2.2.1.

Tratamentul taierilor succesive

Tratamentul taierilor succesive costa in rarirea treptata si uniforma a

arboretelor devenite exploatabile, urmarindu-se prin aceasta punerea in
valoare a arboretului parental si intemeierea altuia nou, din samanta, sub
masiv, asigurandu-se astfel regenerarea padurilor si a functiilor ce-i sunt
atribuite.

Caracteristicile tratamentului sunt urmatoarele:

arboretul parental se rareste treptat, pe cat posibil uniform, dar si

selectiv, prin doua sau mai multe reprize de taieri pana se extrage integral
intr-o perioada de timp care sa favorizeze semintisului si constituirea
noului masiv arborescent;

in desfasurarea succesiunii de taieri, aceasta se diferentiaza ca scop,

intensitate si mod de aplicare;

regenerarea se produce din samanta, sub masiv, si are un caracter relativ

uniform;

arboretele care iau nastere sunt uniforme, monoetajate, pure sau aproape
pure, din specii mai rezistenta la umbrire;

posibilitatea se stabileste numai pe volum, prin amenajament, iar

localizarea taierilor prin care se recolteaza posibilitatea s fixeaza doar pe
teren.

Tehnica tratamentului. Pentru realizarea obiectivelor se recurge de

regula la doua sau mai multe taieri: preparatorie, de insamantare, de
punere in lumina si definitiva.

Taierea preparatorie are ca scop pregatirea arboretului pentru fructificatie

si a solului pentru favorizarea regenerarii si se executa numai daca
aceasta sarcina nu a fost solutionata prin ultima raritura. Se va urmari ca
prin aplicarea acestei taieri sa nu se reduca consistenta arboretului sub
0,7.

Taierea de insamantare s executa cu scopul de a crea conditii prielnice

instalarii semintisului si dezvoltarii sale ulterioare pana la executarea unei
noi taieri. Taierea de insamantare se va executa intr-un an de fructificatie
prin care se va realiza intreruperea si rarirea cat mai uniforma dar si
selectiva a arboretului parental. Daca din anumite considerente taierea de
insamantare nu este corelata cu anii de fructificatie regenerarea naturala
nu se va produce si devine obligatorie regenerarea artificiala acceptand
costuri de productie suplimentare.
Intensitatea taierii de insamantare poate variate intre 20 - 50% din
volumul arboretului principal. Ea depinde de starea si desimea arboretului,
de numarul taierilor preconizat, de durata regenerarii, etc. La taierea de
insamantare este recomandabil ca indicele de consistenta sa nu scada sub
0,6 pe versanti umbriti si sub 0,7 pe versantii insoriti sau cu conditii de
regenerare mai dificile. La alegerea si marcarea arborilor de extras se va
acorda preferinta in ordinea urgentei:

raririi cat mai uniforme posibil a arboretului;

extragerii arborilor din speciile invadante;

extragerii arborilor foarte grosi, cu coroane foarte dezvoltate, care ulterior

ar putea produce mari prejudicii semintisului instalat;

extragerea arborilor uscati, lancezi sau cu defecte mari de forma, etc.

daca in padure exista subarboret sau semintis neutilizabil care ar afecta

instalarea si dezvoltarea semintisului utilizabil, este de preferat sa fie
exrase odata cu executarea taierii de insamantare.

Taierea de punere in lumina are ca scop rarirea mai accentuata a

arboretului parental ramas si ameliorarea conditiilor de crestere a
semintisului utilizabil existent. Daca se apreciaza ca o singura taiere de
punere in lumina nu este suficienta pentru a favoriza cresterea sustinuta a
semintisului, evitand riscurile de coplesire a acestuia se poate recurge si la
doua taieri de ounere in lumina.

Intensitatea taierii de dezvoltare poate varia intre 20 - 40% din volumul

initial, evitandu-se reducerea indicelui de consistenta sub 0,2 - 0, Se vor
rari mai intens arboretele cu conditii de regenerare bune si foarte bune.
De regula, unde se constat ca cresterea in inaltime a semintisului poate sa
se diminueze devine oportuna executarea taierii de punere in lumina.
Taierea de punere in lumina nu trebuie corelata cu anii de fructificatie. In
portiunile neregenerate se vor lua masuri privind favorizarea instalarii
semintisului si nu se va rari si mai puternic arboretul.

