Regenerarea padurii pe cale vegetativa

Presupune formarea de arbori noi, nu din samanta ci din organe vegetative.

Noile exemplare formate numindu-se fie lastari, fie drajoni.

Lastarii sunt exemplare tinere formate prin selectionarea de la un anumit nivel al

tulpinii unui arbore matur. La circumferinta sectiunii se formeaza muguri
adventivi din care se pot forma arbori tineri nuiti lastari.

Unele specii forestiere pot lastarii o perioada lunga a vietii lor, cum sunt stejarul
cerul si gorunul.

Altele lastaresc doar la tinerete cum ar fii salcamul.

Padurile formate prin regenerare vegetativa din lastari apartin regimului

crangului, iar totalitatea lastarilor formeaza lastaritul unui paduri de crang.

Lastaritul este echivalent semintisului din padurile de codru.

Drajonii iau nastere prin sectionarea unei radacini a unui arbore matur. Sub
aspectul tehnologic, sunt superiori lastarilor dar inferiori arborilor produsi din
samanta.

Nu toti arborii au capacitatea de a drajona.

Drajoneaza abundent teiul, salcamul.

Lastarii si drajoniisunt exemplare tinere obtinuti prin regenerare vegetativa de

tip natural pe cale artificiala.

Caldura in viata padurii

Toate procesele biologice ce se produc in viata arborilor si arboretelor sunt

determinate de anumite valori ale caldurii.

Climatul temperat continental permite procese ca inmugurirea, florirea, formarea

fructelor sunt determinate de acumularea intr-o anumita perioada de anumite
temperaturi.

Temperaturi mari precum si cele negative nu permit dezvoltarea arborilor, peste

40-50 de grade Celsius, arborii nu mai asimileaza , respira dar si la temperaturi
negative viata se diminueaza sau inceteaza.

Temperaturile mari produc arsuri, ofiliri.

Temperaturile mici produc degerari, foarte periculoase sunt interferentele de
temperaturi negative in lunile calde si temperaturi pozitive in lunile reci.

Periculoase sunt si ingheturile tarziice se produc primavara pe fondul unor

perioade calde. In raport cu factorul caldura intalnim specii sensibile,
rezistente,moderat sensibile.

Specii sensibile: stejar,fag,molid.

Specii rezistente: mesteacan.

Dezvoltarea arboretelor.

In dezvoltarea arboretelor ca si arborii, parcurg 3 etape:

1. etapa tineretii
2. etapa maturitatii
3. etapa batranetii

In etapa tineretii arboretele parcurg urmatoarele stadii:

1. Stadiu de semintis incepe cu formarea plantulei si se incheie o data cu

realizarea starii de masiv.

In stadiul de semintis, exemplarele duc o lupta individual cu conditiile de mediu.

Exemplarele se comporta ca indivizi si pot avea adversary numai conditiile de

mediu.

In acest stadiu, exemplarele sunt cele mai numeroase.

2. Stadiul de desis care incepe cu realizarea stari de masiv si tine pana cand
incepe sa se produc elagajul natural. La sfarsitul acestui stadiu exemplarele au
inaltimea de 2-2,5 m. In stadiul de desis se accentueaza cresterea in inaltime,
apar diferentieri de inaltime, se manifesta eliminare naturala.

3. Stadiul de nuielis incepe o data cu producerea elagajului natural si tine pana

cand arborii ating un diametru de 5 cm. La sfarsitul acestui stadiu coronamentul
este bine inchegat si incepe executarea lucrarilor de ingrijire prin care se
corecteaza procesul de eliminare naturala.

4. Stadiul de prajinis incepe dp ce arborii au deposit diametrul de 5 cm si tine

pana can dating un diametru de 10 cm, se accentueaza diferentierea arborilor,
continua elangajul natural.
5. Stadiu de paris, incepe dp ce diametrul a deposit 10 cm si tine pana cand
diametrul atinge 20 cm. Se ating niste maxime, se realizeaza maximul cresterii
in inaltime si un maxim al producerii de frunze.

