Sunteți pe pagina 1din 22

UNIVERSAL CHALLENGER

INTRODUCERE

Prezenta documentatie geologica - tehnica a fost elaborata n baza contractului ncheiat ntre S.C.- CONSULT INVEST - S.r.l. Rmnicu Vlcea, n calitate de beneficiar si proiectant general si UNIVERSAL CHALLENGER - S.r.l. Pitesti, n calitate de executant si proiectant de specialitate. Studiul are ca principal obiectiv determinarea structurii geologice si a caracteristicilor geotehnice ale formatiunilor constitutive din cadrul Modernizare drumuri satesti si comunale , extinderea retelei de apa ,colectare ape uzate si statie de epurare n vederea elaborarii proiectului de executie

1. Date administrative
Administrativ, teritoriul comunei SLATIOARA apartine de judetul Vlcea, fiind situat la cca 33,0 km nord - vest de municipiul Rmnicu Vlcea. Accesul spre comuna SLATIOARA se face pe drumul national DN 64 A, Rmnicu Vlcea Tg. Jiu (vezi harta din pag. 5). Terenurile pe care vor fi amplasate statia de epurare si reteaua de co -lectare a apelor uzate se aflata n proprietatea Primariei din SLATIOARA (dome-niul public).

2. Caracterizare geomorfologica
Din punct de vedere geomorfologic, zona Rmnicu Vlcea si implicit amplasamentul comunei SLATIOARA, este situata la sud de contactul dintre unitatea montana a Carpatilor Meridionali cu dealurile subcarpatice, care re -prezinta o subunitate a Subcarpatilor (muscelelor) getici dintre Olt si Bistrita Oltului (Bistrita Vlcii), cunoscuta sub denumirea de Subcarpatii Vlcii. A). Muntii Capatnii - fac parte din grupa Parng a Carpatilor Meridionali, situat ntre rurile Olt si Jiu. Sunt alctuiti dintr-o culme principal de circa 50 km lungime, orientat est vest, aflat pe limita de demarcatie dintre teritoriile administrative ale localittilor Mlaia spre nord si Vaideeni spre sud. Altitudinile cele mai mari, de peste 2.000 m, se afl pe creasta princi -pal sau n apropierea acesteia, n vrfurile : Ursu (2.124 m), Cosana (2.011 m), Cptna (2.094 m), Balota (2.096 m), Beleoaia (2.039), Nedeia (2.130 m). Versantii Muntilor Cptnii sunt asimetrici, versantul nordic fiind abrupt si ngust (circa 3 km ltime), n timp ce versantul sudic are culmile alungite (cu -noscute local sub numele de plaiuri), cu pant mai mic (circa 10 km ltime) si atractive din punct de vedere turistic. Formatiunile geologice pre -dominante ce alctuiesc Muntii Cptnii sunt sisturile cristaline care apartin Autohtonului Danubian (Seria de Lotru) sau Pnzei Getice (Seria de Lainici - Pius). Subordonat sisturilor, calcarele jurasice formeaz Masivul Buila Vnturarita (altitudinea maxim n Vf. Buila - 1.849 m), situat n partea de est a arealului sau se afl n fruntea Pnzei Getice, fie sub forma unor petice de
3
Utilizarea datelor fr acceptul scris al autorului, se sanctioneaz conform prevederilor Legii.

UNIVERSAL CHALLENGER

acoperire n zona Trnovu - fie sub forma unei bande alungite - n extremi -tatea vestic a Cptnii - n care apele prului Oltet a modelat spectacu -loase chei si Pestera Polovragi. Relieful carstic este frecvent dezvoltat pe cal -carele jurasice, acolo unde acestea apar, reprezentat prin chei (Bistritei, Pie -treni, Tria, Oltet), pesteri (Pestera Liliecilor, Pestera Polovragi), avene, abrupturi, turnuri, relief ruiniform. In Masivul Vnturarita Buila carstul este bine dezvoltat, unde spe -cificul morfologic este nscris si de prezenta flancului de sinclinal suspendat, aspect care a determinat degradarea puternica a crestei, formarea hornurilor, a lapiezurilor si dolinelor de panta etc. B). Subcarpatii (muscelele) Vlcii Cteva particularitati, pe care le vom prezenta mai jos, scot n evidenta specificul geografic al Subcarpatilor Getici si anume : o descresterea n altitudine a culmilor deluroase, att de la nord spre sud, ct si de la est spre vest (1.000 1.200 m valori maxime la est de Olt si 400 500 m, cu rare exceptii la vest) ; o asimetriile spatiilor depresionare subcarpatice, flancate spre sud, n mod obisnuit, de aliniamente de cueste ; o aceeasi frecventa a cuestelor se constata si pe linia care marcheza contactul depresiunilor intracolinare cu Piemontul Getic relict ; o aparitia accidentala a sarii (Ocnele Mari Ocnita) si mascarea structu -rilor diapire ; o prezenta unor izvoare termale, pe liniile de dislocari adinci, dintre Car -pati si Depresiunea getica (de tipul celor de la Poiana Bivolari si Caciu-lata) Diferentele morfostructurale, evidente n peisaj, delimiteaza doua com-partimente disticte ale Subcarpatilor getici : Muscelele n est si Subcarpatii Olteniei n vest, avnd ca limita valea Bistritei Oltului (Vlcii). Zona analizata apartine din acest punct de vedere Subcarpatilor (muscelelor ) Vlcei. Subcarpatii Vlcii se desfasoara ntre Oltet si Topolog si reprezinta par-tea cea mai complicata din punct de vedere geologic structural si cu cea mai variata morfologie din ntreaga unitate a Subcarpatilor getici. In afara de repartitia structurilor cutate (pna la cute diapire) si a unui contact cu Carpatii meridionali mai variat, nsusi evolutia cuaternara (depen -denta n ntregime de nivelul de baza dat de rul Olt si de manifestarea dife -rentiata a neotectonicii, cu foarte importante remanieri ale retelei de vai) a de-curs n conditii diferite. Faptul se reflecta n mbinarea caracterului de muscele (ntre Topolog si rul Olanesti) cu cele de dealuri subcarpatice propriu - zise, nscrise pe o structura cutata. Cea mai mare parte a Muscelelor corespunde depozitelor monocli -nale eocene, oligocene, miocen inferioare, badeniene si sarmatiene, exprima-te n relief printr-un aliniament de abrupturi structurale, cum sunt cele care flancheaza spre sud depresiunile de contact. Geneza acestor depresiuni este legata, nemijlocit, de eroziunea selectiva a rurilor carpatice, care n cazul no -stru sunt : valea Oltului si afluentii sai Valea Olanestilor, Valea Bistritei Vcii si rul Topolog.

4
Utilizarea datelor fr acceptul scris al autorului, se sanctioneaz conform prevederilor Legii.

UNIVERSAL CHALLENGER

Intre Topolog si Bistrita Oltului, dealurile dezvoltate pe depozite mioce-ne sunt puternic fragmentate, n functie si de labilitatea rocilor, dar si de baza de eroziune mai coborta a Oltului, dublata, dupa toate probabilitatile, de o subsidenta locala la Rmnicu Vlcea, spre care se arcuiesc vaile Smnicului si Olanestilor si de o alta, la Galicea, spre care converg Topologul, Bistrita si Luncavatul. Intre rul Olanesti si Topolog, la contactul cu zona montana, apare cu -loarul depresionar Baile Olanesti Muereasca Calimanesti Berislavesti Salatruc. La vest de rul Olanesti, culmile carpatice se continua spre sud cu cele subcarpatice si mai la vest de Bistrita Vlcii se desfasoara depresiunea sub -carpatica propriu - zisa de contact si de natura tectonica. La vest de Olt, unde si rurile carpatice sunt mai mici, bazinetele depre-sionare sunt restrnse, adapostind asezarile : Suta, Baile Olanesti, Cheia, Pie-treni si Bistrita. Peisajul depresiunilor subcarpatice este acelasi : pasuni, fne -te, livezi si terenuri de cultura restrnse. Gradul de prelucrare si varietatea reliefului sunt mai puternic pronunta -te dect n Muscele si cu toate ca ariile depresionare nu sunt precis conturate (mai ales prin largirea considerabila a vailor convergente catre rului Olt), se pun n evidenta suficient de clar doua, chiar trei aliniamente de largiri si sei, cu aceeasi orientare generala est vest.