La punerea in valoare a masei lemnoase se vor extrage cu precadere

arborii prea grosi si cu coroanele labartate care n-au fost extrasi anterior,
cei grav vatamati prin exploatarea anterioara, cei care impiedica
dezvoltarea semintisului viabil, etc. Exploatarea masei lemnoase devine si
ea mai pretentioasa si adeseori chiar mai costisitoare, iar grija pentru
protejarea semintisului utilizabil trebuie sa fie maxima.
Taierea definitiva are ca scop recoltarea integrala a arboretului ramas
lasand libera dezvoltarea noului arboret intemeiat, care va prelua functiile
padurii. Taierea definitiva devine obligatorie din momentul in care
semintisul ajunge la independenta biologica si este capabil sa constituie o
noua stare de masiv respectiv cand semintisul ocupa minim 0,7 - 0,8 din
suprafata realizeaza o desime minima de 1 - 2 puieti sanatosi pe m 2 iar
inaltimea puietilor nu depaseste, de regula, 30 -50 cm la rasinoase sau 40
- 80 cm la foioase.

Prin taierea definitiva prejudiciile aduse semintisului nu pot fi integral

evitate dar trebuie urmarit ca acestea sa fie cat mai reduse. Dupa
incheierea exploatarii se vor executa lucrarile necesare privind
completarea regenerarii, receparea puietilor vatamati, etc.

Rezulta deci ca in tratamentul taierilor succesive se revine pe aceeasi

suprafata cu mai multe taieri de regenerare iar ritmul taierilor obligatoriu
se coreleaza cu mersul fructificatiei si dinamica cresterii si dezvoltarii
semintisului utilizabil instalat.

Exploatarea in cazul acestui tratament se desfasoara pe suprafete mult

mai mari decat in cazul taierilor rase si se revine de mai multe ori. Ca
urmare, atat recoltarea cat si colectarea masei lemnoase ridica mai multe
dificultati si conduce la cresterea costurilor de productie.

Regenerarea este in mare masura o consecinta directa a aplicarii corecte a

tehnicii tratamentului. De aceea, este necesar sa se coreleze taierea de
insamantare cu anii de fructificatie iar celelalte taieri cu ritmul de crestere
si dezvoltare a semintisului instalat. In cazuri deosebite, cand regenerarea
naturala nu mai este posibila, se poate proceda la rarirea treptata si
instalarea semintisului pe cale artificiala.

Proportionarea amestecului nu constituie un atribut important in cazul

taierilor succesive, care aplica mai ales in arborete pure si amestecuri din
specii cu exigente asemanatoare. Prin rarirea cat mai uniforma si treptata
a arboretului exploatabil este avantajata regenerarea unei specii si
constituirea de arborete pure si echiene. Prin completari, se pot introduce
si alte specii valoroase.

La noi, acest tratament a fost aplicat diametru anul 1890 iar in prezent
este recomandat la pinete si laricete fagete si bradete echiene si chiar si in
cerete. Important este sa se adapteze la starea arboretelor exploatabile si
la dinamica regenerarii. Nu dispune de posibilitati prea mari de intemeiere
a unor arborete amestecate, fapt ce face ca aplicarea lui in amestecuri sa
nu fie indicata. In molidisuri este contraindicat deoarece arboretele devin
treptat rarite si vulnerabile la doboraturi de vant.
 2.2.2. Tratamentul taierilor progresive

Tratamentul taierilor progresive consta din rarirea treptata (progresiva) si

neuniforma a arboretului, prin taieri concentrate in ochiuri si imprastiate
neregulat in cuprinsul arboretelor exploatabile urmarindu-se concomitent
instalarea si dezvoltarea semintisului sub protectia masivului parental si sa
preia integral functiile exercitate de vechiul arboret.

Caracteristicile tratamentului :

taierile sunt repetate intr-o anumita perioada de timp (max. 30 de ani)

rarind treptat si neuniform arboretul parental pana la completa sa
lichidare si regenerare;

de fiecare data taierile se concentreaza in ochiuri favorabile desfasurarii

regenerarii si intemeierii de noi arborete tinere si valoroase asigurand
perenitatea padurii si continuitatea functiilor sale;

taierile in ochiuri se coreleaza obligatoriu cu mersul fructificatiei si cu

ritmul de crestere si dezvoltare a semintisurilor utilizabile preexistente sau
instalate pe parcurs in fiecare din ochiurile deschise;

ochiurile deschise trebuie neintarziat regenerate iar asupra lor se revine

treptat ori de cate ori este nevoie pentru desfasurarea sustinuta a
regenerarii in fiecare ochi si in arboretul intreg;

in aplicarea tratamentului se disting mai multe etape: de pregatire pentru

regenerare (taieri preparatorii) daca sunt necesare precum si de
deschidere, de largire si luminare, precum si de racordare;

