SILVICULTURA

1. Definiţia Arboretului – totalitatea arborilor care participa in constituirea unei paduri. Este definit ca o parte
omogena de padure.
Caracteristiicile structurii orizontale ale arboretului.
*Compoziţia -ponderea speciilor componente dintr-un arboret, exprimată în zecimi sau unităţi întregi. Speciile
se scriu prin denumriea populara prescurtata. Proportia se determina prin raportul dintre suprafata de baza a
ficarei specii si a arboretului intreg, mai exact raportul dintre volumul fiecarei specii si al arboretului. (unitati de
la 1 pana la 10). Pot sa fie perfect pure, practice pure sau amestecate.
*Consistenţă- reprezintă o stare a desimii lui si se reda prin gradul de apropiere a coroanelor arborilor,sau
gradul de inchidere a masivului. Se exprima prin indici de consistență de la 0,1-1.
In functie de consistenta se pot deosebi urmatoarele categorii de arborete: - plina (K=1,0) aproape plina ( 0,7-
0,9), rarita (0,4-0,6) sau degradata (0,1-0,3)
Indicele de desime= raportul dintre nr real de arbori la ha si cel din tabele de productie
Indicele de densitate= raportul dintre suprafata reala de baza la ha si suprafata de baza normala ( tabele de
productie)

Caracteristicile structurii verticale ale arboretului

*Etajarea arboretelor- stratificarea în plan vertical a arborilor care compun un arboret dat. Pot fi: -
arborete monoetajate(unietajate), prezinta un singur etaj de asezare a coroanelor.
-arborete bietajate, sunt constituite din doua etaje, primul etaj are talia mai inalta si sunt mai repede crescatori. In
timp pot trece la arborete monoetajate.
-arborete multietajate- contituite din 3 sau chiar 4 etaje arborescente ( lipsesc din padurile noastre).
In cazul arboretelor pluriene – caracterizate prin prezenţa arborilor de toate vârstele şi dimensiunile nu se mai pot
diferenţia etaje de vegetaţie.
*Profilul arboretului-reprezintă alura pe care o prezintă suprafaţa superioară a coronamentului arborelui
a. profil continuu -ca urmare a unei tăieri unice
b. profil ondulat- ca urmare a unei taieri in ochiuri
c. profil în trepte –rezultat din regenerari la margine de masiv
d. profil dantelat- ca urmare a unor extracţii neregulate, provocate sau nu de calamităţi.
*Închiderea arboretului - modul în care diferitele categorii de arbori participă la constituirea masivului. Se
deosebesc: - arborete cu inchidere pe orizontala
- arborete cu inchidere pe vertical
- arborete cu inchidere in trepte
*Inaltimea medie a arboretului– este o caracteristica deosebit de importanta si se poate determina, ca si
diametru in mai multe moduri. Se utilizeaza cel mai adesea inaltimea medie corespunzatoare diametrului mediu.

