Universitatea de Științele Vieții „Regele Mihai I” din Timișoara

Facultatea de Inginerie și Tehnologii Aplicate

Specializarea: Management forestier
Disciplina: Sisteme agro-silvice

Perdelele forestiere de protecție din România

Îndrumător:
Conf. univ. dr. Cristea Teodor
Masterand:
Udrescu Maria-Adelina

2024
 Cuprins:
Introducere
Efectul perdelelor forestiere de protecţie în agricultură
Eficienţa economică a perdelelor forestiere de protecţie a câmpului
Venitul realizat din exploatarea masei lemnoase și a fructelor
Problema creării unui sistem naţional de perdele forestiere de protecţie în ţara
noastră
Scurt istoric
Bibliografie
 Introducere

Puțini știu că România a fost pionier în domeniul „împerdeluirii”.

Specialiștii spun că primele lucrări au fost făcute în 1880, iar cea mai mare plantare
de perdele de protecție a avut loc începând cu 1902: timp de 5 ani s-au plantat nu
mai puțin de 500 de kilometri în sudul Olteniei, la Sadova, în jurul fermelor,
tarlalelor și pe marginile drumurilor. Până în anul 1947 fuseseră plantate peste
1000 de hectare, pentru ca, până în anul 1960, să fie plantate circa 5000 hectare,
din care 3.350 în zona limitrofă canalului Dunăre-Marea Neagră (în prima etapă de
construcţie a acestuia) pentru protejarea unei suprafeţe de aproape 1 milion de
hectare. Datele apar în lucrarea semnată de regretatul academician Victor Giurgiu,
„Cercetări ştiinţifice şi realizări practice în domeniul perdelelor forestiere de
protecţie în România”, apărută în 1995.
Potrivit Revistei de silvicultură și cinegetică, publicație editată de Institutul
de Cercetări şi Amenajări Silvice – Staţiunea Braşov, țara noastră deţine prioritatea
pe plan mondial, fiind prima în care a fost elaborat (în 1906), un plan de
„împerdeluire” a unei mari zone – întreg Bărăganul, până în judeţul Brăila.

Perdele forestiere – formatiuni de vegetatie forestiera, cu lungimi diferite,

inguste, avanddistante diferite unele fata de altele, avand ca scop: protejarea de
factorii vatamatori si creandun mediu estetic.
Caracteristici structurale ale perdelelor forestiere de protecție.
Inaltimea
- cel mai important factor care determina marimea perdelei, formata din mai
multe randuri, rândul cu cei mai înalți arbori determină înlțimea perdelei
-in partea expusa, reduce viteza vantului, avand distanta de 2-5 ori cu
inaltimea perdelei
 - in partea din spatele perdelei se produce pana a 20-30 inaltime
Densitatea
-raportul dintre suprafata ocupata de arbori și arbuști in sectiune
longitudinala si suprafata totala a sectiunii.
- o perdea cu densitatea de 40-60% ofera protectie si prevenirea eroziunii
solului
- o perdea cu densitatea de 25-35% ofera distributie uniforma a zapezii pe
suprafetele agricole dar nu asigura prevenirea eroziunii
-o pondere de 60-80% ofera retinerea zapezii
Cresterea randurilor si plantarea puietilor la distante mici pe rand impiedica
patrunderea vantului
Orientarea
- cele mai eficiente perdele sunt orientate in unghi drept fata de vantul
predominant
, forma si scopul fiind unice in functie de obiectivele dorite
- protectia nu este egala pentru toate suprafetele acolo unde vantul isi
schimba directia
-cea mai buna solutie - realizarea unor retele de perdele cu orientari si
directii diferite asigurand protejarea terenurilor
Lungimea
–determinata de suprafata totala a terenurilor protejate
-cea mai eficienta perdea este cea cu latimea continua
- daca exista goluri deminte 'culoare', absorb directia vantului, nu isi mai
exercita functiunile.
-accesul- amplasat oblic, astfel incat sa reduca intensitatea vantului
 Latimea
-variaza de la 5-10m( perdele secundare situate pe campii) la 100-200m
( perdele de protectie pentru localitati)

