Perdelele forestiere pentru

protejarea culturilor
agricole

Student: Carază Ionuț

Istoric
 În România, primele preocupări privind realizarea perdelelor forestiere au apărut
încă din secolul XIX;
 Primele perdele de protecție au fost create în anul 1880, în județul Ialomița;
 În 1906, România a fost prima tară care a elaborat un plan de ”împerdeluire” a
unei mari zone – întreg Bărăganul
 În perioada 1937-1944, în Câmpia Bărăganului, au fost realizate acțiuni în masă
prin crearea de perdele de protecție datorită dezastrelor produse de secetă în anii
anteriori (1933-1935);
 În 1961, aceste păduri au fost defrișate sub pretextul creșterii suprafeței arabile;
Ce sunt perdelele forestiere?

Perdelele forestiere de protecție sunt formațiuni cu vegetație forestieră,

înființate prin plantare, cu lungimi diferite și lățimi relativ înguste, amplasate la o
anumită distanță unele față de altele sau față de un obiectiv, cu scopul de a-l
proteja împotriva efectelor unor factori dăunători. (Legea nr. 289/2002).
Clasificare

1. În funcție de obiectivul protejat:

 Perdele pentru protecția terenurilor agricole contra factorilor climatici
dăunători;
 Perdele antierozionale, de protejare a solului supus fenomenelor de eroziune:
 Perdele pentru protecția căilor de comunicație și de transport, în special
împotriva înzăpezirilor;
 Perdele pentru protecția digurilor și a malurilor contra curenților, viiturilor și
altele;
 Perdele pentru protecția localitățilot și a diverselor obiective economice și
sociale
Clasificare
2. După amplasarea față de direcția de acțiune a factorilor dăunători:
 Perdele principale, amplasate perpendicular pe direcția de acțiune a factorului
dăunător predominant sau pe rezultanta factorilor dăunători diminanți
 Perdele secundare, amplaste perpendicular pe cele principale și care întregesc
rețeaua de perdele dintr-un perimetru dat

3. După consistență sau desime:

 Perdele impenetrabile sau compacte care nu lasă să treacp prin ele, creându-se
în spatele lor o zonă de calm absolut;
 Perdele simpenetrabile care lasă vântul să treacă prin ele, acesta diminuându-și
progresiv tăria;
 Perdele penetrabile, prin care vântul pătrunde ușor ;
Cum le creăm?
La alegerea sorimentelor de arbori și arbuști pentru crearea perdelor
forestiere de protecție se recomandă a fi utilizate specii autohtone. Speciile se aleg
și se asociază tinându-se cont de necesităție acestora.
Speciile utilizate se clasifică în trei categorii:
1. Specii principale – Stejar pendunculat, Gorun, Stejar roșu, Salcâm;
2. Specii secundare – Paltin de câmp, Jugastru, Paltin de munte, Tei, Cireș:
3. Specii de arbuști – Lemn câinesc, Arțar tătărăsc, Soc negru, Alun;
Se evită folosirea următoarelor specii:
 Dracila;
 Sânger;
 Salba râioasă;
 Păducelul;
Amplasarea și structura perderelor
forestiere de protecție
 Înălțimea reprezintă cel mai important factor care determină mărimea
suprafeței protejate;
 Densitatea este determinată de numărul de rânduri, distanța dintre arbori și
speciile care o constituie; creșterea numărului de rânduri sau plantarea la
distante mici ale puieților crește densitatea fășiei și asigură o protecție mai
bună asupra vântului;
 Distanța intre fășiile principale este recomandată să fie de până la 500 m, iar
intre cele secundare (perpendiculare) să fie de maxim 1000 m;
 Orientarea este perpendiculară pe direcția vântului dominant.
Unde sunt necesare perdelele forestiere
de protecție?
Perdelele forestiere de protecție a terenurilor agricole se înființează în
zonele din Câmpia Română, Câmpia Tisei, Lunca Dunării și Podișul Dobrogei,
afectate de fenomene de secetă, prioritate având terenurile situate în zonele cele
mai aride;
De ce sunt necesare?
Perdelele forstiere de protecție au un impact pozitiv (avantaje) asupra
culturilor agricole prin:
 Reducera vitezei vântului;
 Micsorarea amplitudinilor;
 Reținerea zăpezii;
 Sporirea umidității solului și a aerului;
 Reducerea evapotranspirației;
 Protejarea solului impotriva inghetului;
 Creșterea biodoversității zonale;
 Modificarea ph-ului solului;
 Creșterea fertilității;
 Sporirea cantitativă și calitativă a producției agricole;
Dezavantajele perdelelor forestiere

 Îngreunarea prelucrării solului în imediata apropiere a perdelei;

 Reducerea suprafețelor arabile;
 Perdelele sunt gazde ale unor insecte și animale mici dăunătoare culturilor
agricole;
Efectele influenței exercitate de perdelele
foretiere asupra vântului
 Evitarea spulberării stratului superior de sol, uneori cu semănături; în iernile
fără zăpadă perdelele reduc cu până la 43% intensitatea procesului de deflație;
 Amelioarea regimului termic al solului și aerului, ceea ce influnțează pozitiv
productivitatea plantelor;
 Sporirea numărului de plante la unitatea de suprafață;
Vă mulțumesc!
Vă mulțumesc!