IDENTIFICAREA TIPURILOR DE INTERACȚIUNI ÎNTRE TURIȘTI

ȘI REZIDENȚI ÎN JUDEȚUL HARGHITA

Andra Plop, Elena Popescu, Ștefan Voicu,

UNIVERSITATEA DIN BUCUREȘTI, Facultatea de Geografie, Bulevardul Nicolae Bălcescu 1, București

010041, România

Rezumat: Cunoașterea varietății interacțiunilor dintre vizitatorii unor zone și localnici are o importanță
considerabilă. În acest sens, scopul prezentului studiu constă în analizarea opiniei turiștilor asupra modului de
relaționare economico-socială cu populația rezidentă din judetul Harghita. În cadrul metodologiei s-a pus accent
pe utilizarea metodei anchetei și metodei bibliografice. Rezultatele au arătat că, principalul inconvenient este
reprezentat de utilizarea limbii maghiare în rândul turiștilor, dar acest lucru nu constituie o problemă în
desfășurarea activității turistice. Concluzionăm că, majoritatea turiștilor nu au avut conflicte și nici nu au
întâmpinat inconveniente majore în interacțiunea cu localnicii.

Cuvinte Cheie: turiști, rezidenți, etnici, interacțiuni, soluții

1. Introducere

Turismul este un fenomen social-economic în continuă expansiune generat de nevoia

umană de cunoaștere, recreere și recuperare fizico-psihică, în condițiile unei civilizații
solicitante, dar cu posibilități materiale superioare pentru majoritatea populației (Matei,
2016).
Resursele turistice reprezintă totalitatea elementelor atractive ale unui teritoriu,
indiferent de originea lor și de relațiile dintre ele. Este una dintre categoriile de baza ale
geografiei turismului, stând la baza apariției și dezvoltării fenomenului turistic, a cărui
“materie primă” se constituie. El determină mărimea, intensitatea și diversitatea fluxurilor
turistice, respectiv valoarea intrinsecă a consumului turistic, și prin acesta, a eficienței
economice. Se deosebesc două grupe majore de obiective ce compun fondul turistic și anume
cele aparținând cadrului natural (relief, structuri litologice, climat, hidrografie, vegetație,
faună) și cele de proveniență antropică (vestigii istorice, edificii religioase, muzee,
etnografie) (Cândea et. al., 2001; Turism atestat).
Destinațiile turistice aduc cu sine pe lângă dezvoltarea economiei locale și o serie
de probleme sociale asociate cu relația dintre turiști și rezidenți. Adesea activitatea turistică o
data cu beneficiile economice pe care le poate aduce într-o anumită regiune mai puțin
dezvoltată din alte puncte de vedere, prin diverse investiții treptate în infrastructură,
schimbarea mobilierului urban etc. Investiții menite să atragă tot mai mulți turiști pentru a
crește economia locală, conduc orașul sau regiunea respectivă catre un proces de dezvoltare

1
 care în cele din urmă revine și în beneficiul rezidenților, dar schimbă mai mult sau mai puțin
specificul așezării, fapt ce îi determină pe localnici să nu perceapă într-un sens bun venirea
unui număr cât mai mare de turiști și în cele din urmă marginalizându-i. Acest proces
marchează turismul intern românesc unde există o multidudine de tradiții, obiceiuri dar și
influențe occidentale care au dus la existența unei etnografii bogate. Conflictele istorice pot
influența de asemenea tursimul așa cum este cazul în arealul de studiu.
Interacțiunile dintre turiști și rezidenți pot să apară sub formă pozitivă, negativă sau se
poate ajunge la un punct comun, când atitudinea ambelor părți este relativ echilibrată.
Motivația acestui studiu este reprezentată de aflarea tipurilor de interacțiuni între rezidenți și
turiști din județul Harghita, în cadrul chestionarului aplicat.

