe probe de apa. recoltarile de probe, dintr-o acumularea , sunt organizate (conform planului anual de analize) in trei campanii/an, cu caracter sezonier (primavara, vara, toamna), la care se pot adauga recoltari suplimentare de probe in situatii speciale (infloriri algale, mortalitate piscicola, poluari accidentale, etc). Analizele biologice si fizico-chimice sunt realizate in laboratoarele de hidrochimie si hidrobiologie ale A.N. Apele Romane , urmarindu-se in mod curent: a). indicatori ai regimului de oxigen (O 2 dizolvat, CCOMn, CCO-Cr, CBO 5 ); b). indicatori ai regimului de nutrienti (amoniu, azotiti, azotati, fosfati);

c). indicatori ai productiei primare: structura calitativa si cantitativa a biocenozei planctonice (fitoplancton, zooplancton); biomasa umeda fitoplanctonica; d). indicatori fizico-chimici si bacteriologici auxiliari (pH, CO2, alcalinitate, Mn, Fe, bacili coliformi totali, etc); Recoltarea probelor se realizeaza din afluenti si efluent, iar din lac, in profile si pe paliere de adancime reprezentative. Date si discutii: Elementul ecologic de baza pentru cuantificarea gradului de eutrofizare a unui lac il reprezinta biomasa algala , indicator direct dependent de starea ecofiziologica a unui lac. El reprezinta de fapt masa algala existenta in lac la un moment dat, functie de cantitatea de nutrienti disponibili

in ecosistem. Limitele de variatie ale acestui indicator sunt reglementate in tara noastra prin acte normative care delimiteaza indicii de eutrofizare conform valorilor limita preconizate prin norma-tivele Uniunii Europene. Un efect al poluarii apelor , deosebit de grav, este eutrofizarea lacurilor , numita si 'moartea lacurilor', ca urmare a cresterii fertilitatii acestora prin aport de elemente nutritive, mai ales fosfati si nitrati, care favorizeaza proliferarea fitiplanctonului si a plantelor acvatice. Putin cate putin, lacul se colmateaza, se ingusteaza si dispare. Poluarea apelor afecteaza fitoplanctonul si macrofitele in mod diiferit, dupa natura agentului contaminat. Astfel, sarurile de cupru si cromatii sunt toxice pentru alge. Fitoplanctonul este puternic afectat de numeroase pesticide, mai ales erbicide. De exemplu, erbicidele din grupa Ureelor blocheaza cresterea fitoflagelatelor. Detergentii sintetici, pe de

alta parte, sunt foarte toxici pentru flora microbiana a apelor. Pestii pot muri din cauza tuturor tipurilor de poluare, dar majoritatea cazurilor mortale sunt provocate de lipsa oxigenului dizolvat in apa si datorita pesticidelor si a reziduurilor toxice. STRATIFICAREA TERMICA: n cursul unui an condiiile climatice impun o anumit dinamic a maselor de ap dintr-un lac, astfel, n timpul perioadelor de amestec (primvar i toamn), ansamblul coloanei de ap este omogenizat. Transformrile care au loc afecteaz att coloana de ap ct i sedimentele, ele fiind de fapt cuplaje ntre procesele biologice, chimice i fizice. Imediat dup stabilirea stratificrii termice, la nivelul unui lac se observ i apariia unei stratificri chimice, variaiile compoziiei apelor lacustre reflectnd activitatea ciclurilor

biologice. Astfel, epilimnionul este n principal sub influena fenomenului de fotosintez, n timp ce compoziia chimic a hipolimnionului este controlat de reaciile de oxidare a materiilor organice. Datorit intensificrii proceselor biologice, n zona fotic poate aprea o suprasaturaie n oxigen, n timp ce din momentul n care apele se stratific termic se stabilete anoxia. Stratificarea chimic se instaleaz cu o anumit ntrziere fa de stratificarea termic.

RELATII DE CALCUL PENTRU CRESTEREA MASEI ALGALE: ( ) pentru Anabaena flos-aquae i Anabaena macrospora pentru Fragilaria crotonensis f(S)= min ( f(P); f(N) ), unde: ( ) ( )