1.

Definitie
Perdele forestiere – formatiuni de vegetatie forestiera, cu lungimi diferite, inguste, avand
distante diferite unele fata de altele, avand ca scop: protejarea de factorii vatamatori si creand
un mediu estetic.

Caracteristici structurale ale perdelelor forestiere de protecție

a. Inaltimea- cel mai important factor care determina marimea perdelei, formata din mai
multe randuri, rândul cu cei mai înalţi arbori determină înălţimea perdelei

- in partea expusa, reduce viteza vantului, avand distanta de 2-5 ori cu inaltimea perdelei
- in partea din spatele perdelei se produce pana a 20-30 inaltime
b. Densitatea- raportul dintre suprafata ocupata de arbori si arbusti in sectiune longitudinala
si suprafata totala a sectiunii.
- o perdea cu densitatea de 40-60% ofera protectie si prevenirea eroziunii solului
- o perdea cu densitatea de 25-35% ofera distributie uniforma a zapezii pe suprafetele agricole
dar nu asigura prevenirea eroziunii
- o pondere de 60 80% ofera retinerea zapezii
Cresterea randurilor si plantarea puietilor la distante mici pe rand impiedica patrunderea
vantului
c. Orientarea- cele mai eficiente perdele sunt orientate in unghi drept fata de vantul
predominant, forma si scopul fiind unice in functie de obiectivele dorite
- protectia nu este egala pentru toate suprafetele acolo unde vantul isi schimba directia
-cea mai buna solutie- realizarea unor retele de perdele cu orientari si directii diferite asigurand
protejarea terenurilor
d. Lungimea – determinata de suprafata totala a terenurilor protejate
-cea mai eficienta perdea este cea cu latimea continua
- daca exista goluri deminte “ culoare”, absorb directia vantului, nu isi mai exercita functiunile.
-accesul- amplasat oblic, astfel incat sa reduca intensitatea vantului
e. Latimea- variaza de la 5-10m( perdele secundaresituate pe campii) la 100-200m
( perdele de protectie pentru localitati)

2. Criterii utilizate la stabilirea zonelor în care este necesară crearea perdelelor

forestiere de protecție

a. Criterii climatice- factori determinanti antropici si climatici

- pentru necesitatea perdelelor treb sa se tina seama de regiunile si
precipitatiile maxime si reduse
- determinarea regiunilor cu climat uscat din tara si tipurile de sol
- regiunile supuse uscaciunii periodice se tine cont de datele statisice
ale factorilor
-taria si frecventa vanturilor- vanturi vatamatoare in perioade uscate si fierbinti, pierderea
umiditatii prin evapotranspiratia veg
-vanturi puternice/ furtunile- spulbera zapada si erodeaza stratul
fertil solului
- gradul de uscaciune – determinat de cantitatea de precipitatii si intensitatea evapotranspiratiei
- depinde de temperatura, curentii de aer, vanturile uscate
-stabilirea regiunilor cu risc de desertificare pe baza formulelor climatice ( Sistemul climatic al
lui Kooper, Indicele de arditate Emm De Martonne si R. si Paffay, Coeficientul hidrotehnic
propus de Seleaninov)

b. Criteriul hidrologic- determina zonele cu risc ridicat de desertificare si seceta prin:

-densitatea retelei hidraulice ( instalarea perdelelor cand densitatea este redusa)
-ex: Campia Romana, Dobrogea
-deficitul de apa (introducerea sistemelor de irigare care reprezinta un beneficiu pentru perdele)
c. criteriul pedologic pentru instalarea perdelelor se tine cont de:
- soluri cu capacitate buna de apa accesibila-moderat vulnerabile la seceta (teren plan),
vulnerabile la seceta (teren in panta)-soluri predominante: kostonozionuri, cernoziomuri(argile,
cambiu preluvosoluri)- si soluri cu capacitate mica de apa accesibila, textura grosiera, la
aluvisolui, litosoluri, vertosoluri- si putin vulnerabile la seceta, sol cu apa freatica la mica
adancime ,textura mijlocie si fina(cernoziomurile freatice umede, soluri gleice, aluviosoluri)
Aceste soluri sunt intalnite in Romania in S-E in care sunt recomandatre perdele
d.criteriu legat de obiectivele de protectie
-perdelele de protectie a campului au scop de diminuare a secetei asupra culturilor agricole si
asupra efectelor negative ale vanturilor puternice
-sunt impuse in zonele: regiuni cu precipitatii reduse/suficiente pentru dezvoltarea culturii
agricole
Regiuni cu climat uscat
Regiuni supuse periodic uscaciunii
Regiuni in prezenta vanturilor de frecvente mari
Perdele pentru protectia cailor de transport
-amplasarea paralela cu caile de transport pentru protectia impotriva viscolului si
inzapezirii, aici intra: drumuri nationale, judetene, comunale, cai ferate
Perdele pentru protejarea asezarilor omenesti
-sunt pentru localitatile lipsite de paduri si afectate de vanturi puternice invecinate de
spatii agricole
Perdelele pentru stavilirea spulberarii nisipurilor
-necesare pentru zonele ocupate de nisipuri(Moldova, S oltenia, baragan, campia
tecuciului, marea neagra)
Perdele pentru prevenirea eroziunii
-folosite pentru terenuri in panta lipsite de vegetatie permanenta
Perdele pentru protejarea acumularilor de apa
-sunt necesare in zona de campie acolo unde lipsesc cursurile de apa sau daca exista ele
sunt cu debit redus, protejarea vailor de tasare alimentate din apa freatica aflate la
suprafata
 3. Functii

