Legende și basme

românești, sinteză

Ioan Slavici

Zâna Zorilor: apare cifra 3 (3 feciaori de împărat, trei Vâlve, trei

sfinte etc.). Uneltirea fraților mai mari împotriva celui mic. Puterea
omului de a comunica cu animalele. Lupta dintre bine și rău, ca o
joacă (stai oleacă să îmi mai trag suflarea). Doar obiectele
moștenite din strămoși (tată în fiu) au importanță deosebită. Fiecare
sfântă (miercuri, joi și vineri), cu caracteristici proprii, inclusiv
tărâmuri proprii, cu supuși și forțe magice. Zâna Zorilor are o forță
uriașă și dispune de multe ființe în subordine. Încercările voinicului
(pădurea de aramă, pădurea de argint, pădurea de aur, cele trei
sfinte, apoi încercările din împărăția Zânei Zorilor.

Voinicul este pus la încercări morale, de spirit: să asculte de cal, să

se împotrivească chemării florilor și trecerii prin tărâmul cald și cel
rece (voința), vitejia în lupta cu vâlvele, respectul față de sfinte,
neînfricarea de moarte, gândul curat.

Binele este ajutat să triumfe; milă față de rău.

1
Florița din Codru: combinație între Cenușăreasa și Albă ca
Zăpada. Obiecte magice, apare cifra 3,12 hoți, formula magică,
prezența invidiei și a răzbunării.

Învățături morale: răbdarea și suportarea sarcinilor de către Florița,

dorința de ajutor și curajul față de hoți, gânduri curate.

Ileana cea șireată: apare cifra 3 (fecioare de împărat, feciori de

împărat, nopți așteptate, încercări ale Ilenei). Vrăjitoarea și preotul
primeau mită, prezența invidiei și a răzbunării.

Învățături: iertare, bunătate, iubirea suratelor, păstrarea propriei

credințe.

Doi feți cu stea în frunte: ce este ziz, zis rămâne, cifra 3, puterea
metamorfozei (arbori, paturi, miei, pești, oameni), formulă magică.
Dezvoltarea rapidă a copiilor (într-o zi cât într-un an), prezența
invidiei și a răzbunării.

Învățături: puritatea sufletului, supunere, chibzuință, răbdare, iubirea

tatălui față de copii, sacrificiul, biruința binelui, adevărului și dreptății
și pedepsirea răului.

2
Petre Ispirescu

Aleodor Împărat: apare cifra magică trei (zile, personaje etc.), are
puterea de a comunica cu peștii, păsările, metamorfoză, insectele,
care sar în ajutorul lui la nevoie. Trei probe de la împratul Verde.
Distanțe mari parcurse până la împăratul Verde, legătură de cuvânt
(jurământ).

Învîțături: chibzuință, seriozitate, disprețul oamenilor la adresa

defectelor fizice

Băiatul cel bubos și ghigorțul: Ființe cu forțe supranaturale

(ghigorțul), minuni (dispariția instantanee a bubelor, apariția
castelului), vulturul și corbul cresc copilul și îl învață. Împăratul îl
alungă pe băiatul bubos, soția acestuia îl alungă pe fiul lor (pentru
că avea piaptul de aur (defect fizic)).

Balaurul cel cu șapte capete: legătură cu jurământ (între voinici).

Ființe mitice (balaur cu șapte capete, ciclopi în peșteră care
mănâncă oameni). Nu se cunoaște modul de aprindere a focului,
voinicul trebuia să ia foc de la unul deja existent (posibil ca povestea
să dateze din vremuri îndepărtate sau din Ev. Mediu). Prezența
țiganului. Furtul focului de la ciclopi. Crezul voinicului în sine. Puteri
mistice (să prindă pe miazănoapte, pe zorii zilei și să îi lege ...

3
(influență asupra forțelor timpului)). Credința în Dumnezeu.
Pedeapsa prin legarea de coada cailor. Calitate

Broasca țestoasă cea fermecată

Armean = cerc în apă

Ființe supranaturale (broasca țestoasă - zână), farmece, palate

aurite cu nestemate (în tărâmul fermecat al zânei), frații mai mari
râdeau de cel mic (bătaie de joc), cifra magică 3 (frați, sărituri peste
cap, etc.).

Cei trei frați de împărat: sărăcie, banii au mare importanță, furtul

ouălor, intrigarea spre minciună, dascăl depravat / infractor, femeie
cu spirit moale, intervenția indirectă a voinței divine, pedeapsă
divină (stane de piatră).

Pasăre fermecată, plante fermecate (smochin, roșcov),

metamorfoză, personaje intermediare (călăuza din oraș), pedeapsă
pe ocolite (înțeleaptă).

Învățături: credință în Dumnezeu, înțelepciune, dreptate, curaj,

iertare, respect Calitate

Cele douăsprezece fete de împărat și palatul fermecat

Voinic chipeș, defectele omenești atrag atenția (și invers). Vise

premonitorii (apare zâna care îi spune ce să facă, de trei ori în
vis...), cifre magice (3 vise, zile, 12 fete de împărat, 9 porți), obiecte

4
și plante fermecate (sapa, puii de dafin). Grădină fantastică (ziduri
de aramă, porți de oțel, păduri de aur, argint, nestemate, palate
sclipitoare (Mănăstirea cea Mare cu Nouă Altare?), muzică sublimă).
Formulă de intrare în grădina fermecată (bătaia din picior a fetei
celei mari). Fata cea mică se preface că nu știe despre ce este
vorba...(să zic așa) (îmi amintește de Luceafăr (Cătălina)).

Învățături: propriul crez, cumpătare, înțelepciune, istețime, răbdare.

C.

Cele trei rodii aurite – personaj vârstnic, blestemul babei,

personaje feminine vârstnice (cea de-a doua mai în vârstă ca prima,
tare de ajutor). Feciorul de împărat se oprește și ajuă pe toți din
calea sa. Fiul de împărat se crede la fel de puternic precum
balaurul ,,frate”, apare cifra magică 3 (rodii, fete, haine), fructe
fermecate, apa este vitală, copacul se supune poruncii fetei.
Țigancă, obiecte fermecate, metamorfoză (pasăre de aur, brad,
fată). Pedeapsă ocolită.

Învățături: chibzuință, hărnicie, bunătate, firea omenească nu învață

repede din greșeli, naivitate...

În legendele și basmele românilor, unele personaje se transformă în

păsări, animale sau în elemente vegetale.

