Seminte forestiere | Surse de seminte

Clasificarea materialelor forestiere de reproducere si a materialului de baza

Materialele forestiere de reproducere sunt utilizate pentru inmultirea speciilor

forestiere si sunt clasificate in 3 categorii:
1. Seminte : seminte , conuri , si fructe (care dupa procesare se obtin semintele )
fiind utilizate pentru obtinerea puietilor forestieri
2. Puietii: drajoni, lastari, seminte, butasi, regenerare naturala
3. Parti de plante: butasi de lujeri, muguri, frunze

Sursa din care se obtin materialul forestier de reproducere poarta denumirea de

material de baza si
Materialul de baza se poate obtine din : plantaj sau plantatie semincera, clone (
parinti de familiisi culturi de planta mama
1. Arboret sursa sau dintr-un arboret nedeclarat ca sursa de seminte din care se
recolteaza seminte sau parti de plante
2. Arboret subdiviziune a padurii de minim 0.25ha care reclama aceleasi masuri
de gospodarire , avand aceleasi conditii stationale din care se poate recolta
material forestier de reproducere
3. Livada semincera este alcatuita din clone cunoscute , care sunt conduse astfel
incat recoltarea semintelor sa se faca usor si care trebuie sa fie izolata de alta
sursa de polen straina
4. Arbori in care se obtine material forestier pe cale sexuata ( reprezinta un
singur arbore din care se obtin materialele forestiere de reproducere pe cale
vegetativa
5. Culturi de planta mama sunt reprezentata de de mai multe clone identificate
din care se obtin materiale forestiere de reproducere pe cale vegetativa

Materialul de baza (forestier de reproducere) este obtinut din

1. Surse identificata (arbore sursa) arbore de selectionat parinti de familii iar la testat
material forestier d
2. Calificata
3. Selectionat
 4. Testat material forestier de inalta calitate

Recoltarea | Perioada de
Recoltare a semintelor
forestiere
Perioada pentru obtinerea semintelor forestiere este necesara cunoasterea perioadei de
recoltare pentru obtinerea semintelor speciilor forestiere de cele mai multe ori acestea
se recolteaza impreuna / conurile in cazul rasinoaselor in cazul acestora sunt incorporate
recoltarea semintelor se face numai dupa ce devin apte pentru germinare, respectiv la
maturatia acestora
Samanta este apta de regenerat numai cand are embrionul dezvoltat ,si substante de
rezerva pt germinare si hranirea plantulei
Semintele ajung la maturatie dupa o perioada de la inflorire ce difera de la specie la
specie . Pe langa maturatie , un alt aspect important pentru recoltarea semintelor este
coacerea
Marimea,Forma,Culoarea si cand se desprinde de planta mama in mod natural fiind
intrerupta
Perioada de coacere este influentata de clima, sol, zona, specia , expozitia
Nr.Crt Specii Per de recoltare
1 Salcie mai - iunie
iunie-iulie
Brad sept - oct
Carpen oct-noiembrie
Diseminarea semintelor este procesul prin care fructele cad sau sunt eliberate si
imprastiate . Acest aspect are un rol important in perioada de recoltare . In raportul
maturatie coacere speciile impart in:
1. Specii la care maturatia este inainte de coacere (FRASIN)
2. Specii la care maturatia este in acelasi timp cu coacerea
3. Specii la care maturatia este la o perioada relativ scurta dupa coacere ( Brad Fag
Stejar )

2
Succesiunea vegetatiei forestiere
In padure nimic nu e permanent si totul este intr-o continua schimbare prin urmare si
vegetatia forestiera se schimba mai ales compozitia
IN cadrul succesiuni vegetatiei forestiere unui proces continuu care implica schimbari in
privinta compozitiei structurii si functionarii acesteia, au fost diferentiate mai multe faze
de dezvoltare succesive o serie succesionala numita si consecventa dupa cum urmeaza:
1. Dendudarea teritoriului
2. Migrarea
3. Eceza
4. Competitia
5. Ceva
6. Reactia
7. Regresiunea
Dendudarea teritoriului: Agenti climatici , seceta arsista,
Migrarea: Se realizeaza din aproape in aproape dar pe sarite astfel a speciilor catre
habitatul proaspat nustiu ce pioniere din catre habitatul si pentru umplere a noilor nise
ecologice
Prin care noile specii se adapteaza noilui mediu de viata
PRelungirea arborilor sa moara familia lor vai de pula mea ce ma plictisesc coae e
imposibil nici
si este cea mai intensa in cadrul speciilor de aceeasi dimensiune este faza in alungare se
atinge o stare de echilibru dinamic 6