Dp sadiul de paris incepe etapa maturitatii.

Stadiul de codrisor de la 21 cm-35 cm diametru. Se accentueaza cresterea in

diametru si se opreste cresterea in inaltime, cel mai lung stadiu, se accentueaza
cresterea in volum.

Umiditatea in viata padurii

Principala sursa de umiditate accesibila o constituie apa din precipitatii.

In bilantul de umiditate accesibila padurii intervine si apa freatica intr-o

proportie mai mica.

Apa constituie vectorul care transporta substate minerale din sol catre Frunze
sub forma sevei brute, apa constituie suportul prin care seva elaborata este
transportat de la Frunze in tot corpul arborelui.

Apa constituie mediul cellular, suportul dezvoltarii celulelor satfel incat in

ponderea greutatii arborilor, ponderea apei oscileaza intre 50-90%.

Un hectar de padure matura s-a estimat ca are un continut intre 200-400 mii l/ha.

Apa este folosita de arbori in procesul de asimilatie, dar cel mai mare volum de
apa este vehiculat de arbori in procesul de transpiratie.

Un rol foarte important in viata arborilor il are apa, dar si ei influenteaza nivelul
de umiditate din teritoriul in care traiesc ( prin absorbtia apei din precipitatii).

In zonele impadurite umiditatea aerului este puternic influentata fiind modificata

in raport cu zonele despadurite prin diminuarea volumului, prin modificarea
bilantului apei.

Tehnica generala a lucrarilor de ingrijire a arboretelor tinere

In padurile cultivate in etapa tineretii arboretelor, pe masura ce acestea cresc,

silvotehnica intervine printr-un numar adecvat de lucrari de selectie prin care
arboretele sunt conduse de la componentele de regenerare catre componentele pe
care trebuie sa le aiba arboretele la varsta exploatabilitatii.
Aceste lucrari de ingrijire au un sir de lucrari de executie in masa fie cu
character negative fie pozitiv.

Numim selectie in masa cu character negative, selectia prin care din cuprinsul
arboretului sunt eliminate cel mai adesea prin taiere exemplarele ce trebuiesc
inlaturate, fie rupte, frante, sau nefolositoare.

Numim slectie in masa de tip pozitiv selectia prin care sunt alese exemplarele ce
trebiesc promovate in etapele urmatoare si mentinute in arboret numai acelea ce
sunt folositoare acestora, celelate fiind indepartate.

Arborele, element definitoriu

Element principal al ecosistemului, arborele este caracterizat prin cateva insusiri

care il deosebesc fundamental de toate celelalte componente ale ecositemului.

Caracteristici:

1. Cresterea si dezvoltarea, prin fotosinteza se acumuleaza cellule

meristematice prin care arborele creste in inaltime si cellule combiale prin
care arborele creste in inaltime. Prin cele 2 tipuri de crestere, arborele
creste in volum, dezvoltandu-se, creste parcurgand etapa tineretii a
maturitati si batranetii.
2. Sociabilitate aeste calitatea arborilor de a creste si dezvolta impreuna cu
alti arbori in interiorul padurii folosind resursa din sol si din partea
supraterana intr-o continua concurenta cu alti arbori.
3. Plasticitatea este calitatea lor sa-si modifice configuratia in functie de
conditiile in care se dezvolta. In functie de aceste conditii arborele poat
prezenta 2 forme :
 forma forestiera este forma caracteristica arborilor ce se dezvolta in
interiorul padurii influentandu-se cu semenii
 forma specifica pe care o prezinta arborii dezvoltati singular in lumina
plina

Tratamentul crangului simplu

Consta intr-o taiere unica executata pe o suprafata de maxim 3 ha primavara

inainte de inceperea sezonului de vegetatie in arboretele care au capacitatea de a
lastarii abundant precum cerul, garnita, stejarul pufos.
LAstarii au crestere foarte riguroasa astfel incat pot ajunge la sfarsitul perioadei
de vegetatie la inaltimi de 1-1,5 m. Pe parcursul ritmului de crestere al lastarilor
se estompeaza pentru ca concomitant cu dezvoltare tinerilor arborii imbatranesc.

