Garduri vii Amorpha fruticosa - Salcam mic

Poate ajunge la maturitate la inaltimea de 5 m. tulpina se desface de la baza in mai multe ramuri lungi, formand o coroana rara. Frunzele imparipenat compuse pana la 30 cm lungime cu 0-!0 foliole alungit-eliptice. "nfloreste la sfarsitul lunii mai. Florile sunt grupate in spice dese terminale de 0- 5 cm lungime de culoare albastru purpuriu, foarte cautate de albine. #ste un arbust putin pretentios. $ezista bine la seceta. %reste bine pe soluri usoare, nisipo-lutoase, nisipoase, rea&ene, e&itand pe cele e'cesi& de umede. (egeteaza chiar si pe saraturi. )emperamentul este de lumina. Se poate folosi cu succes la plantatii pentru fi'area terenurilor in panta, degradate, taluze de cale ferata si autostrazi si chiar pe terenuri saraturate. %a gard &iu in parcuri si gradini se recomanda pentru cazuri in care se urmareste delimitarea de proprietati, mascarea de cladiri sau obiecti&e inestetice, a&and in &edere inaltimea relati& mare la care ajunge in timp scurt.

%arpinus +enul %arpinus

betulus

Poate ajunge pana la !5 m inalt )ulpina creste neregulat, stram subtiri, z&elti la inceput, catifel &erde-brun lucitori. Frunzele o&at * eliptice de 5 * 0 foarte puternic si pana la &arste face apt pentru infiintarea de gar geruri, dar mai putin la seceta. # de fertilitatea si umiditatea solulu profunde, afanate si rea&ene. Sup umbrirea. Se preteaza foarte bin se la tundere repetata cu lastarir tundere anuala.

%haenomeles japonica +enul %haenomeles

Arbust pana la ! m inaltim di&ergente sau curbate. -ujer &erziu. Frunze alterne de 3-5 c caramizii, de 3 cm, cu cinci peta si suporta bine gerurile de iarna sol. )emperament %a gard &iu se recomanda la spatele gardurilor de la strad proprietatile Are un atu in plus ca este foart rosii abundente si prin fructele ramuri pana la &enirea zapezii. -igustrum &ulgare +enul ligustrum

Poate ajunge pana la / m inaltim la baza. $amurile sunt drep Frunzele de 3-, cm lungime su iernilor blande. Florile sunt albe .u sufera de ger si seceta, in foloseste cu mare eficacitate la g geometrice, margini de trot gardurilor din plase de sarma, et

0ibiscus S1riacus Familia +enul Ajunge la 3 m inaltime. )ulpin formand o tufa stransa. Frunzele o&ate de 5- ! cm, trilobate. Flor culori3 albe, albastre, &iolet, etc ger, putin pretentios fata de sol, nisipuri marine. )emper Apreciat ca arbust ornamental grup de 3 la colturi derabate, ga pietonale. Se poate tunde sub fo sau poate creste liber.

4u'us semper&irens Familia +enul Poate ajunge la inaltimea de 5 m formand o coroana cu frunzis opuse, mici de -3 cm, pieloas %resterea e'trem de inceata. rezistent la seceta si ger, suporta centrele industriale. .u este pre #ste o specie care suporta cel m %a planta de ornament poate fi in gazon, ca bordura si gard tundere, geometric sau artistic tunderea.

#&on1mus +enul 2arimea pana la ! m ca tufa foa , cm o&ate, lucioase, pieloase, p -astareste foarte puternic. %res ani. $ezista bine la ger. Pre umiditate suficienta in sol. #ste contin cauciuc natural. Se ornamentala grupat in scuare, pe artificiale sau ca gard &iu &esnic

4erberis &ulgaris +enul 2arimea pana la ! m. tulpina t galbui sau rosii, pre&azuti cu sp galbene in raceme pendente apar mirositoare. Fructele, bace mici, pe tufa pana prima&ara, fiind f pretentioasa la sol. Poate particip &iu eficace in apararea gradi cainilor si chiar a oamenilor, a& "n plus frunzele care inspre toam se inrosesc si fructele rosii, mult sub zapezile iernii, dau o nota est

4erberis thunbergii atropurpure +enul berberis Similar cu cel dinainte, diferit p rosii-bordo tot timpul anului.

LEMN CAINESC - Tufis Ligustrum ovalifolium Lemnul cainesc este un tip de gard viu care ramane verde in mijlocul iernii si creste in orice conditii. Lemnul cainesc este potrivit pentru orice tip de sol si este usor de tuns. Pentru a o tine un gard viu frumos si dens tre uie sa plantati ! fire pe metru. %ea mai potri&ita perioada de plantare pentru lemnul cainesc este din octombrie pana in aprilie. Faceti o groapa de ,0-60 cm adancime si imbunatatiti solul cu pamant lutos si nisip. )ineti plantele in apa timp de o ora inainte de plantare. 7istribuiti gardul &iu in groapa facuta pe fiecare metru. Puteti planta si pe doua randuri. (arfurile radacinilor trebuie sa fie la ni&elul solului in gradina 8trebuie a&ut in &edere ca parte din pamant se scufunda9. :mpleti cu pamant si udati abundent pana obtineti un aspect mlastinos. Se recomanda taierea &arfurilor imediat dupa

plantare. :dati dupa plantare si apoi cu regularitate la inceputul fiecarei prima&eri. Lemnul cainesc este un gard viu foarte puternic care are nevoie de un minim de ingrijire. Mentineti umiditatea radacinilor in primele luni dupa plantare. Are nevoie de lumina pentru o de"voltare normala. Puteti planta tufisuri sau plante perene de talie mare langa gardul viu. Pe timpul iernii# planta va aprecia compostul si granulele de alegar. -emnul cainesc trebuie tuns. Lemnul cainesc tre uie taiat de doua pana la patru ori pe an pentru a mentine o forma placuta si a nu permite plantei sa se intinda prea mult. Cel mai ine este sa tundeti planta astfel incat sa fie mai larga la a"a si mai ingusta spre varfuri. Pima oara tre uie taiat in aprilie# iar a doua taiere tre uie sa fie pe la mijlocul lui iunie. A treia taiere ar tre ui sa fie in august# iar a patra in octom rie -emnul cainesc peste o planta foarte populara pentru garduri &ii, care isi pastreaza parte din frunze peste iarna si suporta bine tunderea. 7aca nu taiati foarte mult, &ara &or aparea flori albe cu miros delicios;

pac. 8!5 buc.9 5<,<0 lei Specificatii La soare $m ra partiala La um ra Inaltime de crestere% &'' cm Culoare (erde