Zonarea Functionala A Padurilor

Padurile dupa rolul pe care il indeplinesc acestea se impart in:
Paduri destinate sa produca lemn (paduri de productie)
Paduri destinate sa indeplineasca anumite functii de protectie (paduri de
protectie)

3
Stabilirea functiilor padurilor se realizeaza in corcondanta cu obiectivele
ecologice,economice si sociale.

In europa padurile au urmatoarele functii:

De protectie:
De regularizare: a climatului,a calitatii aerului,a sistemelor acvatice
Economice (sa produca lemn)
De conservare
Sociale (de recreere,turism,de peisaj)

Zonarea functionala a padurilor din romania este formata din:

Paduri cu functii speciale de protectie (53.3%) (Aceasta grupa are 5 subgrupe):
Paduri de protectie a apelor
Paduri de protectie a solului
Paduri de protectie climatica
Paduri de interes social, cinegetic, agrement
Paduri rezervatii Stiintifice si monumente ale naturii
Paduri cu functii de productie si protectie (46.7%)

Padurile de protectie au o pondere mai mare deoarece :

Sunt situate in zona de munte care este predispusa la fonomene geomorfologice si
hidrologice vulnerabile
Cea mai mare parte a resurselor de apa se gaseste in fondul forestier
Ariile protejate sunt constituite intr-o proportie mare in fondul forestier

Varsta: Procesul de eliminare este foarte

activ in tineretea arboretului
Varsta: Procesul de eliminare este foarte activ in tineretea arboretului.
Desimea: Cu cat avem o desime mai mare la hectar procesul de eliminare naturala este
mai rapid cu atat mortalitatea exemplarelor coplesite este mai mare

4
Conditiile stationare procesul de eliminare naturala este mai activ cu cat statiunile, r
espectiv solul sunt mai favorabile
Temperamentul : Procesul de eliminare naturala este mult mai activ in cazul speciilor cu
temperament de lumina precum si in cazul speciilor repede crescatoare

Diferentierea arborilor
Intr-un arboret echien si pur arborii se diferentiaza din punct de vedere :
Dimensional
Morfologic
Calitativ

Diferentierea arborilor in inaltime este cea mai importanta pentru evolutia arboretului,
prin rolul pe care il joaca mai ales in eliminarea naturala si succesiunea vegetatiei.

Unul dintre factorii care influenteaza diferentierea arborilor in inaltime este potentialul
genetic

In diferentierea arborilor in inaltime specia are un rol important:

Specii lent crescatoare in stadiul juvenil
Specii rapid crescatoare in stadiul juvenil
In arboretele amestecate din specii diferite, diferentierea arborilor se face inca din
stadiile juvenile

In arboretele regenerate pe cale mixta , lastari sau drajoni in primii ani pot depasii in
inaltime exemplarele provenite din samanta.

Prin procesul de diferentiere in inaltime ne ajuta sa diferentiem varsta, statiunea.

Cele mai active cresteri sunt in stadiile de prajinis si paris . In diferentierea arborilor in
inaltime

Factorii accidentali pot avea influente (Ruperile de vant sau de zapada)

In diferentierea arborilor in inaltime si factorul uman

5
Elagajul Natural
Reprezinta procesul de uscare si cadere al ramurilor de la abaza coroanei. Acesta incepe
din momentul constiturii starei de masiv

Fazele de producere a elagajului natural:

1. Uscarea frunzelor - uscarea si caderea frunzelor de pe ramurile umbrite
Se datoreaza lipsei de lumina
2. Uscarea si caderea ramurilor umbrite
se datoreaza caderii frunzelor si lipsei de lumina
caderea ramurilor se face in decursul a 1-3 ani
3. Putrezirea cioturilor
Putrezirea cioturilor se datoreaza ciupercilor saprofite
4. Vindecarea ranilor
Vindecarea ranilor este foarte importanta deoarece o rana deschisa reprezinta
o parta de intrare a ciupercilor bacteriilor,virusurilor
Vindecarea ranilor se datoreaza cambiului