Dp realizarea starii de masiv se individualizeaza pe fiecare cionata din randul

lastarilor crescuti doar 1-2 exemplare din cele mai bine dezvoltate.

Conditia aplicarii tratamentului este ca taierea de la nivelul solului sa fie

executata a.i. sectiunea sa fie neteda.

Calitatea arboretelor rezultate prin aplicarea tratamentelor este inferioara

rezultan material lemnos ce poate fii utilizat pt foc.

Tratamentul este simplu de aplicat, se realizeaza fara adapostul arboretului

matur si nu prezinta dificultati de ordin tehnologic.

Pe specii care drajoneaza puternic cum este cazul salcamului, s-a conceput un
tratament asemanator crangului simplu numit ‘’crang simplu in cazanire’’. El
are in plus fata de tratamentul crangului simplu inca o operatiune care consta in
scoaterea din sol a cioantei rezultate dp taierea tulpinii arboretului.

Depresajul

In culturile pure excesiv de dese sunt recomandate aceste lucrari, ele au rolul de
a rarii semintisurile si desisurile dese provenite din regenerari naturale in
vederea facilitatii accesului la hrana si lumina unui nr mai mic de specii din care
pot acumula cresteri mai mari.

Curatirile

Sunt lucrari cu caracter sistematic ce se executa in arboretele tinere aflate in

stadiile de nuielis si prajinis cu caracter de selectie negativ.

Periodicitatea este de 3-5 ani.

Intensitatea poate fii stabilita pe nr. de exemplare, pe volum, cel mai adesea se
calculeaza pe nr. de exemplare.
Intensitatea poate fi slaba, moderata, puternica sau foarte puternica.

Prin aplicare curatitilor poate rezulta un material lemnos.

Scopul executarii curatirilor nu este unul economic, scopul este de a asigura

conditii optime de dezvoltare al arboretelor aflate in stadiile de nuielis si
prajinis.

Nr. lucrarilor de curatiri e mai mare, 3-5 interventii in fc de bonitatea, calitatea

si complexitatea arboretelor.

Constituirea/realizarea starii de masiv

Este un proces biologic de foarte mare importanta in viata padurilor, el e marcat

prin schimbarea radicala a modului de viata a arborilor din padure, de trecerea
exemplarelor tinere de la modul de viata individual in care exemplarele lupta pt
supravietuire la modul de viata colectiv cand in afara influentei factorilor de
mediu exemplarele trebuie sa faca fata concurentei cu exemplarele cu care
coabiteaza.

Dp constituirea starii de masiv incepe concurenta atat in sol pt hrana mineral cat
si deasupra solului pt lumina.

In noile conditii daca nu s-ar intervenii prin lucrari silvotehnice in lupta catre
exemplare ar invinge acelea care se dovedesc cele mai rezistente si mai
adaptabile la noile conditii.

Momentul constituirii starii de masiv e pus in evidenta de uniera coroanelor

arborilor in coronamentulul noului arboret.

O data cu constituirea masivului in interiorul acestuia se creeaza un nou climat

numit eco-climat sau climat de padure cu caracteristici cu total diferite de ale
climatului exterior in sensul ca temperaturile sunt mai blande, maximile mai
mici, creste umiditatea aerului, precipitatiile se scurg in sol dp o dinamica
modificata in sensul micsorarii vitezei de deplasare a picaturilor de ploaie.

Constituirea starii de masiv e conditionata de urmatorii factori:

 specia
 provenienta exemplarelor
 bonitarea statiunii
Dp specie sunt specii numite repede crescatoare precum salcam, salcie, care pot
realiza stari de masiv in 1-2-3 ani dp ce a avut loc exploatarea arboretului matur,
alte specii aun nevoie de mai mult timp 7-8 ani.

Dp provenienta starea de masiv este constituita cel mai devreme de exemplarele

provenite din lastari deoarecee lastarii au o crestere foarte riguroasa in tinerete,
ei fiinde hraniti de o radacina matura.