va oferim patru tipuri de gard viu% (. gard viu din u)us ramane verde tot timpul anului #are frun"ele mici#carnoase#de un verde lucios inc*is. Creste apro)imativ (' -(! cm pe an se pretea"a foarte ine pentru ordurele # delimiteri de spatii # diverse aranjamente peisagistice. Este cel mai frumos tip de gard viu prin compactiate # frumusetea frun"ei # si pretarea la tunderi . plus ca iarna nu i-si s*im a nici macar noanta. Pretul incepe de la '.! lei + ucata &. gard viu din tuia ramane verde tot timpul anului # face parte din familia coniferelor # frun"ele sunt sol"iforme . culoarea este verde desc*is . creste in jur de ,'-('' cm pe an si se pretea"a ine la tunderi se foloseste mai ales pentru gardurile vii mai inalte (!'-&'' cm pretul incepe de la , lei+ ucata -. gard viu din ligustrum ovalifolium ramane verde tot timpul anului dar cu conditia ca temperaturile sa nu scada mai mult de -(! grade celsius. daca scad i-si pierde o parte din frun"e care se vor regenera primavara. Creste apro)imativ (''-(!' cm pe an. Nu este pretentios si este foarte re"istent la poluare # praf # etc. se foloseste pentru gardurile vii inalte. Se pretea"a ine la tunderi. Pretul incepe de la '#! lei + ucata ..gard viu din *i iscus Nu ramane verde iarna # dar in sc*im # face flori foarte frumoase tot timpul anului cat este inver"it . creste destul de repede /'-(&' cm pe an . nu este pretentios . se foloseste pt garduri vii inalte si cateodata in com inatii cu ligustrum . Pretul incepe de la - lei+ ucata

garduri &ii %ine &rea sa se bucure netulburat de gradina ar trebui sa planteze un gard &iu. 0radina tre uie sa fie un loc de rela)are.0ardurile vii dau nastere unui "id verde si ocupa mai poutin spatiu# daca am creste ar usti decorativi.. Plantele vesnic ver"i pentru garduri vii sunt tuia si chiparosul fals# care arata destul de asemanator.1atorita acelor lor discrete si vesnic ver"i # repre"inta o protectie ideala pentru gradina.Tuia si c*iparosul fals impresionea"a prin tr-o multime de soiuri diferite# care se deose esc in privinta culorii acelor.Acesti ar usti necesita (-& taieri pe an. Complet nepro lematica este tisa &esnic &erde8Ta)us accata2.-este singurul conifer care inmugureste din nou c*iar dupa o taiere e)trem de radicala.1e aceea # tisa e foarte potrivita pentru gardurile vii care au forme neo isnuite sau pentru onsaii de gradina. 1atirita cresterii lente # este nevoie de ra dare pana cand gardul viu de tisa atinge inaltimea unui om .1ar din acest moment incolo cresterea lenta a tisei este e)trem de avantajoasa # deoarece gardul viu isi pastrea"a forma frumoasa mult timp dupa taiere. 3 taiere pe an este a solut de suficienta pentru tisa. Cel mai rapid gard viu este lemnul cainesc4 din imagine2 5 creste paina la -' cm pe an.1e aceia lemnul cainesc este supus taierii de doua ori pe an.El se numara printre asa-numitele plante ver"i iarna si in fiecare an isi sc*im a complet frun"ele. 6run"ele vec*i cad insa a ia primavara # dupa ce rasar frun"ele tinere.1e aceia gardul viu de lemn cainesc ofera protectie aproape tot anul.Si lemnul cainesc are cateva siuri neo isnuite# precum soiul gal en-auriu cu frun"e ovale. Lemnul cainesc este destul de re"istent la ger. 1in ce in ce mai indragit este laurociresul 4Prunus

laurocerasus2.Specifice acestei plante sunt frun"ele stralucitoare # care se pastrea"a si iarna.Laurociresul este foarte raspindit# conferindu-le gradinilor un farmec sudic. $neori # unele soiuri # precum cel cu frun"e mari 789otundifolia78 sunt mai sensi ile si nu cresc foarte ine li Moldova. 6oarte re"istente la ger sunt soiurile 78:erpergii78 si 783tto Lu;<en78. Pentru taierea ar ustilor vesnic ver"i este recomanda il de a folosi o foarfeca de maina # deoarece foarfeca electrica sfasie frun"ele.

Gard viu. Avantajele unui gard viu

 Gardul, care nconjoar terenul asigur desprirea acestuia de zonele adiacente, crend un fel de izolare. Gardurile ar trebui s fie aprobate de organul local de arhitectur. el mai bun gard este de form vie, format din arbu!ti tiai. " #ngrdirea terenului $%artea &' 7ac= pentru amenajarea unui gard &iu, la >ngr=direa terenului dinspre drum, &e?i folosi arbori @i arbu@ti, &a ie@i mai ieftin, mai frumos, mai util i mai durabil decAt un gard din sc>nduri, c=r=mizi, metal sau beton. Arborii @i arbu@tii nu numai c= ap=r= terenul de la &izitatorii nedori?i, dar @i protejeaz= teritoriul de &Anturile reci i uscate, bucur= ochiul cu flori @i &erdea?=, dau o road= bogat= de pomu@oare i necesit= o >ngrijire minim=. 0ardul viu este cel mai un mod de a proteja gr=dina. El >mpodo ete gr=dina i formea"= un microclimat# nu are nevoie de vopsire# este varia il dup= >n=lime i la o >ntre?inere grijulie va servi mai mult de "eci de ani. 0ardurile vii amenajate >n mod corespun"=tor @i ine >ngrijite vor ornamenta orice teren. Anver"irea# red= terenului un aspect atractiv i decorea"= ar*itectura casei de locuit. 1eseori gardurile vii protejea"=# >n plus terenul >mpotriva privirilor str=ine i construc?ii ilegale# ornamentea"= >ngr=ditura sau acareturile# separ= teritoriul terenului >n "one funcionale. 0r=dina# inclusiv gardurile vii amenajate la *otarele e)terioare ale terenului# ap=r= casa de soare# vBnt# "gomot i praf de strad=# incendiu. 0ardurile vii sunt multifunc?ionale @i prin urmare e)trem de diverse 0arduri vii pot fi constituite dintr-un singur rBnd# dou= rBnduri sau trei rBnduri# formate sau neformate# crescute din plante g*impoase @i f=r= g*impi. Pentru gard sunt folosite soiuri de plante conifere i foioase# care la rBndul lor# pot fi ve@nic ver"i i desfrun"ite. An funcie de scopul plant=rii# gardurile vii pot fi >nalte# cu spaliere

