Iedera

Iedera este o plant cu tulpin i ramificaii lemnificate, subiri i lungi, care pot fi lsate s atrne
sau, dimpotriv, se dirijeaz pe diferite suporturi de care fie se fixeaz cu ajutorul rdcinilor
adventive ce se formeaz pe tulpin, fie se paliseaz. Este originar din Europa, Africa de ord i
!aponia.
"edera "elix

Este specia comun, indigen, ce crete agat de trunchiul copacilor sau zidurile vechi. Are frunze persistente cu
rezisten foarte bun peste iarn. La aceast specie s-au creat numeroase cultivaturi, cultivate ca plante de interior,
deosebite ntre ele prin vigoare, forma sau mrimea frunzelor, culoarea lor.
runza de iedera are marginea sectat mai mult sau mai puin profund cu trei-cinci lobi ascuii sau rotun!ii.
"edera pare sa devina si mai populara cu fiecare an care trece. Lucrul acesta poate parea surprinzator in opinile
detinatorilor de gradini mici. #radinaritul vertical cu plante cataratoare pentru cei care nu au prea mult spatiu poate
da o iluzie minunata de spatiu.
Arbustii, urcatoarele precum clematitele, trandafirii si plantele anuale cataratoare au nevoie de a!utor asa incat sa se
comporte ca atare. Adevarate cataratoare sunt iedera, hortensia cataratoare, euon$mus, vita decorativa si campsisul.
%ita decorativa este deosebit de frumoasa pe spaliere si pegole unde ii puteti da forma dorita. &adacinile aeriene se
vor prinde de orice fel de suport, inclusiv copaci. 'aca nu e(ista nici un suport vertical, vita decorativa se va
comporta ca o planta acoperitoare de sol. Atunci cand va da de sol, radacinile aeriene se vor transforma in radacini
normale. )rice sectiune de planta se poate comporta ca un butas care face radacini si va arata ca planta mama.
Iedera, etapa juvenila si etapa matura
"edera ne arata o personalitate duala, avand doua etape de vegetatie. Atat timp cat are un suport vertical de catarare
si este tunsa periodic ea se va afla mereu in etapa !uvenila. "n aceasta etapa fiecare varietate isi arata caracteristicile.
Atunci cand suprafata de catarare a fost acoperita inseamna ca si-a atins inaltimea limita si incepe sa creasca in
lateral. *resterile sunt destul de tufoase, frunzele capata forma de diamant si planta nu mai produce radacini aeriene.
'in acest moment, in fiecare toamna iedera va produce flori rotunde galbui-verzui. lorile sunt pline de nectar, motiv
pentru care atrag multe albine si fluturi. ructele sunt mai intai verzi si pana iarna a!ung aproape negre. 'aca taiati un
lastar din iedera a!unsa in etapa matura, noua planta va fi arbustiva nu cataratoare. +e va comporta ca o ,edera
heli( -Arborescens.. Aceasta planta noua va fi vesnic verde, fie ca o plantati in gradina, fie ca o plantati in ghiveci.
Este foarte decorativa datorita frunzisului, florilor si fructelor.
#sor de cultivat
+unt multe motive pentru a cultiva iedera. +e cultiva usor si nu are nevoie de un sol anume. 'aca puteti sa-i asigurati
un sol putin acid va va fi recunoscatoare. *reste atat in soare direct cat si la umbra.
$ulte varietati
*u totii stim acea iedera care creste in padure cu frunze triunghiulare, lucioase si de un verde inchis. +unt insa tot
felul de forme de frunze de iedera/ de inima, aproape rotunde, pentagonale, dantelate, ascutite, lucioase, mate, de
un verde deschis, cu margini galbene 0 toate sunt adevarate comori. 1nele frunze pot avea doar cativa cm, iar altele
a!ung pana la 23 cm.
E(ista un soi de iedera pentru orice loc si orice stil. *ele cu frunzis verde arata cel mai bine pe un zid insorit sau pe
un gard. 4ai ales daca lasati sa se urce si trandafirii pe acelasi suport. lorile vor arata si mai bine cu fundal verde.
"edera cu frunzis variegat, aproape alb sau alb cremos, galbui arata foarte bine in locuri umbrite pentru ca le
lumineaza.
%underi regulate
5entru a va asigura ca zidul dvs. ramane verde sau frumos variegat, trebuie sa aplicati tunderi asa incat iedera sa nu
devina foarte deasa. olositi foarfeci comode. 6aiati lastarii care cresc aproape de ferestre sau alte ancadramente.
&adacinile aeriene lasa urme inestetice atunci cand sunt indepartate.
&ura lumii
)biceiul iederei de a lasa urme acolo de unde este indepartata face lumea sa vorbeasca. +e spune ca planta va
dauna zidurilor dar acest lucru era valabil pana in 2789 cand mortarul folosit la constructii continea calcar. :u mai
este cazul acum cand se folosesc alte materiale. 'aca totusi vreti sa fiti siguri, puteti sa aplicati un spalier. 'ar e bine
sa stiti ca iedera a!uta la izolarea zidurilor pentru ca apa se scurge de pe frunzele ei si nu mai a!unge deloc la zid.
E usor sa'i dati forma
Este foarte usor de tuns intr-o anumita forma. +ub forma ca minge, spirala sau chiar forme animale 0 toate sunt
posibile. ,edera baltica are frunze mici si se preteaza la arta topiara. Aplicati forma din sarma peste o planta tanara
si legati crengile. 6ot ce va creste in afara suportului va trebui taiat. 5uteti sa cresteti iedera si sub forma de cub.
5ractic sub fiecare colt al suportului din sarma trebuie sa plantati o tufa de iedera si apoi, vreme de cateva luni, nu va
trebui decat sa le tundeti. ) alta idee creativa este sa folositi iedera pentru a obtine arcade, dupa ce ati condus
plantele pe sfori o vreme. 6underile pot deveni o bataie de cap, dar efectul este magic.
(erine )edera

