Comportamentul social

Tigrii adulti sunt animale teritoriale, solitare si isi protejeaza insistent teritoriul. Ei sil marcheaza prin metode diverse. Urina cu miros specific este unul din mijloacele principale
de marcaj. Ei urineaza indeosebi pe suprafete verticale: cioturi de copaci, stanci, tufe izolate
etc. Inainte de a marca obiectul, tigrul il miroase pentru ca sa se convinga ca nu e deja
rezervat. Apoi ridica coada aproape vertical, se intoarce cu spatele la obiect si il marcheaza.
Astfel de marcaje se afla, de regula, la inaltimea de 60-125 cm de la sol. De asemenea, tigrii
rascolesc uneori zapada sau pamantul. Mai rar zgarie tulpinile copacilor.
Marimea teritoriului depinde de relief, existenta prazii si, in cazul masculilor, de prezenta
femelelor. Teritoriul unei tigroaice masoara in jur de 20 km, in timp ce tigrul stapaneste
teritorii cu mult mai mari: 60100 km. Pe teritoriul unui tigru se pot afla si teritoriile unor
tigroaice, de obicei doua sau patru. Rutele de deplasare pe teritoriul lor nu se schimba cu
timpul. Inspectandu-si teritoriul, tigrii si-l marcheaza regulat, isi improvizeaza deseori
culcusuri. Masculii fac in medie 9,6 km pe zi, maxim 41 km. La femele acesti indicatori sunt,
respectiv, 7 km si 22 km. Cu toate ca tigroaicele sunt agresive unele fata de altele, teritoriile
lor pot coincide partial, caz in care ele convietuiesc fara conflicte. In acelasi timp, masculii nu
pot permite ca alti masculi sa convietuiasca pe acelasi teritoriu, nici macar sa fie in trecere.
Din cauza agresivitatii legate de comportamentul teritorial al tigrilor, conflictele dintre ei pot
provoca rani grave, uneori cu consecinte letale. Totusi, majoritatea scenelor agresive se
sfarsesc cu poze si sunete amenintatoare. Masculii se imprietenesc repede cu femelele si sunt
gata chiar sa imparta cu ele hrana. La fel si femelele, deosebirea e ca acestea isi impart hrana
si cu indivizi de acelasi sex.

Hranire
In salbaticie tigrii se alimenteaza indeosebi cu copitate. Tigrul bengal prefera cerbii,
sambarii, caprioarele axis, porcii salbatici si nilgaii. Tigrul siberian vaneaza si el cerbi,
mistreti, dar si cerbi sika, caprioare, mosti; tigrul sumatrian - sambari, mistreti si tapiri
malaezieni. Tigrii incearca sa doboare si prazi mai mari, ca bivolul indian, gaurul, elanul. Din
cand in cand, ei vaneaza animale mai exotice pentru ei - maimute, fazani, iepuri si chiar
peste. Ratia unui tigru adult este de 50-70 copitate pe an.

Tigrii pot ucide si alte rapitoare: lupi, leoparzi, serpi boa si chiar crocodili. Tigrii siberieni si
ursii bruni reprezinta un pericol serios unii pentru altii; primii rapesc ursii mici si chiar ataca
ursi adulti. Ursii bruni si cei tibetani alcatuiesc 58% din ratia alimentara a tigrului siberian
(ii omoara mai ales masculii). Ursii soare, agresivi din fire, alunga uneori tigrii de langa prada
capturata, insa cel mai des se intampla invers.

Elefantii indieni sunt o prada imposibila pentru tigri, de aceea acestia ii evita pe cat posibil,
desi cateodata le ataca puii. A fost inregistrat un caz in care un tigru a ucis o femela adulta
de rinocer indian. Uneori tigrii ataca animale domestice (caini, vite, cai,
magari). Obisnuiesc sa manance nuci, iarba, fructe, dar numai in sezonul cald.
Pe teritoriul intregului sau areal, tigrul se afla in varful piramidei trofice si aproape ca nu
are concurenta. Uneori pot avea probleme cu anumite specii de caini (ca de exemplu cainele
rosu indian) care, atacand in haita, pot ucide un tigru adult.
La o masa tigrul consuma de la 30 la 40 kg de carne, sau 50 kg daca e flamand. Tigrul
poate ramane langa cadavrul unui cerb sau mistret cateva zile, pentru a-l termina de
mancat. Foametea o suporta usor datorita stratului de grasime de sub piele, a carui grosime
poate atinge 5 cm la tigrul siberian.

Vanatoarea
Tigrii vaneaza singuri, utilizand doua tehnici de vanatoare: furisarea catre prada si statul la
panga. Prima o folosesc mai mult iarna, iar a doua - vara. De obicei urmaresc prada sau o
asteapta pe carari sau la adapatoare. Urmarindu-si prada, au grija sa nu stea in calea
vantului. Se deplaseaza atent, cu pasi mici, uneori de-a busilea. Ajungand la o distanta destul
de mica, ei se reped la victima si o prind din urma executand sarituri foarte lungi. Atunci
cand stau la panda, ei asteapta rabdatori ca prada sa se apropie si atunci sar din ascunzis
luand-o prin surprindere.