ridicate mai sus de & m @i de o >n=l?ime medie% (-& m# joase sau orduri - '#! la ( m. 0arduri vii de o >n=l?ime medie sunt plantate# de o icei# >n interiorul terenului. Ele pot fi nu prea dense. Pentru aceste garduri sunt folosite% tuia occidental= i soiurile ei nu prea >nalte pentru gr=din=# atBt de culoare verde a cetinii# cBt i de culoarea aurie sau pestriat=5 molidul o i@nuit la o rete"are intens= ajunge la o >n=lime nu mai mare de (#! metri# ienup=r o i@nuit @i cel virginian# precum i soiurile lui de gradin=# care de o icei nu necesit= formare. Spalierele sunt plantate de-a lungul frontierei terenului# mai rar >n partea interioar=# >n dou= sau trei rBnduri. Coniferele ce formea"= spalierul au un aspect perfect% tuia occidental= cu formele ei piramidale# ienup=r o i@nuit @i cel virginian# molidul o i@nuit care la t=iere formea"= planta?ii dese# impenetra ile c*iar @i pentru cBini @i pisici. 0ardurile vii rete"ate pot fi din dou= -# trei - sau c*iar patru nivele. Plantele sunt selectate >n conformitate cu >n=l imea dorit= a nivelurilor. Pentru >nver"irea teritoriului sunt s=dite plante foioase @i ar ori# ar u@ti de conifere decorative ve@nic ver"i# plante c=?=r=toare i ag=?=toare. Anver"irea teritoriului cu un gard viu nesupus form=rii Pentru un gard viu# nesupus form=rii sunt potrivite diferite soiuri de p=ducel# soc ro@u# caprifoi Maa<# T=tar# al astru# diferite soiuri de amelanc*ier# c=lin o i@nuit# precum i soiurild de liliac persan# sirinderica# soiuri comune de sumac# coac=" auriu. Pentru gardurile vii nesupuse form=rii >n gr=din=rit sunt folosite% trandafirul >ncreit# S;mp*oricarpos al us# Spiraea c*amaedr;folia# Spiraea fle)uosa# Spiraea van*outtei 4Cangutta2# dr=cila T*un erg# diferite soiuri de sirinderic=# ar u@ti de migdale joase# vi@in 4Prunus cerasus2. Pentru amenajarea teritoriului e)ist= o gam= e)tins= a plantelor foioase f=r= g*impi# supuse rete"=rii% copac de Daragan# sal a

european=# lemn cBinesc# ulm# caprifoi# corn# P*;socarpus# c=lin de soiuri Ci urnum ordinar# Ci irnum lantana. An Europa occidental=# soiurile ve@nic ver"i de lemn cBinesc sunt considerate cele mai une pentru amenajarea terenului @i crearea gardurilor vii# dar >n condiiile din centrul 9usiei# acestea nu sunt potrivite din cau"a re"istenei sc="ute la ger. Pentru centrul 9usie cele mai potrivite sunt soiurile foioase de lemn cBinesc# care pot re"ista pe termen scurt la temperaturi de pBn= la E -' C. An plus# acest ar ust este re"istent la secet=# poate crete >n soluri s=turate i alcaline# dar prefer= solurile ogate >n su stan?e nutritive i ine-ume"ite# deasemenea locuri >nsorite. Se recuperea"= ine dup= tundere. Lemnul cBinesc se >nmule@te prin semine# altoi de r=d=cin=# uta@i# l=stari lemno@i @i ver"i.

Sursa% green-dom.info

+ard &iu permanent &erde --emn cAinesc - 8-igustrum9 )Argo&iteAdaugat La &'%--# (& Iunie &'(-# Numar anunt% !FG(.G. 3ferit de%Proprietar Stare%.ou Comerciali"e" puieti Lemn Cainesc LI0$ST9$M din pepiniera proprie# pentru gard viu PE9MANENT CE91E indiferen de anotimp. Inaltime .'-,' cm la pret de (#!' 93N# repectiv ,'-((' cm la pret de &#!' 93N. Sunt specii deose it de re"istente# nepretentioase# foarte adapta ile la conditiile de sol si de mediu. Se pretea"a foarte ine la tundere si modelare in diferite forme. Plantele am alate si impac*etate se pot livra si prin curierat in ma)im &.ore de la data confirmari comen"i cu plata ram urs . 63A9TE IMP39TANTH 0A91$L PE9MANENT CE91E P93CINE 1IN PEPINIE9A P93P9IE 1IN I3NA 1E M$NTE SI ESTE A1APTAT LA CLIMA SI S3L$L N3ST9$ N$ ESTE

1IN IMP39TH 1enumire stiintifica% Ligustrum 1enumiri comune% Lemn cainesc 6amilie% 3leaceae Aspect si pre"entare% Planta perena# cu crestere ar ustiva de pana la . m inaltime# are frun"is persistent# crestere compacta# ramuri dese# stufoase im racate in frun"e mici# elipticalungite de un verde-lucios ce sunt presarate in perioada verii cu flori al e# grupate in raceme. Toamna acestea lasa loc unor ciorc*ini de o ite de culoare neagra. Conditii de ingrijire+cultivare% Se cultiva in toate "onele tarii noastre# fiind foarte re"istent la orice conditii de clima. 6run"isul re"ista pe ramuri si in lunile de iarna. Cel mai ine se pretea"a in ca"ul arierelor ver"i# a gardurilor vii ornamentale# indeplinind cu succes rolul de protector al intimitatii gradinilor fata de oc*ii curiosi ai trecatorilor dar asigura si o una ariera impotriva prafului . Nu pretinde o anume e)punere la lumina# tolerand la fel de ine ra"ele directe ale soarelui cat si semium ra. Totusi plantarea in um ra deasa va duce la o tinerea unor e)emplare mai su tiri# fara vigoare si cu frun"is redus. Planta deose it de re"istenta # vara suportand usor temperaturi de -' de grade Celsius# pastrandu-si frun"isul c*iar si in lunile de iarna la - &! grade# Necesita udare odata pe saptamana doar primavara inainte de formarea frun"isului si in perioadele de canicula# in restul anului multumindu-se cu apa re"ultata din ploi. $miditatea atmosferica il ajuta sa-si pastre"e frun"isul verde# sanatos si foarte des si sa forme"e multi muguri florali. Totusi un aer foarte uscat nu-l afectea"a foarte mult# lemnul cainesc adaptandu-se rapid la orice conditii de clima. Cand vine vor a de solul de cultura# Ligustrum este la fel de nepretentios# de"voltandu-se foarte ine atat in soluri *umoase# ogate# cat si in su straturi# nisipoase si sarace in nutrienti. Nu se simte ine in soluri prea compacte# care-i ingreunea"a cresterea si ii pot putre"i radacinile# mai ales in ca"ul unor ploi a undente sau

udari e)agerate. 6ertili"area cu su stante din comert este inutila# dar o im ogatire a solului la fiecare & ani# cu ingrasaminte naturale# poate oferi re"ultate vi"i ile in aspectul general al plantei. Lemnul cainesc este un tip de gard viu care ramane verde in mijlocul iernii si creste in orice conditii. Lemnul cainesc este potrivit pentru orice tip de sol si este usor de tuns. Pentru a o tine un gard viu frumos si dens tre uie sa plantati (' fire pe metru linear pe unu sau doua randuri H Perioada de plantare este %Martie-Noiem rie 3fer consultanta la plantare H 9elatii suplimentare si comen"i la telefon sau email%

A-#+#)" 7".)$# %B."F#$#, )"SA

Tisa 4 ta)us accata2 Ar ust mereu verde# intalnit in regiunile temperate ale emisferei nordice# dar si in regiuni mai calde# fiind o solutie foarte inspirata pentru orice gradina. Tisa face parte din familia Ta)aceae# e)emplarele avand o inaltime medie# fiind relativ usor de ingrijit si re"istand destul de ine la diferite conditii de mediu. Ar ustii de tisa sunt folositi mai ales pentru garduri vii. In trecut erau folositi inAnglia medievala pentru arcurile lungi# lemnul dovedindu-se surprin"ator de re"istent si elastic. 1in coaja ar ustului se e)trage o su stanta folosita pentru producerea medicamentului Ta)ol# eficient in tratarea cancerului.