Dp lastarii inchid masiv drajonii care au o crestere in tinerete mai putin rapida ca
lastarii.

Tatamentul cu taieri rase

Sunt tratamente extensive cu taiere unica si regenerare in teren descoperit.

Se aplica arboretelor de rasinosae in special molidisurilor.

Aplicarea tratamentelor presupune taiarea arboretului de rasinoase ajuns la

varsta exploatabilitatii printr-o taiere unica in urma careia este evacuat tot
materialul lemnos rezultat.

In general purchetele cu regenerare artificiala au forma unor benzi de latime

variabila dar a caror suprafata nu poate depasi 3 ha. Purchetul se amplaseaza pe
linia de cea mai mare panta iar exploatarea arborilor incepe de la baza si
avanseaza catre treimea superioara a acestuia.

Creantele ramase in urma taierii arborilor sunt in mod obligatoriu cojite ca

masura de protectie impotriva daunatorilor speciei.

Intr-un interval de 2 ani, purchetul se curata, se pregateste in sectie de 65-88 cm.

In mijlocul vetrei se amplaseaza o groapa de dimensiunea 30-30-30 cm

in care se planteaza puieti de rasinoase produse in pepiniera.

Cojirea ceoatelor are menirea de a inlatura daunatorii.

Regimul/Tratament

Silvicultura asigura 2 regime importante :

- Regimul codrului cuprinde totalitatea padurilor regenerate pe cale

generativa, adica din samanta sau din puieti obtinuti din samanta.
 Numim codru conventional totalitatea arboretelor de plopi negri hibrizi
care desii sunt obt. pe cale vegetativa din ataj, realizeaza la varsta
eploatabilitatii dimensiuni asemenea celor obtinuti in perioada de codru
- Regimul crangului reprezinta totalitatea arboretelor obtinute pe cale
vegetativa, adica din lastari si drajoni in cadrul regenerarii naturale sau
din butasi la regenerarea artificiala.

La interferenta dintre cele 2 regime crang si codru, silvicultura mai cunoaste un

regim ( in Romania nu exista), care se numeste crang compus care contine atat
arbori regenerati pe cale generativa cat si vegetativa.

Numim tratament modalitatea concreta prin care se recolteaza arboretul ajuns la

varsta exploatabilitatii si se asigura regenerarea lui in cadrul aceluias regim in
vederea atingerii totale de gospodarire produs

Regenerarea padurilor

Desii viata arborilor si a arboreteloreste limitata in timp pentru ca starea de

padure sa existe cu continuitatea, padurea trebuie sa parcurga cu oblicativitate
procesul biologic ecosistemic de regenerare.

Inlocuirea arborilor ajunsi la o anumita varsta si extrasi de obicei prin taiere cu

arbori tineri formati din organe generative sau vegetative ce poarta numele de
‘’Regenerarea padurilor’’’.

Regenerarea e un proces colectiv, complex cu caracter de masa, specific padurii

prin care acesta isi continua existenta schimbandu-si generatiile.

Silvicultura are 3 tipuri de regenerare a padurii :

1. Regenerarea prin samanta, drajoni sau lastari

2. Regenerarea artificiala prin samanaturi directe, prin puieti forestieri
3. Regenerarea mixta.

In raport cu materialul prin care are loc regenerarea deosebim :

- regen. pe cale vegetativa din samanta

- regen. veg. prin lastari sau drajoni
- regen. mixta atat din samanta cat si din lastari

Factori edafici – solul

Conditioneaza raspandirea padurilor pe suprafete mici.

