Educaţia pentru sănătate la preşcolari

Prof.înv.preşc.Marincaş Carmen

Health is the most precious gift that a man can have.

From childhood, everyone has to be concerned about his health. Healthy people can work, think
and create for himself and for others.
Healty behaviors are learned by children by observing and imitating the adults. For example
nutrition, physical exercises are behaviors that can be learned in the family at preschool.
,,Nine-tenths of our happiness are based on health.With it, everything is a source of strength and
joy.Without it, there is no better, no matter what nature should be.”

Sănătatea este definită ca starea de bine fizică,mentală şi socială a fiecărei persoane. Sănătatea
nu este doar absenţa bolii sau a infirmităţii( Organizaţia Mondială a Sănătăţii,2000). Starea de
sănătate şi de boală este influenţată nu doar de factori biologici,chimici sau genetici, ci şi de factori
psihologici şi sociali.
Din copilărie,fiecare trebuie să se preocupe de sănătatea sa.O persoană sănătoasă trăieşte în
armonie cu sine,cu semenii,cu mediul înconjurător.Omul sănătos poate munci, gândi şi crea pentru
el, dar şi pentru ceilalţi.
Cel care are grijă de sănătatea sa este puternic.
Comportamentele sănătoase sunt învăţate de către copii prin observarea şi imitarea adultului.
De exemplu, alimentaţia, practicarea exerciţiului fizic sunt comporatmente care se învaţă din
familie la vârsta preşcolară şi au un rol definitoriu în dezvoltarea atitudinilor şi practicilor din
perioadele ulterioare de dezvoltare şi din viaţa adultă relaţionate cu stilul de viaţă sănătos.
Educaţia pentru sănătate la preşcolari permite învăţarea comportamentelor sanogene şi
integrarea lor în rutinele comportamentale.În sens larg, educaţia pentru sănătate este reprezentată de
toate experienţele de învăţare care conduc la îmbunătăţirea şi menţinerea stării de sănătate.În sens
restrâns,educaţia pentru sănătate implică dezvoltarea abilităţilor cognitive, sociale şi emoţionale cu
rol protector asupra sănătăţii şi dezvoltarea unui stil de viaţă sănătos prin întărirea
comportamentelor sănătoase şi reducerea comportamentelor de risc.
 Dezvoltarea comportamentului alimentar
Pentru preşcolari alimentele şi servirea mesei reprezintă o oportunitate de a explora şi de
culege informaţii.Comportamentul alimentar în această perioadă de dezvoltare se caracterizează
prin:curiozitate, scop,fluctuanţă, dorinţă de companie.
 Dezvoltarea practicării exerciţiului fizic
La vârsta preşcolară copii au abilităţile motorii suficient dezvoltate şi sunt capabili să meargă pe
o tricicletă, să urce scările, să meargă pe vârfuri, să sară peste un obstacol, să arunce şi să prindă o
minge, să se îmbrace singuri (cu ajutor la fermoar sau şireturi), să folosească foarfeca, să deseneze
sau să picteze o figură. Activitatea fizică are un rol esenţial în dezvoltarea fizică, cognitivă şi socio-
emoţională a copilului.
Dezvoltarea unei atitudini pozitive faţă de activitatea fizică şi activităţile în aer liber reprezint
un bun predictor pentru practicarea sistematică a exerciţiului fizic în perioada imediat următoare,
vârsta şcolară şi adolescenţă.
  Dezvoltarea altor comportamente preventive
  Unul dintre comportamentele preventive care trebuie dezvoltate încă din perioada de vârstă
preşcolară este comportamentul de protecţie solară.
Comportamentele recomandate sunt folosirea cremelor de protecţie solară (cu factor de protecţie
cel puţin 15, până la vârsta de 18 ani), purtarea pălăriilor de soare, a bluzelor cu mâneci lungi şi a
pantalonilor lungi, staţionarea în locuri umbroase în orele de maximă intensitate solară (11,30 –
15,30) (National Cancer Institute 1994).
  Comportamentele de protecţie solară sunt principala metodă de prevenţie a cancerului de piele.
Dezvoltarea acestor comportamente la preşcolari este necesară întrucât studiile arată că la această
vârstă cea mai mare parte a timpului este petrecută în aer liber şi, de asemenea, până la vârsta de 21
de ani are loc 80% din expunerea la soare. Părinţii şi adulţii care interacţionează direct cu copii au
un rol important în dezvoltarea acestor comportamente de protecţie, prin oferirea propriului
exemplu comportamental.
 Un important comportament preventiv care trebuie dezvoltat de timpuriu la copii este cel de
autoigienă . Acest comportament trebuie înţeles în sens larg. Comportamentele de autoigienă
vizează atât igiena propriului corp, cât şi a spaţiului de joacă sau de locuit. Programele educative
pentru adulţi trebuie să dezvolte acestora abilitătea de a aplica regula consecinţelor logice şi
naturale şi de a modela prin propriu comportament, comportamentele de autoigienă a copiilor.

