Protectia padurilor

Activitatea denumita generic "protectia padurilor" are ca scop prevenirea

atacurilor produse de boli si daunatori precum si combaterea acestora,
incadrându-se in ansamblul masurilor de gospodarire rationala si gestionare
durabila a fondului forestier national, in concordanta cu principiile acceptate
la nivel european si mondial, principii ce converg spre obtinerea de foloase
economice maxime, fara a neglija nici un moment echilibrul ecologic pe
care padurea trebuie sa-l genereze si sa-l mentina.

Aparitia si dezvoltarea focarelor de daunatori peste anumite praguri,

considerate periculoase sau critice, pot conduce la grave perturbari in viata
ecosistemelor forestiere, facând indispensabila interventia omului. In ultima
perioada s-au facut pasi importanti pentru aplicarea pe scara larga a
metodelor de combatere integrata. Se impun tot mai evident practicile
silvotehnice, ca parte componenta a luptei integrate, care sa previna
dezvoltarea agentilor vatamatori si efectul actiunii acestora peste pragul de
rezistenta al arboretelor. In cadrul luptei integrate se urmareste reducerea la
minimum a folosirii substantelor chimice, poluante si utilizarea in principal
a insecticidelor si fungicidelor selective, biodegradabile, biologice, care sa
nu aiba efecte daunatoare asupra omului si asupra entomofaunei folositoare.

Activitatea de protectie a padurilor, definita anterior pe scurt, include patru

componente de baza si anume:

* depistarea si semnalarea aparitiei daunatorilor;

* intocmirea statisticii daunatorilor existenti;
* intocmirea prognozei atacurilor probabile cauzate de daunatorii specifici
si stabilirea metodelor de combatere necesare pe baza proiectului de
programare a lucrarilor;
* efectuarea lucrarilor de combatere a bolilor si daunatorilor.

Lucrarile de protectie a padurilor, preventive si curative, se efectueaza

pentru mentinerea unei stari fitosanitare corespunzatoare in pepiniere,
rachitarii, plantatii tinere si arborete.
In pepiniere se executa in principal lucrari de combatere a daunatorilor din
sol, a gândacilor defoliatori si a parazitilor vegetali, suprafetele pe care se
efectueaza aceste lucrari variind de la an la an, astfel intre anii 1991 si 1998
minimul acestei suprafete fiind de 1170 ha in anul 1994 iar maximul a fost
de 2888 ha in anul 1992.

In arboretele de rasinoase se executa anual depistarea si combaterea

gândacilor de scoarta si xilofagi, suprafata pe care se desfasoara aceste
lucrari variind in jurul cifrei de 350.000 ha. Mijloacele tehnice utilizate sunt
cursele feromonale Atratyp si arborii cursa (clasici sau amorsati cu
feromoni). Daca in anii dinainte de 1996 se foloseau in general, la nivelul
intregii tari, circa 15 mii curse feromonale si 70-75 mii arbori cursa, din
1996, anul in care au inceput lucrarile speciale de prevenire si combatere a
daunatorilor rasinoaselor din zonele calamitate (Harghita, Covasna, Mures,
Bistrita), au fost folosite peste 20-25 mii curse feromonale Atratyp si peste
130-150 mii arbori cursa clasici sau amorsati cu feromoni.