Daca da gres, tigrul isi urmareste prada nu mai mult de 100-150 m. Desi e un animal
masiv, poate dezvolta 60 km/h pe aproape orice suprafata.
Pe copitatele mari le apuca de gat, dupa care le asfixiaza sau le rupe gatul, lasandu-le sa
sangereze din carotida si/sau venele jugulare. Ii ajuta foarte mult coltii lungi de 8 cm. Pentru
animalele mici tigrii depun mai putin efort. Pe ele le ucid fracturandu-le coloana vertebrala
sau una din extremitati.
In timpul vanatorii, tigrul poate sari pana la 5 m in inaltime si pana la 9-10 m in lungime.
Prada si-o duce in dinti sau in spate. Poate alerga cu 100 kg pe spate, iar cu 50 kg in dinti
poate sari pana la 2 metri inaltime. Prada mai mare o taraste pe pamant; uneori aceasta poate
fi de 6-7 ori mai grea decat insusi tigrul.
Un tigru poate ucide un om cu o singura lovitura de laba.
Tigrii nu au din instinct abilitatea de a vana, ci si-o formeaza luand lectii de la mama lor.

Reproducerea
Masculii sunt poligami. Imperecherea are loc in lunile decembrie-ianuarie. In regiunile slab
populate, o femela este urmarita de un singur mascul. Daca masculi sunt mai multi, intre
acestia uneori apar conflicte pentru dreptul de a se imperechea cu o femela. Atunci cand un
mascul simte, dupa marcajele femelei, ca aceasta e in calduri, el incepe sa se comporte diferit
(comportamentul Flehmen), schimbandu-si grimasa fetei.

Tigroaica este capabila de fecundare numai cateva zile pe an, timp in care imperecherea are
loc de mai multe ori pe zi, insotita de sunete puternice. Majoritatea femelelor nasc pentru
prima oara la varsta de 3-4 ani, iar perioada dintre doua nasteri este de 2-3 ani. Gestatia
dureaza 97112 zile, in medie 103 zile.
Tigroaica isi aranjeaza culcusul in locuri greu accesibile: in pesteri, intre pietre, in desisurile
de trestii. Poate folosi una si aceeasi ascunzatoare mai multi ani la rand.
Tigrisorii se nasc in martie-aprilie, cate doi-patru, mai rar unul singur si inca mai rar cate
cinci-sase. In primele zile sunt absolut neajutorati, au greutatea de 1,3-1,5 kg, si incep sa vada
in jurul celei de-a saptea zi. Primele 6 saptamani se hranesc doar cu laptele mamei. Aceasta
nu-i permite tatalui sa se apropie, de frica ca acesta nu-i va recunoaste si-i va manca. La
8 saptamani tigrisorii sunt capabili sa iasa din culcus si sa-si urmareasca mama.
Devin independenti la 18 luni, dar raman cu mama pana la varsta de 2-3 ani, uneori pana la
5 ani.

O data deveniti independenti, femelele raman aproape de teritoriul mamei, in timp ce masculii
strabat distante lungi in cautarea unui teritoriu; daca sunt putini tigri in regiune, ei ocupa un
teritoriu liber, iar daca nu, sunt nevoiti sa cucereasca teritoriul altor masculi. Femelele
ating maturitatea sexuala la 3-4 ani, iar masculii la 4-5 ani. O femela poate aduce pe lume
10-20 tigrisori pe tot parcursul vietii, din care circa jumatate mor de mici. Tigrul traieste in jur
de 25 de ani.

Masuri de conservare a speciei

Factorii principali care duce la micsorarea efectivului de tigri sunt activitatile omului de
distrugere a naturii, micsorarea arealului unde pot vietui si vanatoarea: tigrul este vanat
atat ca trofeu (de obicei, pentru blana pretioasa), cat si pentru scopuri medicinale (mai multe
organe interne si parti ale corpului tigrului sunt utilizate in medicina traditionala estica).
In ce priveste medicina traditionala chineza, organele tigrului sunt prelucrate pentru
fabricarea sedativelor si afrodiziacelor. Practica acestui tip de medicina este interzisa prin
lege, totusi comertul pe piata neagra a organelor tigrului este destul de vioi. In anul 2007, la
cea de-a 14-a conferinta a CITEC, a fost luata hotararea de a interzice cresterea tigrilor in
captivitate cu scopul de a le exploata organele.
Cu o suta de ani in urma numarul tigrilor din toata lumea era de 100.000 de indivizi. Acum
numarul a scazut pana la aproximativ 2.500 de indivizi adulti capabili de reproducere.

Probabilitatea ca tigrul sa dispara ca specie in viitorul apropiat este nula, datorita numarului
mare de indivizi tinuti incaptivitate.
In majoritatea tarilor pe teritoriul carora se intinde arealul tigrilor, masurile de ocrotire a lor
sunt patronate de organele de stat. Totusi, e inutila orice luare de masuri fara implicarea
societatii. Astfel, este foarte important ca masurile de ocrotire si conservare sa fie
popularizate.
Pentru conservarea
speciei se
intreprind
si
alte
masuri
in
afara
infiintarii rezervatiilor naturale. De exemplu, la festivalul Kalachakra din 2006, DalaiLama al XIV-lea a tinut un discurs prin care a chemat la stoparea comertului cu tigri.
Discursul a fost atat de patrunzator, incat oamenii din auditoriu, intorsi acasa, au nimicit si
aruncat toate pieile de tigru si leopard precum si obiectele la care acestea erau folosite.
In lume mai exista, in prezent, mai putini tigri in libertate decat numarul felinelor aflate
in captivitate in Statele Unite. Fara adoptarea unor masuri ferme de protejare a acestei
specii, tigrii ar putea disparea complet din habitatul lor natural in mai putin de o generatie,
afirma World Wildlife Fund, citat de CNN. "Exista o amenintare reala ca acest animal sa
nu mai traiasca in libertate in timpul vietii noastre. Ar fi ca si cum am pierde stelele de pe
cer", explica Sybille Klenzendorf, director al WWF-US pentru programul de conservare a
speciilor.