Ciobănașul cel isteț sau țurloaiele Blendei

5
Vis premonitoriu, grădină fermecată, fântână cu lapte și apă,
elemente vegetale fermecate, fii de împărat și de boieri își bat joc de
ciobănaș (dar ciobănașul îi răsplătește la fel, înzecit). Ciobănașul,
cu înțelepciune, îl minte în glumă pe fiul de boier (cei răi sunt
pedepsiți). Împăratul îi oferă tronul ciobănașului (cum Duras îi oferă
tronul lui Decebal).

Copii văduvului și iepurele, vulpea, lupul și ursul

În 3 basme (cel de față, doi feți cu stea în frunte și Cei trei frați de
Împărat), se dorește să se scape de copii.

Apar animalele care vorbesc, cu rugămintea să nu fie ucise că și ele

pot să ajute. Palate de zmeu, fiecare are propriul rol, propriile sarcini
(fata curățenie și mâncare, băiatul și zmeul vânat). Puii animalelor,
credincioase băiatului au auzit STRIGAREA băiatuui (câte una
pentru fiecare animal (4)), venind în ajutorul lui. Zmeul a fost
prăpădit, sora băiatului a fost pedepsită pentru fapta sa.

În basm și în cântecele românilor, apar strigările (ca un fel de

incantații, sau ceva sfânt, rugăciuni ceva ce, cuvântat se împlinește,
se împlinește gândul transmis).

Un șarpe monstruos / balaur în fântână (paznicul apei), cere capete

de om, voinicul se luptă cu fiara și o ucide.

În mitologia română, voinicii stau de vorbă cu personajele negative.

Prezența țiganului (personaj negativ), voinicul ia limbile balaurului ca

dovadă a uciderii lui (ca în alt basm). Sora băiatului încearcă iar să îl

6
omoare și reușește. Artefacte mistice (osul zmeului (moarte), trei
picături de sânge din gâtul unei coțofene (viață).

Cotoșmanul năzdrăvan

Dorm pe unde apucă (scorbură), pisoiul (cotoșmanul) vorbește,

metamorfoză, zmei și palate fabuloase.

În basmele românilor unele personaje spun minciuni, dar în scopul

de a face un bine sau de a acționa drept.

În legendele noastre apar Zmeii și fabuloasele lor palate, cu aur,

cleștar și metale prețioase.

Făt frumos cel rătăcit

Vrăjitor, obiecte magice (mărul, lapte de pasăre, nucile), personaje

cu puteri supranaturale (căluțul vorbește), zâne, cifra magică 3
(zâne, fete de împărat, straie (aramă, argint și aur)), apă de aur, păr
de aur. Se repetă povestea, voinicul intră pe post de grădinar, 3 fete
de împărat, trei buchete de flori, fata cea mică îl alege pe el etc. Cal
cu puteri supranaturale, care ascultă ordinele stăpânului și ajunge la
acesta în câteca clipe.

Învățături: ascultare, hoț (lipsă de morală), modestie, înțelepciune,

vitejie, “adevăr în trepte”/ dreptate pe ocolite.

Se spune: iute ca gândul, ca vântu sau ca...

Făt frumos cu părul de aur

7
Începutul diferă puțin, în cea mai mare parte este povestea lui Făt
Frumos cel rătăcit.

De menționat că băiatul se arată umil și bleguț, înaintea celorlalți,

dar în momente alese bine, este făt frumos, cu părul de aur, în haine
străucitoare. În legende, apar și luceferii, soarele și luna.

Făt Frumos cu carâta de sticlă

Sihastru în codru, fiarele codrului se închinau sihastrului, povestea

se repetă...apare pe râu (prezența apei) un copilaș, sihastrul îl
crește, rugându-se la Dumnezeu apare un smochin cu fructe verzi,
pârguite și copte. După o verme sihastrul trece la Dumnezeu, apre
leul, copilul ia frâiele vechi din pod. Apare armăsarul (cu șase aripi),
băiatul ascultă de cal. Merge la împăratul zonei, se face plăcut etc.
Un zmeu a furat fica împăratului.

Zgripsuroaica = mama zmeului

Sunt amintiți voinici cu puteri supraomenești, și termenul de novac

“Novacul meu” ca și cum Novac reprezenta un tip de om (poate unul
voinic tare). Palatul de sticlă al zmeoaicei.

Obiecte magice (gresie ( se face munte), basma cu chenar (se face

apă mare), perie (se face pădure deasă), bici fermecat (el
transformă palatul de sticlă într-un măr)). Obiectele magice, se
găsesc, în principiu în cămară, aceasta are un rol sacru, important...

Apare expresia: ca cuvntul, ca vântul, ca gândul.

8
Zmeoiaca cu orice preț, trecea prin toate obstacolele, pentru a
ajunge la Făt-frumos. Când voinicul a ucis-o, din aceasta se
răspândea un miros greu.

Vrajă pentru învierea oștirii: hrisoave păstrate în cutiuță de argint,

lângă sobă, citindu-le deasupra mormintelor poate să învie morții.

Ca arme, apare buzduganul.

Împăratul se coboară din scaun, iar Făt Frumos este numit împărat.

C. M.

Fata cu pieze rele

Cifra magică 12, 3 (animale în curtea cerșetoarei, ciobani) prezența

filozofilor (cititori în stele), coș cu merinde, căruță (practic, în
principiu, familia regală ducea o viață aproape în totalitate
asemănătoare cu supușii).

Abandonul ficei (pe motiv că ea aducea problemele în împărăție).

Fata, cum ajunge la casa ciobanilor, face curat, mâncare, ordine

este vrenică și se ascunde... Palat cu mii de cămări, personaje
opuse (bărbat tânăr și bărbat bătrân).

Obiect magic: balanța

Fata de împărat și fiul văduvei

Feciori de boieri și nobili invidioși pe fiul văduvei. Practica înlăturării

copiilor de la părinți, văzuți de aceștia din urmă, mai puțin bine.
Dumnezeu rânduiește totul. Casă vrăjită (toate ale casei erau vii).
9
În basmele românilor este prezentă acțiunea vânătorii (au plecat la
vânătoare).

Expresie generală: a rămas stâlpit , masa înfricoșată, a mânca

pâine și sare cu cineva pe un taler

Adevărul s-a arătat.