5
Utilizarea datelor fr acceptul scris al autorului, se sanctioneaz conform prevederilor Legii.

UNIVERSAL CHALLENGER

Complicatiile morfologice sunt si de natura tectonica pentru ca acestea sunt evident nscrise n relief : cutele cu sare din sectorul Ocnele Mari Govora ; anticlinalul Magurii Slatioara ; aria de afundare Babeni etc. Reteaua hidrografica este constituita din vaile rurilor : Olt, cu afluentii sai valea Muereasca, rul Olanesti, rul Govora, rul Cerna etc, care dreneaza partea centrala a Muscelelor Vlcii si cele ale rului Topolog (cu afluentii sai), care dreneaza extremitatea estica a structurii.

3. Morfologia amplasamentului
Asezata n partea nord - vestica a Subcarpatilor Vlcii, respectiv la NV de orasul Rmnicu Vlcea, comuna SLATIOARA, cu o suprafata de 4.125 ha, este alcatuita din 5 sate si anume :Mogesti , Ruget , Milostea , Gorunesti, Slatioara. Primele dovezi ale unei asezari umane pe aceste teritorii dateaza din epoca bronzului. Prima atestare documentara a localitatii SLATIOARA dateaza din perioada romana. Astfel, cettile si asezrile geto - dacice de la Polovragi, Socu Brbtesti si Stoina dovedesc c strmosii nostri s-au sedentarizat n aceast regiune, n care si romanii erau interesati datorit bogtiilor solului si subsolului si a importantei strategice a regiunii pentru Imperiul Roman. Comuna este cunoscuta ca un centru de cultura, respectiv muzeul etnografic din satul SLATIOARA si casa Costica Barbatescu (1848 1850). De asemenea, comuna SLATIOARA este cunoscuta si prin Schitul Pa -trunsa, situat la 7 km departare de sat. Schitul Patrunsa are hramul "Cuvioasa Paraschiva" si este asezat la poalele muntelui Buila. El a fost construit n anul 1740, de episcopul Climent, pe locul unde l-a nascut mama sa, pribeaga din pricina turcilor. El i-a dat ca hram numele mamei sale "Cuvioasa Paraschiva". Distrus n urma caderii unei stnci din munte, Schitul Patrunsa a fost refacut de Postelnicul Dumitru, Protopopul Pietraru si Postelnicul Ion Barbatescu, probabil urmasi ai episcopului Climent, n a doua jumatate a secolului al XVIII-lea. In anul 1895, Schitul Patrunsa era iarasi parasit si fara slujitori. Readus la viata ntre anii 1934 - 1935 si resfintit n ziua de 23 august 1936, prin truda Ieromonarhului Veniamin Grigorescu. El se pastreaza n zilele noastre n stare buna, fiind declarat monument istoric. Vecinatati :

o o o o

la nord : cu teritoriul comuneiVaideni n partea de est : cu teritoriul comunei Mateesti si Stroesti; la sud : cu teritoriul comunei Maldaresti; la vest : cu teritoriul Judetului Gorj

n cuprinsul teritoriului comunei SLATIOARA, distingem urmtoarele for -me de relief : a). subcarpatii Vlcii ; b). sesul aluvionar, lunca si terasa rului Cerna a). Subcarpatii (muscelele) Vlcii Muscelele Vlcii au o orientare NNV - SSE, sub forma unor culmi pre -lungi, cu cu aspect neuniform, fiind fragmentati de o retea densa de organis -me torentiale, cu vi adnci si
6
Utilizarea datelor fr acceptul scris al autorului, se sanctioneaz conform prevederilor Legii.

UNIVERSAL CHALLENGER

foarte mari

meandrate. Pantele au valori cuprinse n -tre 20% 45%, pe alocuri chiar mai n treimea superioar. Caracteristic perimetrului sunt valorile foarte mari ale adncimii si densi-ttii fragmentrii. Adncimea fragmentrii are valori de 25 45 m la obrsia va-ilor si de 75 100 m, chiar 150 m, n restul teritoriului. Datorita celor mentionate mai sus, se semnaleaz mai multe zone cu fenomene gravitationale, cum sunt cele de la obrsia, dar si pe cursul median, al praielor : Valea Mare (versantul sudic al dealului Brzesti), Valea Coco -resti, Valea Blindaia si Valea Taraia, unde se observa existenta unor alune-cri de teren vechi si noi (reactivate), precum si a unor prabusiri de versant de pna la 20,0 m adncime. Acestea se produc n formatiunile argilo nisipoase, n alternanta cu nisipuri si pietrisuri, de vrsta Helvetiana si se reactiveaz n perioa -dele cu precipitatii abundente. n restul regiunii fenomenele geodinamice sunt reprezentate prin pr -busiri din aflorimente si din malurile albiilor cursurilor de ap. Dealurile, care ncadreaz pe dreapta si pe stnga valea rului Cerna, au nltimi cuprinse ntre 797,15 m si 467,4 m pe partea stnga si ntre 690,4 m si 544 m pe partea dreapta. Principalele dealuri sunt : Dl. Islaz (797,15 m), Dl. SLATIOARA (588,5 m), Dl. Dobricenilor (522 m), Dl. Brzesti (661,28 m) si Dl. Mistreasca (467,4 m), pe partea stnga a vaii Cernalui, respectiv : Dl. Ma-lenilor (544,0 m) ; Dl. Maturelu (489,85 m) ; Dl. Crucilor (576,40) si Dl. Bodesti (690,40 m), pe partea dreapta a vaii. Valea prului Taraia, care curge de la vest spre est, este jalonata de dealurile Negrulesti (520,0 m), pe stnga si Culmea Pietrarilor (507,8 m) pe partea dreapta. In cuprinsul lor se semnaleaz existenta unor sei, care constituie punc-te de legtur ntre diverse sate nvecinate. b). Sesul aluvionar si lunca rului Cerna Complexul de vale al rului Cerna cuprinde albia minor, albia major lunca si terasa. Albia minora - are ltimi de 10 20 m, maluri joase, slab conturate. In profil longitudinal formeaz numeroase meandre care se adncesc continuu sub influenta fortei de eroziune a apelor de viitur, care determina si mutarea cursului rului cnd pe o parte, cnd pe cealalt. Albia majora - n schimb, este relativ bine conturata, cu maluri nalte de 2 4 m si ltimi de 30 100 m. Prezint o asimetrie evidenta, avnd dez -voltare mult mai mare pe partea stnga a rului si redusa sau chiar lipseste pe partea dreapta. Lunca - ca si albia majora, prezinta acelasi aspect asimetric, fiind pre -zenta preponderent pe partea dreapta a rului si numai n aval de confluenta cu prul Taraia, cu ltimi cuprinse ntre 100 m si 150 m. Pe partea dreapta apare izolat, n anumite sectoare ale cursului rului si are ltimi reduse, cuprin-se ntre 50 100 m. Relieful luncii este relativ uniform, uniformitate ntrerupt de cteva vai torentiale cu obrsia n dealurile limitrofe, vai care o traverseaza pe directia NNV SSE. In cursul sau, rul Cerna primeste de pe teritoriul comunei SLATIOARA o serie de afluenti, dintre care cei mai importanti sunt : Valea Taraia, Valea Adnca, Valea Cocoresti si Valea Salistei, pe partea dreapta, respectiv Valea Mare si alte vai mai reduse ca dimensiune, pe partea dreapta.