Solul :

- prezinta importanta vitala pentru arbori

- suport mecanic in care isi dezvolta radacinin cat si masa de apa si
substante minerale
- fara sol arborii nu pot exista

Insusiri :

- Profunzimea : cele mai profunde au fertilitate redusa, pa cand cele

profunde prezinta conditii favorabile dezvoltarii arborilor.
- Textura solului : influenteaza arborii sub aspectul aerisirii, umiditatii si
consistentei solului
- Strucutra : cea mai favorabila structura a solului este structura
glomerunala
- Fertilitatea : calitatea solului de a oferii arborilor toata hrana minerala
necesara

Regenerarea naturala din samanta

Este cel mai des intalnit mod de asigurare a regenerarii padurilor. Pt a se putea
produce regenerarea natura trebuie indeplinite concomitent urmatoarele
conditii :

1. sa existe suficienti arbori ajunsi la maturitate care sa poata fructifica

abundent.
2. samanta produs de arbori maturi trebuie sa gseasca la contactul cu solul
conditii de temperatura, umiditate si lumina pt a putea germina.
3. plantele nou formate urmate germinarii semintelor sa aibe conditii
necesare dezvoltarii.

Fructificarea arborilor are loc numai cand acestia au atins etapa maturitatii.

Arborii poveniti pe cale vegetativa din lastari sau drajoni fructifica mai devreme
decat arborii proveniti din samanta. Varsta la care arborii fructifica constituie o
caracteristica a fiecarei specii deorece forma, greutatea si allte carecteristici ale
acestora sunt in fc de specia careia ii apartin.

Germinarea semintelor este un proces biologic caracteristic fiecarei specii, dar in

general toate semintele speciilor forestiere pt a germina au nevoie de o perioada
de repaus numit repaus vegetativ.
Aceasta poate diferii de la cateva zile ca la salcii si plopi la cateva luni ca la fag,
stejar si pana la cativa ani la spceii precum teiul, salcamul.

Pt germinare toate semintele au nevoie de temperaturi pozitive, umiditate si

conditii favorabile in sol.

Dp germinare apar exemplare tinere ce constituie primul stadiu de dezvoltare a

padurii numit semintis in padurile de codru si lastaris in padurile de crang.

Semintisul cuprinde 2 stadii :

- stadiul de plantula
- stadiul de tineret

In climatul temprerat continental, plantula ia nastere dp germinare si tine pana la

lignificarea completa a tulpinei.

Stadiul de plantula in climatul temperat continental nu poate dura mai mult de

un sezon de vegetatie (primavara-toamne).

Stadiul de tineret al semintisului tine de la terminarea stadiului de plantula si

pana la inchiderea stadiului de masiv.

Aceasta faza poate dura un an sau doi ca la salcami sau 5-6-7 ani ca la stejar, fag
sau gorun.

Lumina in viata padurii

Procesul biologic esential ce sta la baza formarii de biomasa lemnoasa nu se

poate desfasura decat in prezenta luminii.

In climatul temperat continental, speciile foretiere s-au adaptat la un anumit

regim de lumina care prin calitatea ei influenteaza fotosinteza, respiratia,
transpiratia si formarea clorofilei.

Sub aspect calitativ arborilor le este favorabila lumina in dreptul lungimii ei de

unda.

Cerintele arborilor in raport cu lumina sunt diferite, sunt anumite specii de

arbori care se dezvolta bine in lumina plina preferand lumina mare, durata
prelungita, altele la umbra.

Pretentiile speciilor forestiere in raport cu lumina difera temperamentul lor astfel

incat sunt speci cu temperament de lumina, umbra si semi-umbra.
Speciile cu temerament de lumina sunt gorunul stejarul si plopul.

Speciile cu temp. de umbra sunt fagul si bradul

Speciile cu tem. de semi-umbras sunt molidul, frasinul si carpenul

Influenta luminii asupra padurii este existentiala.

Coronamentul arboretelor prin coroanele arborilor preia din suprafata adiacenta

activa pentru a stabili urm. efecte :

- 20-25% din fluxul luminos e reflectat in atm.

- 40-70% din fluxul luminos patrunde prin coroanele arborilor sub forma de
lumina difuza

Tratamentul taierilor succesive

Este un tratament semi-extensiv vu taieri repetate si cu regenerare sub adapostul

arborelui matur.

Este dedicat arboretelor constituite din specii cu temperament de umbra din

categoria fagetelor sau arboretelor ce contin in componenta lor in proportie mare
fagul.

Tratamentul taierilor rase au o taiere preparatorie executata in acelasi scop ca si

taierea preparatorie de la tratamentul taierilor progresive.

