Despre magnolie

Istoric magnolie Numele provine de la botanistul francez Pierre Magnol. Magnolia este cunoscut i cultivat n Asia i America de foarte mult vreme, n China fiind folosit nc din 1083 la vindecarea unor boli. Prima introducere n Europa a acestei plante i aparine lui John Bannister, un renumit botanist. n Romnia, magnolia a fost introdus n cultur n 1880. Informaii generale Genul Magnolia cuprinde arbori i arbuti originari din America de Nord, Extremul Orient i Himalaia. nlimile speciilor din acest gen sunt cuprinse ntre 3 m (Magnolia liliflora) i 28 -30 m (Magnolia grandiflora, Magnolia acuminat). Florile sunt solitare, regulate, terminale, mari, hermafrodite, de culori diferite n funcie de specie: albe, roz, purp urii, mov, verzi - glbui, albstrui. Fructul este compus i are form de con viu colorat, conine semine globuloase, cu un nveli crnos rou, la maturitate rm n suspendate de fruct printr-un filament lung i subire. Forma coroanelor precum i frunziul unora dintre specii, prin dimensiunile mai puin obinuite i coloraia dau o not deosebit n peisaj, iar seminele ce rmn suspendate de conul viu colorat atrage atenia. Speciile din cadrul genului pot fi folosite cu succes n parcuri i grdini solitar sau n grupe, n aliniamente pe alei i n combinaii cu alte specii. Cea mai bogat colecie de magnolii - 12 specii i varieti - din ara noastr se afla n Arboretumul Staiunii ICAS Simeria Varieti: magnolia acuminat, denudata, macrophilla, magnolia kobus i tripetala sau magnolia hibrid soulangiana, care, la noi n Romnia, este considerat printre cele mai frumoase. Ce presupune cultura magnoliei? Magnolia este o plant nepretenioas n general, mai puin la condiiile de clim. Este sensibil la ierni cu temperaturi sczute, la gerurile trzii de primvar, la curenii de aer, la soluri argiloase i secetoase. Magnolia este o plant care iubete soarele, dar se poate cultiva i la semiumbr. Magnolia se dezvolt cel mai bine n plin soare, dar nflorete fr nicio problem i dac se afla l umbra partial dat de copacii din jur; totusi, magnoliile care sunt plantate n umbr, au ramificatii putine si firave si flori putine. Locul n care urmeaz s plantai magnolia trebuie s fie protejat de vnt, de preferin pe lng cldiri sau ziduri. Distanele de plantare fa de alte specii sunt de circa 4 metri, n cazul n care formele sunt arboricole, sau de circa 3 m, dac magnoliile sunt arbustiforme. Aceasta se planteaz primvara, pn la sfritul lui aprilie sau toamna. Apariia frunzelor copacilor este un bun indiciu c plantarea magnoliei este trzie. Fiind originar din inuturi calde, magnolia are nevoie de un climat blnd, cu ierni mai puin geroase, fr cureni de aer i geruri trzii de primvar. Solurile n care se cultiv sunt umede i uor drenabile, uor acide i alcaline, bogat in materii organice, compost sau ingrasamant de frunze. Plantarea magnoliei se face numai cand arbustul este in stadiul de repaus pentru a reduce riscul de a se ofili. Dup ce ai ales locul potrivit, spati o groapa in care sa asezati arbustul. Aceasta trebuie sa fie destul de mare incat ghe mul de radacini sa stea lejer. In ceea ce priveste adancimea, este recomandabil (acelasi lucru se aplica oricarui pom) sa nu "ingropati" arbustul, ci sa il asezati la o adancime egala cu cea care este indicata pe tulpina, adica cea la care a fost plantat in sera. Magnolia este un arbust cu radacini care isi aduna substantele hranitoare din stratul de pamant de la suprafata, asa ca plantarea prea adanca nu o va face o planta prea fericita. Pe fundul gropii spate, aezai un strat de nisip de ru sau pietri de circa 5 cm, pentru a evita stagnarea apei, care favorizeaz putrezirea rdcinii. Apoi se adaug o movili de pmnt alctuit n proporie de 50 la sut din pamntul provenit de la sparea gropii i turba, balegar descompus sau ingrasamant de frunze. Dup ce asezai copacul, nlturai srma sau folia de plastic din jurul rdcinilor i adugai treptat acelai amestec de pamnt.Tasai cu grij acest amestec de pamnt n jurul rdcinii pentru nlturarea golurilor de aer si formati un san n jurul tulpinii, n care s turnai apa. Dupa plantare udai bine. De asemenea, o substan fertilizatoare echilibrat va da magnoliei un nceput bun. Dupa plantarea magnoliei, acoperii pamntul de sub ramuri cu tala, bucai mrunite de scoart de copac, frunze uscate i/sau ace de pin. Stratul trebuie s fie cam de 8 cm si trebuie inlocuit periodic. Acest strat protector ajut la mentinerea umidittii la suprafata pamntului, zona in care rdcinile magnoliei sunt active. Arbutii nou plantai trebuie legai de un b, care se va nltura dup 1 an. Cnd se ud magnolia? Aportul de ap n primul sezon de dezvoltare este foarte important! n general, apa provenit de la ploi este suficienta pentru arbutii care au i stratul protector de care am vorbit mai sus. In zonele mai uscate, unde plou rar, radacinile trebuie udate saptamanal, cu circa 5 litri la fiecare udare, dar cu mare grija, ca sa nu le nnecai, n cazul n care pamntul nu este uor drenabil (toat apa adugat