Fata moșului cea cu minte

Mama și sora vitregă a fetei (nașpa nevasta și fata a moșului),

puneau toate treburile gospodăriei pe fata moșului, îl îndemnau să o
alunge.

Focul element indispensabil în vatra casei, odată stins trebuia luat

din altă parte, dintr-un loc în care exista foc. Probabil povestea vine
din preistorie... Grădina, puțul și cuptorul cer ajutor fetei, ea se
oprește și le îngrijește, apoi își vede de drum. Sfânta vineri îngrijea
fiarele pădurii, din lumea văzută și nevăzută. Mâncarea trebuia să
fie nici caldă, nici rece... (pretenție întâlnită în basme).

Termeni generali: pizmuia, boi, sfială, năzdrăvan, noroc, vraci

Prezența apei (aducătoare de bogății). Fata babei, urmează fetei

moșului, nu îngrijește nimic, gătește mâncare fierbinte, alege cutia
cea mai mare, este mâncată de balauri și altele împreună cu baba.

Învățături: hărnicie, modestie, răbdare, ascultare: faci rău, primești

rău, faci bine primești bine, când nu, cee ceea ce ai nevoie

10
C.

Fata săracului cea isteață

Om sărac cu mulți copii, boier mândru și mic la gândire, om sărac și

plângăcios, fata omului sărac tăcută și înțeleaptă tare.

Găinăreasa

Necesitatea îndeplinirii ultimei dorințe a împărătesei mamă.

Consiliul împărătesc a hotărât ca fiica împăratului să se
căsătorească cu împăratul… fata ajutată de dădacă, fuge, se
angajează găinăreasă la curtea împărătesei vecine… Povestea se
repetă ca unele de mai sus, acum, în centrul atenției este o fată. Are
mai multe rânduri de haine scumpe. La evenimente mari, îmbracă
aceste haine și merge în centrul atenției, lângă feciaorul împăratului,
dispare imediat. (seamănă cu basmul Cenușăreasa, puțin) .

Formulă magică: “Lumină înainte, întuneric înapoi, nimeni să nu mă

vază ce voi face”

Cifra magică 3 (mari evenimente, haine)

George cel viteaz

Împărăteasa și împăratul nu puteau face copii. Împărăteasa, visând,

a rămas însărcinată. O anumită fântână unde se botezau copii,
11
mare bătălie între tâlharii fântânii și oastea împăratului. Copilul pitit
lângă fântână este alăptat de o capră, călugărul și capra îl îngrijesc
o vreme. Moare capra, jale mare, apoi preotul, jale mare. George
pleacă în lume. Ajunge într-o cetate, totul nou, este învățat de fierar,
prinde iscusință deosebită.

Teama, pierderii funcției...calfa ce mare îl trimite la moarte pe

George.

Prezența scorpiei, baia în sângele scorpiei oferă imunitate, pasăre

vorbitoare.

Voinicul făurește arme durabile și rezistente (sabie, buzdugan), le

botează. Se întâlnește cu vânători din împărăția tatălui său, aceștia
îl recunosc și îl numesc împărat. Este menționată prezența sfatului
bătrânilor. Fantasmă, forță ca o umbră, rapidă descpică zidul în
două, aduce obiecte și poruncă divină... Mama împăratului George
este eliberată, căpetenia tâlharilor este preschimbată în urs.

C. M.

Greuceanu

Este prezent împăratul ROȘU, furtul lunii și soarelui de către un

zmeu. Împăratul judecă drept, se bazează pe făgăduința cuvântată.

Ritualuri magice: marele Faur al pământuli, făurește o mască de fier

cu chipul lui Greuceanu și o ține în permanență în foc; frații, dacă o
eșarfă este ruptă pe margini, se vor întrâlni, dacă este în centru,
12
unul din ei este mort, dacă un cuțit înfipt în pământ este ruginit, unul
din ei este mort (interesant aspect de natură ezoterică, aș spune eu.
Obiectele sunt impregnate, prin cuvânt, cu energia persoanei
respective sau a ceea ce se va întâmpla cu acea persoană,
distanțele nici nu se iau în considerare, pur și simplu, în funcție de
acțiunile întâmplate, ele se preschimbă după cum s-a cuvântat).

Transmutație (Greuceanu se dă de trei ori peste cap și se face

porumbel, la sfârșit buzdugan); apare termenul de TARTOR și cel
de culă; prezența apei, puteau comunica cu păsările; zmeii vrăjmașii
oamenilor

Zmeoaica vine după greuceanu, caii galopează ca vântul, se închid

în făurărie, zmeoaica înghite masca de fier încins și moare. Faurul
dă viață cailor de fier, cu duh sfânt.

Cifra magică: 3 (sărituri peste cap, zmei), 7,17, 77 (caii zmeilor)

Armele războinicilor basmelor românești trebuie și este obligatoriu

să fie strașnice, sfinte, trainice, vii. Ele reprezintă forța voinicilor.

Un sfetnic al împăratului se închină diavolului pentru a obține

jumătate de împărăție.

Iertare, de la Greuceanu și de la Împăratul Roșu.

C.M.

Hoțu Împărat

Copii se făceau la vârste înaintate

13
Feciorul împăratului creștea într-un an cât în 10

A fost instruit în toate meșteșugurile cunoscute, mai mult în cel al

hoției, cum a vrut tatăl său. A furat soția, fiica împăratului vecin, a
venit la tatăl său și a s-a urcat în scaun.

Femeile sunt harice și se oupă mai mult de casă, băieții sunt mai
leneși, nu neapărat că nu le place să facă treabă, ci că vor mai mult
timp liber. Femeile scutură, mătură, fac de mâncare, iar bărbați... ce
au ei chef, merg la tăiat de lemne, cu oile, la luptă etc.

Ileana Simziana

Cifra magică 3 (fete de împărat, 3 încercări, 3 roabe ale zmeului,

3 zmei, 3 porunci ale marelui împărat, 10 zile, ), Împărat viteaz la
tinerețe, ce își apăra împărăția, alt împărat mare ce a supus
împărățiile lumii. Fetele pleacă rând pe rând, tatăl lor le încearcă,
metamorfozat în lup, leu, dragon pe un pod de aramă, argint și aur,
la marginea împărăției (povestea este similară cu cea a lui Harap
Alb). Fata cea mică alege calul împăraului, îl spală, îi oferă orz fiert
în lapte și JAR. Calul este fermecat. Povețele tatălui. Apar ZMEII,
cal tânăr – Galben de Soare. Au străbătut drum deosebit de lung, cu
peisaje și vegetație diferită. Mulți fii de împărat îi voiau răul voinicei
noastre. Mama zmeului (zmeoaica vine furtunoasă), cu dogoreală (o
navă extraterestră?!).

