loana Omut-Cherechianu

Dorinla de a fi
mereu pr im ul

••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••
PAPAGALII ROCO SI POCO
'

•
~I . ~, .-
~
•:'R
~- -~ ,Ill
-- -- ,#., . ~
• ~- ~- ,
,,.,

4~
~1 1!! !!! !!! !!1 -- ~
 1
• • t t ttI I I I I I I I 11111 I I I I I 11J I I i I ii I I I I I II I I I
. . l_o~na O muf-Cherechi anu este preocupata deo1111111111111111
otriva "11 •1 t ' t t t I I I I t1 loana Omu\-Cherechianu
actz~1~af1/e des/a$urate atdt cu copiii, cat i;:j cu adulftz· d'P ~e
capt! me - - -d - . . y , eoarece m
P ·h / earca sa va a vutorul adult iar fn adult coipz·zuz fi
·d - ' , care a ost
s1 o og_ $1 asca/, Joana Omuf-Cherechianu considera pave ti!~
t~rapeuflce o metoda potrivita pentru orice vdrsta. in via/a de ;i cu
zt, munc~ sa se centr~<:'z~ fn jurul programelor de dezvoltare
pe~sona/a _Pe~tru -~o~u $l adulfi, pe consilierea psihologica,
1;,szhoterap~a $l sp_:~_mirea p:ocesului didactic fn gradinife $i $Coli,
~n v~derea t~tegraru educa/1ei emofionale de la cele mai mici vdrste
m viafa coptlului.
III 1111I1111111 II I Ii 1111 i I II Iii II I
1 1 1 1 1 1 1 1 1 , 1 11 1 , , I t 11 I II 11111111 I I I I II I I I I II I I
I, 1111, j I I 11111"
•••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••
Prefata
_ . Colecfia_ ,, ABC-ul pove,$tilor terapeutice " vine fn sprijinul oricarui
,
PAPAGALII ROCO ~I POCO
parz_nte, dascal sau terapeut care dore,$te sa creeze o punte afectiva fntre el §i
copzl,_ pentru a dezbate o tema de interes fn dezvoltarea copilului. Prin -~\QJ Pe.tr~ · t,.~ ~; ~i
~-
~
folos1rea metaforelor ,$i a fntamplarilor puse pe seama personajelor de
poveste, fieciirui copil f i va fl mai U,$0r sa se deschida, sii-,$i exp rime grijile §i
nevoile, temerile ,$i interesele fntr-un mod oarecum indirect.
Colecfia de fafii cuprinde subiecte foarte interesante ,$i des fntalnite la
copiii de orice varstii: diverse frici, nelini,$ti, adaptarea la situafii noi de viafa,
dificultiifi create fn relafiile sociale, teme legate de rutinele dintr-o zi $.a.
lmaginile sunt deosebite ,$i sprijina extraordinar dinamica fnt!implarilor
scrise, iar intrebiirile, sfaturile utile, precum ,$i exercifiile practice vin fn
completarea ,$i continuarea pove,$tii ,$i a temelor cunoscute fn dezvoltarea
emofionalii ,$i socialii a copiilor. A tat copilul, cat ,$i adultul pot parcurge astfel
pa,$i importan{i in drumul spre echi/ibrul emofional, buna dispozifie ,$i gasirea
de solu/ii pentru toate provociirile vie/ii.
l
Psiholog, ,,I
Joana Omut-Cherechianu

I I JI I I I I Ii I I I I I I 1111 Ii ii 11 I 111111 I I 1111 II 111 Iii 111111II111111111 11 •' 11