Taierile principale ale tratamentului taierilor succesive sunt:

- taierea de insamantare
- taierea de punere in lumina
- taierea definitiva

Toate cele 3 tipuri de taieri principale se executa numai in anii de fructificatie.

Taierea de insamantare consta in rarirea unforma a arboretului pe intreaga lui
suprafata intr-un an de fructificatie cand se scade consistenta arboretului matur
pana la 0,6-0,7.

Intr-u alt an de fructificatie, atunci cand semintisul instalat a ajuns la un anumit

grad de dezvoltare se aplica taiera de punere in lumina.

Prin aceasta taierae se scade consistenta arboretului matur pana la 0,3.

Cand semintisul instalat pe intreaga suprafata arboretului se poate dezvolta in
mod independent fara a fii nevoie de adapostul arboretului matur.

Spre deosebire de tratamentul taierilor progresive unde taierile sunt concetrate in

anumite puncte numite ochiuri, la tratamentul taierilor succesive, taierile sunt
imprastiate pe intreaga suprafata a arboretelor.

Cand dp 1-2-3 taieri de largire a ochiurilor si de deschidere a altora este

asigurata regenerarea arboretelor pe intreaga sa suprafata, se executa ultima
taiere in principal taierea de racordare a ochiurilor.

Tratamentul poate cuprinde una sau mai multe taieri de deschidere a ochiurilor
si o singura taiere de racordare.

In general prin aplicarea tratamentului intr-o perioada medie de 15-18 ani se

lichideaza arboretul matur si se instaleaza arboretul tanar.

Aplicarea tratamentelor prezinta avantaje si dezavantaje.

Avantaje :

- tratamentul asigura o foarte buna reusita a regenerarii atunci cand teierile

sunt corespunzator conduse.
- arborii maturi ce apartin speciilor valoroase pot fi mentinuti atat timp cat e
nevoie ca ei sa insamanteze

Dezavantaje :

- dificil de practicat pt ca taierile sunt dispersate in foarte multe puncte

generand dificultati de ordin tehnologic

Zonele de vegetatie in Romania

3 zone de vegetatie :

1. Zona alpina
2. Zona forestiera
3. Zona de stepa

Cea mai extinta zona de vegetatie e zona forestiera.

Zona alpina se intinde pe suprafete muntoase cu altitudini de peste 1600 m,
suprafetele respective sunt caracterizate in principal de o temperatura medie
anuala de maxim 4 grade C si de vanturi foarte puternice. Din zonele cele mai
joase avem forme arbustive de ienuperi si ienuperi cu tulpini taratoare adaptate
acestor zone cu sol superifciala sau forme pitice de salcie cu mesteacan si anin.

Zona forestiera este cea mai extinsa zona de vegetatie, are cea mai mare
dezvoltare pe vertical cuprinsa intre zona alpina si zona stepei (campia).

Zona forestiera are urmatoarele subzone de veg. :