Obiecte magice: gresie (munte, perie (pădure), inel (zid de

cremene).

14
 Împăratul cel mare este nedrept (poate este Quin Si Huang... sau
nu). Fata de împărat fură vasul de botez de la călugărițe, pustnicul
roagă pe Dumnezeu să o transforme în bărbat, se cunună cu Ileana
Simziana și ...fata de împărat..., devine un înțelept și drept împărat
în locul împăratului mare și nedrept. Travesti

M. C.

Înșir-te mărgăritari

Povestea se repetă ( asemenea ca la Doi feți cu stea în frunte).

Țigancă slujnică și rea. Copii de aur, metamorfoză (din copii în meri
cu coaja de aur, creșteau deosebit de repede, se transformă în
scântei, busuioc, apoi în copii). Elemente specifice, am putea spune,
poporului român (claca, limbajul utilizat). Nu este fiu de împărat ci fiu
de boier. Singur, mărgăritarul se înșiră, după cuvântul copilului.
Țiganca este pedepsită prin legarea de doi cai, cu un sac de nuci.
Este vorba de un frate și o soră. Basmul diferă ușor de cel al celor
Doi feți cu stea în frunte.

În basmele românilor se întâlnește materializarea lucrurilor prin

cuvântare, oamenii aveau o puritate sufletească admirabilă, prin
urmare și o forță imensă.

Luceafărul de ziuă și luceafărul de naoapte

15
 Împăratul și împărăteasa nu reușeau să facă copii. Forța
dumnezeiască, împărăteasa un copil, servitoarea un copil (ambii
gemeni). Pește de aur.

Nume: Ileana Simziana, Greuceanu, Busuioc, Siminoc, Neagoe,

Prâslea, George

Ce înseamnă a-i căuta în cap? De ce?...

Băieții, voinicii culegeau flori, le plăcea frumosul, într-un fel se
comportau ca niște copii.

Apare ritualul batistei la despărțirea dintre cei doi, dacă are să fie
pătată cu 3 picături de sânge, persoana respectivă este la
Dumnezeu.

Busuioc pleacă, Siminoc ajunge acasă povestește ce s-a

întâmplat, împărăteasa se întristează.... Este împărăteasă? Nu are
oaste cu acre să îl aducă înapoi pe Busuioc? Nu poate să plece ea
călare în uram lui să îl aducă acasă?...?!!!?!

Forța divină arată adevărul, prezența Mumei Pădurii, care

mănâncă oamenii. Siminoc minte.

În basmele românilor, personaje pozitive ajung la timp pentru a

salva alte persoanje. Cum fac, cum nu fac, reușesc să facă totul
bine.

Singura poveste în care personajele principale trec la Dumnezeu.

Lupul cel năzdrăvan și Făt-Frumos

16
 Măr de aur în grădina împăratului, înmugurește, rodește și se coc
fructele până seara. Lupul vorbește, vine la nevoie. Făt frumos
spionează și merge să fure... de 2 ori. Zâna crăiasă (cu păr de aur).
Metamorfoză (lupul se preschimbă în Zâna Crăiasă). Prin
NĂZDRĂVAN se înțelege cu puteri supranaturale.

Cifra magică 3 (feciori de împărat, salturi peste cap, zile de

petrecere). Cei doi împărați sunt păcăliți.

Numai cu vitele se scoate sărăcia din casă?

Sărăcia se transfomă într-o ființă, are formă... Muncă jidovească

(deoasebită, strașnică). Doar țăranul omul o vedea pe sărăcie, iar
de fiecare dată când primea ceva de la stână, o lovea și ușor, ușor a
dat-o afară din casă.

Pasărea Măiastră

Cifra magică 3 (feciori de împărat, de 3 ori peste cap (procesul

metmorfozei), 3 lovituri de bici). Construcția unei biserici nestemate,
cu metale și bijuterii prețioase. Se cere sacrificiu, ori ceva deosebit
pentru finalzarea construcției. Feciorul cel mare este trimis primul la
drum. Vulpoiul poate să vorbească și, voinicul refuzând să o ajute, îl
transformă în stană de piatră. Un voinic a fost blestemat să se
transfore în vulpoi, până cineva se va îndura de el, zis și făcut.
Zmei, palate cu grădini spectaculoase, apoi alte palate și alți zmei.

17
Fata a plesnit cu un bici și palatul zmeilol s-a transforamt în măr de
aur.

Prezența expresiei ca vântul, ca gândul.

Puterea cuvântului tovarășului, a împietrit zmeii (le dă cu

amenințare ).

Trădarea fraților, voiau răul celui mic. Prezența scorpiei.

Proprietățile instant-vindecătoare ale sângelui de scorpie.

Pedeapsa divină.

M. C.

Poveste țărănească

Cifra magică: 3 nopți, 3 feciori de împărat, 3 bice, 7 zmei, 7 perne,

de 9 ori retează capul zmeoaicei.

Codru întins, zmeii ce au răpit Agerul Pământului.

Clopoțelul, cocoșul (simbol al celor sfinte (alarmării, sfârșirii

răului)), codrul curtea zânelor, simboluri magice, dau alarma... Zmeii
îl lasă în viață, îi păcălește și îi omoară unul câte unul (unul scapă).

Prezența negativă a țiganului, care spunea că el a omorât zmeii.

Țiganul este legat de cozile cailor și făcut bucăți.

Curțile împăratului sunt poleite în aur.

Zmeul preschimbă carele în stane de piatră.

Puterea zmeului în viermi, viermii în prepeliță, ea în iepure, el în

scroafă. Nevoia unor alimente, după luptă, pentru putere.

18
 Bicele zmeului, cu unul dacă plesnește, turmele lui se fac o
nucă, cu altul, toată împărăția zmeului se face un măr, cu al treilea
dacă plesnește în spate de trei ori, se fac toate stane de piatră, dacă
plesnește în față se fac cum au fost.

Ia și duce fetele cu el, le dă fraților lui, fac nuntă mare tare.

Calitate mare

Prâslea cel voinic și merele de aur

Împărat, grădină frumoasă, măr de aur.