Județul Harghita este situat în partea de est a Transilvaniei fiind populat, predominant,
de etnici maghiari și într-o proporție mult mai restrânsă de etnici români și rromi.
Acest județ atrage turiști din toate zonele țării, cât și din străinătate datorită multitudinii
de atracții turistice (ex: lăcașe de cult, cetăți, stațiuni balneoclimaterice) și a peisajului
montan transilvănean care include atracții precum Cheile Bicazului, Lacul Roșu, Lacul Sf.
Ana etc. Aspectele de natură geografică și peisagistică, alături de cele antropice, aduc o
contribuție majoră la potențialul turistic, prin urmare și la creșterea elementelor valorificabile
turistic. Împreună cu acestea, și numărul turiștilor, care au responsabilitatea unui
comportament decent, dar și creșterea îndatoririlor și avantajelor localnicilor față de turiști.
Cele mai multe probleme sunt cauzate de menținerea identității etnice în zonă, dar chiar și cu
aceasta, este recunoscută și incontestabilă, calitatea serviciilor oferite (hargitamegye).

Scopul prezentului studiu constă în identificarea tipului de conflicte între rezidenți și

turiști în județul Harghita, având ca obiective identificarea sursei conflictelor, aflarea stării
actuale a tensiunilor și soluții, în baza metodologiei prezentate.

1. Zona de studiu

Harghita, este un județ situat în zona centrală a României, mai precis în estul regiunii
istorice Transilvania, având ca reședinta de județ municipiul Mircurea Ciuc, fiind populat,
predominant, de etnici maghiari și într-o proporție mult mai restrânsă de etnici români și
rromi. Din punct de vedere geografic, județul Harghita se suprapune Carpaților Moldo-
Transilvani, cu depresiunile Gheorgheni și Ciucului, și Subcarpații Transilvaniei, cu
depresiunile Sovata și Odorheiul Secuiesc.
Pe raza teritoriului analizat au fost descoperite mărturii ale locuirii omului încă din
Paleolitic, continuând cu Neoliticul și Epoca Bronzului, în Perioada Dacică începând
cristalizarea activităților și identității locuitorilor zonei. În partea de vest a județului au fost
atestate și urme romane, urmând ca în Perioada Medievală, zona să fie străbătută de mai multe
grupuri etnice. În secolul al XIII lea, în teritoriu ajung etnicii secui și maghiari. În
următoarele secole acest grup etnic se individualizează major, preluând administrația zonei
dintre Cristurul Secuiesc și Miercurea Ciuc. Din vremea de apogeu a secuilor (sec. XIV-XV),
aceștia au încercat să își păstreze independența până în prezent (anul 2020). Acest lucru fiind

2
 consemnat de mai multe evenimente istorice, unele cu importanță europeană. Județul Harghita
prezintă un bogat potențial turistic nevalorificat sau puțin valorificat. Natura și diversitatea
potențialului turistic al județului sunt variate și prezintă atractivitate sporită pentru potențialii
investitori(Cândea et al, 2001; cimec).
Perioada, relativ îndelungată de ocupare a teritoriului de către o populație ce și-a lăsat
amprenta în ceea ce privește tradițiile și folclorul la care se adaugă poziția geografică,
resursele de subsol și de suprafață și cele peisagistice, fac ca acest loc să prezinte o importantă
destinație turistică.
Prezența elementelor cadrului natural, relativ, frumos îmbinate cu cele ale cadrului
antropizat și antropic, din Harghita, alături de calitatea ridicată a multora dintre serviciile
oferite de rezidenți, demonstrează diversitatea și importanța potențialului turistic, ami mult
sau mai puțin valorificat. Acestea constituie avantaje de bază pentru potențiale investiții în
dezvoltarea infrastructurii turistice viitoare, de înaltă calitate.
În cadrul arealului în discuție, la cote maxime se pot valorifica următoarele forme de
turism: turismul rural și agroturismul (Lacul Roşu, Lacul Sf. Ana, Cheile Bicazului), turismul
monumentelor și evenimentelor culturale și religioase (Cetatea Miko), turismul balnear
(Stațiunea Tușnad), turismul sportiv (Piatra Singuratică, Munții Hășmașul Mare), turismul
activ și de aventură (Munții Călimani). Pentru stimularea investitilor in turism în cadrul
judetului Harghita în vederea valorificarii potențialului turistic se recomandă: refacerea
infrastructurii generale, în special a infrastructurii de transport, renovarea și dezvoltarea
unităților de cazare și a stațiunilor, în special celor balneare, ridicarea calității tuturor
activităților turistice prin implicarea directă și activă a autorităților județene și locale din
variate domenii, soluționarea inconvenientelor de natură etnică la nivel de imagine ș0.i
percepție, în cadrul turismului (hargitamegye).
Acest județ atrage turiști din toate zonele țării, cât și din străinătate datorită multitudinii
de atracții turistice (ex: lăcașe de cult, cetăți, stațiuni balneoclimaterice) și a peisajului
montan transilvănean care include atracții precum Cheile Bicazului, Lacul Roșu, Lacul Sf.
Ana etc. Aspectele de natură geografică și peisagistică, alături de cele antropice, aduc o
contribuție majoră la potențialul turistic, prin urmare și la creșterea elementelor valorificabile
turistic. Împreună cu acestea, și numărul turiștilor, care au responsabilitatea unui
comportament decent, dar și creșterea îndatoririlor și avantajelor localnicilor față de turiști.
Cele mai multe probleme sunt cauzate de menținerea identității etnice în zonă, dar chiar și cu
aceasta, este recunoscută și incontestabilă, calitatea serviciilor oferite (hargitamegye).