Vânturile extrem de puternice si caderile abundente de zapada produse în

perioada 6-8 martie 2002, au afectat paduri de rasinoase din 6 judete
(Suceava, Harghita, Neamt, Bistrita Nasaud, Bacau si Maramures),
producând doborâturi si rupturi de arbori însumând 5,36 milioane metri cubi
în padurile proprietate publica a statului si 1,1 milioane m.c. în padurile
private sau proprietate publica a unitatilor administrativ teritoriale. Aceste
doborâturi s-au produs atât concentrat(pe 3700 ha), cât si dispersat(pe 506
mii ha). În anul 2003, s-au înregistrat asemenea fenomene, însa de mai mica
amploare, si în alte zone(Mures, Neamt, Bihor), astfel ca volumul acestor
doborâturi a crescut, ajungând la un total de771,1 mii m.c. În aceasta situatie
deosebit de dificila, Regia Nationala a Padurilor-Romsilva a actionat pe baza
unui program de masuri special întocmit, cu termene si responsabilitati
concrete, vizând atenuarea efectelor negative ale acestor fenomene, întarirea
pazei în zonele afectate, punerea în valoare cu operativitate a masei
lemnoase în vederea exploatarii si evacuarii materialului lemnos într-un
termen cât mai scurt posibil din aceste paduri si altele asemenea, pentru a
preveni aparitia si dezvoltarea focarelor de înmultire în masa a daunatorilor
specifici ai acestor arborete. Aratam ca, principalii daunatori ai padurilor de
rasinoase afectate de doborâturi si rupturi de vânt si zapada sunt gândacii de
tulpina din familiile Ipidae si Scolitidae, care se localizeaza între scoarta si
lemnul sau în lemnul arborilor doborâti, unde gasesc mediul prielnic pentru
dezvoltare si înmultire. În general, în arboretele de rasinoase neafectate de
factori vatamatori de natura biotica sau abiotica, daunatorii de scoarta sunt
prezenti, însa populatiile acestora se afla fie în stare de latenta, fie în mici
focare tinute sub control prin complexul de masuri specifice aplicat pe
parcursul anului. În arboretele afectate de doborâturi si rupturi de vânt si
zapada, daunatorii de tulpina ai rasinoaselor infesteaza cu prioritate arborii
doborâti sau rupti, aflati înca în stare verde si nescosi din paduri. Atacurile
produse de acesti daunatori, la arborii doborâti, constau în saparea de galerii
între scoarta si lemn ? cazul gândacilor de scoarta (familia Ipidae), sau
galerii în lemn ? cazul daunatorilor xilofagi (familia Scolitidae). Urmare
atacurilor produse de acesti daunatori, se depreciaza treptat materialul
lemnos de rasinoase, reducându-se coeficientul de utilizare al acestuia, iar
prin patrunderea si dezvoltarea în galeriile create, a ciupercilor, se ajunge la
descompunerea acestuia. Atacurile produse de acesti daunatori la arborii
doborâti, în primul an, nu creaza probleme deosebite, datorita rezervei
biologice scazute a acestor populatii. În cazul neexploatarii arborilor
doborâti, pericolul infestarilor se accentueaza în urmatorii 2 ? 3 ani, când
cresterea numerica a populatiilor acestor daunatori este de 7 ? 10 ori, situatie
în care atacurile s-ar putea extinde si la arborii pe picior din jurul focarelor,
provocând uscarea acestora. Pentru prevenirea si înlaturarea pericolelor
mentionate, Regia Nationala a Padurilor-Romsilva, a actionat energic pentru
evacuarea materialului lemnos din zonele calamitate, concomitent cu
aplicarea masurilor fitosanitare necesare, între care mentionam: - punerea în
valoare cu operativitate a masei lemnoase calamitate, urmata de licitarea,
exploatarea si evacuarea acesteia din padurile afectate de doborâturi; -
amplasarea unui numar suficient de arbori cursa, selectati dintre cei doborâti
de vânt si zapada, supravegherea infestarii acestora si cojirea la momentul
optim, în scopul distrugerii gândacilor de scoarta în stadiul de larva ? pupa; -
amplasarea de nade feromonale pentru capturarea si distrugerea gândacilor
de scoarta din zonele mai greu accesibile; - în situatiile în care nu a fost
posibila evacuarea în totalitate din paduri a materialului lemnos doborât, s-a
efectuat cojirea sau tratarea chimica a acestuia; - supravegherea permanenta
a padurilor afectate de vânt si zapada, precum si a celor limitrofe, pentru
luarea cu operativitate a masurilor în cazul aparitiei unor focare de daunatori
în zonele limitrofe celor calamitate; Pentru padurile private sau proprietate
publica a unitatilor administrativ teritoriale, masurile s-au aplicat în
colaborare cu Inspectoratele Teritoriale de Regim Silvic si Cinegetic din
structura Ministerului Agriculturii, Alimentatiei si Padurilor si a
proprietarilor respectivi. În continuare, se actioneaza pentru evacuarea din
zonele calamitate a materialului lemnos ce se mai afla înca în teren, în
special în zonele mai greu accesibile. Prin aplicarea întregului complex de
masuri fitosanitare specifice arboretelor de rasinoase, Regia Nationala a
Padurilor-Romsilva va asigura si în continuare o stare corespunzatoare de
sanatate acestor paduri. Evacuarea materialului lemnos din doborâturile
concentrate, este urmata de aplicarea operativa a masurilor de reconstructie a
ecosistemelor forestiere afectate.