7
Utilizarea datelor fr acceptul scris al autorului, se sanctioneaz conform prevederilor Legii.

UNIVERSAL CHALLENGER

4. Clima
Pentru caracterizarea climatica a zonei s-au utilizat valorile elementelor meteorologice de la statia Rmnicu Vlcea, fiind cea mai apropiata de ampla -samentul studiat. 4.1. Temperatura aerului (oC) a). Media lunara si anuala (1896 1955)
I -2,4 II -0,4 III 4,9 IV 10,8 V 16,0 VI 19,3 VII 21,3 VIII 20,7 IX 16,8 X 11,0 XI 5,0 XII 0,2 An 10,2

b). Maxima absoluta : 23,9o C - iulie1946 Minima absoluta : - 7,8o C - februarie1954 4.2. Precipitatii atmosferice (mm) a). Cantitatea medie lunara si anuala (1896 1915 ; 1921 - 1955)
I 45,4 II 36.5 III 40.5 IV 59.0 V 80.6 VI 99.1 VII 83.4 VIII 63.4 IX 53.3 X 56.9 XI 46.9 XII 42.3 An 707.3

b). Cantitatea maxima in 24 ore


I 78.4 23 II 40.0 38 III 43.1 15 IV 37.4 08 V 63.0 97 VI 65.0 33 VII 98.7 26 VIII 82.4 06 IX 62.4 10 X 187.3 27 XI 48.5 21 XII 65.2 99 Max si data 187.3 02.10.27

c). Ploi torentiale exceptionale (dupa criteriul Hellman) 1933 1955 Intensitate medie 0.59 Durata in minute 65 Cantitate in mm 38.2 Data 02.07.1940

4.3. Evapotranspiratia a). Evapotranspiratia potentiala medie lunara si anuala (1896 1955)
I 0 II 0 III 19 IV 52 V 93 VI 119 VII 136 VIII 122 IX 81 X 44 XI 14 XII 0 An 680

b). Evapotranspiratia reala medie lunara si anuala (1896 1955)


I 0 II 0 III 19 IV 52 V 93 VI 119 VII 136 VIII 78 IX 53 X 44 XI 14 XII 0 An 608

c). Excedentul si deficitul de apa din sol fata de evaporatia potentiala


8
Utilizarea datelor fr acceptul scris al autorului, se sanctioneaz conform prevederilor Legii.

UNIVERSAL CHALLENGER

XI 0

XII 0

Excedentul de apa I II III IV V VI 33 37 22 7 0 0

A n 99

VI 0

Deficitul de apa VII VII IX X 0 44 28 0

A n 72

4.4. Vntul. Frecventa (%) si viteza medie (m/s) pe directii (1946 1955)
N 10.2 NE 4.3 E 1.6 Frecventa medie % SE S SV V 5.1 13.5 8.3 9.6 NV 10.0 cal m 37.4 N 2.0 NE 1.6 Viteza medie (m/s) E SE S SV 0.8 1.5 1.5 1.4 V 1.5 NV 3.6

5. Incadrarea seismica a amplasamentului


Din punct de vedere seismic, amplasamentul cercetat se ncadreaza n zona D , Ks = 0,16 iar perioada de colt este Tc = 1,0 sec (P100/92). In conformitate cu harta privind macrozonarea seismica a teritoriului Romaniei (STAS 11100/1-77) seismicitatea zonei n care se situeaza teritoriul comunei SLATIOARA este de gradul VII (MSK). Adncimea de nghet pentru aceasta zona este de 0,80 0,90 m, n conformitate cu STAS 6054/77.

Capitolul I GEOLOGIA REGIUNII


Geologicstructural, perimetrul comunei SLATIOARA se situeaza pe flan-cul central nordic al avant fosei Carpatilor meridionali, respectiv n sectorul Dmbovita Cerna al Depresiunii Getice (vezi plansa nr. 1). Formatiunile cristaline si sedimentare din zona situata la nord de am - plasamentul studiat apartin Pnzei Getice, care n Carpatii meridionali ocupa o zona foarte extinsa, ncepnd din valea Oltului pna n valea Dunarii.

A). Pnza Getica


Formatiunile cristaline si sedimentare din zona de interes apartin Pn -zei Getice, care n Carpatii meridionali ocupa o zona foarte extinsa, ncepnd din valea Oltului pna n valea Dunarii.

1. Masivele cristaline prealpine


Din punct de vedere topogenetic, masivele cristaline prealpine repre -zinta structuri mai vechi, reluate n tectogenezele alpine. Astfeel, n domeniul getic nu se ntlnesc sisturi cristaline hercinice, dar sunt prezente cele doua grupe : grupa sisturilor cristaline mezometamorfice si grupa sisturilor cristaline epimetamorfice.
9
Utilizarea datelor fr acceptul scris al autorului, se sanctioneaz conform prevederilor Legii.

UNIVERSAL CHALLENGER

Grupa

sisturilor cristaline mezometamorfice

Mezometamorfitele din Pnza Getica au fost descrise sub numele de Cristalinul de Sebes Lotru, alcatuit din formatiuni metamorfozate la nivelul faciesului amfibolitelor, zonele cu granat staurolit si disten - silimanit. In constitutia ei intra urmatoarele tipuri de roci : paragnaise biotitice, paragnaise biotito amfibolice, gnaise cuarto feldspatice, gnaise cu silima -nit si cordierit, gnaise amfibolice, amfibolite, cuartite biotitice, paragnaise grafi-tice, migmatite metablastice, migmatite metatectice, serpentinite. In regiunea izvoarelor vailor Bistritei, Cernalui si Olanestilor, n functie de intensitatea proceselor de migmatizare, au fost separate mai multe tipuri de migmatite si anume : anatexite granitoide ; migmatite lenticulare si oculare (micacee si amfibolice) ; migmatite reticulare (micacee si amfibolice).

Grupa sisturilor cristaline epimetamorfice


In aria de aflorare a Pnzei Getice, metamorfitele de intensitate mode -rata au o distributie foarte limitata. Astfel, n aria noastra de interes ele nu apar. Sunt prezente mai la nord, n bazinul Vaii lui Stan, afluent al vaii Lotru -lui, n amonte de Brezoi, fiind reprezentate de o serie metamorfozata n condi-tiile faciesului sisturilor verzi, constituita din : sisturi cuartito sericitice ; sisturi sericito cloritoase si sisturi sericito grafitice, cu intercalatii de metadole -rite. Prezenta unor importante lentile de calcare cenusii este caracteristica pentru aceasta serie.

2. Formatiunile sedimentare
Formatiunile sedimentare din cadrul Pnzei Getice apartin Paleozoicu -lui superior si Mezozoicului. Procesul de sedimentare n ciclul alpin se insta -leaza la nceputul Jurasicului. Formatiunile sedimentare s-au acumulat cu pre-cadere n anumite zone care au functionat ca arii depresionare, dar care au primit aceasta calitate n momente diferite. Astfel, n partea estica a domeniului getic, n Mezojurasic, respectiv n partea sudica a Muntilor Capatnii, a evoluat zona de sedimentare Vnturarita. Procesul de sedimentare din zona Vnturarita a nceput n Dogger si s-a ncheiat o data cu sfrsitul Jurasicului, eventual n Cretacicul timpuriu. Doggerul este reprezentat de calcare spatice, calcare rosietice etc). Malmul include marnocalcare cu silicolite, urmate de calcare nodulare roz (oxfordian kimmeridgiene). Acestea suporta calcare masive organogene (Calcare de Stramberg), care urca probabil si n Barremian Aptian (faciesul urgonian). In zona Costesti Arnota SLATIOARA, Jurasicul formeaza masivele de calcar Buila si Vnturarita, cu orientare NNE SSV, pe o lungime de cca 16 km si o latime de 1,5 km. In aceasta zona se ntlnesc si depozite neocretacice (Albian), care a -copera contactul dintre Pnza Getica si Unitatile Supragetice, constituind nve-lisul postparoxismal al acestora din urma.

10
Utilizarea datelor fr acceptul scris al autorului, se sanctioneaz conform prevederilor Legii.

UNIVERSAL CHALLENGER

Albianul ciclul Cretacicului din zona Vnturarita Olanesti ncepe cu con glomerat, gresii si marne, care se dispun dicordant att pe terenurile cristaline ct si pe cele neojurasice de la Vnturarita. Grosimea acestor pachete variaza de la 800 m la 2.500 m. Campanian Maistrichtian : le sunt atribuite succesiunea detritica formata din conglomerate cuartoase, cu numeroase brahiopode, peste care urmeaza un pachet de gresii si marne cenusii, pe alocuri ritmice, n care au fost identi -ficati Inocerami de tipul Inoceramus balticus Bhm. Aceste formatiuni se dezvolta pe un areal extins, ncepnd din valea Oltului la est si pna la est de Pietreni, n vest.