Efectul perdelelor forestiere de protecţie în agricultură

Efectul principal al perdelelor asupra culturilor îl reprezintă modificarea
microclimatului în suprafaţa protejată. La rândul său, acesta influenţează raportul
dintre plantă şi regimul hidric. Modificarea microclimatului se realizează, în
primul rând, prin reducerea de către perdele a vitezei şi intensităţii vântului, cu
efect determinant asupra cantităţii şi modului de aşezare a zăpezii pe suprafaţa
protejată în timpul iernii şi asupra procesului de evaporare a apei din sol în timpul
sezonului de vegetaţie.
În plus, la adăpostul perdelelor are loc o depunere mai afânată a zăpezii,
tasarea fiind cu până la 20% mai redusă . Ca urmare, se reduce cu până la 45%
adâncimea de îngheţ a solului, se prelungeşte cu circa 12 zile perioada de topire a
zăpezii (deci creşte capacitatea de infiltrare a apei în sol), dezgheţul complet al
solului are loc cu 11 zile mai devreme (şi începe de jos în sus) decât în absenţa
zăpezii.
În ce priveşte influenţa asupra evaporării apei din sol, cercetări efectuate în
ţara noastră au arătat că, în stratul de sol de 0-140 cm adâncime, umiditatea este cu
27 % primăvara şi cu 13 % vara mai mare decât în câmpul neprotejat.
Urmare a acestor influenţe, conţinutul de apă din sol atinge un plus de cca.
1200 m3 apă la ha consumul util al culturilor agricole ajungând la 2/3 din totalul
rezervei de apă din sol.
Sunt mult mai multe efectele influenţei exercitate de perdelele forestiere
asupra vântului:
 • evitarea spulberării stratului superior de sol, uneori cu semănături, în
iernile fără zăpadă, perdelele reducând cu până la 43% intensitatea procesului de
deflaţie
• ameliorarea regimului termic al solului şi aerului, ceea ce influenţează
pozitiv productivitatea plantelor, ceea ce se concretizează în germinarea mai rapidă
a seminţelor, o ramificare mai rapidă şi mai bogată a sistemului radicelar al
plantelor cultivate
• sporirea numărului de plante la unitatea de suprafaţă, o mai mare înălţime a
plantelor, o mai mare producţie de masă uscată
• evitarea culcării culturilor în timpul sezonului de vegetaţie, în special a
celor de foioase, fenomen care îngreunează şi scumpeşte mult lucrările de recoltare
şi, chiar reduce mărimea recoltei.

Eficienţa economică a perdelelor forestiere de protecţie a câmpului

Rezultatul tuturor celor expuse îl constituie sporurile de recolte ce se
realizează pe terenurile protejate de perdele. Nu putem să nu fim impresionaţi de
capacitatea de sinteză a celui care a fost Marele Marin Drăcea, care spunea în 1937
„…însumând diferenţele de recoltă sub influenţa perdelelor, pe perioade mai lungi
care cuprind ani secetoşi, mijlocii şi buni în stepa dintre benzi se realizează un plus
de recoltă de 16-25% faţă de stepa deschisă”. Singură această afirmaţie ar fi
suficientă pentru a exprima eficienţa economică a perdelelor forestiere de protecţie
a câmpului.

Venitul realizat din exploatarea masei lemnoase și a fructelor

Perdelele forestiere sunt folosite pentru protecţia viilor, livezilor, culturilor
de legume, şi a fermelor zootehnice. La vie, perdelele măresc producţia medie pe
butuc, măresc numărul de coarde de rod, sporesc procentul de prindere şi
menţinere la noile plantaţii.
Mai trebuie luat în considerare și venitul realizat din valorificarea
materialului lemnos ce se obţine în urma lucrărilor de îngrijire, rărire şi exploatare
a perdelelor, din valorificarea fructelor de pădure ce se obţin, încă de la vârste
tinere de la speciile pomicole ce se introduc în rândurile marginale ale perdelelor şi
a altor produse suplimentare ce se pot obţine (apicultură, plante medicinale etc.).
În ce priveşte producţia de material lemnos, un studiu arată că fiecare
kilometru de perdea furnizează, în Danemarca, 215 m3 lemn, din care 2/3
reprezintă lemn de lucru. În Italia, exploatarea, la vârsta de 10 ani, a unui hectar de
perdea de plop aduce un venit ce depăşeşte de peste 9 ori valoarea investiţiilor de
creare a perdelei respective. Iar cele peste 54 mii mile (97 mii km) perdele din
statul Kansas aveau peste 1 milion m3 lemn pe picior.
O lucrare din 1953 menționa că perdelele din Bărăgan sau Dobrogea au
furnizat, la fiecare kilometru lungime, în medie 7,5 tone corcoduşe, 1,3 tone
piersici, 1,4 tone caise, 1,2 tone vişine, câte 0,5 t măceşe, coacăze roşii etc.
Avantaje şi dezavantaje ale perdelelor forestiere de protecţie