In vederea stabilirii nivelului real al populatiilor defoliatorului Lymantria

monacha, la sfârsitul lunii iunie si inceputul lunii iulie, in fiecare an, au fost
instalate in sistem monitoring, in toate padurile de rasinoase si de amestec cu
fag, peste 25.000 curse feromonale ATRALYMON care sunt controlate din 3
in 3 zile pâna la data de 20 septembrie.

In plantatiile tinere de rasinoase se efectueaza in principal depistarea si

combaterea daunatorului Hylobius abietis pe suprafete ce variaza in jurul
cifrei de 6.000 ha.

Suprafata padurilor de foioase in care se depisteaza insecte defoliatoare

variaza de la an la an, situându-se in jurul cifrei de 700.000 ha, iar in anul
1998 ajungând la peste 795.000 ha, suprafata constituita in cea mai mare
parte din paduri de cvercinee, plopisuri si salcete. Pe baza determinarilor
cantitative si calitative ale gradatiilor daunatorilor, in fiecare an se
prognozeaza defolierile cu intensitate de la mijlocie la foarte puternica ce
impun introducerea padurilor respective in zona de combatere. Astfel, in
intervalul 1991-1998 suprafata pe care s-au efectuat combateri a inregistrat
un minim de 26.737 ha in anul 1994 si un maxim de 135.205 ha in anul
1991. Diferenta fata de totalul suprafetelor cu paduri infestate, constituie
zona de supraveghere. Dupa o perioada de latenta de 6-14 ani, in anul 2003 a
reizbuicnit gradatia daunatorului Lymantria dispar care a infestat o suprafata
de 200 010 ha in paduri de foioase din sudul si estul tarii. Ca urmare in anul
2004 s-au aplicat lucrari de combatere impotriva insectelor defoliatoare din
padurile de foioase pe 53 847 ha. Din totalul suprafetei tratate, pe 51 725 ha
s-au aplicat tratamente de combatere aviechimice si aviobiologice, pe 902 ha
s-au aplicat tratamente chimice cu aparatura terestra si pe 1 220 ha s-au
aplicat tratamente experimentale cu preparate virale.

In vederea pregatirii si desfasurarii in conditii optime a campaniilor de

combatere a omizilor defoiliatoare, anual se stabilesc masuri si raspunderi
concrete, antrenându-se in aceasta actiune personalul silvic cu atributii
specifice si toti specialistii in protectia padurilor din administratia centrala a
RNP-Romsilva si ICAS. Iata câteva dintre masurile ce se intreprind anual:
 * procurarea din import si din productia interna a produselor de uz
fitosanitar la nivelul necesarului;
* incheierea contractelor cu prestatorii de servicii aviochimice;
* demersuri la Marele Stat Major al M.Ap.N. si la Inspectoratul General al
Politiei de Frontiera din cadrul M.A.I., pentru obtinerea avizelor necesare in
vederea survolarii unor paduri din zona de frontiera sau in care se afla
obiective speciale;
* supravegherea echiparii aeronavelor cu instalatii de stropit performante;
* verificarea nivelului populatiilor de insecte defoliatoare, dupa ecloziune,
atât in padurile incadrate in zona de supraveghere cât si in cele incluse in
zona de combatere, in vederea stabilirii oportunitatii combaterii si a
momentului optim de aplicare a tratamentelor;
* promovarea pe scara larga a altor metode de combatere biologica decit
cele pe baza de microorganisme, prin stimularea inmultirii pasarilor
insectivore si a furnicilor;
* informarea populatiei, prin intermediul mass-media, asupra perioadei de
aplicare a tratamentelor, naturii produselor utilizate si a masurilor de luat in
vederea protejarii albinelor si viermilor de matase;
* aplicarea tratamentelor experimentale cu noi produse biodegradabile si
selective, in scopul prevenirii aparitiei fenomenului de rezistenta a omizilor
defoliatoare la pesticide;

Principalii defoliatori din padurile de foioase impotriva carora se aplica

tratamente de combatere sunt Lymantria dispar, Tortrix viridana,
Stereonichus fraxini, cotari sau complexe de defoliatori asociati. Majoritatea
padurilor ce se trateaza anual sunt situate in Cimpia Româna, zona colinara a
Olteniei si Munteniei, in Dobrogea, Podisul Moldovei si Lunca Dunarii.