Infloresc primavara. Ar usti cu frun"e de un verde inc*is spre verde oliv# scurte# ascutite si fructe rosii care apar la sfarsitul verii. Tisa creste cel mai ine intr-o regiune racoroasa# cu sol umed# avand nevoie si de putin soare. 9e"ista foarte ine la ing*et si poluare# dar si la temperaturi ridicate# foarte utili pentru decoratiuni si pentru a delimita un gard viu# usor de inmultit si de plantat.

$n gard viu# ca o mica minune in gradina '(-('-&''F J Kurnalul Casei mele a- A L

%hiar daca presupune ce&a bataie de cap, un gard &iu poate da farmec gradinii si curtii dumnea&oastra. 7upa cati&a ani de straduinta, &eti &edea ca a meritat efortul. 3 gradina reusita fara garduri viiM Este aproape imposi il de reali"at asa ceva. E drept ca sunt avantaje si de"avantaje# dar re"ultatul merita toate eforturile. 1aca e sa facem o comparatie

intre cele doua tipuri principale de garduri# ajungem repede la conclu"ia ca un gard o isnuit e mai ieftin decat unul viu si se o tine mult mai repede. 1ar nu va fi decat un gard# nu va fi in"estrat decat cu o semnificatie utilitara. 7oua &ariante... Pe cand unul viu e in permanenta sc*im are# o frumusete naturala care se potriveste in orice fel de gradina sau amplasament. Asa ca# in incercarea de a gasi calea cea una intre cele doua variante# se intampla urmatorul lucru% gardul dinspre strada il reali"am din materiale o isnuite 4fier# "idarie# placi speciale# etc.2# iar pentru celelalte incercam... altceva. Pro lemele sunt comple)e in ca"ul gardului viu# pentru ca implica ugete generoase# suprafete destul de mari de acoperit si necesita timp pana sa se forme"e ca un gard compact si nu doar ca o insiruire de ar usti. +A$7 (": (#S."% (#$7# $n gard viu care sa ramana verde si peste iarna - iata o dorinta de luat in seama. Puteti sa o tineti un astfel de gard din conifere sau din foioase mai re"istente la temperaturi sca"ute. Coniferele cresc relativ inalte si protejea"a curtea de vant# lucru care iarna poate sa fie foarte folositor. Numai ca acesti ar usti nu se impaca ine cu poluarea din marile orase# cu pamantul lutos si nici nu tolerea"a temperatura ridicata de peste vara. $nele varietati de conifere desfrun"esc la a"a pe masura ce trece timpul. 6oioasele sunt mai tolerante# se ramifica frumos# unele au si frun"is colorat. Insa# indata ce vine iarna isi pierd atractia - nu mai sunt decat o ingramadire de crengi. 1oar cateva nu pre"inta acest incovenient% lemnul cainesc# cimisirul. 1ar ca sa puteti recurge la o astfel de varianta tre uie sa stiti e)act ce vreti. Cimisirul este scund in general. El se foloseste pentru orduri# delimitari# mo"aicuri de vegetatie. Lemnul cainesc creste destul de mult si nu este pretentios# insa e posi il sa va dea de lucru in privinta tunderilor. Sunteti pregatitiM +A$7 (": ".F-B$") $n gard viu inflorit si eventual parfumat este o mica minune. Nu

se o tine usor# dar indata ce-l vedeti compact# frumos si inflorit# uitati de munca depusa si de asteptarea care a avut loc. Ce plante puteti folosi pentru a putea o tine un astfel de gardM SpiraeaM creste compact si face flori al e gratioase si usor parfumate. Liliacul poate fi dirijat si tuns su forma de gard# nu neaparat su forma de copacel. Este o planta re"istenta si adapta ila. 1e asemenea# *i iscusul de gradina 4sir;acus2. Singurul de"avantaj ar putea sa fie o usoara desfrun"ire la a"a dupa mai multi ani de vegetatie# dar cu tunderi adecvate se poate remedia aceasta pro lema. Alte propuneri sunt% iasomia# coaca"ul rosu# r*ododendronul# calinul# fors;t*ia# liliacul de vara# marul# prunul si gutuiul decorativ# parul paduret# *ortensiile# trandafirii. 6iecare planta e potrivita intr-un fel anume de gradina si e ine sa stiti e)act ce vreti. Cautati surse de informare si utili"ati-le. Asadar# daca sunteti dispus sa depuneti un efort constant pentru a avea o minune de gradina# pregatiti-va sa cautati furni"ori seriosi# sa invatati cum sa alegeti plante sanatoase si potrivite pentru amplasamentul detinut si pentru ce doriti sa o tineti. Pregatiti-va ugetele si# mai ales# pregatiti-va ra darea si priceperea in ale gradinaritului. $neori gardurile vii necesita cativa ani de crestere si modelare pana sa ajunga adevarate frumuseti. Mai sunt si garduri vii care nu necesita modelari# dar ele necesita spatii destul de mari. 1aca aveti o gradina spatioasa# lasati natura sa-si urme"e cursul. 6eriti-va sa fortati natura intr-un fel sau altul. ):.7#$"-# Sunt operatiuni necesare pentru mai toate gardurile vii. In functie de ritmul de crestere# sunt garduri care necesita una sau doua tunderi pe an. Aveti nevoie de unelte potrivite si de cunostinte adecvate. Nu uitati de micile vietati care se cui aresc in gardurile vii si nici de depo"itarea lastarilor tunsi si folosirea lor pentru compostare. %e trebuie sa stii despre constructia unui gard &iu. Sfaturi practice

-( Mar &'(& 7 aca doriti constructia unui gard viu in gradina dumneavoastra# iata cateva lucruri de care ar tre ui sa tineti cont% (.Tre uie sa va ganditi mai intai la scopul pentru care doriti sa aveti un gard viu. Ca interesea"a doar din punct de vedere estetic sau pentru un scop practic anumeM In functie de motivul pentru care vreti gardul viu# veti alege tipul de plante utili"ate 4mai dese sau mai inalte# cu flori sau nu etc2. &. Pentru gardul viu se pot folosi plante care raman ver"i tot timpul anului 4de e)emplu tuia# u)us2# plante care isi pastrea"a doar o perioada frun"ele 4iedera# caprifoi# vita sal atica2# dar si plante care infloresc# pier"andu-si frun"ele iarna 4iasomie# iedera cu flori gal ene sau mov etc2