B). Depresiunea Getica


Desavrsirea arenjamentului tectonic al zonei montane a Carpatilor meridionali si ridicarea ei n urma miscarilor laramice, au determinat aparitia unei zone depresionare situata n fata. Aparitia acestei depresiuni s-a produs, de fapt, ca urmare a afundarii si naintarii spre nord a marginii Plat -foarmei Valahe, prin subsariere fata de Autohtonul Danubian. Acesta functio -na ca margine continentala instabila ridicata. Afundarea si subducerea margi -nei platformei a antrenat coborrea n trepte a marginii blocului danubian. In felul acesta s-a format o depresiune asimetrica, cu fundament mixt, tipic pie -montana, care a preluat functia de bazin de sedimentare. In regiune au fost puse n evidenta depozite geologice apartinnd Pa leogenului, Neogenului si Cuaternarului.

Paleogenul
Depozitele paleogene ale Depresiunii getice au caracter de molasa li torala, formata prin acumularea piemontana a materialului detritic provenit din erodarea cristalinului Carpatilor meridionali. Ypresian Lutetian Eocenul se dispune discordant peste Cretacicul superior si peste sis -turile cristaline. In general este reprezentat prin doua orizonturi : conglomera -te bazale si marne. La vest de Olt, ntre vaile Cernalui si Muereasca, orizontul de marne este cuprins ntre doua orizonturi de conglomerate, cel superior disparnd n -tre Muereasca si Olt. Conglomeratele inferioare, dezvoltate n toata regiunea, sunt poligene, continnd n afara de sisturi cristaline (micasisturi, gnaise etc), calcare jurasice si gresii grosiere senoniene. In baza orizontului sunt frecvente brecci medii si megabreccii, iar la partea superioara microconglomerate si gresii moi. Orizontul marnos este constituit din marne cenusii verzui, micafere, cu intercalatii rare de gresii curbicorticale cu hieroglife. Lutetian Ypresian Este reprezentat printr-o alternanta de marne si gresii marnoase de Olanesti.

Neogenul
11
Utilizarea datelor fr acceptul scris al autorului, se sanctioneaz conform prevederilor Legii.

UNIVERSAL CHALLENGER

Helvetian Depozitele helvetiene au fost ntlnite n continuitate de sedimentare, peste stratele de conglomerate apartinnd Burdigalianului, ntre localitatile Pietreni (la vest) SLATIOARA Pausesti (la est), precum si n zona anticlina -lelor Feteni Schitu Matei si Olanesti, fiind format din doua orizonturi :
o

orizontul inferior - reprezentat prin nisipuri cenusiu galbui, micafere, pietrisuri marunte, nisipuri argiloase, gresii, microconglomerate si mar -ne roscate ; orizontul superior reprezentat de o serie de depozite, care n general au aceeasi constitutie litologica cu cele din nivelul inferior, deosebindu-se doar prin reducerea intercalatiilor de nisipuri si marne rosii si prin predominarea marnelor negricioase, uneori sistoase si cu eflorescente de sulf, precum si a marnocalcarelor si gresiilor

Tortonian La vest de valea Oltului, Tortonianul afloreaza n aval de anticlinalul Olanesti, la vest de Bistrita, precum si ntre Bistrita Pietreni - Pausesti. Tortonianul urmeaza n continuitate de sedimentare peste Helvetian si este alcatuit n baza dintr-un pachet de tufuri dacitice, albe, stratificate, groase de cca 20 30 m. Peste acestea se dispune un complex de strate alcatuite dintr-o alternanta de argile, marne si nisipuri. Succesiunea litologica se nche-ie cu tufuri dacitice care sunt n alternanta cu marne tufacee, fine, albe, strati -ficate. Grosimea Tortonianului care afloreaza n regiune variaza ntre 100 200 m. Din analiza miscrocontinutului recoltat din depozitele descrise mai na-inte rezulta ca n regiunea cercetata nu afloreaza dect Tortonianul inferior. Sarmatianul Este prezent prin doi termeni, respectiv Sarmatianul inferior si Sarma -tianul mediu. Sarmatianul inferior apare la vest de Olt si este reprezentat de depo-zite sedimentare alcatuite din marne nisipoase, cu intercalatii de nisipuri si foarte rare tufuri. Sarmatianul mediu apare la vest de valea Oltului, ntre Horezu si vest de Ocnele Mari, fiind reprezentat printr-un orizont inferior, gros de cca 150 200 m (conglomerate breccioase, cu elemente de calcare, marnocalcare si marne, prinse ntr-un ciment calcaros de culoare cenusie ; marne argiloase cenusii - verzui ; nisipuri cenusii si pietrisuri, cu intercalatii de tufuri albicioa -se ; argile si marne cenusiu vinetii) si un orizont superior (pietrisuri marunte cu elemente de cuart si calcare brune, rulate ; nisipuri albicioase, cu benzi ru -ginii, uneori fine, alteori grosiere ; marne si argile cenusii nchise), a carui gro-sime nu depaseste 100 m.

Pliocenul
Pliocenul este reprezentat printr-o succesiune groasa de depozite con -cordante sau discordante, cu o mare diferentiere faciala. Aceasta indica varia-tia conditiilor de formare a lor, cauzata probabil de jocul pe verticala al blocu -rilor care alcatuiau fundamentul regiunii.
12
Utilizarea datelor fr acceptul scris al autorului, se sanctioneaz conform prevederilor Legii.

UNIVERSAL CHALLENGER

Stratele au n general nclinari mici, de 10 0 150, cu caderi spre sud si cu ondulatii tectonice slabe, care formeaza cteva anticlinale si sinclinale ce au o directie vest est. Pe baze faunistice si litologice, au fost se -parate urmatoarele etaje : Meotian, Pontian, Dacian si Romanian. Deoarece aceste depozite nu intereseaza lucrarea de fata, nu vom de -talia prezentarea lor.

Cuaternarul
In zona SLATIOARA, Cuaternarul este prezent numai prin termenul sau cel mai nou, respectiv Holocenul superior. Holocenul superior este prezentn special la vest si nord vest de comuna SLATIOARA, fiind reprezentat de depozitele coluviale, n special groho-tisuri de panta si conuri de dejectie, nsotite de alunecari, daca ne referim la zona situata la vest a comunei. De asemenea, Holocenul superior este prezent si pe partea de lunca a rului Cerna, de o parte si de alta a albiei majore, fiind reprezentat de depozi-te aluvionare, alcatuite din pietrisuri, cu diverse granulometrii, bolovanisuri si nisipuri grosiere. Petrografic sunt prezente roci cristaline (gnaise, micasisturi, amfibolite, cuartite, granite etc) si sedimentare (calcare, conglomerate, gresii etc).

C). Caracterizare structurala regionala


In ciclul alpin, spre sfrsitul Jurasicului, domeniul danubian si getic erau separate prin zona de rift central carpatica. Dupa o etapa de largire a aces -teia, cele doua blocuri au capatat o miscare convergenta, apropiindu-se unul de celalalt. Intr-o prima faza blocul getic a naintat peste formatiunile Fosei de Severin (prima faza getica). A doua etapa s-a desfasurat si a cunoscut paroxismul spre sfrsitul Cretacicului, cnd ansamblul formatiunilor domeniului getic, avnd la baza flisul de Severin si fragmente din crusta oceanica a zonei de rift, s-a deplasat ve -nind n coliziune cu blocul danubian peste care a naintat acoperindu-l (a doua faza getica). In felul acesta s-a individualizat Pnza Getica, una din unitatile tectonice majore ale Carpatilor Meridionali. In cuprinsul Pnzei Getice nu lipsesc nici deformarile rupturale. Aces -tea, n zonele cu sedimentar, au favorizat formarea structurilor de cute solzi, iar adesea au determinat si decrosarea acestora. Referindu-ne la Depresiunea Getica, se apreciaza ca de la formarea ei la nceputul Paleogenului, a suferit efectele a doua faze de miscari importante : eostirica si moldavica. Daca efectele eostirice se recunosc n transgresiunea intraburdigaliana, consecintele paroxismului moldavic constau n cutarea lar -ga a depozitelor presarmatiene. Succesiunea de tip molasa, alcatuita din depozite neocretacice si terti -are ce ating aproape 10.000 m grosime si care se dispun pe cristalinul Lotru -lui si Coziei, reprezinta flancul intern al avantfosei Carpatilor meridionali. Structura simpla, monoclinala a acestui flanc trece spre partea centrala a depresiunii la o structura cutata. Structura cutata a Depresiunii Getice nu poate fi observata la zi dect ntre valea Oltului si Oltet. Aici se urmareste structura anticlinala Govora Slatioara, n a carei zona axiala apar depozitele burdigaliene.