5lante este sempervirescent, capabil s vegeteze continuu mult vreme. "arna, se simte bine la 29-28 ;*,
temperatur care i asigur o oarecare stare de repaus.
Este o plant puin e(igent la cldur. +e simte bine n spaii temperate i chiar rcoroase. 4ai mult, sufer la
cldur prea mare. <i place umbra pe perioada de var, ns iarna este bine s i se rezerve un loc luminos, mai ales
dac are frunzele ptate cu alb i galben. :ecesit ap mult vara i puin iarna, fr s se lase pm=ntul s se
usuce complet. runzele trebuie stropite frecvent cu ap, n special, n camerele clduroase i uscate. +ubstratul
poate fi un pm=nt proaspt de grdin cu puin adaus de pm=nt de frunze i nisip.
<ngri!ire hedera/

ertilizarea se aplic la interval de dou sptm=ni pe toata perioada de var. 6ransplantarea este necesar numai
atunci c=nd rdcinile ocup bine spaiul din ghiveci. Ea se e(ecut primvara n martie-aprilie.
6utorarea i palisarea se impun dac se dorete meninerea plantei n poziie vertical. <mbracarea tutorelui cu turb
fibroas sau muchi vegetali asigur mediu umed n apropierea frunzelor.
*iupirea v=rfurilor tinere i tierea de scurtare mai sever a tulpinilor au drept scop de a induce lstrirea bogat.
Important de reinut