3 castele, 3 zmei, 3 fete de împărat, 3 feciori de împărat, pândesc

fiecare, adorm după miezul nopții, cel mic reușește să rămână treaz,
rănește hoțul, aduce mere împăratului, pleacă după hoț. Frații
urmează dâra de sânge, ajung la o groapă (poarta dintre lumi),
protocol de coborâre, Prâslea ajunge jos și vede totul schimbat față
de lumea sa.

Palat de aramă, de argint și de aur.

Zmeii oferă fetelor de împărat tot ceea ce le cer.

Luptă corp la corp între Prâslea și zmeu.

În lupta lor, pentru a prinde putere, zmeul și Prâslea cer jutor

corbului și fetei de împărat. Palatele zmeilor se preschimbau în
mere dacă lovea cineva cu un bici în cele patru colțuri ale fiecărui
palat.

19
 În folclorul (obiceiuri și tradiții) și mitologia românilor, dar și în
istoria veche și cea orală a națiunii române, fetele / femeile fac vrăji,
descântece, farmece, pentru alungarea forțelor rele (Medeea și fiica
lui Roșu Împărat) etc.

Luptele se desfășurau vara, cale de o zi.

Frații lui Prâslea au vrut să scape de fratele lor mai mic, din
invidie.

Prâslea a intuit acest lucru și s-a salvat. Ucide un dragon și

salvează puii de zgripsor. Zgripsuroaica se deplasa cu viteza
vântului.

Ritual la trecerea dintre lumi. S-a cerut de la fata cea mică a

împăratului, o furcă de aur care să toarcă singură, apoi o cloșcă cu
puii de aur.

Adevăr cu ocol. După ce a ieșit din groapă, Prâslea nu merge

direct la împărat să îi spună ce și cum, ci se interesează care este
situația, și ajunge treptat la împărat. Unul dintre puținele basme în
care este menționată și prezența împărătesei. Pedeapsa divină.

C. M.

Tinerețe fără bătrânețe și viață fără de moarte

Împăratul și împărăteasa nu puteau avea copii, au mers la un fel

de vraci, împărăteasa a născut pe Făt Frumos. Băiatul învață
deosebit de repede. Alege calul cel mai pricăjit. Ritualul: armele din

20
tinerețe ale tatălui, îngrijirea calului timp de 6 săptămâni cu orz fiert
în lapte.

Calul se face frumos, voinicul neclintit pleacă să descopere

tinerețea fără bătrânețe și viața fără de moarte.

Prezența gheonoaiei, care se roagă de Făt fruos să îi cruțe viața.

Trec pe moșia scorpiei, tot așa se roagă și ea de voinic.

Scorpia soră cu gheonoaia, dar mai rea, ambele blestemate de

părinți.

Ajung la pădurea fiarelor lumii.

Se odihnesc 2 zile înainte să treacă pădurea. Palat aurit, cu trei

zâne, aci timpul nu exista, sau stătea în loc. Viața aici este
minunată, dar Valea Plângerii determina amintirea lumii fizice,
trecătoare. Se întoarce la casa părinților, dar trecuse timpul în lumea
lor, iar totul s-a schimbat. El îmbătrânește mereu și se preface în
țărână.

Codrii și apa, porți spre alte lumi.

Țugulea, fiul unchiașului și al mătușei

Părinți săraci cu 3 feciori. Frații și satul râd de dizabilitatea fratelui

mai mic. Vis premonitoriu, apare într-o grădină mirifică, zână.

3 sărituri peste cap și se metamorfozează în altă ființă, ascultă

discuția zmeilor, dar nu intervine, ci așteaptă și chibzuiește.

21
 Eroii mitologiei române se luptă în buzdugane, în sulițe, în săbii și
cel mai drept corp la corp. Zmeoaicele se pot preschimba în
diverse... (pomi, fântâni, vie etc.) Zmeoaica vine ca un nor...
Zmeoaicele sorb tot ce este într-o zonă, se pot distruge cu fier încins
(spre fluid).

Prezența cifrei magice 3, 7, 9

Voinicul Țugulea se întâlnește cu Ochilă, Flămânzilă, Setilă,

Păsări-Lăți-Lungilă, Gerilă și Vrăjitorul. Trece încercările împăratului
stririlor.

Țugulea cruță un vultur și un urs, iar aceste ființe îl vor ajuta la

nevoie.

Frații mai mari ai lui Țugulea au încercat să îl omoare datorită

invidiei și fricii de gura și batjocura satului.

Țugulea este rănit mortal, cheamă cu gândul vulturul și ursul la el,

aceste făpturi îl fac bine (cu apă moartă și apă vie de la Iordan). Se
întoarce seara în sat, frații mai mari sunt loviți de pedeapsa divină.

Au trecut la Dumnezeu împărații din cele două împărății,

alegându-l pe Țugulea ca împărat. Acesta unește cele două
împărății și domnește până la adânci bătrâneți alături de soția lui,
dând povestea aceasta mai departe, copiilor copiilor lui.

Calitate Înaltă (seamănă povestea cu o poveste a fraților Grim).

Voinicul cel cu cartea în mână născut

22
 Baba și moșul nu puteau să aibe copii. Ștergarul și basmaua,
când apar trei picături de sânge se apropie vremea trecerii la
Dumnezeu a unuia dintre ei.

Cifra magică 9, 3 (nopți, ani)

Bba a născut un fecior stașnic, ursitoarele prezicându-i soarta. S-

a născut cu o carte în mână și a ajuns de o înțelepciune sclipitoare
până la 12 ani. 3 nopți s-au rugat în biserică și au fost supuși la
încercări, în cea de a treia noapte, un duh rău îl răpește. Scapă
citind din carte, ajunge la o împărăție în ruină, la un palat mai puțin
în ruină, află că împărăția a căzut sub pedeapsa Domnului. Feciorul
petrece o napte în cămara prințesei, citind rupe blestemul, toți
supușii revenind la viață.

Obiect cu puteri magice: inel ce se transformă în palat sclipitor,

inel în care se află 2 arapi.

Calea trecea pe la Sefer împărat și pe la zâne. Boier al moșiei rău

voitor, hoț, invidios. Împărăteasa a aflat tot ce făcea soțul ei, a trimis
oameni să îl aducă înapoi rapid, a mobilizat oastea imediat,
împărăția întreagă, și a prins pe împăratul vecin și pe fiul acestuia,
tăindu-i în fața împărătesei lui. Părinții lui au vrut să rămână în
bordeiul din satul unde s-au născut, nu în palate imense.