Caracteristici calitative ale arboretului

*Originea si proveniența
Dupa origine avem:
-Arborete virgine: care au luat naştere şi se dezvoltă din generaţie în generaţie fără nici un fel de intervenţie
antropică de cultură
-Arborete cvasivirgine: care sunt asemănătoare ca structură cu primele, dar sunt afectate prin intervenţii
antropogene de cultură care nu le modifică însă esenţial modul lor de organizare şi funcţionare
-Arborete cultivate: iau naştere şi se dezvoltă sub influenţa factorilor mediului natural dar şi cu o evidentă
intervenţie antropogenă, determinată de modelul de structură capabil să ofere o eficacitate optimă în raport cu
funcţiile atribuite fiecărui arboret.
Dupa proveniența avem:
-Arborete din sămânţă provenite exclusiv sau cel puţin în proporţie de 70 % din sămânţă, prin regenerare
naturală sau artificială
-Arborete din lăstari (drajoni, butaşi) regenerate vegetativ în proporţie de cel puţin 70 %
-Arborete de provenienţă mixtă  sămânţă + lăstari
*Vârsta arboretului– este defapt o medie a varstei a arborilor componenți
-Arborete echiene - în care toţi arborii au aceeaşi vârstă, arboretele care provin din aceeaşi fructificaţie sau din
regenerare artificială precum şi cele regenerate din lăstari sau drajoni în urma unei tăieri rase
-Arborete pluriene -arborete în care în care se întâlnesc arbori de toate vârstele.
-Arborete de vârste multiple- în care arborii se grupează în mai multe generaţii, fiecare dintre ele având ca vârstă
un multiplu al generaţiei celei mai tinere.
*Clasa de productie - exprimă capacitatea de producţie a unui arboret şi se determină cu ajutorul tabelelor de
producţie pentru fiecare specie, în funcţie de vârstă şi înălţime la arboretele echiene şi în funcţie de înălţimea
realizată la un anumit diametru de referinţă (d = 50) în cele pluriene
*CLASA DE CALITATE - aprecierea vizuală a proporţiei lemnului de lucru. Se disting patru clase de calitate
dupa proportia lemnului de lucru din tulpina. Defecte care declaseaza clasa de calitate. Defecte de formă:
curbura şi bifurcarea Defecte de structură: putregai interior, alteraţii vizibile, inimă stelată provocată de gelivuri,
noduri mari sau nesănătoase, cancere.
*STAREA DE VEGETAŢIE- se referă la vigoarea de creştere şi vegetaţie, precum şi la rezistenţa la adversităţi
a unui arboret.
-Arborete cu stare de vegetaţie luxuriantă care vegetează foarte bine şi realizează creşteri excepţionale
--Arborete cu stare de vegetaţie foarte activă care vegetează şi au creşteri foarte active
-Arborete cu stare de vegetaţie activă care vegetează şi au creşteri active
-Arborete cu stare de vegetaţie lâncedă cu creştere redusă şi cu frecvente defecte în conformarea trunchiului,
trădând condiţii grele şi neprielnice de creştere
*STAREA FITOSANITARĂ -se referă la starea de sănătate a arborilor şi arboretelor.
prin analiza şi încadrarea arborilor componenţi în cinci clase de „ defoliere a arborilor” sau „ decolorare a
frunzişului” . pot sa fie, fara defoliere , slab defoliate, moderat defoliat, puternic defoliat, arbore mort.
*Coeficientul de zveltețe- exprimat printre raportul dintre inaltimea si diametrul arborilor. (H:d)
Desimea arboretelor poate fi considerate satisfacatoare cand coeficientii de zveltete au valori cuprinse intre 60 si
90 in arboretele preexploatabile.

*Subarboretul – etajul de vegetatie care integreaza totalitatea arbustilor care cresc si se dezvolta in padure.
Descrierea subarboretului se refera la urmatoarele caracteristicii: -compozitie, -modul de raspandire, -suprafata
ocupata.
*Semintisul sau lastarisul – constituie un alt subsistem al padurii, care integreaza totalitatea puietilor din speciile
arborescente si din care, cu timpul, se va constitui un nou arboret, deci o noua padure.
Exista 2 feluri de semintis: -provizoriu(trecator) care apare dupa o fructificatie, -preexistent (din care se poate
constitui un nou arboret).
*Lastarisul – se instaleaza in mod obisnuit dupa taierea tulpinilor in arboretele constituite din specii care dispun
de capacitatea de lastarire. Descrierea lastarisului se refera la determinarea compozitiei, a varstei si inaltimii
medii, a modului de raspandire, a desimii si a suprafetei ocupate .
*Patura erbacee (patura vie) –constituie subsistemul de talie cea mai redusa din padure si integreaza totalitatea
plantelor ierboase, la care se adauga si unele specii subarbustive, muschii si lichenii. Este dependenta atat de
conditiile stationale cat si mai ales de conditiile de sol si arboret.
*Alte componente fitoclimatice ale padurii – pe langa etapele de vegetatie , in constituirea padurii participa
numeroase specii de microorganisme.