>utaii de ieder, fcui n special toamna, nrdcineaz foarte bine i n pahare cu ap.
*ldura i aerul uscat determin brunificarea frunzelor pe margine i cderea lor.
Lumina insuficient ?umbra prea mare@ face ca frunzele variegate s devin verzi.
*derea frunzelor pe msura mbtr=nirii lor este un proces fiziologic normal. 5rintr-o tiere sever se
nltur tulpina degarnisit i se provoaca pornirea de noi lstari de la baz.
E(cesul de soare provoac nglbenirea frunzelor.
"edera poate fi altoit pe un mic trunchi de atshedera pentru a se realiza un copcel cu coroan pletoas.
5e tulpina decapitat a plantei de atshedera se fac dou incizii n cruce la ad=ncimea de circa 8 cm. *a altoaie
se iau A v=rfuri de lstari trecui uor faza erbacee care se fasoneaz n pan i apoi se introduc n seciunile
portaltoiului. Legtura se face cu rafie.

Iedera (hedera helix)
Iedera este o liana, o planta agatatoare, care poate atinge peste 20 m lungime, care
creste spontan in soluri umbroase, cu umiditate crescuta. Frunzele tinere sutn
acoperite de peri, sunt palmat 3-5 lobate. Florile sunt carnoase, au culoare galben-
verzui sunt de dimensiuni mici si sunt grupate in umbele.
Fructul este o baca de culoare violet inchis. iedera se recolteaza in lunile martie sau
aprilie sau in luna august.
In scop ftoterapeutic se utilizeaza frunzele de pe ramurile sterile si lastrii verzi
terminali, rareori se folosesc si mugurii.
Contine saponine, tanin, glicozizi, favonozide, steroli, minerale, acizi
organici.
Iedera are efect antimicotic, epectorant, cicatrizant, antiparazitar, antireumatic,
antibiotic, vasodilatator, antidiareic, febrifug, analgezic.
Uz intern:
- boli gastrointestinale, boli hepatice, boli reumatice, in!amatii ale cailor respiratorii
"bronsite, traheite, laringite in mod special#, migrene, hipertensiune, dismenoree,
nevralgii, leucoree, tulburari menstruale - sub forma de infuzie, decoct.
Uz extern:
- celulita, micoze, veruci, luatii, arsuri, insolatii - sub forma de infuzie, decoct,
spalaturi si bai locale, compresa, cataplasma.
Efecte adverse:
- planta este toica, iar consumul ei se recomanda doar cu avizul medicului. $e
asemenea, contactul cu frunzele determina alergie sau iritatii de contact, iar
consumul fructelor provoaca varsaturi, tremuraturi, migrene, diaree.
Iedera
Iedera, denumita stiintifc Hedera helix, este o specie care provine din
Irlanda de Nord si zona Scandinava
Iedera poate supravietui la temperaturi foarte !oase, de pana la "#$ %, si
continua se se adapteze la conditiile climatice
Este considerata a f o planta invaziva, si distructiva in multe zone &e
exemplu, in unele parti ale 'ustraliei, sau ale Statelor Unite, vanzarea sau
inmultirea ei, este strict interzisa