ilIIIIIIIIIIIIIII llilillll
 Editor: Diana Neac~u
Redactor: Elena Ponea
llustratii: Cristian Cri~an Ro~u
Tehnoredactare: Elian-Bogda n Stanciu
Design ~i prepress: Claudiu Rontea
ATENTIONARE!
Aceasta opera este proprietatea exclusiva
A a SC Editura Diana SRL. Reproducerea
(inclusiv electronica sau prin fotocopiere)
sau distribuirea ei, fara acordul scris al
proprietarului, este ilegala, constituie
infraqiune ~i se pedepse~e conform Legii
nr. 8/ 1996 privind dreptul de autor. ~
I I• ii i I I 11 i I I Iii Ii I I I I I Iii i ii I Ii Iii Ii i I ii i I It i i i i
Pentru comenzi fi informatii:
Ilk, ,
f dit1£4ra 9iana
Pitefti, C.P. 20, O.P. 5, Gh.1, Arges
Tel.: 0248/253 370; 0348/730 123; Fax: 0248/255 555
Mobil: 0749/208 238; 0755/033 374
e-mail: comenzi@edituradiana.ro; info@editurad iana.ro
© EDITURA DIANA® - Pitesti
www.edituradiana.ro '
e temelor pentru acasa etc.
Tiparit in Romania ... p
ISBN: 978-603-633-502-7
I I ii ' I ' Ii I ii I Ii ii ii ii ii I ii I ii 11 I ii I ii ii I I I ii I ii ii ii I I I , I I I I I I I I I I I I I I I I I ' ' Ii rD
B iblioterapi a este o tehnica terapeutica creativa ~rin
care se urmare~te abordarea problemel or pe ca~e coptlul,
adolescentu l sau adultul le intalne~te intr-o anumita etapa a
existentei lui. Povestea transmite, pe baza celor relatate, o
experienta de viata, o situatie-pr oblema .. Astfe~, J:>ovestea,
prin puterea magica a cuvintelor, aduce ahnare ~• v1ndecare,
daca este spusa unde, de cine ~i cum trebuie, ~i-1 ~ace pe eel
care o asculta sa-~i spuna la un moment dat propna poveste,
ca un inceput de descoperiri personale ~i de rezolvare a
problemelo r care i1 preocupa.
Este important ca subiectul sa aiba o revelatie cu privire
la mesajul pove~tii, de~i acest moment poate fi temporal mult
mai tarziu decat momentul in care a fost spusa povestea, iar
aceasta revelatie sa coincida cu inceputul vindecarii , a
rezolvarii intr-o maniera noua a impasului sau existential .
Prin intermediu l pove~tii terapeutice pot fi scoase la
iveala emotii, sentimente , ganduri ce risca sa ramana ascunse
in incon~tient: framantari, dorinte, frici, nelamuriri , invidii,
invinuiri, intrebari :fara raspuns. Actionand oarecum indirect,
povestea i1 ajuta pe copil, adolescent sau adult sa transpuna
solutia din poveste in viata sa reala .
I Ii Ii I I I I I i i i it iii iii iii i I iii Ii
. In pove!t~, cop_ilul se ~e_gase~te in personaje ~i reu~e~te
ma1 u~or sa •~• expnme tra1nle. Astfel, prin aceasta metoda
pot fi abord~te_p~obleme psihologic e precum: fricile ~,
1
'
e~agerate, ttm1d1tatea, accesele de furie, enurezisul ,
tnstetea la despartirea de o persoana draga, dar ~i
proble~ele legate de respectarea rutinelor cum ar fi:
pregattrea pentru somn, luarea meselor imbracatu l
Edltura Olan• are un
spUatul mainilor, mersul la gradinitA, efectuare~
•l•t•m de ,nanagti"'9nt cer11ftcall
•