-beneficii ecologice, sociale si economice

-imbunatatirea conditiilor microclimatice (reducerea luminii directe si a celei reflectate, a
amplitudinii termice diurne, a temperaturii, a vitezei vantului, retinerea zapezii, a
umiditatii)
-imbunatatirea conditiilor de crestere si dezvoltare a culturilor agricole (distanta egala de
20-30 ori cu inaltimea perdelei pe partea adapostita si de 5-12 ori cu inaltimea perdelei pe
partea expusa)
-cresterea conditiilor de fertilizare si conservarea solului-reducerea eroziunii si a
scurgerilor de apa pe panta, imbunatatirea solului in humus, nutrienti
-cresterea productiei lemnoase si de produse accesorii
-sporirea suprafetelor impadurite
-protectia obiectivelor economice sociale si a cailor de comunicatii
-conditii pentru fauna locala
-cresterea biodiversitatii
-ameliorarea stocului de carbon
- imbunatatirea peisajului
-reducerea gradului de poluare si de ionizare in aer
-reducerea zgomotelor
-imbunatatirea sanatatii oamenilor

4. Amplasarea perdelelor forestiere de protective

-pentru amplasare trebuie sa se tina cont de:relief, clima, roca mama, sol, cursuri de
apa(canale, iazuri, bazine de acumulare),mod de folosinta, obiective economice, sociale
si cai de comunicatii, de orientare si distanta dintre perdele (in profil longitudinal)
-de obicei sunt amplasate pe marginea tarlalelor si a parcelelor agricole pentru a nu
stanjenii desfasurarea activitatilor pentru agricultura
-cea mai indicate forma e cea in unghi alungit, mai pot fi si altele:trapez, paralalelogram
cu unghi de 90 grade sau forme poligonale lipsite de unghi ascutit
-atunci cand in anumite situatii exista suprafete intinse de tarlale pe langa perdelele
principale se introduce altele intermediare in interiorul tarlalei
-pe versantii mai mici de 200 m (stepa) si mai mici de 300 m(silvostepa) sunt introduse 2
perdele, una pe coama versantului si cealalta la marginea inferioara a versantului
-pe versantii lungi cu panta uniforma pe langa cele 2 mentionate mai sus, se adauga si
cele intermediare
- pe terenuri ondulate cu pante variate si lungi, amplasarea se face in profil transversal

Amplasarea perdelelor forestiere de protective a acumularilor de apa

-doua feluri de perdele aici:
1. pentru ameliorarea conditiilor hidrometeorologice si fixarea malului-perdea de
protective de tip antierozional si filtrant cu latimea de 12-15m la distanta de 20m fata de
marginea apei
2. pentru evitarea colmatarii bazinului, de apararea digului-perdele plantate in partea
dinspre apa ½ perdele paralele cu latime de 40-60m cu specii de talie mare si nr mare de
arbusti rezistenti la inundatii

Amplasarea perdelelor forestiere pentru protectia obiectivelor sociale, economice si a

localitatilor
-perdelele reprezinta un efect benefic pentru parcurile de agrement si odihna din jurul
localitatii pe laturile expuse vantului
-distantele de la marginea fondului construit trebuie sa aiba 40m pana la perdea
-pentru blocarea inzapezirea locuintelor si strazilor, distanta nu trebuie sa fie mai mica de
40 m

Amplasarea perdelelor forestiere pentru mijloacele de transport impotriva inzapezirilor

-stabilirea zonei se face in legatura cu departamentele care detin situatia producerii a
fenomenului de inzapezire (ministerul de transporturi)
-pe teren orizontal perdelele sa fie situate la 50m fata de caile de transport
-pe versanti sa fie situate pe curba de nivel la cel putin 50m deasupra cailor de
comunicatii:
-perdele total acumulatoare-perdelele late acumuleaza in interiorul lor intreaga
cantitate de zapada transportata de vant
-amplasare: marginea santului/debleului caii de
transport in partea din care sufla vanturile
-zapada se acumuleaza in interiorul si in afara
perdelei (15-35m de la marginea santului)
- in cazurile in care nu se afecteaza suprafata
agricola, protectia cailor de transport se face prin cate 1-2 randuri de garduri vii, 2 randuri
de arbore, 15-20m distanta fata de marginea caii
-perdele partial acumulatoare (5-7 randuri cu latimea de 10-15m)
-deschideri/intreruperi: ofera accesul masinilor, au dispozitie oblica fata de
directia vanturilor
-unde exista limite fonice/stalpi de inalta tensiune se planteaza specii cu inaltimi
joase