&escriere
Iedera este o planta vesnic verde, cataratoare, care poate a!un(e in
crestere chiar si la )* metri inaltime, daca suprafata ii permite acest lucru
(copaci, peretii casei) &easemenea, se poate indinde si pe pamant, daca
suprefetele vertical nu sunt disponi+ile ,lanta se indinde si se catara prin
intermediul tulpinilor aeriene, care se a(ata de su+strat -runzele sunt
suple, avand .*"/** milimetri lun(ine, iar petiolul /."0* milimetri Iedera
in1oreste incepand de la sfarsitul verii pana toamna tarziu -lorile au
culoarea (al+en"verzui, +o(ate in nectar, sunt o sursa +o(ata de hrana
pentru al+ine si alte insecte, si au dimensiunile mici Iedera face si fructe,
+o+ite de dimensiunea piperului sau chiar mai mari, care sunt otravitoare
pentru om, insa pentru pasari reprezinta o sursa importanta de hrana
%ultivare si utilizare
,e scara lar(a, iedera este utilizata ca si planta ornamentala Iedera este
in special apreciata dintre plantele familiei sale, pentru ca este o sursa de
atra(ere a animalelor sal+atice: 1orile sunt vizitate de peste #* specii de
insecte, iar fructele sunt tinta a cel putin /2 specii de pasari
In trecut, se utilizau frunzele si fructele de padure ca un expectorant,
pentru tratarea tusei si a +ronsitei Insa, pe o scara foarte lar(a, frunzele
iederei pot provoca dermatite de contact la foarte multe persoane
&aca doriti sa cresteti iedera in (radina voastra, in fecare an tre+uie sa o
tundeti a(resiv sis a nu permiteti sa invadeze (radinile vecine sau
parcurile Incercati sa descura!ati cresterea ei in copaci, prin taierea
oricarei ramuri sau tulpini care se apropie de trunchiul de copac3
idepartati cat de mult puteti, fara sa afectati tulpina principala a iederei
,ro+lemele cu iedera
Infestari 4 &esi iedera este in (eneral rezistenta, este suscepti+ila de
numeroase si diferite infestari Iedera poate dezvolta acarieni, paian!eni,
ciuperci, infectii +acteriene 'ceste infestari pot cauza in(al+enirea
frunzelor, sau colorarea lor in maro sau aparitia unor pete (ri &eoarece
iedera tinde sa se indinde si sa formeze paturi peste tot ce se asterne,
infestarile se pot raspandi usor si la alte plante din apropiere
Specii invazive 4 &eoarece creste foarte repede, usor si acopera o zona
lar(a, iedera este o planta populara &in pacate, cateodata poate f un
pericol pentru mediul inco!urator ,oate acoperi si sufoca alte plante si
chiar copaci si priveaza animalele de 1ora de care au nevoie pentru hrana
si adappost &esi exista unele (enuri care nu sunt invazive, tulpinile sunt
foarte a(resive, si se pot eradica foarte (reu
&istru(erea structurala 4 Iedera de foarte multe ori este folosita ca o
modalitate atractiva de a 5im+raca6 case Insa exista si unele incoveniente
Iedera poate afecta mortarul dintre caramizi, dintre sipci sau micile
crapaturi in lemn &e aceea, poate deteriora serios structura casei &aca
totusi doriti acest lucru, luati in considerare construirea unui spalier pe
peretele casei, pentru a diri!a planta sa creasca pe acesta, si nu pe
peretele exterior
Hedera - Ieder
Crtoare, venic verde iedera este foarte decorativ i dac este atent ngrijit are o via foarte
lung. Este planta potrivit pentru a mbrca un perete umbros i rece. dat stabilit crete
repede, iar tulpinile lemnoase se aga de suport cu ajutorul rdcinilor adventive.
Iedera se acomodea! pe toate tipurile de sol i e"po!iie variat. #e ud moderat astfel nc$t
pm$ntul s fie n permanen doar puin umed.
%rimvara se fac tieri de ajustare la plantele care tind s se e"tind prea mult.

%lanta este livrat n pa&ar de producie de '"'"( cm i se recomand a se planta la locul definitiv
c$t mai cur$nd posibil. %lantarea se va face cu tot cu substratul aflat n g&iveci deoarece acesta
conine ngrminte cu descompunere controlat, care vor ajuta la o bun nrdcinare. %e c$t
posibil n urmtoarele )-* !ile planta se va umbri, prin aplicarea unor parasolare +!iare, cartoane,
spre sud-vest. -ac este plantat n grdin nu necesit fertili!are suplimentar.
.nmulire
%rin butai, vara, ca! n care nrdcinarea are loc n ) sptm$ni, n condiii optime.
/oli i duntori