46oto% erin-artandgardens. logspot.com2 -. Cele mai multe garduri vii sunt facute cu plante care au frun"ele ver"i# insa puteti opta si pentru plante cu frun"e

rosii sau de alta culoare# putand si sa amestecati diferite specii# pentru a o tine o varietate mai mare de culori. .. Pentru constructia unui gard viu# se poate opta pentru insamantare 4pornirea gardului de la "ero - durea"a mai mult pana veti o tine gardul dorit2 sau plantare de puieti# utasi# ar usti mici sau mari# tufe etc 4planta deja crescuta2. Tre uie atentie sporita in primele luni# pana se prind in pamant. 1aca ploile sunt dese nu mai tre uie udate suplimentar. $n gard viu poate fi construit fie dintr-un singur sir de ar usti+copaci 4eficienti mai mult in delimitarea unei suprafete decat in locarea privirilor trecatorilor# de e)emplu2# sau poate fi facut din plante mai putin inalte# din tufe dese 4plantate de regula pe doua siruri paralele2 care vor functiona ca o ariera atat pentru animale cat si pentru privirile nedorite. Pentru ca un gard viu sa fie impenetra il din acest punct de vedere# tre uie ca planta sa se ramifice si sa se de"volte inca de la a"a. 1aca plantarea se va face pe un singur rand# gardul va fi mai su tire# mai rar 4contea"a totusi ce plante folositi2# iar daca se va face pe doua randuri paralale# veti o tine un gard mai compact# mai ogat# mai dens. !. Pentru alegerea plantei sau plantelor pe care le veti folosi la gardul viu# daca va interesea"a foarte mult aspectul# cel mai ine este sa cautati pe internet imagini cu garduri vii facute din diferite plante# pentru a vedea care va plac mai mult. E)ista o multitudine de plante ce pot fi utili"ate pentru gardurile vii# cateva dintre ele fiind% Molid sar esc 4Picea omori<a2# Molid 4Picea a ies2# Paltin de campie 4Acer campestre2# 6ag rosu 46agus s;lvatica2# Paducel 4Crataegus monog;na2# Ligustrum 4Ligustrum vulgare atrovirens2# Ner eris 4Ner eris t*un ergii2# Ner eris rosu 4Ner eris t*un ergii atropurpurea2# C*iparos 4C*amaec;paris laOsoniana2# T*uja 4T*uja occidentalis2#

Maces 49osa rugosa2# 6ag sangeriu 46agus s;lvatica purpurea2# Prunus laurocerasus# Calin 4Ci urnum lantana2# Ligustrum ovalifolium# P*otinia fraseri# Ile) aPuifolium# salcie# etc

46oto% fencesgates.co.u<2 ,. Plantele pentru gardurile vii pot fi cumparate din maga"inele de profil# unde le veti putea vedea pe viu# dar si de pe internet. Pentru ca varietatea plantelor ce pot fi utili"ate este atat de mare# iar unele necesita ingrijiri speciale# dupa ce v-ati *otarat la scopul pentru care vreti sa montati gardul viu# si dupa ce v-ati *otarat asupra aspectului 4culoare# densitatea plantelor# inaltime etc2# cel mai ine este sa intre ati van"atorul legat de toate aspectele te*nice 4plantare# udare# ingrijire# taiere etc2. El va putea sa va raspunda punctual in functie de necesitatile particulare ale dumneavoastra# si conditiile specifice ale gradinii+"onei in care gardul va fi amplasat# mai ales daca a participat si la activitatea de crestere a plantelor in pepiniera din care provin.

46oto% t*egreen*ead.com2 Nu uitati sa intre ati inainte de ac*i"itionarea plantelor urmatoarele aspecte% - in cat timp se prinde planta dupa plantare si cum se face plantarea propriu-"isa5 - care este cresterea anuala in inaltime si diametru 4in functie de acest aspect veti *otari locul in care veti pune gardul# lasandu-i suficient spatiu sa se de"volte# dar si distanta la care tre uie puse plantele una fata de cealalta2. In ca"ul insamanarii# in fiecare punct de insamantare# tre uie puse macar & sau - seminte# pentru ca macar una din ele sa germine"e. 1aca germinea"a toate# scoteti-le pe cele mai firave si lasati doar una5 - in ce perioada a anului este cel mai ine sa fie plantat gardul5 - cat de des tre uie udat# si cand 4important si in ca"ul plantelor deja crescute# si in ca"ul insamantarii25 - cat de des tre uie taiat# la ce inaltime si grosime poate fi mentinut pentru a avea o de"voltare sanatoasa 4unele garduri vii nu tre uie neaparat taiate# pot fi lasate sa se de"volte li er2.

G. 1upa o anumita perioada de crestere+fi)are a gardului# se vor putea o serva spatii li ere - acolo tre uie adaugate noi plante sau puse noi seminte pentru germinat. /. Contea"a "ona in care puneti gardul# din punct de vedere al climei# cat de cald si cat de frig este# cata umiditate# cat vant. 1aca vreti gard viu dintr-o planta e)otica sau mai speciala# asigurati-va ca va re"ista la conditiile specifice din tara noastra# sau mai e)act din "ona in care se afla gradina dumneavoastra. F. Nu este indicata plantarea unui gard viu imediat langa casa sau alte constructii# daca este vor a de plante care se vor usca in anumite perioade ale anului# si daca in "ona temperaturile ajung foarte sus# pentru ca apare un risc de incendiu. ('. $nele plante pot forma un gard viu pe un gard anterior# din sarma sau lemn# sau pe alte suporturi. Cateva dintre aceste plante sunt 0liricidia sepium# Er;t*rina spp.# Spondias spp.# Nursera simarou a# Iedera# Mana Maicii 1omnului 4Lonicera caprifolium2# Cita de Canada 4Part*enocissus PuinPuefolia2 etc. ((. 0ardurile vii puse cu scopul de a tine animale si privirile nedorite la distanta# tre uie sa fie cat mai compacte# lipsite de goluri# Qim racateQ uniform in frun"e# incepand de la a"a si pana la limita superioara a plantei5 (&. 1upa ac*i"itionarea plantelor pentru gardul viu# nu le lasati cu radacinile e)puse la soare si vant5 este de preferat ca ele sa fie tinute in apa inainte de plantarea propriu-"isa. Este ine ca plantele sa fie puse in pamant cat mai repede dupa ce le-ati cumparat. La plantare# radacina tre uie sa

stea vertical# fara sa fie indoita# apoi tre uie acoperita cu pamant si udata ine pana cand se o tine un aspect mlastinos. (-. Alegeti cu atentie locul unde va fi pus gardul viu# pentru ca va fi destul de greu de mutat daca va veti ra"gandi in timp. (.. Pentru a tunde gardul la acelasi nivel pe toata lungimea lui# puteti incerca sa urmariti aceeasi inaltime cu cea a plantelor taiate anterior sau puteti puteti lega o sfoara dintro parte in alta# la inaltimea dorita. 1e asemenea# puteti sa luati un reper de pe im racamintea dumneavoastra 4un u"unar# o capsa# un desen2 si sa taiati intotdeauna la acel nivel.