An de an s-a urmarit extinderea aplicarii produselor biologice pe baza de

bacterii entomopatogene, total nepoluante si selective, in detrimentul
produselor chimice, mult mai toxice si cu un mare grad de risc ecologic. La
alegerea produselor chimice, folosite in padurile cu infestari deosebit de
mari, unde produsele biologice nu dau rezultatele dorite, se urmareste ca
acestea sa fie biodegradabile, selective, slab poluante si cu remanenta
redusa.

Este, de asemenea, de mentionat faptul ca lucrarile de combatere a omizilor

defoliatoare din padurile de foioase sunt absolut indispensabile, dar in
acelasi timp sunt extrem de costisitoare, obligând RNP-Romsilva la eforturi
financiare uriase, an de an. Câteva cifre sunt cu siguranta edificatoare : in
anul 2004, an in care zona de combatere a insumat paduri cu suprafata totala
de 53 847 hectare, valoarea totala a substantelor de combatere a fost de 14
806 mil. lei, valoarea celor 273 ore de zbor efectuate a fost de 4 989 mil. lei,
iar valoarea altor cheltuieli ocazionate de actiunea de combatere, respectiv
transport, carburanti, manopera si materiale a fost de 397 mil. lei.

In rachitarii, plantatii tinere de foioase si regenerari naturale se aplica

tratamente de combatere a insectelor si a parazitilor vegetali.

Pentru prevenirea vatamarilor produse de vinat, in plantatii si regenerari

naturale se aplica anual repelente.

Iata câteva dintre masurile de viitor pe care RNP le are in vedere :

* continuarea testarii si omologarii unor noi insecticide biologice si

biodegradabile, selective si cu impact redus asupra mediului ambiant;
* implicarea intr-o masura mai mare a cercetatorilor din cadrul
laboratorului de protectia padurilor din ICAS in rezolvarea problemelor
specifice ce apar la directiile silvice;
* promovarea in continuare a metodelor de combatere integrata, prin
utilizarea alaturi de metodele de combatere microbiologica si chimica si a
altor factori naturali limitativi, cum ar fi pasarile insectivore, furnicile
folositoare, lansarea in padure a unor paraziti si pradatori, aplicarea de
masuri silviculturale etc;
* continuarea dotarii directiilor silvice cu aparatura performanta, pentru
aplicarea de tratamente terestre cu aerosoli reci sau calzi, acordându-se
prioritate directiilor silvice in care s-au produs doborâturi si rupturi de vânt,
precum si celor in care se inregistreaza suprafete mari infestate de omizi si
gindaci defoliatori;
* mediatizarea mai intensa a tuturor actiunilor menite sa asigure o stare de
sanatate corespunzatoare vegetatiei forestiere ce alcatuieste fondul forestier
national.

Având in vedere faptul ca lucrarile de protectie a padurilor sunt obligatorii in

vederea mentinerii unei stari de sanatate corespunzatoare si a gestionarii
durabile a fondului forestier national si ca aceste lucrari sunt deosebit de
costisitoare, se pot desprinde urmatoarele concluzii:

* padurile proprietate privata, care in conformitate cu prevederile din

Codul Silvic fac parte din fondul forestier national, necesita adesea lucrari
de protectie foarte costisitoare pe care in general proprietarii nu le pot
finanta. Pentru evitarea raspândirii unor boli si daunatori, care ar putea crea
focare de inmultire in masa ce ar afecta si alte arborete, chiar pe cele
administrate de stat, consideram ca ar fi oportuna initierea unui act normativ
care sa reglementeze acordarea de subventii pe baza documentatiilor
intocmite de organele silvice;
* apreciem ca atât doborâturile de vânt si de zapada ce se produc pe
suprafete mari, cât si infestarile mijlocii, puternice si foarte puternice, cu
insecte defoliatoare, pot fi considerate calamitati naturale. Având în vedere
faptul ca lucrarile de protectie ce se impun în astfel de cazuri obliga RNP la
eforturi financiare uriase, uneori ajungîndu-se chiar la imposibilitatea
procurarii fondurilor necesare, ar fi de dorit ca statul sa intervina, prin
alocarea unor fonduri suplimentare, problema sanatatii padurilor si implicit a
mentinerii echilibrului ecologic zonal si transfrontalier fiind una de interes
major, in contextul reglementarilor internationale legate de mediu, pe care
România doreste sa le respecte.