Enciclopedia

mtelor

Plante ornamentale gi de leac din flora Rominiei

realizate de Angiolina Santocono (1889 1959) -
in perioada 1920 1960 -

Reunite intr-un album unic,lucririle pictorilei de origine italiani

Angiolina Santocono zugrlvesc cu atenlie plante de leac 9i ornamentale 9i constituie
un adevlrat documenide cartografiere a bogatei flore medicinale 9i ornamentale
din RomAnia.

@ Dacia Plant 2017

 If
"12<'
TD-
\y€X
DAC]IA
FORTA BINEFACATOARE A PLANTELOR
Cuvint inainte
xistl valori care trec negtiute pe IAng[ noi 9i
care,tlcute, se pierd in negura vremurilor'
Existl lucruri plstrate in aerul rarefiat al
colecliilor de patrimoniu 9i care nu ajung sd
bucure decAt o mAn[ de cercetitori privilegiafi,
insi sunt scoase la luminl de oameni indr[gosti]i de
frumos gi cu dragoste fa![ de oameni 9i prind viafi,
luminind cu frumuselea lor existenla noastrl.
Lucr[rile Angelinei Santocono teptezint| una
dintre comorile patrimoniale romAneqti autentice,
comoar[ ce grliegte cu un talent artistic remarcabil
P I,ANT'
despre uimitoarea florl spontan[ din Rominia 9i despre
dragostea pentru Plante.
Aflate in coleclii private sau de stat, lucr[rile despre
plante ale Angiotinei Santocono sunt aculn, prin grija
companiei Dacia Plarrt, aduse la luminl 9i reunite intr-un
album de arti pentru a putea fi admirate de o lume intreagd-
Angiolina Santocono 9i Dacia Plant au in comun
admiralia pentru plante, o dragoste profundi pentru viala
armonie qi divinitate. De aceea, acest album este o dedicalie
de iubire ficuti de Dacia P1ant tuturor oamenilor iubitori de
naturl, de arti qi de puterea bineficitoare a plantelor'
 Agrig (Ribes grossularia)
I
Cum incepe vara gi se coc fructele de agrig, copiii
pleaci cu traistele si le caute prin tuftriguri gi piduri.
in Transilvania, mamele le dau sarcini si adune cdt
mai multe agrige pentru ci fac din ele un gem dulce
-acrigor, iubit de toatl familia. Agrigele sunt bogate
in saruri minerale qi vitamine: vitaminele A, 81,
82, C si B calciu, potasiu, sodiu, fosfor, acizi, mai
l0
ales acidul citric, dar gi acidul malic sau :f,::::- .:
pectine. Fructele agrigului sunt foarte bune :e:-::..
o alimentafie sinitoasi gi au puteri de dez:n:rr:-::e
gi vindecare. Sunt o alegere excelenta in c:::e r i.:
detoxifiere pentru ci sunt tonice, digestive. .:_r'i::ir.
depurative gi diuretice!
 'y'o,wto c1-a

Aiuga (Ajuga genevensis)

I
Aiuga infloregte de la jumdtatea primiverii gi pAni
la jumitatea verii. igi aranjeazi atunci pe tulpina
scurti qi puternici florile albastru-mov gi privegte din
pajigtea ei dragi de munte pdnd hit in cimpiile intinse
ale Transilvaniei.
Este inzestrati cu flori frumoase, cu petale inegale, iar
unele dintre surorile ei care cresc in piduri au un puf
albicios pe tulpind ca si le fni de cald.
Aiuga este folositi rar, doar de cei care cunosc bine
tainele plantelor de leac, pentru confinutul ei bun de
polifenoli care sunt antioxidanli gi diuretici. Este buni
gi la bolile de stomac.

t1
 t:' \- .rl*
*
T "$
* W
^h+ x;
. ^'
.1t;:

& /1, q)t.

N;.,

ffs
E.r

ht
H,tr
tf*l

Anason (Pimpinella major)

Face parte din familia Apiaceae sa.u Umbelliferae, de pidure. Frumusefea lui in florile mici.
se regiseEte
neamul acela care igi fine cu mAndrie rozetele florilor pe adunate in umbrela pe care o line aruncata in sus. Ia
sus. Aga se recunosc intre ele mirarul sau pitrunjelul, fel ca toate rudele lui. Rldicinile anasonului, numit 5i
rude aromatice cu tulpini tubulare, obignuite si creasci pdLtrunjei de cdmp, se folosesc sub formi de ceaiuri si
aproape de casa omului. Anasonul este insl mai ruqinos, lichioruri, pentru a alunga rlceala, gripa, infecliiie si

mai salbatic Ai cregte in poieni, pajigti qi piguni aproape durerile de gAt.

 \,1'1,

/,,
t
(
di

I
B
,

t, io*6-".,*

Andivl (Cichorium endivia)

Cu fustele verzi infoiate, andiva sti la soare qi se
bucura de cdldurd gtiind ci peste pulin timp va fi luati
si inchisl la loc intunecat. Va renun]a la frunzele sale
si ii vor rlmdne numai ridicina gi tulpina, iar din
acestea vor inmuguri frwze noi, albe, bune la gust,
de andival Nu se supdri, cici gtie ci este preluitd ca o
prinfesl la cele mai alese mese, unde este considerati
o delicatesi. Este bund la gust, ugor amdruie, qi are o
mullime de minerale gi vitamine. Are calciu, zinc, fier,
magneziu gi potasiu, vitaminele A gi C gi este bogati
in antioxidanli.
O altl minundlie a naturii!

t8