A&antaje si deza&antaje ale gardurilor &ii. :tilitatea unui gard &iu

46oto% *ttp%++interior-data.com2 0ardurile vii pot fi construite si folosite pentru unul sau mai multe dintre scopurile urmatoare% - delimitarea unei "one de restul spatiului5 - reali"area unei perdele ver"i ecologice 4gardurile vii a sor praf# ume"eala# produc o)igen# fi)ea"a solul# etc25 - i"olare si protectie contra "gomotului# contra privirilor indiscrete5 - limitarea accesului diferitelor persoane nedorite pe proprietatea personala 4eficienta este ma)ima doar daca este du lat de un gard traditional25 - infrumusetarea aspectului peisagistic al unei anumite "one5

46oto% *ttp%++interior-data.com2 - de"voltarea iodiversitatii "onei 4gardurile vii atrag mici animale# insecte# pasari# devenind *a itat pentru acestea25 - separarea culturilor agricole 4protejarea si i"olarea plantatiilor de legume+fructe25 - separarea aleilor din gradina sau a diferitelor spatii ver"i5 - separarea diferitelor loturi de teren 4delimitarea proprietatii25 - divi"area diferitelor parti ale gradinii5 - locarea accesului animalelor pe o anumita suprafata de teren 4de e)emplu caini si pisici pentru "ona ur ana sau oi# vaci si alte animale pentru "ona rurala2# sau# impiedicarea plecarii animalelor de pe o anumita suprafata de teren5 - crearea unui Qla irintQ 4ma"e2 in propria gradina5

- protejea"a solul impotriva ero"iunii vantului si a apei5 - a sor o anumita cantitate din apa de ploaie ca"uta# si asigura infiltrarea apei in adancimea solului - caracteristici enefice pentru solurile care deseori altesc# fie pentru ca sunt prea pline cu apa# fie ca sunt destul de impermea ile5 - asigura um ra solului# plantelor# culturilor de pe terenul din "ona - util in ca"ul arsitei din timpul verii in "onele foarte calduroase5 un gard viu inalt poate asigura um ra animalelor domestice 4fie la oras# fie in "onele rurale25 - in functie de plantele folosite# gardurile vii pot asigura furaje pentru animale# sau frun"e# fructe si seminte pentru comerciali"are sau consum5 unele frun"e+flori pot fi folosite pentru ceaiuri sau alte scopuri medicinale5 crengutele ramase in urma toaletarii gardului pot fi lasate la uscat si folosite ca lemne de foc5 - cresc iodiversitatea plantelor - in gardul viu pot aparea si alte plante# pentru ca semintele aduse de vant se opresc la a"a gardului viu# printre tulpinile plantelor5 - pot inlocui anumite constructii din piatra# fier# eton# caramida sau lemn. 7eza&antaje ale gardurilor &ii3 - cresterea iodiversitatii faunei poate fi si deranjanta gardurile vii pot atrage serpi# soareci# soparle# pasari nedorite# sau alte animale considerate daunatoare5

- un gard viu necesita costuri - pentru planta 4ac*i"itionarea semintelor sau plantelor deja crescute2# foarfeca sau alte instrumente de taiere# ingrasamant - compost sau fertili"atori 4nu e neaparat o ligatoriu2# etc5

46oto% *omeimprovementpages.com.au2 - de asemenea# un gard viu necesita timp si energie pentru pregatirea solului# inlaturarea uruienilor la inceput# plantarea propriu-"isa sau insamantarea# udarea# ingrijirea# toaletarea# taierea# rarirea# replantarea etc. Timpul pentru aceste operatiuni poate fi economisit daca anii nu repre"inta un impediment# prin angajarea unui gradinar.

Para"=pe"i din gard viu u)us 1e"voltarea dura il= nu tre uie s= e)iste doar ca defini?ie ci @i ca o preocupare "ilnic=. Tre uie luate m=suri economice care s= ai = eficien?= pe termen lung. Iarna aduce cu ea pe lBng= feeria frumoas= a fulgilor de nea @i pro leme de trafic rutier. Pentru diminuarea efectelor viscolului

asupra @oselelor se pun para"=pe"i care pot disp=rea dac= sunt f=cute din lemn sau fier. Solu?ia optim= pentru para"=pe"i este plantarea gardului viu u)us. Acest gard viu r=mBne verde pe timp de iarn= @i pentru c= este foarte des poate opri "=pada mai ine decBt para"=pe"ile artificiale.

Avantajele gardului viu u)us% - acest gard a soar e dio)idul de car on @i eman= o)igen fiind o solu?ie ecologic=5 - a soar e undele sonore fiind astfel fonoa sor ante5 - gardul viu se de"volt= >n timp devenind mai des @i mai mare asigurBndu-@i rolul pentru care a fost s=dit5 - nu las= frun"e @i re"ist= @i pe timp de iarn=5 - poate fi folosit @i ca parape?i# - dac= se folose@te ca parape?i poate amorti"a impactul >n ca"ul unui eventual accident la o ie@ire >n decor5 - opre@te eventuale animale care ar dori s= traverse"e drumul sau autostrada# dac= este com inat gardul cu cel de c=tin=5 c=tina se poate planta >n imediata apropiere iar faptul c= este o plant= cu ?epi @i cre@te foarte des nu las= animale s= treac= avBnd astfel rolul de gard. - >mpreun= cele & plante pot asigura o protec?ie a @oselei ce poate duce la un condus rela)ant5 - culoarea verde f=r= refle)ii luminoase asigur= o rela)are pentru oc*i5 - c=ldura e)cesiv= de pe @osele este estompat= de gardul verde5

- praful este a sor it de gardul viu5 Imaginea cu o @osea >ncadrat= cu gardul viu u)us este admira ila.

BP)":." P#.)$: +A$7:$" (""

0ardurile vii ver"i se potrivesc cel mai ine intr-o gradina cu flori colorate. 0ardurile vii colorate sunt elemente decorative de sine statatoare. Perioada de plantare3 Cea mai potrivita perioada de a planta gardul viu este sfarsitul toamnei# inceputul primaverii fiind de asemenea un timp potrivit.

