LUCRARI DE INGRIJIRE CU CARACTER SISTEMATIC /14.04.

20
Sunt lucrari de ingrijire ce se executa in padurea cultivata,
incepand din stadiul de semintis si pana spre partea finala a
stadiului de codru matur, cand urmeaza sa inceapa ( peste 5-7
ani) lucrarile de exploatare -regenerare, valorificandu-se
ultimele fructificatii abundente.
Acestea sunt : degajarile, depresajul, curatirile si rariturile.

Degajarile
Sunt cele mai importante lucrari de ingrijire cu caracter
sistematic ce se executa in stadiile de semintis si desis;
-prin lucrarile de degajari se urmareste apararea speciilor
principale, valoroase, impotriva altora mai putin valoroase, dar
care sunt mai repede crescatoare in tinerete; ex.: molidul
trebuie protejat in tinerete de concurenta plopului tremurator,
a mesteacanului;
-in alte situatii, prin degajari, se protejeaza exemplarele bine
conformate, din samanta, de concurenta lastarilor, a
semintisurilor preexistente inutilizabile.
Tehnica de executare : exemplarele valoroase se protejeaza
prin taierea sau frangerea varfului ori a ramurilor speciilor
coplesitoare, la 30-50 cm sub nivelul varfurilor exemplarelor
valoroase, asigurandu-se patrunderea luminii de sus si lateral,
la exemplarele valoroase;

1
-speciile coplesitoare nu se taie de de la nivelul solului, pentru a
nu se dezgoli solul si a nu se intrerupe starea de masiv abia
constituita;
-speciile de amestec si arbustii aflate sub plafonul speciilor
valoroase se pastreaza intacte;
-prin degajari nu se cauta exemplarele de frant sau de taiat, ci
protejarea unul numar cat mai mare de exemplare valoroase;
-prin aplicarea degajarilor, arboretul ramane cu aceeasi
densitate;
-neexecutarea degajarilor la timp, are ca rezultat reducerea
proportiei speciilor valoroase, deci scaderea calitatii
arboretelor.
Intensitatea degajarilor depinde de : compozitia si desimea
arboretului, de proportia si vigoarea de crestere a speciilor
coplesitoare, de conditiile stationale;
-in arboretele in speciile principale sunt bine reprezentate,
intensitaatea degajarilor poate fi mai mare;
-sunt recomandate mai multe degajari moderate, decat una
puternica.
Mijloace de lucru: unelte si motounelte taietoare usoare.
Epoca de executare : - in arboretele de foioase se executa
numai in timpul sezonului de vegetatie, cand arboretul este
infrunzit, cand nu e prea cald, cand cerul este acoperit;

2
-perioada cea mai indicata :15 august-30 septembrie.
Periodicitatea degajarilor : intre 1 si 3 ani, uneori se pot executa
chiar doua degajari pe an.

Depresajul
Este lucrarea de ingrijire cu caracter sistematic ce consta in
rarirea semintisurilor pure, excesiv de dese, provenite din
regenerari naturale, sau din semanaturi directe, pentru
asigurarea de conditii de dezvoltare mai favorabile tinerei
generatii;
-asigura o mai buna spatiere, deci, conditii mai bune de
dezvoltare exemplarelor ramase.
Tehnica de executare
-rarirea poate fi facuta selectiv, prin extragerea exemplarelor
necorespunzatoare ca dezvoltare, spatiere, stare de sanatate,
sau in benzi delimitate de culoare ( schematic) amplasate
alternativ, prin extragerea tuturor exemplarelor din culoar;
-latimea si densitatea benzilor din semintisuri si desisuri, difera
cu omogenitatea acestora, specia, stadiul de dezvoltare,
conditiile stationale : ex.: la inceputul stadiului de desis, cand
Hm este mai mica de 1m, culoare cu latimea de 0,8-1m vor
alterna cu benzi late de 3m, in care, dupa caz se pot face rariri
selective.

