Larice, Tuie, Tisă

Realizat de Lozonschi Bianca

Ce este Laricea?
• Larice (Larix decidua) sau Zada face parte din
familia Pinaceae. Este unul dintre putinele conifere ce isi pierde
acele in timpul sezonului rece. Specia este originara din Europa
Centrala. Este un arbore maiestuous, de dimensiuni mari si inaltimi
de pana la 40 m. Forma coroanei este conica, iar ramurile sunt
alcatuite din manunchiuri formate de cate 30-40 de ace scurte .
Acele au 3-4 cm lungime, de culoare verde in anotimpul cald, iar pe
parcursul toamnei isi schimba culoarea in aramiu-ruginiu, dand
astfel un aspect decorativ impresionant acestui conifer. Conurile
sale sunt erecte, de 2-4 cm lungime, cu numerosi solzi.
 • Lumina. Specia prefera expunerea la soare, insa poate sa tolereze si semiumbra.
• Temperatura. Laricele sunt arbori rezistenti care se adapteaza la climatele mai reci, au
toleranta scazuta la temperaturile ridicate.
• Solul. Zada sau laricele prefera solurile cu umiditate medie, bine drenate si fertile.
• Udarea. Se uda moderat, cu o frecventa mai mare in perioadele secetoase si in primul an
dupa plantare.
• Fertilizarea. Pentru o crestere si dezvoltare optima (in special in cazul solurilor sarace),

Condiții de este indicata administrarea ingrasamintelor specifice in perioada de vegetatie

(primavara-toamna).
• Taierile. Specia larice necesita putina intretinere. Nu este nevoie de taiere regulata a

mediu și cresterilor, se pot efectua taieri de intretinere pentru a mentine forma sau pentru a
indeparta ramurile uscate sau in curs de uscare.

îngrijire
• Plantarea. Laricele sunt arbori care se planteaza in containere doar daca sunt folositi ca
bonsai. Plantarea in sol se efectueaza toamna sau primavara. Se recomanda saparea unei
gropi de dimensiuni optime, astfel incat radacinile sa poata fi asezate lejer, urmand sa fie
acoperite cu suficient pamant. Prinderea poate fi favorizata prin administrarea unui
ingrasamant specific (de tip granule) in groapa de plantare. Dupa plantare, se taseaza
bine pamantul in jurul puietului si se uda din abundenta.
• Inmultirea. Zada se propaga cel mai des prin inmultire generativa (prin seminte),
inmultirea vegetativa facandu-se cel mai adesea doar in pepiniere, folosindu-se altoirea.
Inmultirea prin butasi este mai rar utilizata, deoarece lemnul de larice este de esenta
moale si este dificil de inradacinat.
Larice-boli
• Cel mai frecvent, laricele este atacat de o ciuperca
declansata de conditiile umede din primavara.
Simptomele apar ca pete maronii pe varfurile
acelor, care mai apoi se extind catre baza
acestora.Acele maro cad prematur. Boala se
combate aplicand produse fungicide omologate,
primavara. Laricele sunt, de asemenea, predispuse
la o boala canceroasa grava care este identificata
pentru prima data atunci cand apar scurgeri de
rasina pe leziunile umflate din scoarta. Ramurile
afectate trebuie taiate si apoi distruse sau arse. In
conditii de umiditate ridicata la nivelul pamantului,
zada pot fi afectata de agenti fitopatogeni care
provoaca putrezirea radacinilor sau coletului.
 • Thuja este un gen de arbori si arbusti coniferi, din
familia Cupressaceae, originari din America de Nord
si estul Asiei. Sunt plante cu frunzis persistent, ce pot
creste de la 3 pana la 60 m inaltime. Majoritatea
speciilor de tuia au trunchiul drept, acoperit cu scoarta
fibroasa, de culoare maro-roscat. Lujerii au forma
aplatizata, cresc intr-un singur plan. Frunzele sunt
solzoase, au intre 1 si 10 mm lungime.

Ce este Tuia? • Pana la varsta de 1 an, prezinta frunze aciculare. Sunt

plante monoice: conurile femele sunt ovoide sau
oblongi cu 8-12 solzi. Acestea incorporeaza seminte
mici, turtite. Conurile mascule sunt mici, insesizabile,
situate spre varful ramurilor. Sunt arbori ornamentali,
plantati in gradini si parcuri. Pot fi intalniti ca
exemplare solitare sau grupuri, dar mai ales sub forma
de gard viu.
 • Lumina. Tuia se dezvolta cel mai bine in conditii de lumina directa, insa pot
suporta si umbrirea laterala.
• Temperatura. Thuja occidentalis este o specie rezistenta la ger, T. plicata are o
rezistenta moderata, iar T. orientalis poate fi afectata de ingheturile puternice.
• Solul. Cresc optim pe soluri revene, calcaroase, care dreneaza bine apa. NU
suporta solurile compacte si umezeala, conditii care pot favoriza instalarea
bolilor. De aceea, udarea se va face moderat, numai atunci cand pamantul este
Condiții de uscat la suprafata.
• Fertilizarea. Pentru a stimula cresterea bogata a arborilor si arbustilor, in

mediu și perioada de vegetatie, se recomanda aplicarea ingrasamintelor specifice.