regenerarea se produce in ochiuri din samanta in mod natural (dar si

artificial daca este nevoie) valorificand in mod optim anii de fructificatie
din perioada de exploatare regenerare si efectul protector al arboretului
parental conform cu cerintele ecologice ale semintisului speciilor ce vor
constitui noul arboret;

instalarea semintisului in suprafata periodica in rand decurge treptat ca si

taierile care il sustin si se desfasoara independent in fiecare din ochiurile
deschise;

prin modul cum sunt conduse taierile si ritmul de intemeiere a arboretelor

lucrarile de ingrijire pot incepe chiar inainte de exploatarea regenerarea
completa a arboretelor din suprafata periodica in rand si se concentreaza
in arboretele tinere si preexploatabile.
Agentul silvic are libertatea si obligatia ca prin modul in care conduce
amplasarea si punerea in valoare a masei lemnoase sa recolteze
posibilitatea fixata dar sa realizeze concomitent toate celelalte obiective de
gospodarire.

Tehnica tratamentului a evoluat continuu urmarind realizarea unei

structuri de echilibru a arboretelor valorificarea semintisurilor preexistente
utilizabile provocarea regenerarii in ochiurile deschise si largite,
conservarea si valorificarea eficienta a fondului genetic valoros al speciilor
locale, introducerea prin completari de noi specii valoroase mentinerea si
ameliorarea functiilor bioproductive si ecoprotective ale padurii si a
stabilitatii acesteia.

Aplicarea taierii preparatorii (pregatitoare) este oportuna numai in

arboretele exploatabile excesiv de dese sau cu conditii stationale
neprielnice pentru instalarea semintisului.

Taierile de deschidere a ochiurilor au drept scop rarirea arboretului in

ochiuri de marimi forme si orientari diferite spre a favoriza instalarea si
dezvoltarea semintisului speciilor principale tinand seama de cerintele lor
ecologice, pentru aceasta taierea de deschidere se efectueaza in anii de
fructificatie a speciei de baza si in punctele cele mai prielnice instalarii
semintisului din samanta ajunsa pe suprafata ochiului. Se mai pot
deschide unele ochiuri si in scopul punerii in valoare a plantulelor sau
semintisurilor viabile si utilizabile existente in suprafata periodica in rand
de exploatare. Daca in anumite ochiuri exista atat semintis utilizabil cat si
neutilizabil acesta trebuie extras cu ocazia taierii de deschidere si va fi
promovat doar cel utilizabil sau cel instalat dupa taiere.

Amplasarea ochiurilor doar in suprafata periodica in rand si in portiunile de

arboret care confera sanse din cele mai bune de instalare a semintisului
valoros si de protectie a acestuia pana la taierile ulterioare. Amplasarea
trebuie sa inceapa in arborete mai varstnice cu punerea in valoare a
semintisurilor utilizabile aflate in suferinta, sa fie cat mai concentrata dar
se va avea in vedere ca in fiecare ochi regenerarea sa nu fie la inceput
influentata de ochiurile vecine. Ochiurile se deschid de preferinta din
partea superioara a versantilor iar intre ochiurile deschise arboretul ramas
sa aiba o latime de min 1,5 - 2 inaltimi medii ale arboretului. Este de dorit
ca la amplasarea ochiurilor sa se tina seama de prezenta arborilor
seminceri si de modul de diseminare a semintelor.
Marimea ochiurilor tine seama de exigentele ecologice ale semintisului
speciei ce urmeaza a se instala in ochiul respectiv. Ca regula generala
marimea ochiurilor poate varia de la suprafata proiectiei orizontale a 2-3
arbori in cazul unor specii de umbra pana la ochiuri cu diametre de 1-2 H
fara a depasi 0.5 ha in cazul unor specii de lumina cu semintisuri mai
robuste. Astfel normele noastre tehnice recomanda deschiderea de ochiuri
cu d = 0.5-0.7 ha in cazul bradetelor si a fagetelor si indepartarea
completa a arborilor de fag, cu d = 1-1.5 H in arborete de gorun garnita si
cer si cu d = 1.5-2 H in cazul stejarului pedunculat.

Forma si orientarea ochiurilor poate fi circulara cand conditiile de

regenerare sunt optime dar poate lua forme eliptice sau ovale cand devine
importanta si fixarea orientarii, poate varia chiar in cuprinsul aceluiasi
arboret in functie de configuratia terenului si cerintele semintisului
speciilor de regenerat.