3
Mijloace de lucru : foarfece pentru rarit, motounelte.

Curatirile
Reprezinta lucrarea de ingrijire cu caracter sistematic ce se
executa in stadiile de nuielis si prajinis, in scopul imbunatatirii
calitatii, cresterii si compozitiei arboretului, prin inlaturarea
arborilor necorespunzatori ca specie, conformatie, spatiere si
stare de sanatate;
-in aceste stadii de dezvoltare, in care cresterea in inaltime este
foarte activa, exista pericolul ca arborii sa creasca inalti si
subtiri, ceea ce constituie un pericol pentru dezvoltarea lor;
-deoarece atentia este concentrata cu precadere pentru
inlaturarea exemplarelor mai putin valoroase, curatirile
constituie o selectie in masa cu caracter negativ.
Tehnica de executare
-la prima curatire, se vor marca ( prin grifare ) si se vor extrage
arbotii preexistenti predominanti, rau conformati, exemplarele
din specii coplesitoare, sau din lastari, care realizeaza mai
devreme dimensiuni mari;
-apoi se intervine pentru proportionarea amestecului, pentru
inlaturarea exemplarelor defectuoase, pentru reducerea
desimii prea mari, pentru extragerea exemplarelor uscate sau
deperisante;

4
-in arboretele pure, uniforme, chiar daca arborii prezinta stare
de vegetatie activa si calitate corespunzatoare, este necesara
reducerea treptata a densitatii, mai ales la rasinoase, pentru a
le mari stabilitatea si productivitatea.
Intensitatea curatirilor
Intensitatea interventiilor este conditionata de specie, de
starea si consistenta arboretului, de proportia arborilor
defectuosi si de modul lor de repartizare, de telul de
gospodarire;
-nu se va cobori consistenta sub 0,8 si nu se revine cu alta
lucrare de ingrijire pana nu se reface starea de masiv
(consistenta 1).
Periodicitatea curatirilor este de 3-5 ani si se stabileste dupa
starea arboretului : o noua interventie se va face imediat dupa
reconstituirea starii de masiv.
Epoca de executare : la foioase, curatirile se pot executa in tot
timpul anului; la rasinoase, este recomandat sa se evite
perioada 1 mai-15 iunie, pentru a se evita ruperea lujerilor
abia-formati.
Mijloace de lucru : motounelte, motofierastraie portabile.

Materialul lemnos rezultat din curatiri poate fi valorificat, mai

ales acela provenit din arboretele situate la campie si dealuri,
sub forma de gramezi de craci, fascine, araci pentru legume,

5
tutori pentru vie, cozi pentru unelte etc., iar cel rezultat din
arboretele de brad si molid de la munte , sub forma de pomi de
Craciun.

Rariturile
Rariturile sunt lucrari de ingrijire cu caracter sistematic, ce se
executa periodic in arboretele aflate in stadiile de paris,
codrisor si codru mijlociu, prin care se reduce in mod selectiv
numarul de exemplare, intrerupandu-se temporar starea de
masiv, in scopul ameliorarii structurii, cresterii, calitatii si
functiilor arboretului.
-Rariturile constituie o metoda de selectie pozitiva in masa,
deoarece atentia silvicultorului nu se concentreaza asupra
arborilor care trebuie extrasi ( ca la curatiru ), ci asupra
arborilor care trebuie pastrati in arboret, in jurul carora se
pastreaza acei arbori care favorizeaza dezvoltarea acestora, sau
care nu ii incomodeaza pe acestia.
Metode de rarituri
Sunt trei tipuri fundamentale de rarituri :
1.rarituri selective : a) raritura de jos,
b) raritura de sus,
c) raritura combinata,
d) raritura gradinarita,
2.rarituri schematice,

6
 3.rarituri shematico-selective.