trebuie s se infiltreze n sol). Avei grij dac udai zona din jurul magnoliei cu furtunul sau folosii alte unelte de grdinrit, pentru c putei rni rdcinile. Lucrrile de ntreinere Odat ce pomul a prins rdcini n locul n care a fost plantat, nu mai are nevoie dect de ngrijiri minime. Una din cheile succesului, cnd vine vorba de magnolie, este sa lasai pomul s creasca la maxim, chiar dac acest lucru nseamn c va face mult umbr n jurul lui. Magnoliei nu ii place sa fie transplantata si nici deranjata, de aceea este bine sa lasati o zona de cel mult 6 metri in jurul ei (in cazul speciilor arboriforme, care ating dimensiuni foarte mari). Tierea arbustului nu este o operaie necesar, dei se poate realiza pentru a reduce dimensiunea coroanei. Cel mai bun momen t pentru taierea magnoliei este la sfritul primaverii, dup ce a nflorit, pentru ca rnile provocate la tiere s aib timp s se vindece n perioada de vegetaie. Evitai s deranjai rdcinile magnoliei atunci cand spai sau ngrijii plantele din jurul ei, pentru c acest lucru poate stopa procesul de cretere a arbustului/arborelui i, uneori, poate fi fatal. Dac magnolia a fost plantat n pamnt rezonabil de fertil, a crui calitate este din cnd n cnd mbuntit cu materii organice, atunci arbustul are rareori nevoie s fie tratat cu substane fertilizatoare. Metodele de nmulire a magnoliei Magnolia se inmulteste in doua moduri: prin seminte sau prin tesut vegetal, adica butasi sau lastari noi. Prin inmultirea prin tesut vegetal se obtine o noua planta identica din punct de vedere genetic cu planta-mama. In acest caz, noua planta poarta mai departe acelasi nume ca originalul din care s-a obtinut scionul (materialul folosit pentru inmultire).

Inmultirea prin seminte este mai des folosita de cultivatori, pentru ca prin aceasta metoda se dezvolta nou hibrizi, unii din care pot fi imbunatatiri ale unor soiuri realizate prin "clonare" (inmultire pe cale vegetativa), in sensul ca ar avea caracteristici noi. Cumpararea magnoliei Arbustii care se gasesc de vanzare in magazine sunt de obicei in varsta de 2 ani sau chiar mai mult, cu radacinile infasurate in pamant cu talas si apoi in folie de plastic. Daca arbustul e mai batran, atunci pe ramuri se pot observa muguri, semn ca magnolia va inflori chiar in acelasi an. Daca radacinile sunt "invelite" in pamant, atunci ele se vor prinde mult mai repede si nu se vor usca. NU cumparati arbusti ai caror radacini sunt libere. Inmultire Magnolia se inmulteste in doua moduri: prin seminte sau prin tesut vegetal, adica butasi sau lastari noi. Prin inmultirea prin tesut vegetal se obtine o noua planta identica din punct de vedere genetic cu planta-mama. In acest caz, noua planta poarta mai departe acelasi nume ca originalul din care s-a obtinut scionul (materialul folosit pentru inmultire). Inmultirea prin seminte este mai des folosita de cultivatori, pentru ca prin aceasta metoda se dezvolta nou hibrizi, unii din care pot fi imbunatatiri ale unor soiuri realizate prin "clonare" (inmultire pe cale vegetativa), in sensul ca ar avea caracteristici noi. Boli si daunatori Magnolia sufera rareori de pe urma atacului insectelor sau bolilor. Exista, totusi, un mic numar de boli care apar la magnolie si care vor fi enumerate mai jos. Cancerul european - nu este fatal pentru magnolie, dar desfigureaza arbustul. Lemnul atins se taie si se arde. Ofilirea - inghetul poate duce la ofilirea partilor de la varf a ramurilor. Cresterile care au loc la sfarsitul sezonului sunt mai ales sensibile. Ramurile uscate se taie pana la lemnul sanatos. Uscarea trunchiului - ciuperca care cauzeaza aceasta boala patrunde in trunchiul magnoliei prin diferitele rani de pe suprafata acestuia (de exemplu, taieturi, parti lovite, etc.). Daca arbustii atacati au mai multe tulpini, taiati-le pe cele bolnave si lasati-le pe cele tinere si sanatoase sa le ia locul. Oricum, partile putrezite din trunchi trebuie inlaturate. Taietura trebuie indreptata in afara, pentru ca apa de ploaie sa se poata scurge. Boala alba - apare uneori pe frunzele magnoliei, dar numai la unele varietati. Frunzele infectate par pudrate, acoperite de un strat fin de praf, albicios, asemanator bumbacului. Puricii frunzelor - insectele adulte sunt de culoare maroniu-inchis, de 8 mm lungime. De obicei traiesc in colonii, pe ramurile tinere, in apropierea solului. Ouale eclozeaza i august - septembrie, iar puii sunt de culoare maro-deschis. Ierneaza in scoarta magnoliei. Puricii sug seva din frunze, lasand in urma lor un lichid lipicios; la scurt timp pe frunze apare un mucegai gri sau negricios care cuprinde intreaga frunza. Gandacii japonezi - magnolia grandiflora si alte specii care infloresc vara atrag in general acesti gandaci. Adultii au culori stralucitoare, verde-metalic si aripi de culoarea cuprului. Au in jur de 1,3 cm lungime, ataca magnolia in iunie - iulie si se hranesc cu petale si stamine. Marginile petalelor devin franjurate, iar florile capata o culoare maronie si se curbeaza.