C. M.

Voinicul cel fără de tată

O fată de împărat privea pe fereastră un băiat, apoi a rămas

însărcinată ?!?!...,... (da..., cred totuși, că se poate, dacă deochiul

23
se manifestă tot prin intermediul privirii, am putea spune că, gândul
băiatului, foarte puternic, transmis prin privire, sa materializat, să
spun așa...) Împăratul, când a aflat și-a pedepsit fata, punând-o într-
o barcă pe un râu. A ajuns într-o pădure, trăind în scorbura unui
arbore mai mulți ani și având grijă de copil.

Prezența zmeilor (3), zână măiastră, palate splendide, drum lung

(peste multe țări), mărul cu mere roșii, apă vie și apă moartă de la
munții care se bat cap în cap, pui de scroafă, 3 încercări, ale
zmeului.

Zmeul îl omoară pe voinic în somn, zâna îi așează fiecare parte a

corpului la locul ei, turnând apă moartă peste el, se lipesc părțile,
apoi cu apă vie îi redă viața, cu mărul vederea și cu guițatul porcului
auzul.

Obiecte magice (săpun, pieptene, perie)

Metamorfoză (în porumbel).

C.

Zâna munților

Împărat înțelept, are un fiu la bătrânețe, fiul învață deosebit de

repede, este apreciat de toată suflarea. Zâna munților se angajează
pe post de găinăreasă, este admirată, respectată. La o petrecere, își
ia liber și merge și ea, în haine deosebite, dansează lângă feciorul
de împărat. Se întâmplă de trei ori, papucul îi rămâne prins în
24
smoală, se caută prin regat cui îi aparție, este găsită. Dacă o zână
se îndrăgostea de un muritor și făceau nuntă, zâna pierdea toată
puterea măiastră.

Zâna zânelor

3 feciori de împărat, cei mai mari își găsesc soție, cel mic o
bufniță, care se preschimbă în zâna zânelor. Zâna se preschimbă în
porumbiță, împreună cu slujnicele. Feciorul de împărat, cel mic,
pleacă în căutarea iubitei.

Obiecte magice: pieile de bufniță, biciul, căciula, opincile

Voinicul păcălește dracii, fură de la ei și îi împietrește...

O găsește peste mări și râuri, în palate cum nu mai sunt pe fața

pământului, dintr-o peșteră, dintr-un munte cu crestele în nori...
(Shangri La?).

Feciorul își găsește soția și copilul, se întorc la împărat, fac nuntă,

este ales împărat.

Mihai Eminescu

Făt Frumos din Lacrimă

Părinți triști, un copil se naște din lacrima Sfintei Maici a

Domnului, împărăteasa numindu-l Făt Frumos din Lacrimă. Creștea
deosebit de repede și avea o forță impresionantă.
25
 Și el își testează arma (buzduganul).

Descrierea portului pare să corespundă celui românesc, însă cu

influențe maghiare... Palat fantastic, de marmură, unde oamenii
trăiau în mare bogăție și veselie. Acesta este în apropierea unui lac
(probabil castelul este în altă lume, iar lacul este poarta dintre lumi
(vezi dragonii solomonarilor, apa în mitologia română etc.), chiar și
așa, acest edificiu se poate vedea și accesa și din lumea noastră.
Cifra magică 7. Fată deosebit de frumoasă (furcă, fus, caier de o
frumusețe neasemuită). Prezența apei și a puterii, sub formă de
lichid...

Cale lungă, peste codrii, munți și mare.

Personaje fantastice: Muma Pădurii, motan cu 7 capete, cal cu 2

inimi, cal cu 7 inimi, baba.

Personaje ajutătoare: Împăratul Țânțarilor, Împăratul Racilor, fata

babei

Castelul spectaculos al Genarului, de la malul mării.

Fata Genarului face vrăji. Metamorfoza lui Făt frumos în floare,

apoi în apă.

Obiecte magice: perie (pădure), cutea (stâncă), năframă (apă).

Miază Noapte este o ființă.

În lună există un palat din care vin oamenii pe Pământ și în care

se întorc.

Laptele dă forță și frumusețe cailor, prezența jăratecului.

26
 Generația bătrână, a părinților (Muma Pădurii, baba, Genarul)
este eliminată. Decor maiestuos, nuntă mare.

C. M.

Călin nebunul

Prezența cifrei magice: 3 (fete de împărat, 3 zmei (cu 2, 3 și 4

capete)), 4, 8, 12 porții de mâncare, 12 zmei, 2 zmeoaice.

Prezența zmeilor. Focul este neprețuit. Fazele nopții apar sub

formă de oamnei, pe care Călin îi leagă.

Zmei = duhuri (într-un fel materiale...?!) rele ce se sperie de

cântatul cocoșului și de câini

Castelul lui Roșu Împărat este din nestamate și metale prețioase;

pădure de aur, de argint și de aramă. Zmeii țin ostatice fete de
împărat. Călin ia vârful limbilor zmeilor ca dovadă a faptului că el a
mărunțit zmeii.

Pere (metamorfoză), prezența ciorii (personaj ajutător)

În basmele românilor apar frecvent personaje ajutătoare de

origine mistică (zâne, sfinte (Miercuri, Vineri etc.)), umană (dădacă,
prințese) și animală (cioară, cal, urs, vulpe, iepure etc.).

Trădarea fraților (îi taie picioarele lui Călin); lacuri în codru, unul
ia viața, altul dă viață. Un țigan, pretinde că a omorât zmeii. Cad
pernele de sub el, una câte una. Călin roagă o bătrână să ducă
inelul domniței. Adevărul se află. Țiganul este legat de coada calului.

27
În drum spre casă, la marginea castelului tatălui său, Călin, se
întâlnește cu fiul său. Frații, își recunoas greșeala, dar Călin îl lasă
pe Dumnezeu să îi pedepsească. Călin și soția fac nuntă mare.
Înțelegem că mai întâi a fost făcut copilul, apoi nunta? Acest lucru
nu se cuveanea, conform legilor vechi, nu?

Finul lui Dumnezeu

Trei băieți de țăran, săraci, și o fată, unul dintre băieți este botezat
de Dumnezeu și se face năzdrăvan. Trasează o brazdă mare pe
care sora să meargă mai bine.