.Raritura de jos ( in dominat) consta in extragerea cu precadere

a arborilor ramasi in urma cu cresterea, coplesiti sau in curs de
uscare din plafonul inferior ( din clasele a 4-a si a 5-a Kraft); din
plafonul superior al coronamentului se extrag unii arbori
puternic vatamati, uscati, rupti etc.;
-prin aplicarea acestui tip de rarituri, adancimea
coronamentului se reduce treptat, plafonul inferior dispare cu
timpul, ceea ce conduce la obtinerea de arborete monoetajate,
uniforme, cu inchidere pe orizontala;
-nu modifica substantial sensul selectiei naturale, doar o
anticipeaza;
-poate avea intensitate :slaba, moderata si puternica;
-se poate aplica arboretelor de rasinoase, mai ales celor de
molid;
- nu contribuie in masura suficienta la stimulare cresterii si
stabilitatii arboretelor.

Raritura de sus ( in dominant ) consta in extragerea arborilor

necorespunzatori si nedoriti din plafonul superior al arboretului
(arbori din specii secundare, precum si din specia de baza, dar
rau conformti, vatamati, cu coroana asimetrica sau labartata),

7
pentru a se crea conditii bune de dezvoltare arborilor de
valoare din acest plafon, principalii producatori de biomasa;
-din plafonul inferior se scot doar exemplarele uscate,
deperisante, vatamate;
-subarboretul se protejeaza;
-se modifica in masura restransa structura verticala si se
mentine etajarea existenta;
-se intervine in procesul natural de selectie;
-poate fi aplicata mai ales in arborete defoioase (stejarete pure
si amestecate, cerete, garnitete ), sau in amestecuri de
rasinoase cu foioase.

Raritura combinata
Consta in selectionarea si promovarea arborilor celor mai
valorosi ca specie si conformare, mai bine plasati spatial,
intervenindu-se, dupa caz, atat in plafonulsuperior,cat si
inplafonul inferior;
-este o metoda activa , de mare suplete, ce permite rezolvarea
celor mai diverse situatii.
Incepand din anul 1966, este cea mai aplicata metoda de rarire
in aproape toate padurile echiene si relativ echiene, cu exceptia
culturilor de plopi negri hibrizi.

8
 In anul 1966, a fost adoptata clasificarea functionala a
arborilor si in tara noastra in lucrarile de rarituri, clasificare ce
distinge trei clase de arbori :
-arbori de valoare (cei mai buni, de viitor) se aleg din speciile
principale, exemplare dominante, sanatoase, cu trunchiuri bine
conformate;
-arbori ajutatori ( folositori) alesi indiferent de specie, de pe
intreg profilul coronamentului, in scopul de a favoriza cresterea
si dezvoltarea exemplarelor valoroase;
-arbori de extras: arbori care prin pozitia lor in arboret,
impiedica cresterea si dezvoltarea arborilor de valoare si
ajutatori.
Arborii destinati taierii se pot gasi, asadar, atat in plafonul
superior, cat si in plafonul inferior al coronamentului.

Raritura schematica ( simplificata, geometrica) : in plantatii

dese, uniforme, nu se justifica alegerea arborilor la prima
raritura, ci se recurge la raritura schematica, ce poate fi aplicata
in doua variante:
-raritura in linie ( in siruri, in randuri) ce consta in extragerea de
randuri intregi, pe suprafata intregului arboret;
-raritura din distanta in distanta, cand arborii se aleg conform
unei reguli simple, la distante egale pe fiecare rand, deci

9
neselectiv. Este recomandata la prima raritura, in culturile
tinere, uniforme, mai ales in cele de plopi negri hibrizi si de pini.
Tehnica de executare a rariturilor se diferentiaza in raport cu
telurile de gospodarire, starea si structura fiecarui arboret;
-raritura incepe cu identificarea arborilor de valoare ce urmeaza
a fi favorizati, in care scop, se efectueaza recunoasterea
prealabila a arboretului ( se constata starea acestuia, proportia
arborilor de valoare, spatierea lor, gradul de inchidere al
coronamentului);
-se executa marcarea arborilor ce vor fi extrasi, dupa ce s-au
stabilit arborii ce urmeaza a fi protejati, conform criteriilor
precizate la clasificarea functionala;
-tehnologiile de exploatare si de recoltare a arborilor extrasi
prin rarituri, difera in functie de volumul de material lemnos ce
trebuie exploatat, de orografia terenului, de conditiile de
arboret;
-pentru rariturile selective se utilizeaza motofierastraie
mecanice, iar pentru rariturile schematice, utilaje complexe
care taie, curata de craci, incarca bustenii si ii transporta in
afara parchetului.