13
Utilizarea datelor fr acceptul scris al autorului, se sanctioneaz conform prevederilor Legii.

UNIVERSAL CHALLENGER

De asemenea, structura majora a acestui sector este anticlinalul Ocne-le Mari Govora Pietreni, n nucleul caruia apar, n zonele de ridicare axi -ala, depozite helvetiene. Spre nord de anticlinalul Ocnele Mari se contureaza o larga zona sinclinala. In cuprinsul acestui sector mai apar cteva structuri de importanta mai mica la care, ca si la anticlinalul Ocnele Mari, se remarca falii longitudinale si transversale. In general, dilocatiile rupturale afecteaza depozitele prepliocene. In ceea ce priveste structura la suprafata se remarca existenta unor cute orientate, n general, est vest, care afecteaza depozitele paleogene, din regiunea de la vest de Topolog. Efectul major al miscarilor moldavice a fost ncalecarea formatiunilor Depresiunii Getice peste formatiunile Platformei Valahe. Incalecarea s-a pro -dus n lungul faliei pericarpatice, care se continua din fata Carpatilor Orientali.

Capitolul II GEOLOGIA AMPLASAMENTELOR


In prezentul capitol vom vorbi, n fapt, de geologia amplasamentelor si aceasta din cauza dispersiei lucrarilor si a rolului lor n realizarea proiectului de executie pentru Modernizare drumuri satesti si comunale , extinderea retelei de apa ,colectare ape uzate si statie de epurare Geologia amplasamentelor a fost clarificata prin executia unui numar de 27 foraje de cercetare geotehnica, cu adncimi de la 2,50 m la 3,00 m (vezi cartarile desfasurate). Informatiile rezultate din forajele executate, coroborate cu datele prelu -ate din deschideri naturale, pun n evidenta existenta la partea superioara a amplasamentului, a unor depozite cu caracter coluvial - deluvial proluvial, alcatuite din mai multe nivele petrografice (nivele de pamnturi), avnd carac -teristici mineralogice, petrografice si de componenta asemanatoare si care determinate pe obiective de executie, sunt urmatoarele : Coperta este constituita, atunci cnd exista, din material nisipos, usor prafos, maroniu nchis, cu numeroase resturi vegetale si alogene, cu o gro -sime de max. 20 cm.

1. Aliniamentul retelei de drumuri


1.1. Zona de lunca si terasa a rului Cerna si baza versantlor Traseul drumurilor din zona de lunca si terasa T1 a rului Cerna, precum si cea de la baza celor doi versanti, pe care sunt amplasate localitatile din cadrul comunei SLATIOARA, a fost studiat cu forajele F 1 GTH - F 4 GTH F 5 GTH F 10 GTH F 14 GTH F 15 GTH F 18 GTH si F 19 GTH, cu adncimi cuprinse ntre 2,50 m si 3,00 m. La suprafata, forajele au interceptat un strat subtire de sol vegetal, ar -gilos - nisipos, maroniu - cafeniu la cafeniu negricios, pe alocuri cu elemen -te de pietris marunt si mare si cu numeroase resturi vegetale, avnd o grosime de la 0,00 m la 0,40 m. Uneori (F 4 GTH), stratul de sol este nlocuit cu mate -rial de umplutura.

14
Utilizarea datelor fr acceptul scris al autorului, se sanctioneaz conform prevederilor Legii.

UNIVERSAL CHALLENGER

a). In cea mai mare partea a comunei (forajele F 1 GTH - F 4 GTH F 5 GTH F 14 GTH F 15 GTH F 19 GTH), sub stratul de sol, ncepnd de la partea superioara spre cea inferioara, a fost intercepta urmatoarea succesiu -ne litologica : 0,30 m - 1,40 m : nisip mediu la fin grosier, usor prafos, cu ndesare medie, maroniu galbui ; 0,40 m - 0,50 m : nisip mediu grosier, cu elemente de pietris marunt, cu ndesare medie si culoare galbui - cenusie ; 0,90 m - 2,30 m (si > 2,30 m) : pietris marunt si mare +/- bolovanis, n masa de nisip grosier, galbui - cenusiu b). Exceptie face zona forajului F 10 GTH + 500 m amonte/aval, unde sub stratul de sol, ncepnd de la partea superioara spre cea inferioara, a fost in -tercepta urmatoarea succesiune litologica : 0,50 m : argila nisipoasa, maroniu galbuie, plastic consistenta la vr -toasa ; 1,10 m : nisip grosier, cu pietris marunt si mare, galbui rosietic, nde -sat ; 0,80 m (si > 0,80 m) : nisip grosier, cu pietris marunt si mare, galbui rosietic, usor consolidat, cu aspect de microconglomerat alterat 1.2. Versantul stng al rului Cerna Traseul drumurilor din versantul stng a rului Cerna, a fost studiat cu forajele F 2 GTH F 3 GTH F 8 GTH F 16 GTH F 17 GTH F 26 GTH si F 27 GTH, cu adncimi de 2,50 3,00 m. La suprafata, forajele au interceptat un strat de sol vegetal, format din material nisipos argilos, maroniu nchis negricios, cu o grosime de 0,00 - 0,40 m. a). In zona forajelor F 2 GTH si F 3 GTH, sub stratul de sol, ncepnd de la partea superioara spre cea inferioara, a fost intercepta urmatoarea succe -siune litologica : 0,30 m - 0,60 m : nisip grosier, slab argilos, cu elemente de pietris ma -runt si mare, maroniu cafeniu, cu ndesare medie ; 0,30 m - 1,90 m : nisip grosier, cu rare elemente de pietris marunt, cu ndesare medie si culoare galbui usor rosietica, la cenusiu - vinetie ; 0,00 m - 0,70 m : nisip grosier, cenusiu nchis, partial consolidat la baza (ultimii 10 15 cm) gresie microconglomeratica alterata ; 0,00 m - 1,30 m : (si > 1,30 m) : microconglomerat slab consolidat, constituita din pietris marunt si mare, n masa nisip grosier si de ciment cuartos, galbui maroniu, cu rubanari rosietice b). In zona forajelor F 16 GTH si F 17 GTH, sub stratul de sol, ncepnd de la partea superioara spre cea inferioara, a fost intercepta urmatoarea suc-cesiune litologica : 0,50 m - 0,60 m : nisip mediu grosier la grosier, galbui cenusiu, cu ndesare medie ; 0,50 m : nisip argilos - prafos, galbui cenusiu - vinetiu, cu incluziuni brun rosietice, plastic consistent la moale ;
15
Utilizarea datelor fr acceptul scris al autorului, se sanctioneaz conform prevederilor Legii.