~
·-·
, f
-. Cum se spune o poveste terapeuti Ca-- ?•
~ ,g;::;:,, ,,,,,,,,,,,,,,,I IIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIII,;,,,,,,,,,
~ 'a:tnx:i
Copilul poate sa ~tie ca urmeaza o poveste prin crearea un .
cadru special, care sa favorizeze primirea m~sajului din poveste
prin rutinele care pregatesc acest moment. Pnntre acestea am put~a
sugera urmatoarele:
• alegerea unui anumit moment din zi ( dimineata la trezire, inainte
de culcare, in timpul zilei, in momentele de relaxare, dupa o joaca
intensa);
• anuntarea pove~tii printr-o zicala, un cantecel sau chiar un
instrument muzical, astfel incat copilul sa aiba timp sa incheie jocul
sau a~ti\·itatea in care era angrenat i~ainte ~i sa se pregateasca fizic ~i
emotional pentru ascultarea pove~tn (un clopotel care acompaniaza
cuvintele: .,0 poveste minunata/Vine, vine de indata!");
• pregatirea catorva elemente care sa creeze un spatiu extraordinar
pentru _poveste: perdele trase, o lumanare care arde pe parcursul
po\e~t11. un loc special, un butuc care sane duca cu gandul la pove~ti
spuse la lumina focului, o traistuta din care mereu, mereu ,,sa iasa"
pO\estea.
Este extrem de important, in schimb sa ii oferim o anumita
at itudine interioara ~i o siguranta cand ii s~unem pove;;ti, pentru ca
astfe l tempera_mentul Jui va fi echilibrat. Indiferent de gravitatea
mo r_n~ntulu_1 dm pove~te, noi trebuie sa ne pastram acela;;i calm ~i
cc_hili ?ru _dm_car~. cop ilul va culege mai tarziu cea mai importanta
autudmc m s1tuat11 reale de viata.
Las~\i un_timp de taccre dupa poveste ;,i a~teptati intrebarile pe
care copil_ul vi le va adresa, inainte ca dumneavoastra sa verificati
gradul de m\c lcgcre ~i intcrioriza re ale pove~tii.
Fi{i discret, firesc $i suportiv!
-==- 2-lll!l!!l!llliiliiiii~=~:::;::::::::
'
u
Povestea ,,Papagalii Roco ~i Poco" are ca te~a psihologica
~i anxietatea de performantfl. Dorinta de a fi m~reu pn~ul e ceva ce
oate sa apara foarte repede, dupa ce copilul mcepe sa se ~e~olte
ioarte bine motric ~i ~tie ca este capabil sa faca m~lt~ luc~ sm~
Presiunea ca ,,trebuie sa fiu primul" este in legatura directa cu~ frica
mare ca s-ar putea sa aiba un e~ec sau ca ar fi o catastrofa daca nu ar
ie~i pe locul I intr-o competitie. . . . . . . ,.
in aceasta poveste se tree in revista o sene de s1tu~t~~ t1~1ce m
care copiii pot manifesta intoleranta la frustrare , in cond1t11le m care
nu sunt frunta~i la ceva: nu sunt primul intr-un rand, nu am desenul eel
mai frumos, altul a dat mai multe goluri decat mine , nu am decupat fix
pe contur ca ~i un alt co leg, ~tiam ~i eu raspunsul la intreba~e, dar ~ alt
copil araspuns inainteamea, in oricejoc trebuie sa fiu invmgator ~1 nu
invins, deci voi face tot ceea ce se poate pentru a ob tine acest lucru.
intamplarile din poveste sunt puse pe seama unor papagali
hazlii, care mereu se intrec in aceasta competitie - Cine e primul?
Dupa mai multe intamplari, constata ca aceasta competitie mai
degraba nu-i ajuta, iar pe termen lung devine obositoare, plictisitoare
~i ei nu se mai pot bucura cu adevarat de niciun joc. in plus, prin
obsesia cu privire la performanta putem face lucruri nea~teptate ~i
nepotrivite, putem fi impulsivi ~i neatenti ~i ne putem pune noua ~i
celorlalti sanatatea in pericol.
Obiectivele pove~tii ,,Papagalii Roco ~i Poco" sunt:
transpunerea copilului in rolul personajelor din poveste ; identificarea
de catre acesta a gandului irational, exagerat pe care il au papagalii,
precum ~i a gandului rational potrivit fiecarei situatii; descoperirea
efectelor presiunii de a fi mereu pe locul I.
 6 7

PAPAGA LII
ROC O SI POC O
'

~fe - ~
-- . . . , A _ ~A ;.J C
- ,-Haidet i acum sa-i cunoa~t em pe protago ni~ti : papaga lii fraff,;
_Roco ~i Poco. Ei seaman a foarte mult: au pene verzi pe majorit atea )
··corpul ui, ciocul ~i picioru~ ele sunt portoca lii, iar aripile sunt
Papagalil sunt ni,te pasari foarte intelige nte ~i frumoase. frumos colorate in nuante de verde, ro~u ~i galben. Ahia ii poti
Ei pot trai in arbori, in diferite paduri sau in colivii ~i in casele f I ' I ' I
oamenilor.
i~i petrec toata ziua prin arbori, strabat padure a in lung ~i-n
Papagalii din multe rase pot fi dresap sa imite diferit~
sunete, miicari sau chiar si vorbeas ci. Sunt foarte activi ,, :Iat, fac intrecer i ~i alte curse, i~i aj uta parintii cand e nevoie ~i, de~i ..
iubesc mult copiii ~i oamenii , nu ~i-ar dori sa locuiasc a vreodat a i n;:
,i
foarte galigiot i ,i le place foarte mult si faci baie. Se hranesc cu •
ructe seminte frunze de legume. ~ ~
, ~
 8 9 I