%ianjenul rou este un duntor care trebuie luat n considerare, atacul acestuia manifest$ndu-se
prin puncte numeroase de culoare desc&is pe frun!e i c&iar prin vi!uali!area pe partea inferioar
a frun!elor a unor p$n!e de pianjen n miniatur, atunci c$nd atacul este puternic. 0pare de obicei
n perioadele secetoase i atac aproape toate plantele din apropiere inclusiv pomii i legumele.
1ratamentul este destul de dificil, ba!at pe acaricide +2eoron, mite, #anmite,, efectuat pe toat
!ona afectat, cu ajutorul unui pulveri!ator de putere +atomi!or,, la intervale de ' !ile. #e poate
face i o combinaie de acaricid de ingestie +cele enumerate mai sus, i unul cu efect ovarian
+2issorum sau 3lumite, tratament care este mult mai eficace, trebuie dat o singur dat i are efect
pe *4-56 !ile. #e mreste umiditatea concomitent cu tratamentul.
0fidele apar n condiii de temperatur mai sc!ut i cau!ea! torsionarea lstarilor i a bobocilor
florali. .n acest ca! se pulveri!ea! v$rfurile plantelor cu 7olone, #inorato".
Hedera &eli"
Hedera &eli" este cea mai cunoscuta specie de iedera, cultivata in gradini si parcuri. 0sta pentru ca
ramurile ei lungi, groase si lignificate, pot fi dirijate dupa dorinta gradinarului, pot fi lasate sa
atarne sau pot fi ajutate sa se suie pe aproape orice suport. Iata cateva informatii despre varietatile
acestei plante cataratoare8 Hedera &eli" se poate catara pe trunc&iuri de copac, pe !idurile caselor
sau pe suporturi construite special.
9arietati de iedera
Hedera &eli" este o specie care poate fi intalnita si in flora spontana, prin padurile de la campie.
E"ista mai multe varietati, clasificate in functie de frorma si coloritul frun!elor8
: Cristata ; are marginile frun!elor usor dantelate
: <armorata ; frun!ele ei sunt patate cu alb
: #cutifolia ; frun!a este mare, verde, cu 6 lobi
Cultivaruri de Hedera &eli"
: 0nette ; frun!a de dimensiuni reduse, de culoare verde
: C&icago ; frun!ele sunt mici, dese, de culoare verde inc&is
: Eva ; are frun!e mari, marginite de o dunga alba
: =lacier ; frun!ele au o pata galbena in centru
: =reen >ipple ; frun!ele sunt ver!i, mari, cu trei lobi
: Harold >ipple ; frun!e mari, ver!i, cu o bordura lata de culoare alba
: ?ut!ii ; frun!ele au trei lobi, pre!inta pete de culoare verde inc&is
: <ona ?isa ; frun!a are cinci lobi si bordura de culoare galbena
Cum inmultesti iedera
Hedera &eli" se inmulteste foarte usor, prin butasire. -aca tii in pa&arele cu apa fragmente de
tulpina, acestea vor inradacina in scurt timp. In momentul in care radacinutele au crescut suficient
de lungi, butasul se muta intr-un vas de mici dimensiuni cu un pamant fertil, alcatuit din doua parti
pamant de gradina si o parte turba roscata.
-aca doresti ca iedera sa se transforme intr-o tufa bogata, cu aspectul unui copacel, taie-i varful in
momentul in care a ajuns la un metru inaltime. -in varf vor lua nastere nenumarati lastari care vor
lasa impresia unui copacel pletos.
Culoarea frun!elor iti da indicii despre sanatatea plantei.
Iedera este sensibila la lumina, astfel incat daca umbra este prea deasa, frun!ele ei vor capata o
nuanta verde inc&is, datorita cantitatii mari de clorifila pe care planta o produce. -aca din contra,
este tinuta prea mult in soare, frun!ele se vor ingalbeni.
In momentul in care frun!ele se usuca partial si capata o margine maronie, aerul din jurul plantei
este e"cesiv de uscat, asa ca ar fi bine sa ii stropesti frun!ele din cand in cand. In acest fel, previi si
atacul paianjenului rosu.