CUVÂNT - CV

vieruvasile432@gmail.com

Cuvântul "cuvant" este o piesă esențială a limbajului uman, reprezentând o unealtă puternică și versatilă pentru comunicare
și exprimare. Este un substantiv care transcende simpla definire lexicală, evoluând în semnificație și utilizare în funcție de
context și cultură. În esență, "cuvantul" este nucleul limbajului, construind punți între gândurile noastre și lumea exterioară.

,, CUVÂNT ''
1. Nume (forma inițială): "cuvant"
2. Categoria gramaticală: Substantiv
3. Etimologie: Cuvântul "cuvânt" provine din limba latină "cōmūnis" (comun), prin intermediul limbii române
vechi "cuvânt" sau "cuvînt".
4. Sensuri:
Semnificație generală: Un cuvânt reprezintă o unitate de limbaj utilizată pentru a comunica sau a
transmite informații.
În context literar: Cuvântul poate face referire la o exprimare verbală sau scrisă, cum ar fi o frază sau un
vers.
În filosofie: Cuvântul poate avea sensul de "cuvânt sacru" sau "lege divină".
În contextul tehnologic: Cuvântul poate desemna un bit sau o unitate de informație în calculatoare..
5.Derivate:
Cuvântare
Cuvința
Cuvințare
Cuvântare publică
6.Cuvinte opuse:
Tăcere
Liniste
Să nu spunem nimic
7.Sinonime:
Expresie
Vorbire
Discurs
Afirmație
8.Antonime:
Tăcere
Mâlc
Neexpresivitate
9.Omonime:
1. "Cuvânt" (substantiv) ‑ Sensul general al cuvântului.
2. "Cuvânt" (verb, a cuvânta) ‑ A exprima sau a comunica prin cuvinte.
10.Expresii frazeologice:
"A da cuvântul" ‑ A permite cuiva să vorbească într‑o discuție sau o întâlnire.
"A‑și ține cuvântul" ‑ A‑și respecta promisiunile sau angajamentele.
"La cuvânt" ‑ A fi onest și de încredere în ceea ce spui.
11.Locuții și Surse lexico‑grafice:
"Cuvântul Domnului" ‑ Referire la Biblie și la învățăturile religioase.
"Cuvântul de ordine" ‑ Instrucțiuni sau indicații importante date într‑o anumită situație.
"Cuvântul cheie" ‑ Un termen sau o expresie esențială într‑un context sau domeniu specific.