Ei se ma i ase am ana prin tr-u n luc ru:

am and oi vor sa fie
me reu prim ii in tot cee a ce fac. Me reu
se intr ec, fac con cur sur i ~i
unu l ca~ tiga , iar altu l pie rde . Pan a in
fina l, totu l se term ina cu
cea rta ~i sup ara re, pen tru ca fiec are
din tre ei i~i dore~te sa
ca~ tige ~i ace st luc ru nu este pos ibil into
tde aun a.
Can d ciu gul esc sem inte , se intr ec car e
ma nan ca mai mu lte--;
~i in tim p ma i scu rt. Bin ein tele s, cu ce cre
det i ca s-au ales in urm ;
ace stu i con cur s? Cu ma ri dur eri de bur
tica , pen tru ca au man ca ,:
,. a tat de mu lte sem inte , intr -un tim p a tat
de scu rt. ·
- ··

0 ' .:::,:~ ~

· ,. Chi ar dac a pap aga lii~ ot ata rna de

-- - ~
~· ~
,_/ ---- fl'
cre ngi le cop aci lor cu ca p ul . . .
in jos ca liliecii, Roc o ~i Poc o au fac ut din
asta un ver itab il con cur s.
- Cin e sta o jum ata te de zi cu cap ul in
jos , ata rna t de cre ngi le
, cop acil or, este eel mai bun pap aga l din
lum e! a stri gat Poc o. .
Roco, dor ind u-~ i sa se spu na des pre
el ca este eel ma i bun ·1
pap aga l, a lua t par te la con cur sul pro pus
de Poc o. Cu ce s-a u ales cei
doi pap aga li, dup a ace st con cur s'? Cu
ame teli , dur eri de cap , de
pici oar e ~i cu o cea rta zdr ava na din par
tea tata lui, car e nu se gan - _,
dlse ca ei stau ata rna ti pe o cre ang a din
var ful unu i cop ac. ~
'~ e intreceri au organizat cele douli
pasari ~i de multe ori se terminau cu suparare.
Parca nu se invatau minte ~i continuau sa
•~i doreasca foarte molt ca aceste concursuri sa
se repete mereu.
Papagalii no~tri i~i spuneau deseori in
minte urmatoarele:
TREBUIE sa flu primul care ajunge Ia
gradinita/~coala !
TREBUIE sa flu primul intr-un rand
format din ceilalti papagali!
TREBUIE sa flu primul care raspunde
atunci cand este intrebat ceva la gradinita/
~coala papagalilor!
TREBUIE sa flu frunta~ la calculul
semintelor ~i al frunzelor ~i daca nu se intampla
acest lucru, inseamna ca sunt un papagal
prostut!
TREBUI E sa am desenul eel mai frumos,
iar daca nu ii voi avea, se va spune despre mine
ca sunt nepriceput!
TREBUIE sa decupez exact pe contur, iar
daca gre~esc pupn trebuie sa cer un alt model ~i
sa o iau de la capat, pentru ca lucrarea mea nu
va fl buna de nimic, daca va avea vreo gre~eala!
TREBU IE mereu sa ies invingator!
TREBL IE mereu sa primesc ce-mi doresc!
 13

Voi ~a~ joc, doar pentru ca TREBUIE sa ca~tig!

. , J~cul este mgrozitor, iar daca nu ca~tig, nu mai vreau sa ma
Joe. Vm arunca de pamant cu jocul, daca nu ies castigat0
TRE ' ~
- BUIE sa spun o minciunica atunci cand gr~esc, pentru
ca altfel se vor spune Iucruri rele despre mine.