Ar ustii pitici sunt mai potriviti decat cei inalti# deoarece acestia de o icei cresc mai desi si sunt mai usor de modelat. Plantele inalte tind sa creasca in inaltime si tre uiesc des taiate# riscand astfel sa devina din ce in ce mai rare. Cel mai practic mod de a planta un gard viu este sa ai plante destule. Primavara# cand pamantul poate fi ing*etat sau pur si simplu nu este pregatit# tre uie plantat cu atentie sporita. Inainte sa plantati gardul viu# asigurati-va ca ati ales locul potrivit pentru a creste si a se de"volta. Nu este recomandat sa mutati plantele inainte de perioada de crestere. Pregatirea spatiului pentru gardul &iu3 Locul unde vreti sa plantati un gard viu tre uie ine ales si pregatit cu ceva timp inainte deoarece mutarea intr-un alt loc se face foarte greu si nu este indicata. Cand alegeti spatiul pentru gardul viu# nu uitati sa lasati mai mult decat aveti nevoie# deoarece# in timp# planta va mai avea nevoie de spatiu pentru e)tindere. 1aca solul nu este ine drenat# adaugati pietris. 6ertili"ati solul inca de la inceput cu ingrasaminte organice. Puteti alege orice fel de ar ore sau ar ust pentru gardul viu. In primul an de viata al gardului viu tre uie sa udam cat mai des plantele# dar fara sa facem e)ces. "ngrijirea gardului &iu3

Este foarte important sa avem grija de gardul viu inca de la inceput pentru a creste cat mai des. $n gard viu des arata minunat. 0ardul viu nu tre uie Q*ranitQ mai mult decat restul gradinii. Cel mai ine este sa folositi anual ingrasamant organic. Aranjarea gardului &iu3 Ajuns la maturitate# gardul viu tre uie tuns anual# pentru a nu creste imprastiat. Pentru a tunde un gard viu aveti nevoie de un foarfece ascutit. Acesta tre uie tuns intotdeauna si in fata si in spate. Carful tre uie sa fie mai restrans decat a"a. 1aca vreti sa dati o forma speciala gardului viu# tre uie sa folositi o linie sau un sa lon de placaj sau din material asemanator pentru a mentine o linie constanta. 6ie ca il plantati din motive practice sau estetice# un gard viu este o investitie pe termen lung

0ardurile vii 0ardurile vii se proiectea"a ca niste plantatii in randuri 4&-randuri2 de ar usti taiati in forme geometrice. Multe din conifere # ca si unele specii de foioase cu temperament de um ra # cu cresterea inceata si frun"a mica au o mare plasticitate si se pretea"a a fi taiate in forme geometrice. 1intre speciile care se pretea"a ine la tuns citam % in primul rand # (a)us , *uniperus virgiana , hamaec+paris la,soniana , (huja etc. , apoi -u)us , arpinus , .lmus , /cer , Ligustrum , %h+ladelphus , 0piraea , Lonicera etc. 0ardurile vii sunt planta?ii dense# >nguste# ordonate# aliniate

sau alc=tuind un anumit desen. Sunt alc=tuite din ar u@ti sau unele specii de ar ori . 1od de conducere2 -tunse E orduri % * E '#- m - garduri % * E & m - "iduri ver"i % * E peste - m -li ere E de diferite >n=l?imi# dup= puterea de cre@tere. /lctuire2 - omogen= E cel mai des >ntBlnit=. - *eterogen= E alternan?= regulat= de specii sau cultivaruri5 - amestec E mai ales la garduri vii tunse.

Modele decorative de garduri vii in cadrul parterelor decorative 3istane fa de elementele construite2 - fa?= de ordurile aleilor % '#! m 4 ( m -pentru gard viu din ar ori2. - fa?= de garduri % ( E & m. - fa?= de piloni# stBlpi% '#! E (m - fa?= de instala?ii su terane % '#! E ( m. 4orma n plan a gardurilor vii2 1epinde de func?ia atri uit= @i locul >n planul de amenajare. 0ardurile de >mprejmuire E >n general urm=resc conturul terenului. Pot fi li ere sau tunse# pot fi de sine st=t=toare sau du lBnd un gard constructiv . 0ardurile de separa?ie @i mascare din interiorul amenaj=rii conturea"= forma "onei. Nordurile # gardurile vii # "idurile ver"i se e)ecuta din speciile citate # astfel %

Nordurile de !'-G' cm inaltime se fac din % Nu)us # Ma*onia # Ligustrum # Ta)us # Spiraea etc.5 0ardurile vii de '#G E ! m inaltime se e)ecuta din % Kuniperus virgiana # T*u;a # Ta)us # Carpinus # Acer # $lmus # Spiraea etc.5 Iidurile ver"i cu inaltimi mai mari de ! m se fac din % $lmus # Tilia # Carpinus # 6agus # Populus piramidalis etc. Perdelele de protectie se construiesc pentru apararea unor o iective impotriva vantului # prafului # "ape"ilor # pentru mascarea unor elemente inestetice etc. Pentru construirea ordurilor si a gardurilor vii se plantea"a pe &-randuri specii de ar ori sau ar usti # la distanta de ('-&' cm pe rand si intre randuri # dupa ce s-a facut # in preala il # desfundarea integrala a terenului.Plantele se recepea"a si se conduc annual prin taieri. Iidurile ver"i se reali"ea"a prin plantarea deasa a unor specii de um ra si prin dirijarea lor prin taieri anuale. Perdelele de protectie se reali"ea"a prin plantari de ar ori si ar usti dintr-o singura specie sau din specii in amestec # la distante de (#! m # pe mai multe randuri # dupa necesitati # astfel ca latimea lor sa ajunga la ((-!' m. Ele pot fi penetra ile # semipenetra ile sau compacte. Plantele agatatoare se folosesc in scopul compacti"arii "idurilor ver"i # a inc*iderii oltilor # pentru decorarea "idurilor # coloanelor # pentru mascare etc. Sortimentul de specii va fi ales tinandu-se seama de sistemul de sustinere al speciilor care urmea"a a fi folosite % Ampelopsis # :edera sau Pol;gonum # Ristaria # Clematis etc. Plantele urcatoare lemnoase % Aristoloc*ia macrop*illa # Clematis vital a si C. viticella # Evonimus japonica # :edera *eli) # Lonicera caprifolium # L. sempervirens # Periploca graeca # Part*enocisus PuinPuefolia # Pol;gonum alds*uanicum # 9osa arvensis # 9.multiflora # Tecoma radicans # Citis amurensis si C. riparia # Ristaria frutescens si R. sinensis.