Există şi păreri care subliniază anumite dezavantaje ale perdelelor forestiere

de protecţie a câmpului, precum:
• ocuparea unei anumite părţi din suprafaţa agricolă;
• îngreunarea prelucrării solului în imediata apropriere a perdelei, ca urmare
a depunerii aici a unei mai mari cantităţi de zăpadă şi, deci, a topirii mai târzii a
acesteia şi a zvântării terenului faţă de restul câmpului protejat;
• perdelele sunt gazde ale unor insecte şi animale mici dăunătoare culturilor
agricole. Referitor la aceste obiecţiuni, FAO menţiona în 1962 că „aceste obiecţii
sunt parţial fondate, însă ele sunt în mod evident afectate de prejudecăţi”, iar un alt
autor preciza că acestea reprezintă „argumentul minţilor leneşe”.
Numeroși specialiști subliniază modificările substanţiale ce se produc, sub
influenţa perdelelor, în mediul înconjurător al zonei, respectiv crearea unui habitat
favorabil pentru numeroase specii de păsări şi animale sălbatice, ameliorarea stării
sanitare a mediului înconjurător (purificarea aerului de praf, microbi şi îmbogăţirea
acestuia cu oxigen şi vapori de apă). Prin sporirea varietăţii lumii vii perdelele
constituie un important mijloc de reglare activă a echilibrului ecologic şi biologic
pe teritoriul protejat.

Problema creării unui sistem naţional de perdele forestiere de

protecţie în ţara noastră
Autorul studiului mai notează că multiplele avantaje ale perdelelor forestiere
de protecţie a câmpurilor au făcut ca ele să reprezinte indicatorul nivelului de
organizare şi cultură a ramurii agricole în numeroase ţări ale lumii.
„Și atunci, de ce în ţara noastră este încă valabilă afirmaţia din 1936 a
marelui silvicultor Marin Drăcea: „Azi nu simţim cu intensitatea pe care o merită
gravele consecinţe ale lipsei de arbori din ţinuturile de stepă şi antestepă”. Desigur,
nu se poate contesta faptul că, în ultimul timp, au fost iniţiate unele acţiuni de
plantare a perdelelor forestiere de protecţie a câmpului. Ele sunt însă efectuate pe
suprafeţe reduse, disparate, sortite unei eficienţe reduse. Ori, sunt numeroşi autorii,
începând cu acelaşi M. Drăcea care subliniază că eficienţa perdelelor este
condiţionată în mod hotărâtor de crearea lor în sistem, pe suprafeţe cât mai mari,
de dorit pe mari regiuni fizico-geografice (aşa cum am menţionat mai sus şi cum
au fost, de altfel, cele din Dobrogea).
Dificultatea rezolvării problemei creierii unui sistem naţional de perdele
forestiere de protecţie a câmpului în ţara noastră (îmbinat şi cu cele de combatere a
eroziunii solului pe versanţi, de protecţie a căilor de comunicaţie, de protecţie a
cursurilor de apă etc.) constă nu în rezolvarea aspectelor tehnice, deşi şi aici vor fi
necesare laborioase cercetări, eforturi de pregătire corespunzătoare a cadrelor, cât,
mai ales, în rezolvarea dificilelor aspecte economico-sociale, respectarea
principiilor economiei forţelor, economiei cheltuielilor, economiei pământului
(cum bine sublinia același Drăcea), în găsirea formelor de convingere a
proprietarilor de teren cu privire la avantajele creierii perdelelor forestiere pe
proprietăţile lor, a formelor de stimulare a lor în vederea antrenării la acţiunea de
creare şi întreţinere a acestor perdele.