Zmeu cu palat mare, draci lângă baltă, balaur lângă puț, Pajăra
(mama vânturilor), puii de vânt, vânturile mari, setilă, flămânzilă.

Oamenii plecau la drum, dar fără să cunoască locul exact unde

mergeau, aveau încredere în îndrumarea celor din loc (de pe
traseu). Oamenii erau simpli, direcți, la obiect, practici.

Cifra magică 3; împăratul îl supune pe voinic la încercări; și

voinicul și împăratul au fost vicleni, ambii fiind loviți de propria lor
viclenie; obiecte magice (căciula, biciul și sula); palatul împăratului
impenetrabil; dracii se tem de apa sfințită; fecior de împărat captiv la
draci; acest fecior de împărat ia de soșie pe sora Finului lui
Dumnezeu, iar cel din urmă ia de soție pe fata împăratului.

Fata-n Grădina de Aur

28
 Împărat din vremuri smi-mitice, în care se putea vorbi cu zeii,
grădină fără de seamăn, cu aur, nestemate, splendidă, fata acestui
împărat de o frumusețe și o gingășie rară, neasemuită (probabil
grădinile suspendate ale reginei Semiramida sau palatul lui Aiete și
Medeea). Sfânta Miercuri, Vineri și Duminică îl trimite pe feciorul de
împărat, Floin singur în cucerirea domniței, cu sfaturi și daruri
fermecate.

Prezența Văii Amintirii, Văii Disperării, Zmeul.

Balaur ce străjuiește poarta

Un zmeu se înfățișează sub formă de bărbat de o frumusețe fără

de seamăn de mai multe ori, în mai multe chipuri, spunând domniței
că o iubește. Aceasta îi cere nemurirea, zmeul merge la Dumnezeu
să ceară nemurirea, acesta îi spune consecințele și vede pe fata de
împărat alături de Florin.

Doi băieți iubesc aceeași fată, fără să ște unul de altul, ambii o
lingușesc.

Obiecte fermecate: calul, floarea și pasărea

Aceast basm a fost cules din Muntenia de Richard Kunisch

(înainte de el, de frații Albert și Arthur Scott, de pe Valea Carșului).
Mihai Eminescu a citit varianta publicată de Kunich în germană, apoi
a scris poezia Fata-n Grădina de Aur, apoi Luceafărul..., conform
unor surse de pe internet.

29
 Miron și frumoasa fără corp

Acțiunea începe într-un bordei, cu mai multe personaje. La un moment

dat, din senin apar ursitoarele, splendid descrise. Lui Miron, îi este
menit ceva unic față de alți copii. Crește și merge la fata împăratului.
Ea îl dotrește pe el. Învinge un moroi. Face nuntă cu prințesa, apoi
pleacă în căutarea frumoasei fără corp. Lacul, portal între lumi. Fata
de o frumusețe aparte. Prezența Mumei Pădurii, dar cu rol pozitiv.
Ajunge la frumoasa fără corp, ca un duh, de o frumusețe sfântă,
înțelege că nu pot să fie împreună și Miron se întoarce la fata de
împărat, sația lui, dar trist, și trist în mănăstire se stinge.

Călin (file din poveste)

Este un zburător ce vine câteva nopți la tânăra fată de crai. Aceasta

rămâne însărcinată, împăratul află și o izgonește la țară. Ea naște un
fecior frunos, Călin îi zice. După 7 ani, vine și tatăl Călin, face nuntă cu
fata, nuntă mare, cu întregul codru, cu Soarele și Luna, cu Împăratul,
tatăl fetei în capul mesei. Copilul înaintea nunții?...este împotrriva
legilor vechi sau nu?

30
Facerea lumii

Poveste veche, românească – La început, un mare ocean și un munte

(Geea?), doi frați diavoli și Dumnezeu. Fac Pământul, Dumnezeu
stăpânește mare parte din lumea creată, diavolul materia. Dumnezeu
este în al 9 – lea cer, iar diavolul în cel de jos. (conform Gh.
Vlăduțescu – Filosofia Legendelor Cosmogonice Românești). 9 ceruri
omul trebuie să parcurgă până la Dumnezeu?

În primele vremuri, Pământul era împărțit între zâne și uriași. (conform

Ioan Pop Reteganul (conform Gh. Vlăduțescu – Filosofia Legendelor
Cosmogonice Românești)).

Observații

În legendele și basmele românilor, unele personaje se transformă în

păsări, animale sau în elemente vegetale.

În 3 basme (cel de față, Doi feți cu stea în frunte și Cei trei frați de
Împărat), se dorește să se scape de copii.

În basm și în cântecele românilor, apar strigările (ca un fel de

incantații, sau ceva sfânt, rugăciuni ceva ce cuvântat se împlinește, se
împlinește gândul transmis).

În mitologia română, voinicii stau de vorbă cu personajele negative.

31
În basmele românilor unele personaje spun minciuni, dar în scopul de
a face un bine sau de a acționa drept.

În legendele noastre apar Zmeii și fabuloasele lor palate, cu aur,

cleștar și metale prețioase.

Se spune: iute ca gândul, ca vântu sau ca...

De menționat că băiatul se arată umil și bleguț, înaintea celorlalți, dar

în momente alese bine, este făt frumos, cu părul de aur, în haine
străucitoare. În legende, apar și luceferii, soarele și luna.

Zgripsuroaica = mama zmeului...

Obiectele magice, se găsesc, în principiu în cămară, aceasta are un

rol sacru, important...

Zmeoiaca cu orice preț, trecea prin toate obstacolele, pentru a ajunge

la Făt-frumos. Când voinicul a ucis-o, din aceasta se răspândea un
miros greu.

Vrajă pentru învierea oștirii: hrisoave păstrate în cutiuță de argint,

lângă sobă, citindu-le deasupra mormintelor poate să învie morții.

În basmele românilor este prezentă acțiunea vânătorii (au plecat la

vânătoare).

Obiectele sunt impregnate, prin cuvânt, cu energia persoanei

respective sau a ceea ce se va întâmpla cu acea persoană, ne ținând
seama de distanțe, pur și simplu, în funcție de acțiunile întâmplate, ele
se preschimbă după cum s-a cuvântat).

32
Armele războinicilor basmelor românești trebuie și este obligatoriu să
fie strașnice, sfinte, trainice, vii. Ele reprezintă forța voinicilor.