2. Metodologie

Pentru realizarea prezentului articol referitor la relațiile dintre turiști și rezidenți în

județul Harghita, au fost utilizate metode precum: metoda anchetei, prin aplicarea
chestionarului semistructurat, aplicată parțial, respectiv unui eșantion minim de turiști și
metoda bibliografiei.

3
 Lucrarea de față se bazează pe rezultatele obținute în urma unei cercetări cantitative,
realizată prin intermediul unei anchete în mediul online. Studiul s-a bazat pe un chestionar
semistructurat, online în rândul unui eșantion de 30 persoane, într-o perioadă de aproximativ
două săptămâni. În cadul acestei metode, au fost utilizate întrebări închise și întrebări
deschise. Acest chestionar a fost lansat exclusiv în mediul online, ca urmare a situației
epidemiologice actuale. Prin metoda anchetei, respectiv aplicarea chestionarlui, au fost
colectate și prelucrate date care să ajute la o întelegere mai clară a experiențelor celor ce
locuiesc în județ sau a celor care l-au vizitat.
Cea de-a doua analiză folosită este analiza calitativă care vizează cunoașterea obiectivă
a calității vieții, a modului în care oamenii trăiesc, dacă sunt mulțumiți sau nemulțumiți și este
întocmită prin aplicarea chestionarului ca metodă de analiză. Respectivul chestionar a fost
realizat în format digital, în aplicația google formulare prin enunțarea și structurarea ideilor și
afirmațiilor, al căror răspuns prezenta utilitate în articolul de față. După acest pas, chestionarul
a fost distribuit pe diverse rețele de socializare pentru completare. Informațiile obținute au
fost prelucrate și expuse în studiul de față.
Elementul de originalitate, în ceea ce privește metodologia cercetării, se distinge prin
implementarea unei metode proprii de analiză a geografiei umane a Harghitei, care se îmbină
cu datele preluate din chestionar pentru realizarea lucrării. Această acțiune a fost desfășurată
prin verificarea stării de întreținere și amenajare a unor obiective turistice și a peisajului
general, pe baza datelor oferite de hărțile satelitare google.

3. Rezultate și discuții

3.1. Profilul socio-demografic al turiștilor

Cele mai multe dintre persoanele chestionate (91,7%) au între 18 și 30 de ani și într-un
procent redus (8,3%) au vârsta cuprinsă între 31 și 50 de ani, predominând în cadrul acestui
eșantion persoanele de gen feminin (56,3%). Majoritatea respondenților au absolvit studii
superioare, peste 50% neavând o sursă de venit propriu. Aceste date evidențiază faptul că
persoanele de vârstă tânără, fără venit propriu constituie cea mai mare parte a turiștilor.
Aceste date susțin afirmația conform căreia, cei mai mulți dintre turiștii intervievați sunt
reprezentați de studenți.