• Taierile. Sunt arbori ce se preteaza pentru tunderea in diverse forme

îngrijire decorative. Totusi, T. orientalis nu suporta foarte bine tunderea. Taierile de

mentinere a formei se efectueaza anual, in luna mai. Se taie numai lujerii
anuali, nu si ramurile batrane.
• Inmultirea. Speciile de Thuja pot fi inmultite prin seminte sau butasi.
• semintele se recolteaza toamna si se vor semana primavara, dupa care se lasa
pe loc 2 ani.
• inmultirea prin butasi se face vara, cu portiuni de ramuri semilignificate. Este
un procedeu mai dificil, recomandat profesionistilor.
Curiozități
• Din cauza desimii exterioare a coroanei, in interior,
planta se degarniseste. Acest lucru este un fenomen
natural si nu necesita tratament.
• Cresterea cea mai rapida o are T. plicata.
• Sunt arbori ce se preteaza bine pentru mediile
urbane.
• Tratamentele de combatere a bolilor se pot efectua
in orice perioada din an, cu conditia ca la momentul
aplicarii, (si in urmatoarele ore) sa nu existe
precipitatii. De asemenea, temperaturile nu trebuie
sa fie foarte mari si desigur, in functie de perioada
anului in care se efectueaza tratamentul, nu trebuie
sa existe pericolul de inghet.
• NU se recomanda udarea prin aspersiune.
Ce este Tisa?
• Tisa (Taxus baccata) este un arbore vesnic
verde, ce face parte din familia Taxaceae,
incluzand si ienuparul. Este originar din
Europa, Asia si Africa de Nord. Tisa este
un arbore de talie mica, ce poate ajunge la
o inaltime de 15-20 de m. Coroana este de
forma conica, iar scoarta este de culoare
brun-rosiatica. Frunzisul este verde inchis
si este format din ace plate, ce au o lungime
de 1-2 cm. Este o specie rezistenta, ce poate
tolera diverse conditii de mediu. Tolereaza
atat umbra cat si solurile mai sarace. Acest
conifer are mai multe utilizari, fiind un
arbore ornamental popular, ce este folosit
cel mai frecvent pentru a crea garduri vii.
 Condiții de
mediu și îngrijire
• Lumina. Poate sa creasca in paduri umbroase, unde primeste doar cateva ore de
soare pe zi, tolerand foarte bine umbra. Cu toate acestea, are nevoie de cateva ore
de lumina zilnic pentru cresterea optima.

• Sol. Toleranta la soluri sarace si acide, tisa poate creste si in soluri nisipoase,
argiloase sau calcaroase. Aceasta va creste mai bine pe soluri umede, bogate in
nutrienti si cu un pH neutru.

• Temperatura. Tisa e toleranta la frig si poate rezista la temperaturi de pana la -20

°C.

• TISA – INGRIJIRE

• Udare. Poate tolera bine seceta, insa se dezvolta cel mai bine daca este udata
moderat. In primul an, trebuie udata mai des, in special in timpul verii. Udarea se
va face dimineata devreme sau seara tarziu, pentru a evita evaporarea apei.
Principalele semne ce indica faptul ca tisa are nevoie de apa sunt ingalbenirea
frunzelor si cresterea mai lenta a plantei. Nu se recomanda udarea prin aspersiune.
Udarea in exces poate duce la putrezirea radacinilor.

• Fertilizare. Necesita fertilizare in special in primul an de la plantare. Se poate

utiliza un ingrasamant echilibrat NPK. Daca planta se afla intr-un sol sarac, poate
fi necesara fertilizarea mai frecventa. Principalele semne ce indica nevoia de
fertilizare sunt: cresterea lenta, decolorarea frunzelor si susceptibilitatea la boli si
daunatori.

• Plantarea. Este o planta relativ usor de plantat, ce poate fi plantata primavara

devreme sau toamna, cand temperaturile sunt mai scazute, dar nu mai mici de 5 °C.
Locul pentru plantare trebuie sa fie unul semiumbrit, cu un sol bine drenat. Se sapa
o groapa de plantare de doua ori mai mare decat radacinile, se adauga un strat de
ingrasamant organic, se aseaza arborele in groapa si se acopera cu sol. Dupa
plantarea propriu-zisa, se va uda planta din abundenta.

• Inmultire. Tisa se poate inmulti prin seminte sau butasi. Inmultirea prin butasi este
cea mai comuna metoda. Butasii se pot face/achizitiona primavara sau toamna. Se
vor taia butasii la aproximativ 15 cm lungime, se vor indeparta frunzele de la baza
si se vor planta intr-un substrat de inmultire. Butasii plantati se vor uda in mod
regulat, acestia urmand sa inradacineze in aproximativ 6-8 saptamani.
Curiozități
• Tisa este o planta dioica, deci exista plante mascule si plante
femele.
• Toate speciile de tisa sunt otravitoare. Semintele, frunzele si
scoarta contin taxina, o substanta ce poate fi fatala atat pentru
oameni cat si pentru animale.
• Taxus este o un arbore longeviv, ce poate ajunge sa traiasca
pana la 2000 de ani.
• Lemnul tisei este folosit pentru a face arcuri si sageti.
• Este de asemenea considerata planta medicinala pentru
tratarea diverselor afectiuni.