UNIVERSAL CHALLENGER

1,10 m - 1,30 m : (si > 1,30 m) : nisip grosier, cenusiu - galbui, cu in -cluziuni brun rosietice, cu ndesare medie, acvifer c). In zona forajelor F 26 GTH si F 27 GTH, sub stratul de sol, ncepnd de la partea superioara spre cea inferioara, a fost intercepta urmatoarea suc-cesiune litologica : 0,70 m - 1,00 m : argila prafoasa, slab nisipoasa, neagra spre cafeniu maronie, cu rare incluziuni de carbonati, plastic vrtoasa la tare ; 1,30 m - 1,60 m : (si > 1,60 m) : nisip grosier, cenusiu nchis, partial consolidat la baza (ultimii 10 15 cm) gresie microconglomeratica alterata d). Exceptie face zona forajului F 8 GTH + 500 m amonte/aval, unde sub stratul de sol, ncepnd de la partea superioara spre cea inferioara, a fost in -tercepta urmatoarea succesiune litologica : 0,50 m : argila nisipoasa, maroniu nchis - cafenie, cu incluziuni brun rosietice, plastic vrtoasa la tare ; 0,60 m : argila prafoasa, slab nisipoasa, cu rare incluziuni de carbonati, neagra spre cafeniu maronie, plastic vrtoasa la tare ;

1,10 m (si >1,10 m) : argila prafoasa, slab nisipoasa, cafenie cenusie, cu frecvente incluziuni brun rosietice si maroniu rosietice (oxizi de Mn ?) 1.3. Versantul drept al rului Cerna Traseul drumurilor din versantul drept a rului Cerna, a fost studiat cu forajele F 6 GTH F 9 GTH F 11 GTH F 12 GTH si F 13 GTH, cu adncimi de 2,50 3,00 m. La suprafata, forajele au interceptat un strat de sol vegetal, format din material nisipos argilos, maroniu, cu elemente de pietris marunt si cu o grosime de 0,10 - 0,30 m. a). In zona forajelor F 6 GTH si F 9 GTH, sub stratul de sol, ncepnd de la partea superioara spre cea inferioara, a fost intercepta un orizont de nisip grosier, ndesat, galbui cu rubanari brun rosietice, cu frecvente elemente de pie-tris marunt si mare. De la adncimea de 1,80 m, forajele au interceptat un nivel de gresie slab cimentata, partial alterata. b). In zona forajelor F 11 GTH - F 12 GTH si F 13 GTH, sub stratul de sol, ncepnd de la partea superioara spre cea inferioara, a fost intercepta ur -matoarea succesiune litologica : 0,50 m - 0,70 m : argila nisipoasa, maroniu - galbuie, plastic vrtoasa la consistenta ; 1,10 m - 1,60 m : nisip grosier, slab argilos, cu elemente de pietris ma -runt si mare, galbui - rosietic, ndesat ; 0,30 m - 0,50 m : (si > 0,50 m) : nisip grosier, cu pietris marunt si mare, galbui rosietic, usor consolidat, cu aspect de microconglomerat alte -rat 1.4. Valea prului Taraia
16
Utilizarea datelor fr acceptul scris al autorului, se sanctioneaz conform prevederilor Legii.

UNIVERSAL CHALLENGER

Traseul drumurilor , ce jaloneaza valea prului Taraia, a fost studiat cu forajele F 23 GTH F 24 GTH si F 25 GTH, cu adncimi de 2,50 m. La suprafata, forajele au interceptat un strat de sol vegetal, format din material argilos nisipos, maroniu nchis, cu elemente de pietris marunt si cu o grosime de 0,00 - 0,30 m. Incepnd de la partea superioara spre cea inferioara, a fost intercepta urmatoarea succesiune litologica : 0,60 m - 1,00 m : argila prafoasa, maroniu negricioasa, plastic moale, foarte uda ; 0,15 m 0,40 m : nisip grosier, usor prafos, cenusiu vinetiu - galbui, cu ndesare redusa, acvifer ; 0,90 m - 1,65 m : (si > 1,65 m) : argila prafoasa, cenusiu vinetiu nchis, plastic moale, foarte uda 1.5. Versantul stng al prului Taraia Traseul drumurilor , care urmeaza versantul stng al prului Taraia, a fost studiat cu forajele F 20 GTH F 21 GTH si F 22 GTH, cu adncimi de 2,50 2,70 m. La suprafata, forajele au interceptat un strat de sol vegetal, format din material nisipos slab argilos, maroniu nchis, la galbui cenusiu, cu elemen-te de pietris marunt (zona forajului F 20 GTH) si cu o grosime de 0,00 - 0,30 m. a). In zona forajelor F 21 GTH si F 22 GTH, sub stratul de sol, ncepnd de la partea superioara spre cea inferioara, a fost intercepta urmatoarea succesiune litologica : 0,35 m - 0,50 m : argila prafoasa-nisipoasa, maroniu galbui - cenusie, cu rare incluziuni de carbonati, plastic vrtoasa la consistenta ; 1,90 m - 2,20 m : (si > 2,20 m) : argila prafoasa, slab nisipoasa, cenusiu vinetiu maronie, cu incluziuni brun rosietice, plastic vrtoasa, con -tractila b). Exceptie face zona forajului F 20 GTH + 500 m amonte/aval, unde sub stratul de sol, ncepnd de la partea superioara spre cea inferioara, a fost in -tercepta urmatoarea succesiune litologica : 1,20 m : nisip grosier, usor argilos, galbui - roscat ; 1,00 m (si >1,00 m) : pietris marunt si mare, n masa de nisip grosier, galbui cenusiu

Capitolul III HIDROGEOLOGIA REGIUNII SI PERIMETRULUI


Datele privind aspectele de ordin hidrogeologic din cadrul perimetrului au fost obtinute att din lucrarile de cercetare hidrogeologica si captare execu-tate anterior, ct si din observatiile noastre directe, efectuate cu prilejul execu -tiei forajelor geotehnice.
17
Utilizarea datelor fr acceptul scris al autorului, se sanctioneaz conform prevederilor Legii.

UNIVERSAL CHALLENGER

De la nceput trebuie fcut mentiunea c Subcarpatii Getici sunt putin studiati din punct de vedere hidrogeologic. Majoritatea forajelor executate an -terior n cuprinsul lor, au avut drept scop prospectiuni pentru zcminte mine -rale utile si doar cteva pentru alimentri cu ap. Caracterizarea din punct de vedere hidrogeologic a teritoriului comunei SLATIOARA s-a fcut pe baza observatiilor la teren asupra forajelor executate si puturilor trnesti spate n gospodriile localnicilor. n cuprinsul perimetrului cercetat se disting dou tipuri de acvifere : o acvifere freatice ; o acvifere de adncime

1. Acviferele freatice
Acviferele freatice cu nivel liber, sunt cantonate n formatiunile Holoce -nului, fiind constituite petrografic din nisipuri, pietrisuri si bolovnisuri. In functie de pozitia pe care o ocup fat de nivelul vilor deosebim : 1.1. Acvifere suprafreatice Sunt cantonate n depozite coluviale si proluviale, alcatuite din nisipuri, nisipuri argiloase, cu pietrisuri marunte si mari. Au fost puse n evident n puturile spate de localnici n gospodriile lor, pentru alimentarea cu ap. Acviferele suprafreatice sunt caracteristice versantilor si plaiurilor mai joase, fiind situate cu mult peste nivelul vilor. Sunt alimentate direct din pre -cipitatiile care cad n zon, prin infiltrarea acestora n orizonturile poros per -meabile. Au o capacitate de debitare redus, fiind sub influenta regimului plu -viometric. n perioadele de secet prelungit majoritatea fntnilor din satele si-tuate pe versanti seac aproape complet. Nivelul hidrostatic, n momentul efecturii observatiilor la teren (ncepu-tul lui decembrie 2006), avea valori cuprinse ntre 1,2 1,4 m, pe alocuri mult mai cobort, functie de cota terenului unde a fost spat fntna si de strati -ficatia acestuia. 1.2. Acviferul freatic propriu zis Este cantonat n depozite grosiere, reprezentate prin nisipuri, pietrisuri si bolovnisuri, fiind pus n evident att de puturile trnesti spate n lunca si terasa rului Cerna, ct si de izvoarele care apar la baza malului stng al albiei majore. Adncimea la care se gseste acest acvifer este de 6 10 m, functie de cota terenului fat de albia rului. Este delimitat n baz de un strat argilos sau marnos impermeabil, iar la partea superioar de suprafata piezometric, suprafat care sufer fluctuatii determinate de regimul pluviometric si de nive-lurile hidrologice ale rului. Din punct de vedere hidrochimic apele freatice sunt precumpnitor bi -carbonat calcic, rareori ntlnindu-se si tipul bicarbonat calcic - magnezian 2. Acvifere de adncime Observatiile directe efectuate asupra forajelor hidrogeologice din veci -natatea zonei de interes, coroborate cu datele hidrogeologice din surse proprii si din literatura de specialitate, evidentiaza faptul ca n zona situata la sud de teritoriul comunei SLATIOARA, se poate vorbi
18
Utilizarea datelor fr acceptul scris al autorului, se sanctioneaz conform prevederilor Legii.