Ni liografie % 5ohlfs /nna # 1ie sc*onsten 0arten 1eutsc*lands# Stuttgart# $lmer# (F,G *ellicoe G./., Studies in Landscape design# 3)ford $niv. Press# London# (FG' 6asile 0onea , Laurentiu %alade , Ar oricultura ornamentala si ar*itectura peisagera # Nucuresti (F,F 6oto OOO.iseoverde.ro

0A91 CI$ CESNIC CE91E - Tufis Cele cinci soiuri de plante din aceasta colectie au spini si se ingroasa repede. 3 tineti astfel un gard viu de nepatruns. 6oliajul plantelor este variat# atat ca forma# cat si colorit# formand un gard viu aspectuos si interesant. Pac*etul contine Prunus laurocerasus# calin 4Ci urnum lantana2# Ligustrum ovalifolium# P*otinia fraseri si Ile) aPuifolium. Inaltimea la livrare .'-!' cm. ! plante pentru .#! m liniari. Puteti planta gardul viu vesnic verde imediat dupa ce v-a fost livrat. 6aceti o groapa de ,'-/' cm adancime si im unatatiti solul cu compost sau cu alegar. Tineti plantele in apa timp de o ora inainte de plantare. 1istri uiti gardul viu in groapa facuta% cam ! plante pe ..! metri. 0ardul va avea cam un metru latime. Carfurile radacinilor tre uie sa fie la nivelul solului in gradina 4tre uie avut in vedere ca parte din pamant se scufunda2. $mpleti cu pamant si udati a undent pana o tineti un aspect mlastinos. $dati gardul viu imediat dupa plantare. $lterior va tre ui sa udati numai in ca" de seceta. Iarna tre uie sa protejati radacinile cu compost si alegar. +ardul &iu &esnic &erde trebuie tuns. Acest gard viu tre uie tuns de & ori pe an pentru a mentine forma si pentru a impiedica intinderea nedorita. Timpul potrivit pentru taiere este de la inceputul pana la mijlocul lui iunie. Taiati gardul viu mai lat si mai des la a"a si mai ingust si mai rar inspre varf. Preferati o taiere dreaptaM Legati o frang*ie deasupra gardului viu pentru referinta. Tundeti din nou in apropierea iernii. $n gard viu vesnic verde - ramane decorativ pe toata durata anului. Puteti sa il tundeti dupa dorinta si sa-i dati forma.

Poze gard &iu, gard &iu bu'us, gard &iu tuia, forme si intretinere +ardul &iu este pentru gradina folosit in mai multe scopuri% de protectie# de a masca ceva# de a delimita# de a scoate ceva mai tare in evidenta# de a atenua "gomotul sau praful# de preferat sa ramana si peste iarna verde ceea ce se si poate reali"a. Tipuri+forme de a tunde sunt multe. Este foarte ine daca plantele sunt tunse acest lucru determinandule sa se indeseasca si sa infloreasca daca este ca"ul.

%onstruirea unui gard &iu pentru gradina ta

Atunci cand stai la casa sunt multe optiuni practice si de decor pentru ati im unatati aspectul casei si al gradinii.+ardul &iu pare sa fie o solutie satisfacatoare si de durata# pe care din ce in ce mai multi romani o pun in practica# insa e)ista cateva sfaturi cu privire la construirea unui gard &iu de care tre uie sa tineti cont. Pentru a nu va confrunta cu mici pro leme legate de contruirea unui gard viu pentru gradina ta# fii atent la sfaturile si ideile de mai jos. In functie de scopul pentru care doriti sa aveti un gard viu# in interes practic sau doar de decor# se aleg tipurile de plante utili"ate# mai dese# mai inalte# cu flori sau fara etc. Pentru gardul viu e)ista diferite categorii de plante% plantele care raman ver"i tot timpul anului 4de e)emplu tuia sau u)us2# plantele care isi pastrea"a doar o perioada frun"ele 4e)emple caprifoi# iedera sau vita sal atica2 si plante care infloresc pier"andu-si frun"ele iarna 4iedera cu flori mov sau gal ene# iasomia# etc.2

Pentru construirea unui gard viu sunt doua optiuni. 6ie prin insamantare# adica pornirea gardului de la '# fie prin plantarea de puieti mici sau mari ori tufe. Au nevoie de atentie mai mare in primele trei luni cat sa se fi)e"e radacinile in pamant# daca ploile sunt dese atunci nu mai tre uie udate suplimentar. 0ardul viu se poate o tine diferit in functie de felul cum alegem sa plantam ar ustii saunplantele# un singur sir de copaci+ar usti este eficient in delimitarea unei suprafete fate de cel facut din plante inalte si tufe dese# plantate pe cate doua siruri# menit sa stope"e privirile nedorite sau intrarea unor animale. In functie de numarul de randuri si a plantelor pe care le folositi# gardul va iesi su tire si rar 4un singur sir2 sau mai ogat si mai dens cand plantarea se face pe minim doua randuri paralele. 1aca va interesea"a un gard care sa intretina aspectul frumos al casei si al gradinii# alegeti plantele speciale pentru astfel de garduri vii de decor. Cel mai ine e sa va interesati de plantele care va plac si sa va uitati pe diverse po"e cu garduri vii# asa va puteti inspira mai ine in alegerea gardului potrivit. Sunt cateva e)emple de plante cunoscute care intretin si fac gardurile vii atat de frumoase%

Molidul# fagul rosu# paducelul# er eris# ligustrum# iasomia# macesul# salcia# fagul sangeriu# paltinul de campie# etc. Contea"a foarte mult "ona in care puneti gardul# din punct de vedere al climei# al umiditatii si al conditiilor de vant. 1aca alegeti o plata e)otica sau mai speciala pentru gardul viu# asigurati-va ca va re"ista la conditiile specifice tarii noastre# sau a "onei din gradina# in functie de sol si etc. Nu este indicata plantarea gardului prea aproape de casa ori alte constructii# in evitarea riscurilor de incediu sau a altor catastrofe.

Sunt plante care pot forma un gard viu pe un gard anterior din sarma sau lemn# ori pe alte suporturi. Acestea sunt% Cita de Canada# ursera simarou a# spondias# er;t*rina# iedera# Mana Maicii 1omnului# etc. 1upa ac*i"itionarea plantelor pentru gardul viu# aveti grija sa nu le lasati cu radacinile la soare si vant# de preferat sa le tineti in apa inainte de plantarea propriu-"isa. La plantare radacina tre uie sa stea vertical# sa nu fie indoita# acoperita cu pamant si udata cat mai ine pane se o tine un aspect mlastinos. Este ine ca sa le plantati cat mai repede de la momentul cumpararii respectivelor plante.

Alegeti cu grija locul in care doriti sa creasca acest gard viu# deoarece va fi destul de greu sa-l mutati daca cumva va ra"gantiti in timp. Pentru a tunde gardul la acelasi nivel pe toata lungimea lui# puteti incerca sa urmariti aceeasi inaltime cu cea a plantelor taiate anterior sau puteti puteti lega o sfoara dintr-o parte in alta# la inaltimea dorita. 1e asemenea# puteti sa luati un reper de pe im racamintea dumneavoastra 4un u"unar# o capsa# un desen2 si sa taiati intotdeauna la acel nivel. 0ardul viu necesita multa ingrijire si atentie# astfel riscati sa-l pierdeti daca nu este tuns sau udat la timp. 1easemenea puteti creea forme interesante din tufele gardului# pentru un aspect mai atragator si plin de viata.