3.1. Analiza preferințelor temporale și de cazare ale turiștilor

Conform datelor deținute, cei mai muți dintre turiști (60%) au vizitat județul Harghita o
singură dată până în perioada de sfârșit a anului 2020, 34% de câteva ori și doar 4%
frecventează arealul. De asemenea, în rândul turiștilor, se constată o rată scăzută a timpului

4
 petrecut în județ, 47% dintre aceștia preferând să petreacă o singură zi în Harghita, 39% mai
multe zile și 8% o săptămână. Majoritatea vizitatorilor zonei preferă cazarea în cadrul
unităților de tip pensiune (45%), pe locul doi, aceștia preferă cazarea în unitățile de tip hotel
(40%) și într-un procent foarte scăzut(3%) turiștii sunt de acord sau au trecut prin exeriența
de a închiria o camera/apartament direct de la localnici. Restul vizitatorilor (13%) ar alege
altă formă de cazare.

3.2. Analiza interacțiunii turiștilor cu localnicii

Această analiză a relevat faptul că interacțiunea dintre turiști și rezidenți, în județul

Harghita, este predominant pozitivă, displăcerea principală fiind cauzată de utilizare limbii
maghiare, în rândul rezidenților. Astfel că, în locurile de cazare și la diferite obiective
turistice, majoritatea persoanelor chestionate nu au întâmpinat probleme de comportament ale
localnicilor, având un grad de mulțumire destul de ridicat față de serviciile oferite. Ca
inconvenient întălnit de majoritatea turiștilor este limba maghiară vorbită de localnici, sau
comunicarea în limba română cu dificultate, astfel, chiar dacă dintre cei chestionați
preponderent susțin afirmația că nu au întălnit probleme majore în ceea ce privește
comunicarea niciunul dintre aceștia nu au afirmat că nu s-a confruntat deloc cu această
problemă. De asemenea, cei mai mulți dintre turiști recunosc serviciile de ospitalitate ca fiind
de calitate, motivând amabilitatea și implicarea localnicilor în ridicarea și menținerea calității
serviciilor oferite.

4. Concluzii

Harghita prezintă un bun exemplu în ceea ce privește faptul că, odata cu scăderea
tensiunilor istorice și deschiderea către turism sunt aduse beneficii locale, sunt schimbate
perspective și sunt atrași investitori care modifică și îmbunătățesc infrastructura fără a
schimba elementele de autenticitate, schimbări care vin în sprijinul localnicilor
îmbunătățindu-le modul de viață.
Cunoașterea potențialului natural al unei anumite zone la care se adaugă strategiile de
dezvoltare turistică bine gândite pot schimba radical statutul unui teritoriu transformându-l
dintr-o zonă relativ simplă ce nu iese în evidență, dar care este diferită de celelalte, într-o zonă
căutată tot mai mult de turiști.
Studiul relevă că principalul inconvenient este reprezentat de utilizarea limbii maghiare
în rândul turistilor, dar acest lucru nu constituie o problemă în desfășurarea activității turistice.
Concluzionăm că, majoritatea turiștilor nu au avut conflicte și nici nu au întâmpinat displăceri
majore în interacțiunea cu localnicii. În prezent, o soluție utilă, atât pentru dezvoltarea zonei
cât și pentru stabilirea unor relații mai bune între secui și români, o reprezintă activitatea
turistică. Aceasta a intrat în declin după anul 1998, dar în ultimii ani prezintă semne de ușoară

5
regenerare (hargitamegye). Rezidenții prezintă interes pentru investiții și dezvoltrea
turismului, adoptând mult mai multă bunăvoință față de turiștii români și, poate mai multă
față de cei străini.

Bibliografie
Matei, E., 2016. Dezvoltare durabila si turism, Editura Universitară, București
Pișotă, I., Iancu, S., Bugă, D. (1973) Județul Harghita, Ed.Academiei R.S.R.
Bruno, Ș. (2009) Secuii și românii. Evoluția unei neînțelegeri, Inter Academic Press,
Indianopolis, S.UA.
Strategia de dezvoltare generală a județului Harghita pentru perioada 2015-2020,
Cândea Melinda, Erdeli G. Simon Tamara, (2001) România. Potențial turistic și turism , Edit.
Universitară București

Webgrafie

https://map.cimec.ro/Mapserver/?layer=ran&cod=112931.01, accesat la 17.11.2020

http://miris.eurac.edu/mugs2/do/blob.pdf?type=pdf&serial=1023894181228, accesat la
09.12.2020

http://hargitamegye.ro/upload/public/HMT/strategia/AnalizaStrategie_20160823.pdf accesat
la 09.12.2020

https://www.academia.edu/25353305/Turism_atestat, accesat la 15.12.2020