Recomandări în dezvoltarea stilului de viaţă sănătos la preşcolari

 Educarea părinţilor în legătură cu principiile alimentaţiei sănătoase la adulţi şi la preşcolari;
 Educarea părinţilor în legătură cu rolul factorilor contextuali: De exemplu, disponibilitatea şi
accesibilitatea alimentelor influenţează comportamentul alimentar al copiilor;
 Educarea părinţilor în legătură cu normelor socio-culturale de gen ca factor de risc în
dezvoltarea preferinţelor alimentare şi a comportamentului alimentar nesanogen la preşcolari;
 Identificarea surselor de întărire dincolo de alimente şi de comportamentul alimentar
(metodele de disciplină sunt separate de comportamentul alimentar);
 Copiii nu sunt recompensaţi/gratificaţi cu alimente (dacă au făcut ceva bine, dacă sunt
supăraţi, trişti);
 Copiii nu sunt ameninţaţi cu retragerea unui aliment preferat;
 Preşcolarii participă la masă alături de adulţi şi sunt lăsaţi să aleagă din gama de alimente
servită asă. Sunt întărite alegerile sanogene;
 Desertul trebuie considerat un aliment cu valenţe egale cu celelalte alimente servite sau
feluri de mâncare;
 Preferinţele alimentare ale preşcolarilor trebuie respectate. Dacă preşcolarii refuză să
mănânce anumite alimente sau refuză să mai mănânce un anumit aliment, adultul nu trebuie să
insiste, să forţeze sau să ameninţe copilul;
 Servirea mesei are loc într-un spaţiu special amenajat (nu în orice zonă a casei) şi nu este
combinată cu alte activităţi (vizionarea TV, coloratul, pictatul, cititul, jocul);
 Educarea părinţilor în legătură cu importanţa implicării active în activităţi fizice şi
coparticiparea alături de copii;
 Educarea părinţilor în legătură cu normele socio-culturale de gen ca factor de risc în
dezvoltarea preferinţelor pentru tipul de activităţi de petrecere a timpului liber şi de relaxare;
  Părinţii pot propune ca activitate de familie participarea la jocurile sportive la care este
permisă prezenţa spectatorilor (baschet, handbal, fotbal, polo etc.) ;
 Întărirea practicării activităţilor în aer liber la copii;
 Folosirea activităţilor fizice în aer liber (călărie, înot, jocuri cu mingea sau alte accesorii) ca
recompense pentru dezvoltarea preferinţei pentru astfel de activităţi de petrecere a timpului liber şi
de relaxare;
 Înscrierea copiilor în cluburi sportive organizate;
 Întărirea diferenţială a activităţilor fizice, dinamice ca mijloc de petrecere a timpului liber,
faţă de activităţile statice ca jocul pe computer, vizionarea TV;
 Respectarea preferinţelor copiilor pentru anumite activităţi sportive. Dacă preşcolarii refuză
să practice un anumit joc sau săă participe la numite activităţi în aer liber sau cluburi sportive,
adultul nu trebuie să insiste, să forţeze sau să ameninţe copilul;
 Controlul activităţilor de petrecere a timpului liber a preşcolarilor (reducerea accesului la
jocurile pe computer sau vizionarea TV);
 Este permisă o oră sau două de vizionare TV în fiecare zi (emisiunea de vizionat este aleasă
de părinte);
 Părintele vizionează împreună cu copilul emisiunea TV şi discută pe baza ei (copilul nu stă
singur la TV sau la computer) ;
 Nu se recomandă ca în camera copilului să fie TV sau computer;
 Copilul nu foloseşte telecomanda;
 Implicarea activă a copiilor în sarcinile de învăţare. Copii trebuie să exerseze
comportamentele de securizare;
 Exersarea abilităţilor învăţate într-un context în cât mai multe şi mai variate contexte sau
situaţii pentru facilitarea transferului şi preformarea constantă a comportamentului securizat.
,,Nouă zecimi din fericirea noastră au la bază sănătatea.Cu ea, totul este un izvor de putere şi
bucurie.Fără ea, nu este nici un bine, indiferent de ce natură ar fi.”

Bibliografie:
 Curriculum pentru învăţământul preşcolar/ Silvia Borţeanu,Rodica Brănişteanu,Silvia
Breben,Mihaela Fulga,Filofteia Grama,Roxana Haiden,Eugenia Ignat,Liana Mânzu,
Gabriela Necula,Irinela Nicolae,Carmela Popescu,Daniela Răileanu /Didactica Publishing
House/2009
 Igiena personală/Marcela Peneş/ed.Ana/2004
 Educaţia pentru sănătate/Alice Nichita,Mihaela Mitroi/ ed.Aramis/ 2009