Top ceilalp TREBUIE sa se joace a~a cum am spus eu, pentru ca

numai ~a poate ti bine ~i distractiv, iar daca nu vor a~a, sunt ni~te copii
rai cu care nu merita sa ma mai joc!
TREBUIE sa termin primul sarcina ~i acest lucru inseamna ca e
important numai sa ma grabesc, nu ~i sa fiu atent sau sa rezolv cu grija
~i rabdare ceea ce am de facut!
... (ii intrebam pe copil in ce alte situapi ~i-a dorit sa fie primul ~i le
notam in spaµul carpi pentru a ne aminti la o alta lectura)
 Oare au inviiJat papagalii no$tri cii n ~
putemfi intodeauna primii? HaideJi sii vedem!
Toata lumea ~tie ca papagalii pot imita
foarte u~or multe sunete. Astfel, Roco ~i Poco s-au
gandit sa faca un concurs in care marele premiu,
o salata delicioasa de fructe, sa fie primit de acela
care imita cele mai multe sunete.
Convin~i ca unul dintre ei va ca~tiga con-
cursul, Roco ~i Poco ~i-au chemat ~i alti colegi
pentru a participa la intrecerea ,,Cele mai multe
sunete imitate".
La intrecere a venit ~i papagalul african gri,
care era vestit pentru inteligenta sa. Pentru ca
acest papagal a locuit mai mult timp in colivia
unor oameni, a invatat de la ace~tia diferite
sunete pe care le putea imita.
A inceput concursul ~i eel care a deschis
competitia a fost insu~i papagalul african gri,
care a dat tonul distractiei. Spun ea multe cuvinte,
interpreta sunete ~i ii incanta pe spectatori cu tot
ce stia.
,
lmita sunetul telefonului, claxonului de la
ma~ina, soneriei, strigatele copiilor, cantece ~i
alte lucruri interesante pe care le-a auzit cat timp
a stat printre oameni.
 17

Q~
'
~~

/,
apagal ul african contin ua ~i contin ua in ap auze e spec a rilor, ,\
care la u n momen t dat au incepu t sa dansez e, sa se invart a ~i sa dinte. Chiar daca Ii s-au mtamp lat toate acestea, Roco ~i Poco nu s-au
Roco ~i Poco, care au fost convin~i ca vor ca~tiga acea sta com- 'invatat minte, a~a ca a doua zi, dis-de-dimineata, ei doi s-au gandit sa faca
p~titie~dup~ c_e au vazut reprez entatia papaga lului afri~an , au ref::::
sa ma1 part1c1pe la acest concur s de imitat sunete . Dm nou ace .. ..
r ~·un concurs de zbor. Atat de _rep~e zbura~, incat au_ uitat s~ ~e at~nti la
drumul lor ~i la tot ce le aparea m cale. Dmtr-o data, s-au izb1t chiar de
intamp lare le-a dovedi t celor doi frati ca nu intotde auna pot fl primn ~•\\ mama lor, care seintorcea acasa cu mancare pentru ei.
ca acest lucru nu inseam na o mare nenoro cire. · _ Accidentati, toti trei erau cazuti la pamant, cu multe pene m jurul lor.
-d L L I '--/ I l "F[~ ll.. l \J __._...._
 ~--
in timp ce fiecare incerca sa-~i revina din~
durerea pe care o simfea, mama le-a spus:
- Acum, sper ca v-ati invafat minte. Pentru ca
din nou ap vrut sa fiti primii, v-ati accidentat atat pe
voi, cat ~i pe mine. in plus, toate seminfele gustoase,
pe care vi le-am adunat in aceasta dimineafa, s-au
impra~tiat ~i cred di va trebui sa strangem altele.
Papagalii au invatat intr-adevar acum o lecpe
importanta: nu in orice situape ne putem lua la
intrecere cu ceilalp ~i nu putem fi intotdeauna primii,
chiar daca ne do rim foarte mult acest Jucru. Uneori,
cand ne Juam la intrecere cu cineva, putem sa nu fun
atenp in jurul nostru ~i sa ne accidentam foarte grav
sau sa-i ranim pe alpi.
De acorn inainte, papagalii no~tri calatoresc in
Jumea intreaga sa le spuna copiilor cum sa se
pregateasca cand urmeaza sa participe la un concurs
~i ca dorinta de a fi mereu primii poate sa ne incurce
C _... C deseori.
~v~?-- in acest fel sportivii, copili aflaµ in fafa unor
/ concursuri ~i examene sau cei care se pregatesc sa
/ vorbeasca in fafa altora, sa susµna un discurs, au
invatat ca e mai bine sa fie calmi si , decat sa
, relaxati

~
,
se tensioneze, pentru ca ar putea sa nu ca~tige
competiµa.
• Dacii nu e$ti intodeauna primu4 nu inseamnii cii
Jj nue$tibun!
ii I
---
Vl111: _ _ I
 -- - ~nare relationare deficitarii cu ceilal\i ~i dificultii\i 1~ . .
tncapaa1 ' .. n ~
ealizarea sarc1mlor. . _ . _ fi
._. Des pre cine este vorba in poveste? r Teama cea mai mare a celm care vrea sa fie pnm~l e ~a nu 1~
-.. Cum se numeau cei doi papagali? ultimul. El gande~te in term~ni ?e ,,nimic" sau ,,totu~", fimdu-1 greu sa
-.. Ce le placea lor sa faca mereu? tnteleaga ca nu e necesar sa fa pnmul pentru a fi apreciat.
._. Cand se intreceau ei?
-.. Ce s-a intamplat la concursul de imitat sunete? Dar dupa ce au • Sfaturi utile
~~;~ ~~~~~ :~~ ·~~~~~ ~~ i ~ ~;;:~~ ~~~ ~~
1 1 1 1 1 1 1 1 1 1