Relatiile dintre padure si mediile abiotice

si biotice
1. Relatiile dintre padure si sol:
Padurile au jucat un rol important in acumularile marilor depozite de carbune
Padurile intarzie fenomenul de eroziune si alunecarilor de teren
Padurile pe timp de iarna temperatura este mai mare decat in camp deschis
2. Relatia dintre padure si clima:
Temperatura medie a solului este mult mai mare decat in camp deschis
In padure zapada se topeste mai lent decat in camp deschis
3. Relatia dintre padure si apa
Este un obstacol in calea inundatiilor
Intareste albiile paraielor
4. Relatia dintre padure si om
Reprezinta o sursa de hrana si adapost

6
 5. Relatia dintre padure si fauna
Hrana si adapost
Asigura perioadele de liniste

Componentele ecosistemului forestier

Ce este ecologia?
Ecologia este stiinta care studiaza inter-relatiile dintre organismele vii si mediul de viata.
Biotop + Biocenoza = Ecosistem

Factori abiotici:
solul
clima
aer
apa
Factori biotici:
omul
arbori
insecte
animale
fungus
muschi
virus

7
 bacterii
Factori biotici = Biocenoza
Facotir abiotici = Biotop

Ecosistemul reprezinta un sistem functional care include o grupare de oragnisme vii

dintr-un anumit loc care interactioneaza intre ele precum si in mediul lor de viata.

Bios = viu
Topos = loc
Biotopul reprezinta totalitatea fenomenelor din afara biocenozei cu care aceasta
interactioneaza.Din biotop biocenonza isi ia materia si energia necesara existentei

Bios = viu
Cenoza = comunitate

Biocenonza reprezinta totalitatea organismelor vii ce convietuiesc intr-un spatiu bine

delimitat care este relativ omogen din punct de vedere al conditiilor de viata si care
asigura un circuit complex al materiei organice.
une
Ce este populatia?

Reprezinta o multime de indivizi care apartin aceleasi specii si care traiesc intr-un spatiu
bine delimitat

Individul reprezinta unitatea de baza a ecosistemului forestier care se caracterizeaza prin

apartenenta uni specii si prin insusirile fiziologice si genetice

Ecosistemul este un total care contine absolut orice factor gasit intr-un spatiu bine
delimitat.

Bioceonza si biotopul sunt factori care alcatuiesc ecosistemul.

Biotopul si biocenoza nu pot fii separate

Ecosistemul este unitatea de baza a

8
Notiuni introductive
Padurea reprezinta o suprafata de minim 0,25 hectare, acoperita de cel putin 30% din
suprafata cu arbori care la maturitate ating 5m inaltime.

Maturitate reprezinta momentul in care arborii sunt maturi din punct de vedere al
dezvoltarii sexuale pt a fructifica (prima fructificatie).

Arborele este o planta lemnoasa care la maturitate atinge inaltimi mai mare de 7m
inaltime.

Marimile arborilor :
talie 1: peste 25m
talie 2: intre 15m-25m
talie 3: intre 7m-15m

Elagajul natural este procesul de uscare si cadere al ramurilor de la baza coroanei.

Emondajul este procesul in care sunt indepartate crengile lacome cu diametrul mai mic
de 5cm, emondajul fiind o lucrare cu caracter special, care nu este obligatoriu de aplicat
, dar care se aplica in stadiile de dezvoltare de prajinis-paris.

Etapele de dezvolatare al unui arboret:

Etapa enbrionala
Etapa tineretii
Etapa maturitatii
Etapa batranetii

Stadiile de dezvoltare:
Semintis
Desis
Nuielis
Prajinis
Paris

9
 Codrisor
Codru mijlociu
Codru batran

Temperamentul speciilor:
Reprezinta o sensibilitate a arborilor fata de factorul lumina
Tipuri de temperament:
-lumina SC,SA,ME
-umbra BR,FA,TI
-semiumbra MO,CA,ST

10