Intensitatea si periodicitatea rariturilor

-caracterul lucrarii si intensitatea extragerilor se stabilesc in
raport cu: specia, varsta, conditiile de vegetatie, stadiul de
dezvoltare, telul de gospodarire;
10
-la inceputul stadiului de paris, prima raritura este mai putin
intensa, apoi intensitatea creste progresiv pe masura ce
arboretul inainteaza in varsta, urmand ca dupa stadiul de
codrisor, intensitatea sa scada treptat,
- in general, se urmareste ca prin rarituri consistenta
arboretului sa nu scada sub 0,8, sau 0,7, in arborete cu specii cu
temperament de lumina, bietajate si cu subarboret bine
dezvoltat;
-periodicitate in parisuri este de 4-6 ani, iar in stadiile
urmatoare de 5-10 ani.
Epoca de executare a rariturilor : marcarea arborilor de extras
in arboretele de foioase se face in sezonul de vegetatie, iar
exploatarea arborilor, atat de foioase, cat si de rasinoase, nu
comporta restrictii.
Materialul rezultat din rarituri : volumul mediu recoltat este de
25-30m³/ ha, dar volumele obtinute variaza in limite largi, in
functie de caracteristicile arboretelor, de metoda si intensitatea
rariturii aplicate.

Efectele lucrarilor de ingrijire cu caracter sistematic

Prin efectuarea lucrarilor de ingrijire si conducere a
arboretelor se intervine activ in viata arborilor, a arboretelor, a
padurii ca ecosistem.
Efecte biologice :

11
-cresterea cantitatii de energie radianta ce patrunde in arboret,
in functie de intensitatea raririi : cresterea cantitatii de lumina
si a temperaturii aerului in arboret au efecte favorabile asupra
acestuia ;
-cresterea volumului de precipitatii care ajung in sol;
-modificarea regimului factorilor edafici: crestere rezervei de
apa, a temperaturii, ameliorarea regimului de aerisire;
-crearea unor conditii avantajoase de dezvoltare a celorlalte
etaje de vegetatie.
Efecte economice
-accelerarea cresterii in grosime, urmare cresterii spatiului de
nutritie in sol si accesului mai favorabil la lumina;
-amelioararea calitatii lemnului, prin modificarea raportului
dintre lemnul tanar si lemnul matur;
-reducerea ritmului de producere a elagajului natural si sporirea
numarului de noduri, inconvenient ce poate fi inlaturat prin
elagajul artificial.
Cele mai importante efecte ale lucrarilor de ingrijire se
rasfrang asupra arboretelor si constau in:
-evitarea eliminarii speciilor valoroase si ameliorarea
compozitiei arboretului, care este treptat dirijata spre
compozitia -tel;

12
-reducerea densitatii si concentrarea potentialului productiv al
statiunii intr-un numar de arbori judicios alesi;
-imbunatatirea calitatii arboretului, prin sporirea ponderii
exemplarelor din clasele superioare de calitate;
-intensificarea functiilor protectoare;
-ameliorarea structurii, prin normalizarea distributiei si
spatierea arborilor in arboret;
-crearea unor conditii favorabile pentru producerea regenararii
naturale, prin selectionarea gradata a arborilor seminceri, din
speciile dorite;
-reducerea varstei exploatabilitatii si obtinerea mai rapida a
sorimentelor-tel dorite,
-imbunatatirea starii fito-sanitare si crestere rezistentei si
stabilitatii arboretelor la actiunea factorilor daunatori;
-promovarea unor forme, ecotipuri si biotipuri mai valoroase si
mai rezistente;
-realizarea unor venituri intermediare prin extegerea unui
volum de masa lemnoasa, care altfel s-ar pierde.

13