- subz molidului
- subz amestecurilor de rasinoase cu fag
- subz fagului
- subz amestecului de fag cu gorun
- subz gorunului
- subz stejarului pendulat
- subz cerului si garnitei
1. Subz molidului nu e delimitata transant de zona alpina ci la interferanta cu
zona pot fii intalnite raristi alpine, pasuni impadurite a.i. subz incepe
propiu-zis de la altitudini cuprinse de la 1700 m in jos.
Subz e foarte bine rep. in Carpatii N unde poate cobora pana la nivelul
muntilor cu inaltimi mijlocii.
In Carpatii Meridionali la inaltimi mari subz prezinta intreruperi avand
adesea un aspect franjurat, specia caracteristica acestei subz este molidul
care cel mai adesea formeaza arborete pure.
2. Subz amestecurilor de rasinoase cu fag este asezata sub subz molidului .
Cele mai des intalnite arborete fiind amestecurile formate din cele 3 specii
sau continuand numai 2 din ele fie fag si brad sau fag si molid mai rar
brad si molid.
3. Subz fagului este cea mai bine rep. subz. Ea formeaza un brau continuu ce
se desfasoara intre alt. de 500-800 m si 1200-1800 m la partea superioara.
Este foarte bine rep in Carpatii Merid. unde are foarte mare extindere pe
verticala ajungand pana la zona alpina acolo unde cele 2 subz. a molidului
si amestecurilor lipsesc.
Aceasta subz. ocupa cea mai mare supr. a fundului forestier national,
fagul rep 31% din total.
 4. Subz. amestecului de fag cu gorun ocupa cele mai inalte dealuri din
Romania, in cadrul subzonei avem fagete pure pe versantii nordici
umbriti.
Caracteristica principala a subzonei este aceea ca aici intalnim cel mai
mare nr. de specii forestiere. Pe langa fag si gorun avem si specii precum
cires, tei, frasin.
5. Subz. gorunului este puternic rep. in Romania in Podisul Transilvaniei si
Moldovei.
6. Subz stejarului penduculat, desii se afla in subz. gorunului sub aspect
altitudinal poate prezenta pe alocuri zone interferente cu acesta.
Dobrogea, cea mai intalnita formatiune forestiera nu sunt stejaretele ci
sleaurile de stejar, care sunt paduri de amestec de foioase in care specia
majoritara este stejarul penduculat.
7. Subz. cerului si a garnitei este localizata in sud si vest, in sud si est iesind
din zona forestiera spre silvostepa. Cuprinde paduri de cer, garnite. Aceste
2 specii sunt semixeofite putand trai pe soluri compacte.
Speciile ce la mai intalnite sunt stejarul, cerul, garnita.

Zona stepei: in general este lipsita de paduri. Din cand in cand mai apar paduri
de stejar pufos sau brumariu.

In afara celor 3 zone, in Romania mai avem un tip de veg. numit veg. azonais, in
cadrul acestui tip de vegetatie avem padurile de salcam in sudul Olteniei si la
vest de Oradea.

Rariturile

Se executa in arboretele tinere aflate in stadiile de paris si codrisor. Este lucrarea

de ingrijire cu caracter de masa fiind o selectie pozitiva.

Se aleg cei mai valorosi arbori, in jurul rol se mentin aceia care sunt necesari lor.

Periodicitatea este de 4-7 ani, intensitatea se calculeaza pe nr de exemplarea si

volum si poate fi slaba, moderata, forte si foarte puternica.

Se pot executa tot timpul anului dar marcarea arborilor de extras se face numai
in timpul sezonului de vegetatie.

Prin executarea lor se executa material lemnos valorificabil sub forma de

productie secundara de tipul lemn pt foc, pt constructii.

Indiferent care ar fii lucrarea de ingrijire, ea poate avea 3 forme.

Toate fiind o forma de selectie in masa, toate presupun on rarire a arborilor.

Indiferent de tipul lucrarii, rarirea arboretului sub forma de degajari poate avea 3
forme :

1. rarirea d tip selectiv

2. r. de tip schematic
3. r. de tip mixt

Rarirea de tip selectiv pp. parcurgereaarboretului si selectatarea fie a

exemplarelor de extras fie a celor de promovat .

Rarirea de tim schematic nu presupune slectie dp un anumit algoritm, se taie din

arboret fara selectie fie exemplarele situate intr-o anumita surafata.

Rarirea de tip mix pp. selectarea exemplarelor de extras sau mentinut dp o

perioada selectiva automata sau scos exemplarele dintr-o anumita suprafata sau
rand.

Succesiunea vegetatiei forestiere

Se produce intr-un ritm lent, pe masura ce silvotehnica a evoluat, eaceste

succesiuni cand apar in forma incipienta sunt dirijate in sensul favorizarii unei
specii principale valoroase. Cea mai vizibila succesiune forestiera contemporana
are loc astazi in lunca Dunarii si in delta Dunarii, ea decurge astfel :

Cand aluviunile aduse de fluviu se acumuleaza pot crea conditii pt instalararea

zavoaielor de salcii.

Se creeaza conditii pt instalarea altor specii precum vanjul sau stejarul

penducular.