UNIVERSAL CHALLENGER

de mai multe complexe acvifere (dintre care patru sunt mai importante), ncepnd chiar de la suprafata terenu -lui, toate fiind legate de nivelele poros-permeabile apartinnd Neogenului, res-pectiv Romanianului si Dacianului si formatiunilor pleistocene (strate -le de Cndesti).

Capitolul IV CARACTERIZAREA GEOTEHNICA A AMPLASAMENTULUI


Pentru clarificarea naturii si caracteristicilor litologice a pmnturilor din cadrul amplasamentului comunei SLATIOARA au fost executate 27 foraje de cercetare geotehnica (coloanele litologice), cu adncimi de 2,50 - 3,00 m. La observatiile obtinute din forajele cu caracter geotehnic, sau adugat si observatiile efectuate la suprafat, ntr-o serie de deschideri naturale s-au antropomorfe existente n cadrul perimetrului studiat. Interpretarea datelelor obtinute din lucrrilor executate, a permis indivi -dualizarea din punct de vedere fizico mecanic a formatiunilor interceptate, realizndu-se proiectia n plan vertical a structurii geologice geotehnice din cadrul amplasamentelor studiate. Din descrierea lucrarilor executate, rezult c n cuprinsul amplasa -mentului de interes predomina rocile acoerente (necoezive si pseudocoezive), reprezentate prin depozite aluviale apartinnd luncii si terasei rului Cerna, depozite coluviale (pietrisuri, nisipuri grosiere la mediu, slab argiloase sau/si prafoase, nisipuri grosiere si pietrisuri cu diverse granulometrii) si pamnturi coerente (coezive), reprezentate prin : argile prafoase si argile prafoase ni -sipoase, nisipuri argiloase etc. La acestea se mai adauga roci cu diverse gra -de de consolidare, cum sunt pachetele de gresii, microconglomerate si subor-donat tufuri vulcanice, care afloreaza n versantul stng al rului Cerna (vezi foto din CD ul anexat). Descrierea amnuntit a petrotipurilor determinate n cadrul zonei de amplasament este prezentat detaliat n capitolul geologia amplasamentului. In contextul obiectivelor care urmeaza a fi realizate, respectiv: statia de epurare si reteaua de colectare - transport, n cadrul complexului petrografic de la suprafata amplasamentului, au fost separate nivelele de interes pentru executarea fundatiilor si anume :

1. Amplasamentul retelei de drumuri si canalizare


1.1. Zona de lunca si terasa a rului Cerna si baza versantlor In zona traseului drumurilor au fost interceptate mai multe tipuri de pamnturi, n functie de morfologia terenului, aspect care ne conduce la necesitatea de a face o diferentiere a acestora. a). In cea mai mare partea a comunei (forajele F 1 GTH - F 4 GTH F 5 GTH F 14 GTH F 15 GTH F 19 GTH), principalele caracteristici geotehnice ale nivelului de fundare sunt :
PRINCIPALII PARAMETRI GEOTEHNICI DE CALCUL

19
Utilizarea datelor fr acceptul scris al autorului, se sanctioneaz conform prevederilor Legii.

UNIVERSAL CHALLENGER
DENUMIRE NIVEL Cfrecare
roca/ beton

Greutate specigica kN/m3-

- -

Coeficient de deformatie laterala - -

Adincimea de fundare - n m -

Unghiul frecare interna

Presiunea convent.

- 380 430

- kPa -

Nisip mediu grosier, cu elemente de pietris marunt, cu ndesare medie

18,0 19,0

0,50

0,27

1,00

450

b). In zona forajului F 10 GTH + 500 m amonte/aval, principalele carac -teristici geotehnice ale nivelului de fundare sunt :
DENUMIRE NIVEL PRINCIPALII PARAMETRI GEOTEHNICI DE CALCUL Unghiul Cfrecare
roca/ beton

Greutate specigica kN/m3-

- 0,50

Coeficient de deformatie laterala - -

Adincimea de fundare - n m -

frecare interna

Presiunea convent.

- 38 430
0

- kPa 450

Nisip mediu grosier, cu elemente de pietris marunt, ndesat

18,0 19,0

0,27

1,00

1.2. Versantul stng al rului Cerna In zona traseului drumurilor au fost interceptate mai multe tipuri de pamnturi, n functie de morfologia terenului, aspect care ne conduce la necesitatea de a face o diferentiere a acestora. a). In zona forajelor F 2 GTH si F 3 GTH, principalele caracteristici geo -tehnice ale nivelului de fundare sunt :
DENUMIRE NIVEL PRINCIPALII PARAMETRI GEOTEHNICI DE CALCUL Unghiul Cfrecare
roca/ beton

Greutate specigica kN/m3-

- -

Coeficient de deformatie laterala - -

Adincimea de fundare - n m -

frecare interna

Presiunea convent.

- 380 430

- kPa -

Nisip mediu grosier, cu rare ele -mente de pietris marunt si mare, cu ndesare medie

18,0 19,0

0,50

0,27

1,00

450

b). In zona forajelor F16 GTH si F17 GTH, principalele caracteristici geo -tehnice ale nivelului de fundare sunt :
DENUMIRE NIVEL PRINCIPALII PARAMETRI GEOTEHNICI DE CALCUL Unghiul Cfrecare
roca/ beton

Greutate specigica kN/m3-

- 0,30

Coeficient de deformatie laterala - -

Adincimea de fundare - n m -

frecare interna

Presiunea convent.

- 180 250

- kPa 150 -200

Nisip argilos - prafos, plastic consistent la moale

19,0 19,8

0,30

1,00

20
Utilizarea datelor fr acceptul scris al autorului, se sanctioneaz conform prevederilor Legii.

UNIVERSAL CHALLENGER

c). In ale nivelului

zona forajelor F26 GTH si F27 GTH, principalele caracteristici geo -tehnice de fundare sunt :
PRINCIPALII PARAMETRI GEOTEHNICI DE CALCUL Unghiul Cfrecare
roca/ beton

DENUMIRE NIVEL

Greutate specigica kN/m3-

- -

Coeficient de deformatie laterala - -

Adincimea de fundare - n m -

frecare interna

Presiunea convent.

- 150 200

- kPa -

Argila prafoasa, slab nisipoasa, cu rare incluziuni de carbonati, plastic vrtoasa la tare

19,0 19,8

0,30

0,35

1,00

300 - 350

d). In zona forajului F 8 GTH + 500 m amonte/aval, principalele caracte-ristici geotehnice ale nivelului de fundare sunt :
DENUMIRE NIVEL PRINCIPALII PARAMETRI GEOTEHNICI DE CALCUL Unghiul Cfrecare
roca/ beton

Greutate specigica kN/m3-

- 0,30

Coeficient de deformatie laterala - -

Adincimea de fundare - n m -

frecare interna

Presiunea convent.

- 150 230

- kPa 350

Argila nisipoasa, plastic vrtoasa la tare

19,0 19,8

0,35

1,00

1.3. Versantul drept al rului Cerna In zona traseului drumurilor au fost interceptate mai multe tipuri de pamnturi, n functie de morfologia terenului, aspect care ne conduce la necesitatea de a face o diferentiere a acestora. a). In zona forajelor F 6 GTH si F 9 GTH, principalele caracteristici geo -tehnice ale nivelului de fundare sunt :
DENUMIRE NIVEL PRINCIPALII PARAMETRI GEOTEHNICI DE CALCUL Unghiul Cfrecare
roca/ beton

Greutate specigica kN/m3-

- -

Coeficient de deformatie laterala - -

Adincimea de fundare - n m -

frecare interna

Presiunea convent.

- 380 430

- kPa -

Nisip grosier, ndesat, cu frec -vente elemente de pietris marunt si mare

17,5-18,0

0,50

0,27

1,00

450

b). In zona forajelor F 11 GTH - F 12 GTH si F 13 GTH, principalele ca -racteristici geotehnice ale nivelului de fundare sunt :
DENUMIRE NIVEL PRINCIPALII PARAMETRI GEOTEHNICI DE CALCUL Unghiul Cfrecare
roca/ beton

Greutate specigica kN/m3-

- -

Coeficient de deformatie laterala - -

Adincimea de fundare - n m -

frecare interna

Presiunea convent.