Scurt istoric
Nevoia de perdele forestiere de protecţie care să protejeze câmpurile şi
drumurile de zapadă şi vânt a fost sesizată încă din 1860 de agronomul Ion Ionescu
de la Brad care a realizat pe terenul fermei sale o plantaţie pentru “adumbriri
contra vântului”. Apoi, apar pe moşiile din zona Ialomiţei primele ”perdele
colectoare de zăpadă şi domolitoare de vânturi” cu salcâmi. Un rol important în
extinderea perdelelor forestiere l-au avut plantaţiile din jurul conacelor şi anexelor
gospodăreşti. In 1884 s-a trecut la fixarea nisipurilor din Oltenia.
Aici, în perioada 1890-1895, pentru prima oră în România şi printre printre
primele ţări din lume, erau deja fixate cu ajutorul perdelelor forestiere din salcâm
circa 3000 de hectare de nisipuri mobile şi semimobile. Dacă în această zonă, cu
secole în urmă, cea mai mare parte a nisipurilor erau stabilizate şi protejate de
covorul verde al pădurilor şi păşunilor naturale, cu timpul agricultura intensivă şi
defrişările au dus la dezlănţuirea furtunilor de nisip. Cu timpul, după dezastrele
produse de secetele din anii 1929 şi 1935, a existat o opinie unanimă în favoarea
perdelelor forestiere de protecţie...
 La început, perdelele erau realizate răzlet, ici-colo, fără legatură între ele, pe
izlazuri, pe loturi agricole, apoi după 1950 se înfiinţează reţele de perdele
forestiere de la mai multe staţiuni experimentale agricole. Prin reforma agricolă din
1945 s-au mai creat în România peste 1000 hectare de perdele de protecţie,
îndeosebi în Ialomiţa, Buzău şi Brăila. Numai că, în 1958, apare prima manifestare
împotriva acestor lucrări, ca urmare a politicii de extindere a suprafeţelor agricole.
Astfel se defrişează mii de hectare de perdele de protecţie a câmpului agricol, cele
care protejau şoselele naţionale, o mare parte din perdelele parazăpezi de protecţie
a căilor ferate, inclusiv perdelele experimentale din reţeaua staţiunilor de cercetări.
Adam Crăciunescu, director general Romsilva:
“După cum am putut constata, de-a lungul timpului, întotdeauna, în
perioada de iarnă, mai ales în zona de câmpie a Bărăganului şi chiar în zona de
vest şi de est a României avem probleme cu ninsorile în sensul că vânturile care
bat din partea de est, calamitează aceste infrastructuri ale României. Şi, în acest
sens, e normal că ar fi bine, de-a lungul căilor de comunicaţie să fie instalate
aceste perdele forestiere ca să protejeze aceste tronsoane ale infrastructurii din
România. Dar, aceste perdele protejau nu numai căile de comunicaţie, căile
ferate, drumurile naţionale şi autostrăzile, aceste perdele forestiere, se realizau şi
pentru protecţia câmpului. Noi am avut un plan ambiţios după 1906 în România şi
până în perioada interbelică când într-adevar a fost un program pentru înfiinţarea
perdelelor forestiere. În Câmpia Bărăganului a fost un caroiaj de perdele
forestire. La ora actuală le mai putem vedea numai în zona Cadrilaterului, zona în
care tot ingineri şi silvicultori români au instalat aceste perdele”
Bibliografie

https://forestmania.ro/perdelele-forestiere-scurt-istoric-efecte-avantaje/

https://www.google.com/search?
q=Perdele+forestiere+de+protectie+in+romania&rlz=1C1JJTC_enRO1055RO105
5&oq=Perdele+forestiere+de+protectie+in+romania&gs_lcrp=EgZjaHJvbWUyBg
gAEEUYOdIBCTEwMTQyajBqOagCALACAA&sourceid=chrome&ie=UTF-
8#ip=1

https://www.rri.ro/ro_ro/primele_perdele_forestiere_de_protectie-2523661