concurat pentru zborul eel mai rapid? Pe ·~~~ ~~~eaza un ~~· {~~ ~ ~~

._. Ce au invatat Roco §i Poco? adevarat disconfort i-am putea ajuta: . ..

,, @
! » intrebari de personalizare ~
in ce situatii iti dore§ti sa fii primul?
& sa sesizeze ca intre succes ~i e~ec exista o gama Iarga de situ a tu ;
& sa realizeze ca pot avea succes ~i cand nu sunt primii;
& sa con~tientizeze ca fiecare dintre noi suntem fiinte complexe,
cu plusuri ~i minusuri, calitati ~i defecte; . .
0 Ce faci pentru acest lucru? .& sa inteleaga ca nu top ne pricepem la toate la fel de bme, iar
@ Ce se intampla daca nu e§ti primul la ... ?
acest lucru e absolut normal;
@ Daca nu e§ti primul Ia ... inseamna ca nu te descurci?
& sa accepte ca mai multi oameni pot face o sarcina Ia fel de bine
O Lace ne putem gandi, atunci cand nu suntem primii? sau poate chiar mai bine decat noi;
O Daca o data nu am fost primii §i data viitoare va fl la fel? & sa piarda la unjocin mod elegant;
@ Daca nu suntem primii la ceva, nu putem fl primii la nimic?
& sa enumere plusurile §i minusurile dorintei obsesive de a fl
0 Lace obi~nuie~ti sa fii primul? Lace te descurci foarte bine? mereu pe locul intai;
O Lace nu reu~e~ti sa fii primul? Lace nu prea te descurci? & sa fie angrenat §i in activitati non-competitive;
,. ,_ 0 Ce ai invatat tu din aceasta poveste? & sa descopere cu ce se pot consola daca au pierdut;

• J. . I
Ce am invatat?
I I I I I I I I I I I I II I I II I I I I I I I I I I I I I I I II I I I ii I I I I I I I Ii I I I I I I I I I I I I I I I I I Ii I I I Ii I I I I Ii I I I lliil

Dorin ta de a fi primul apare la copil foarte devreme. Cum e ~i fi_resc:

,& sa enumere placerile §i beneficiile unui joc, ale unei competitii,
care sa nu vizeze un posibil loc de invingator.