Intensitatea taierilor din ochiuri este o decizie care se ia doar pe teren la

punerea in valoare a masei lemnoase. La cvercinee se poate ca la
deschiderea ochiului sa se recolteze integral arboretul mizandu-se pe
faptul ca instalarea semintisului este asigurata iar acesta nu mai este
prejudiciat prin alte extrageri de arbori din ochiul deschis.

Numarul ochiurilor nu se fixeaza cu anticipatie dar rezulta din punerea in

valoare a masei lemnoase si estimarea prealabila in ochiurile deschise;
operatia de deschidere se va incheia cand se apreciaza ca sa marcat un
volum cat mai apropiat de marimea posibilitatii fixate.

Taierile de largire si luminare a ochiurilor au scop punerea in lumina a

semintisului utilizabil dar si largirea ochiurilor si insamantarea benzilor
largite daca regenerarea lor nu s-a produs anterior precum si provocarea
insamantarii in alte ochiuri care se deschid in continuare in arborete
exploatabile. Daca in interiorul ochiului regenerat arboretul nu a fost
integral extras si incepe sa franeze dezvoltarea activa a semintisului
acesta va fi rarit si mai puternic sau se va extrage integral dupa caz. Daca
insa exista ochiuri deschise si neregenerate se vor aplica mai intai lucrari
de favorizare a semintisului si numai dupa instalarea sa se va trece la
rarirea sau lichidarea arboretului ramas. Taierea de largire si luminare se
va corela cu mersul regenerarii sau cu mersul fructificatiei speciei de baza
mai valoroase. Cand ochiurile deschise largite si luminate sunt bine
regenerate si se apropie intre ele si in spatiul dintre ele exista deja instalat
semintis (sau suprafata neregenerata nu depaseste 0.2 S) se poate trece
la taierea de racordare.
Taierea de racordare consta din recoltarea printr-o ultima si unica taiere a
arborilor ramasi in si intre ochiurile regenerate. Ar fi de preferat ca taierea
de racordare sa se execute dupa insamantarea spatiului intre ochiuri dar
daca in ochiurile regenerate semintisul a ajuns deja sa constituie un nou
masiv, aceasta devine necesara urmand a se efectua completari in
portiunile neregenerate.

Timpul de la prima taiere de deschidere a fiecarui ochi si pana la

racordarea sa cu ochiul vecin se numeste perioada speciala de regenerare
si variaza in raport cu cerintele ecologice ale fiecarei specii. Astfel
perioada speciala de regenerare nu va depasi 6-10 (15) ani la fag si brad,
5-8 ani la molid, 3-5 ani la gorun, garnita si cer, 2-4 ani la stejar
pedunculat si 2-6 ani la pin si larice. Este recomandabil ca in anii cu
fructificatie abundenta sa se execute numai lucrari de deschidere a
ochiurilor provocand instalarea semintisului natural.

Exploatarea masei lemnoase este mai complexa decat in cazul

celorlalte tratamente intrucat arborii de extras sunt imprastiati neregulat
pe o suprafata mai mare.

Regenerarea beneficiaza de conditii ecologice optime si se pot

realiza viitoare arborete amestecate conform compozitiei la regenerare
fixate. Cand semintisul a inchis starea de masiv in anumite ochiuri si nu
mai are nevoie de protectia arboretului parental acesta din urma va fi
integral extras iar in noul arboret intemeiat devine necesara aplicarea
primei lucrari de ingrijire, fara a se astepta incheierea procesului de
exploatare - regenerare la nivelul intregului arboret.

Lucrarile de ingrijire si conducere a arboretelor incep in

suprafata periodica in rand de exploatare-regenerare pe masura
intemeierii starii de masiv. Este de dorit ca in arboretele care se apropie
de exploatabilitate prin ultima raritura sa fie urmarit si pregatirea
arboretului pentru regenerare, inlaturarea de la reproducere a speciilor si
exemplarelor necorespunzatoare ca si pregatirea solului in vederea
instalarii semintisului. In acest sens plafonul superior arboretul va fi rarit
astfel incat sa sporeasca intensitatea fructificatiei arborilor valorosi, dar
solul va ramane suficient de bine protejat pentru a nu fi invadat de
buruieni semintis neutilizabil, arbusti.

In concluzie tratamentul taierilor progresive dispune de mari aptitudini de

asigurare a regenerarii si intemeierii de arborete amestecate si de
conservare a biodiversitatii mai ales in padurile cu functii de productie si
protectie si in statiuni in care panta versantilor nu depaseste 25-30