Acesta ulterior poate inlatura speciile initiale, salciile si plopii creendu-se

conditii pt instalarea altora ducan in final la aparitia unui sleau de lunca.

Succensiunile forestiere mai pot fii provocate de diferiti agenti biotici, patogeni
ca omida paroasa a stejarului.

Factori orografici

Relieful influenteaza varsta arborilor prin altitudine, expozitie si panta.

1. Altitudine
- de la alt. mici spre alt. mari intalnim : plopi, salcii, stejar, frasin, tei.
 2. Panta
- influenteaza raspandirea speciilor forestiere prin modificari ce le imprima
solului cu cat panta este mai mare, cu atat solul este mai superficial.
3. Expozitia
- pe versantii nordici umbriti intalnim specii iubitoare de umid. si mai putin
iubitoare fata de caldura

Forma de relief

- forma conditioneaza tipul de sol, influenteaza modul de raspandire a

speciilor forestiere, precum coamele, varfurile, crestele si plaiurile.

Clasificarea tratamentelor

In raport cu intensitatea lor se deosebesc 4 categ. de tratamente :

- tratamentul cu caracter intensiv : tratamentul taierilor gradinarite si

tratamentul taierilor cvazigradinarite
- tratamentul cu caracter semin-intesiv : tratamentul taierilor progresive
- tratamentul cu caracter semi-extensiv : tratamentul taierilor succesive
- tratamentul cu caracter extensiv : toate tratamentele cu taieri rase

In raport cu modul in care se asigura regenerarea padurii tratamentele se impart

in 2 categ. :

1. t. cu regenerare sub adapost sau sub masiv

2. t. cu regenerare in teren descoperit

Aerul in viata padurii

Influenteaza existenta padurii sub 2 aspecte :

- prin compozitia sa
- prin viteza lui de miscare (vant)

Arborii au nevoie pt fotosinteza de CO2, proces prin care se elibereaza oxigen si

au nevoie de oxigen pt respiratie.

Volumul de CO2 rezultat din respiratia arborilor e mai mic decat volumul de
CO2 necesar pt fotosinteza.

In raport cu viteza vantului, arborii se manifesta diferit, urmare caracterizarii

sistemelor lor radiculare.
Rasinoasele nu rezista la viteze mai mari de 19 m/s ale vanturilor.

Foioasele rezista la viteze de pana la 27 m/s iar cele mai rezistente arborete
rezista pana la 29 m/s.

Doboraturile se produc pe vai unde vanturile sunt calanizate si amplificate prin

modificarea temperaturii aerului.

Tratamentul taierilor progresive

E un tratament cu regenerare sub masiv, semintensiv cu taieri repetate.

Se aplica arboretelor ajunse la varsta exploatabilitatii si specii cu temp. de

lumina si semilumina.

Cuprinde o taiere preparatoare neobligatorie prin care arboretul ajuns la varsta

exploatabilitatii este pregatit in vederea inceperii procesului de explaotare.

Cu acest prilej sunt taiate exemplarele apartinand speciilor ce nu se mai doresc a

se regasi in componenta noului arboret.

De asemenea prin taierea preparatoare se urmareste sa se creeze conditii ca

samanta speciilor principale cazute pe sol sa aiba conditii bune pt germinare.

Tratamentul contine 3 tipuri de taieri principale :

1. Trat. de deschidere a ochilor e taierea executata intr-un an de fructificatie

a speciilor principale prin care arboretul matur este exploatat pe suprafete
circulate numite ochiuri de regenerare.
Ochiurile de forma circulara au dimensiuni cuprinse intre 1,5-3 cm.
Prin aceasta teiere principala se deschide un nr. variail de ochiuri peste tot
acolo unde existe semintis vizibil.
2. A doua taiere principala este taierea de largire a ochiruilor. Se executa tot
intr-un an de fructificatie a speciei principale.
Cu aceasta ocazie ochiurile anterior deschise se largesc prin taierea
arborilor dint-o banda circulara cu ochiul deschis anterior cu latime
variabila.