Poate ca. unul dintre cele mai importante lucruri care ii poate ajuta
de altfel , parintii de cele mai multe ori i~i asigura copiii ca sunt ce1 mai pe eel care gone~te dupa locul I este sa-~i aminteasca ca persoanele
frumo ~i, cei mai isteti , putemici, buni ~i totodata speciali. Acest lucru ~u apropiate, familia ~i prietenii continua sa-1 stimeze, sa-1 iubeasca ~i sa-1
ar ft rau, daca nu ar na~te in mintea copilului ideea ca trebuie ,,sa fie m sustina indiferent de performantele obtinute.
varf' in ori ce context, iar daca nu se intampla acest lucru inseamna ca va
pierde recuno~tinta tuturor. _
J1, Exercitii pr actice pentru copii
I I I I Ii I I I I I I I I Iii I I I I I I Ii I Ii 71I I I Ii I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I Ii I I I I I I I I I I I I I I I I I I Iii I Iii I
Dorinta de reu~ita maxima e benefica atata vreme cat stimuleaz~,
'insa obsesia perform antei aduce dupa sine nelini~te, frica exage~~ta, IdentificaJi impreuna cu copiii exemple de atitudini gre~ite ori
ne'incredere, fru strare, nemultumire permanenta, ru~ine, indarJtre, atitudini potrivite, la cei di njur, in ceea ce prive~te ca~tigul sau pierderea
intr-o competitie.
9,)1 Desena/ii mpreunli cu cop iii ce vii vine in minte despre c, .
sau pierdere ~i discutati pe marginea desenelor. a~tig
Jucati-va c~t-m~i d~s 1? f~mili~ o se~ie_ de_jocuri care presupun 0
oarecare compet1t1e. ln~atat1~va ~opilul -~~ s_a ~iarda, iar cand pierdeti
dumneavoastra, ado~ta_t1 o ~~tltudm~ poz1t1va ~1 cah:1a, pentru ca acest
comportament al pannt1lor 11 va serv1 drept model mai tarziu.
fncurajafi-l sa scrie pe cate un biletel toate temerile legate ·de
n~reu~~ta. lerarhi_z~ti fricil~, ~e 1~ cea n:ai mica la ~ea ~ai mare. Luati pe
rand b1letelele_ ~1 mcer~at~ s~a d1scutat1 ~fieca~e s1tuat1e in parte. Gasiti
argumente log1ce care sa darame ace le gandun care produc frica ~i rupeti
bile\elele, impreuna cu copilul, in bucatele mai mici.
Tmplicafi-va activ in jocul copilului dumneavoastra cu alti copif ~(
aveti un comportament fair-play ~i de bucurie in joc.
... Explicatii ale dorintelor copiilor de a fl primii
I ii I I I i i I it ti I i i I I ti I i i i ii ti I I i ii I ll I I i i i
2ift,ffltl 1 ~ sa flu primul care ajunge la gradinita/~coala! (unii
copii 'i~i doresc acest lucru din simpla dorinta de a fi primii ~i neavand 'in
minte alte obiective legate de mersul la gradinita/~coala)
2ffl,ffltl 2 ~ sa flu primul intr-un rand format din ceilalti copiii!
(chiar daca, deseori, 'in grupuri sunt pu~i 'in fruntea ~irului de copii aceia
care au calitati de lider sau cei care i~i termina la timp sarcinile, acest
lucru nu 'inseamna ca daca avem o alta pozitie in acel ~ir suntem
incapabili sau evaluati ca fiind slabi, a~a cum cred multi copii)
2ffl,ffltl 3 ~ sa flu primul care raspunde atunci cand se intreaba
ceva!
Este nemaipomenit ca un copil sa fie activ ~i sa-~i dorea~ca s~
raspunda la intrebarile adresate de cadrul didactic, dar foarte multi coP 1!
se supara daca nu sunt pu~i sa raspunda primii, se 'imbufneaza, refu~a!1d sa
mai ridice mana sau chiar se 'infurie atat de tare incat parasesc activitatea
respectiva ~i se retrag intr-un alt loc sau' adopta comportamen-te
\ ~~
ii I i II I i I I i i I i I I I I I I I I I I I I I I I i I i I I I i I I i I ii I I i I i i i
nepotrivite. E important sii le expliclim situa\ia ~i s},... . .
punem a~cent__ P~ ~ezavantajele faptului ca se infurie" i ~
astfel de s1tuatn ~1 case retrag.
>M,tttti 'I ~ sa flu frunta~ la calcule, la citit, la desenat etc.
~i daca nu se intampla acest lucru, inseamna ca sunt un
prostut! (multi copii, cu performate bune in majoritatea situatiilor
~colare, tind sa se evalueze gre~it, sa e~ueze, sa renunte sau sa
catrastrofeze atunci cand iau o nota mai mica decat cele cu care
erau obi~nuiti deja)
>m,tfflj 5 ~ sa am desenul afl~at mereu la ,,panoul talen-
tatilor", iar daca nu il voi avea acolo, se va spune despre mine
ca sunt nepriceput! (discutam cu copiii despre faptul ca, de~i ne
dorim sa avem cele mai bune lucrari tot timpul, uneori se poate
intampla sa nu fie a~a ~i acest lucru nu inseamna ca noi suntem
,,nepriceputi", ci doar ca acea sarcina nu ne-a ie~it bine, ca nu ne-
am descurcat la ea, ca nu am fost in cea mai buna forma sau ca mai
i i ll 11 I It I I ii
avem ceva de invatat)
2ittmffli 6 ~ sa decupez exact pe contur, iar daca gre~esc
putin trebuie sa cer un alt model ~i sa o iau de la capat, pentru
ca lucrarea mea nu va fl buna de nimic, daca va avea vreo
gre~eala!
Le explicam copiilor ca nu intotdeauna o putem lua de la
capat, pentru ca putem sa nu mai avem timp sau materiale la
dispozitie. Ii invatam ca a gre~i e ceva firesc, ca toti oamenii
gre~esc ~i ca de foarte multe ori o gre~eala se poate corecta.
~ Voi tri~a in joc, doar pentru a ca~tiga!
Ia: Jocul este ingrozitor, daca nu ca~tig, ~i nu vreau sa ma
maijoc!
Copiii adora sa ca~tige fiecare competitie. Chiar daca postura
de invingator contribuie la dezvoltarea stimei de sine a copilului, el
trebuie sa invete sa accepte cu fruntea sus ca nu poate fi ca~tigator
1n. orice situatie ~i ca nu se intampla o mare nenorocire daca pierde.
In situatiile in care copiii pierd, le putem spune ca le intelegem
- ~
. . Lupiirarea ~i cii e in regulii_ sii _se simtii a~a, dar nu este ceva de
~n~suportat, ba mat mult m Jocul urmator poate fi chiar el
ca~tigatorul, iar ceilalti, cei care pierd.