Copii se făceau la vârste înaintate

În basmele românilor se întâlnește materializarea lucrurilor prin

cuvântare, oamenii aveau o puritate sufletească admirabilă, prin
urmare și o forță imensă.

Băieții, voinicii culegeau flori, le plăcea frumosul, într-un fel se

comportau ca niște copii.

În folclorul (obiceiuri și tradiții) și mitologia românilor, dar și în istoria

veche și cea orală a națiunii române, fetele / femeile fac vrăji,
descântece, farmece, pentru alungarea forțelor rele (Medeea și fiica lui
Roșu Împărat) etc.

Luptele se desfășurau vara, cale de o zi.

Scorpia soră cu gheonoaia, dar mai rea, ambele blestemate de părinți.

Codrii și apa, porți spre alte lumi.

Eroii mitologiei române se luptă în buzdugane, în sulite, în săbii și cel

mai drept corp la corp. Zmeoaicele se pot preschimba în diverse...
(pomi, fântâni, vie etc.) Zmeoaica vine ca un nor...Zmeoaicele sorb tot
ce este într-o zonă, se pot distruge cu fier încins (spre fluid).

Dacă o zână se îndrăgostea de un muritor și făceau nuntă, zâna

pierdea toată puterea măiastră.

În lună există un palat din care vin oamenii pe Pământ și în care se

întorc.

33
Zmei = duhuri (într-un fel materiale...?!) rele ce se sperie de cântatul
cocoșului și de câini

În basmele românilor apar frecvent personaje ajutătoare de origine

mistică (zâne, sfinte (Miercuri, Vineri etc.)), umană (dădacă, prințese)
și animală (cioară, cal, urs, vulpe, iepure etc.).

Oamenii plecau la drum, dar ne cunoscând locul exact unde mergeau,

aveau încredere în îndrumarea celor din loc (de pe traseu). Oamenii
erau simpli, direcți, la obiect, practici.

Sinteza basmelor

În legendele sau basmele românilor personajele bune, de

cele mai multe ori cele principale, sunt ajutate de diferite ființe
(umane, animale sau magice), fie că acestea cer ajutor sau nu.
Din punct de vedere etic, sunt prezente acțiuni imorale, conform
legilor de acum, poate și celor de atunci, respectiv abandonarea
pruncilor nedoriți, pedepsirea mamelor cu prunci nedoriți, furtul
și minciuna, trădarea celor apropiați, invidia, pedepsirea
defectelor fizice, dar și încurajatoare, morale, respectiv teama de
rău, aproape nu există, curajul, ospitalitatea, hărnicia, iertarea,
înțelepciunea, răbdarea, bunătatea, sunt elemente pozitive
comune basmelor noastre.

Observăm că anumite lucruri din peisajul basmului sunt

prezente în peisajul rural românesc de până la jumătatea

34
secolului al XX-lea (cămara, pețitul, ascultarea de părinți, durata
nunților, bordeiul, cuptorul, vânătoarea, farmecele / vrăjile făcute
de femei (probabil fragmente (ceea ce s-a mai păstrat în timp),
transmise din generație în generație din vremuri preistorice),
aceste aspecte demonstrează o continuitate milenară a unor
valor, legi sociale. Cunoștințe de istorie, din basme și de
etnografie pot demonstra acest lucru). Modul mai greu de
obținere a focului, din anumite basme, ne poate sugerea o vârstă
mare a acestora.

Personaje de basm utilizează obiecte magice, încărcate cu

forță mistică (bici, căciulă, perie, paloș etc.), de asemenea sunt
prezente palatele incredibil de mari și bogate, infailibile (atât la
zmei cât și la alte personaje). Sunt prezente personaje mitice
(zâne, zmei (cel mai frecvent), vâlve, ființe monstruoase, oameni
și cai cu puteri deosebite). Prezența unor cifre sacre sau magice,
de asemenea prezența metalului (păduri, castele, fructe, poduri
etc.). Trecerea dintr-o lume în alta, chiar și ceea ce noi numim azi
moarte, nu reprezenta o problemă deosebită pentru vremurile
basmului (cei adormiți cu trupul puteau fi readuși la viață), iar cei
ce ajungeau în altă lume, se puteau și întoarce, într-o anumită
manieră. Este prezentă capacitatea de schimbare a formei
(transmutație corporală), în elemente zoo sau antropomorfe,
vegetale sau în obiecte.

Din alt punct de vedere, aceste aspecte sunt clar,

metapsihice, în opinia mea, aducerea unor oameni la viață, lipirea
unor părți de corp deosebit de rapid, imunitate la atacuri,

35
năzdrăvăneala (să zic așa), porțile între lumi (camuflate sau aflate
în lacuri și păduri), transmutația (sau transformarea corporală),
vitezele de călătorie (precum gândul, cuvântul sau vântul), aceste
elemente aparțin domeniului parapsihologic (sau metapsihic),
comparând terminologia modernă din domeniu cu elemente și
cadre din basmele românilor (și nu numai). Alt aspect interesant,
cuvântul are un rol deosebit, deoarece acesta era ca un pact,
cuvântul dat nu se retrage, ci se respectă, iar din punct de vedere
metapsihic, forța cuvintelor (unda) se materializează (vezi Noul
Testament (Biblia)).

Din basmele și legendele românilor, alăruri de aspectele menționate

mai sus se pot deduce multe alte aspecte ce pot completa înțelegerea
cât mai utilă, reală a mesajelor basemelor și legendelor.

În privința basmelor și legendelor, conform rezumatului de mai sus și

nu numai, personal, identific trei faze: teogonia (crearea marilor zei
(Dumnezeu și Necuratul)), cosmogonia (crearea Pământului, care de
cele mai multe ori este în aceleași povești / legende / basme cu
crearea zeilor supremi), misticul (acea perioadă când pe pământ
stăpâneau uriații, zânele, zmeii, și tot felul de alte ființe, iar porțile
dintre lumi șilucrurile incredibile, erau mult mai numeroase... această
perioadă, aș spune că mai mult se deduce, decât să se regăsească în
mod clar în basme...) și eroii / miticul (unde apar împărații, Feții
Frumoși, prințesele, iar lumea anterioară este mai retrasă).

În opinia mea, conform celor de mai sus, în timpurile îndepărtate, cei

mai mulți dintre oameni erau mult mai apropiați de forța universală sau

36
de Dumnezeu, personaj prezent în majoritatea basmelor. O lume mult
mai plină de viață, de frumos și de magie.

37