- 380

- kPa -

Nisip grosier, slab argilos, cu ele -mente

18,0

21
Utilizarea datelor fr acceptul scris al autorului, se sanctioneaz conform prevederilor Legii.

UNIVERSAL CHALLENGER
de pietris marunt si mare 19,0 0,50 0,27 1,00 430 450

1.4. Valea prului Taraia Traseul drumurilor , care jaloneaza valea prului Taraia, a fost studiat cu forajele F 23 GTH F 24 GTH si F 25 GTH, iar principalele ca -racteristici geotehnice ale nivelului de fundare sunt :
DENUMIRE NIVEL PRINCIPALII PARAMETRI GEOTEHNICI DE CALCUL Unghiul Cfrecare
roca/ beton

Greutate specigica kN/m3-

- 0,20

Coeficient de deformatie laterala - -

Adincimea de fundare - n m -

frecare interna

Presiunea convent.

- 100 200

- kPa 150 -200

Argila prafoasa, plastic moale

19,0 19,8

0,42

0,90

1.5. Versantul stng al prului Taraia In zona traseului drumurilor au fost interceptate mai multe tipuri de pamnturi, n functie de morfologia terenului, aspect care ne conduce la necesitatea de a face o diferentiere a acestora. a). In zona forajelor F 21 GTH si F 22 GTH, principalele caracteristici geotehnice ale nivelului de fundare sunt :
DENUMIRE NIVEL PRINCIPALII PARAMETRI GEOTEHNICI DE CALCUL Unghiul Cfrecare
roca/ beton

Greutate specigica kN/m3-

- -

Coeficient de deformatie laterala - -

Adincimea de fundare - n m -

frecare interna

Presiunea convent.

- 150 200

- kPa -

Argila prafoasa, slab nisipoasa, cu rare incluziuni de carbonati, plastic vrtoasa, contractila

19,0 19,8

0,30

0,35

1,00

300 - 350

b). In zona forajului F 20 GTH + 500 m amonte/aval, principalele caracteristici geotehnice ale nivelului de fundare sunt :
PRINCIPALII PARAMETRI GEOTEHNICI DE CALCUL Unghiul Cfrecare
roca/ beton

DENUMIRE NIVEL

Greutate specigica kN/m3-

- -

Coeficient de deformatie laterala - -

Adincimea de fundare - n m -

frecare interna

Presiunea convent.

- 380 430

- kPa -

Pietrisuri marunte si mari, n ma-sa de nisip grosier si ndesare medie

17,5-18,0

0,50

0,27

1,00

450

Adncimea medie de nghet n aceast zon este de 0,80 - 0,90 m, iar cea de amplasare a conductelor este 1,00 m.
22
Utilizarea datelor fr acceptul scris al autorului, se sanctioneaz conform prevederilor Legii.

UNIVERSAL CHALLENGER

Conform normelor de deviz pentru lucrrile de terasamente (Ts), dup nivelul de comportare la spat, pmnturile din amplasamentul constructiei proiectate se ncadreaz n urmtoarele categorii de trie :
Categoria de teren dupa modul de comportare la sapat Manual Mecanizat Cu Excava Motolopata, tor. Buldozer screper cazma, cu tract. tarnacop usor I I I mijlociu I I I tare II II F. tare II II -

Nr. crt. 1. 2. 3. 4.

DENUMIREA PAMANTULUI Pamnt vegetal Nisip argilos cu pietris Nisip cu pietris Argila (n general )

Capitolul V CONCLUZII
Din analiza elementelor cadrului natural si al rezultatelor cercetarilor geologice si geotehnice, se desprind urmatoarele concluzii : 1. Din punct de vedere geomorfologic, zona Rmnicu Vlcea si implicit amplasamentul comunei SLATIOARA, este situata la sud de contactul dintre unitatea montana a Carpatilor Meridionali cu dealurile subcarpatice, care re -prezinta o subunitate a Subcarpatilor (muscelelor) getici dintre Olt si Bistrita Oltului (Bistrita Vlcii), cunoscuta sub denumirea de Subcarpatii Vlcii Administrativ, teritoriul comunei SLATIOARA apartine de judetul Vlcea, fiind situat la cca 33,0 km nord - vest de municipiul Rmnicu Vlcea. Accesul spre comuna SLATIOARA se face pe drumul national DN 64 A, Rmnicu Vlcea Tg. Jiu (vezi harta din pag. 5). Terenurile pe care vor fi amplasate statia de epurare si reteaua de co -lectare a apelor uzate se aflata n proprietatea Primariei din SLATIOARA (dome-niul public). 3. Geologia amplasamentelor a fost clarificata prin executia unui numar de 27 foraje de cercetare geotehnica, cu adncimi de la 2,50 m la 3,00 m (vezi cartarile desfasurate). Informatiile rezultate din forajele executate, coroborate cu datele prelu -ate din deschideri naturale, pun n evidenta existenta la partea superioara a amplasamentului, a unor depozite cu caracter coluvial - deluvial proluvial, alcatuite din mai multe nivele petrografice
23
Utilizarea datelor fr acceptul scris al autorului, se sanctioneaz conform prevederilor Legii.

UNIVERSAL CHALLENGER

(nivele

de

pamnturi), avnd carac -teristici mineralogice, petrografice si de componenta asemanatoare.

4. Din punct de vedere hirogeologic, teritoriul comunei SLATIOARA se ca -racterizeaz prin prezenta a dou tipuri de acvifere : acvifere freatice si acvifere de adncime. Intinderea orizonturilor acvifere freatice este n strnsa legatura cu uni -tatea morfologica n care se dezvolta, fiind limitate de suprafata de raspndire a terasei si luncii rului Cerna. Structura terasei si luncii, alcatuita dintr - o al-ternanta de strate de nisipuri si pietrisuri, cu o dispunere monoclinala, permite infiltrarea apelor si deplasarea lor pe directia VNV - ESE. In lunca rului Cerna, adncimea la care se gseste acest acvifer este de 6 10 m, functie de cota terenului fat de albia rului. Este delimitat n ba -z de un strat argilos sau marmos impermeabil, iar la partea superioar de suprafata piezometric, suprafat care sufer fluctuatii determinate de regimul pluviometric si de nivelurile hidrologice ale rului. In general, ariile ocupate de cmpul nalt sunt lipsite de acumulari fre -atice permanente, n acest caz fiind vorba doar de nivele suprafreatice, care sunt strns legate de regimul precipitatiilor. Din punct de vedere fizicochimic apele sunt bicarbonatate calcice, po-tabile n foarte mica masura, aspect care face necesara tratarea lor. 5. Din punct de vedere geotehnic, conform STAS 3300/285, pamnturile descrise se ncadreaza n categoria terenurilor Bune n cazul fundarilor di -recte. Descrierea detaliata a caracteristicilor si parametrilor fizico mecanici, determinati pe pamnturile interceptate n cadrul zonei de amplasament, este prezentat detaliat n capitolul IVCaracterizarea geotehnica a amplasamentului. 6. Din punct de vedere seismic, amplasamentul cercetat se ncadreaza n zona D , Ks = 0,16 iar perioada de colt este Tc = 1,0 sec (P100/92). In conformitate cu harta privind macrozonarea seismica a teritoriului Romaniei (STAS 11100/1-77) seismicitatea zonei n care se situeaza teritoriul comunei SLATIOARA este de gradul VII (MSK). Adncimea de nghet pentru aceasta zona este de 0,80 0,90 m, n conformitate cu STAS 6054/77. 7. Avnd n vedere indicele relativ redus de coeziune al pamnturilor ce al -catuiesc orizontul de fundare din terasa rului Cerna, dar si din unele zone mai nalte, se recomanda ca pe parcursul executiei excavatiilor pentru statia de epurare, sa se prevada masuri tehnice corespunzatoare de sustinere a pe-retilor acestora, pentru evitarea accidentelor tehnice si umane.

Prezentul studiu a fost elaborat numai pentru obiectivul

Modernizare drumuri satesti si comunale , extinderea


retelei de apa ,colectare ape uzate si statie de epurare
Utilizarea datelor fr acceptul scris al autorului, se sanctioneaz conform prevederilor Legii.

24