:)itf,1tttJ 9 ~ sa spun o minciunica, atunci cand gre~esc, pentru ca

altfel se vor spune lucruri rele despre mine!
De cate ori sesizam aceasta tendinta a copilului de a ascunde
adevarul, atunci cand face o prostioara, e potrivit sa-1 invatam cum sa
gaseasca solutii optime la problemele ivite, cum sa corecteze gre~eala Ce sunt pove~tile terapeutice? . ........ ..... 3
facuta. Daca 'in aceste situatii le provocam copiilor o teama exagerata • ., ? 4
pentru cearta sau pedeapsa ce are sa urmeze, nu facem altceva decat sa ii Cum se spune o poveste terapeutlc a . ....... .
determinam sa minta 'in continuare, pentru a sea.pa de ceea ce e neplacut.
Daca ii insultam ~i 'ii numim mincino~i, in timp, chiar se vor considera
Ce vom afla impreuna? . ........ ........ .. 5
astfel, iar minciunile se vor repeta. Papagalii Roco ~i Poco ........ ........ ... 6
2ffl,ttf410~ ca toti ceilalti sa se joace a~a cum am spus eu, pentru intrebari de infelegere a textului ........ .. 20
ca numai a~a poate fl bine ~i distractiv, iar daca nu vor a~a, sunt ni~te
intrebari de personalizare . ........ ....... 20

f
copii rai, cu care nu merita sa ma maijoc!
Unii copii nu admit ca unjoc poate fi propus ~i de altcineva. Acesta " ., .? ........ ........ ........ . 2 0
Ce am 1nvaJat
poate fi un comportame nt care a fost intarit de parintii care 1-au invatat pe
copil ca lucrurile nu pot fi altfel decat a~a cum ne dorim sa fie. Le putem Sfaturi ,,tile ......... ......... .•...... . 21
arata case pot distra, chiar daca se joaca ceea ce a propus un alt copil, ~i (
ca ~i ceilalti pot avea idei bune. Exercifii practice pentru copii. ........ .... 21
Explicafii ale dorinfelor copiilor de a Ji primii22
2m,ttf411} sa termin primul sarcina! Astfel, este important
numai sa ma grabesc, fara sa flu atent ~i fara sa rezolv cu grija ~i
rabdare ceea ce am de fiicut! (e important sale atragem atentia copiilor
asupra dezavantajel or in sarcinile pe care le fac in graba, neatenti, avand
in minte doar scopul de a termina primii).

Este foark important sa le cercm copiilor sa spu na ~i alte

situatii in tare ~i-au dorit sa tic primii.
 Dorin la de a fi mere u primu l
•••••••••••••••••••••••• ••••••••••••••••••••••••re,••••
locul I devine pe termen lung obositoa
Lupta pentru
plictisit oare ~i nu duce la nesfar~i t la reu~ita. Dorinta de
reu~ita maxima e benefica atata timp cat stimuleaza, insa
obsesia perform antei aduce dupa sine nelini~te,
frica exager ata, neincre dere, frustra re,
nemultu mire perman enta, ru~ine, indarjir e,
incapat anare, relapon are deficita ra cu ceilalp ~i
dificulta p in realizar ea sarcinilo r. Copiii trebuie sa
descope re ca presiun ea de a fi mereu primii poate
sa-i incurce, sa le epuizeze energia ~i sa nu mai
poata parcuge o sarcina pana la final.
Parinpi au datoria de a incuraja copiii sa
realizez e cu respons abilitate fiecare pas dintr-o
sarcina, Cara sa fie perman ent fixap pe pozitia pe
care o pot ca~tiga la finalul sarcinii.