PADUREA - resursa naturala complexa,

biogeocenoza

Padurea-o grupare deasa de arbori, ce cresc

si se dezvolta pe o suprafata intinsa de
teren, in relatii de stansa interdependenta
cu celelalte plante si animale si cu
conditiile de mediu, realizand o complexa
dar unitara comunitate de viata.
Functii multiple: mediogene, economice,
sociale
SILVICULTURA-ansamblul preocuparilor
privind: Cunoasterea padurii,
Conservarea,
Cresterea si ingrijirea,
Recoltarea si valorificarea
rationala
a produselor ei
Silvicultura cuprinde: Silvobiologia si
Silvotehnica
Silvobiologia -baza teoretica a silviculturii, care studiaza :
Biologia padurii, elementele constitutive,
Legile de viata in stransa interdependenta cu
mediul inconjurator,
Conditiile in care au loc regenerarea, distributia si
evolutia padurilor,
Studiul relatiilor dintre factorii ecologici si padure
Silvotehnica-partea practica a silviculturii, care studiaza:
Metodele utilizate pentru :Intemeierea padurii,
Ingrijirea si recoltarea produselor padurii,
precizand modalitatile si tehnica de executie
Obiectul silviculturii : PADUREA
Scopul silviculturii
Obiectivele silviculturii
DATE PRIVIND RESURSELE FORESTIERE
Suprafata fondului forestier mondial : 3.952 mil.ha (30% din
suprafata uscatului)
Padurile de rasinoase - 32% din suprafata, 48% din volum,
Padurile de foioase -68% din suprafata, 52% din volum
-Neconcordanta intre structura fondului forestier mondial si
structura demografica:
-America de Sud: 5ha padure / locuitor, Europa: 0,3ha
padure/locuitor
-Procente de impadurire: Asia -18%, Africa -22%, America
Centrala si de Nord-26%, America de Sud -51%
-Padurile de foioase sunt preponderente-68%,
-Padurile de rasinoase sunt covarsitor mai intinse in emisfera
nordica: 54% in tarile ce au apartinut fostei URSS, 30% in
America de Nord, 6,1% in Asia, 5,6% in Europa
-Volumul pe picior la nivel mondial : 46mc/ha la foioase ,
79mc/ha la rasinoase
-Volumul mondial de lemn pe picior: circa 421214mil.mc

Resursele forestiere in Romania

Suprafata fondului forestier : 6,37mil.ha , procent de
impadurire 26.7%, locul 10 in Europa
-In afara fondului forestier inca 320mii ha vegetatie forestiera.
-0,27ha/locuitor, locul 13 in Europa
Repartitia fondului forestier pe regiuni geografice : 58,5% in
zona montana, 32,7 % la dealuri si coline, 8,8% la campie si in
lunci
Procentul de impadurire : 65% la munte, 28% la dealuri si
coline, 7% la campie
Compozitia padurilor pe grupe de specii: 26% rasinoase ( MO,
BR, PI, PIN,LA), 31,7%FA, 16% stajari (GO, ST, CE, GA, STP,
STB) , 20% DT ( PA, FR, CI, CA, SC sa) , 7% DM( PLA, PLN, PLC,
SA, TE)

PADUREA, ECOSISTEM FORESTIER

Padurea -sursa bioregenerabila, bioproductiva, bioprotectoare,
de maxima complexitate constitutiva si functionala
Caracterisrici : mare diversitate si heterogenitate genetica,
structurala si functionala,
-stabilitate bioecologica,
-evolutie indelungata
In alcatuirea padurii romanesti intra: peste 200 de specii
lemnoase, peste 1000 de specii erbacee, muschi, licleni,
ciuperci, bacterii etc., pasari, animale, reptile, pesti,
microorganisme
Ecosistemul forestier = biocenoca + habitat(biotop)
In ecosistem : roca devine sol, clima devine ecoclima
Ecosistemul forestier cuprinde:
 Vegetatia forestiera(fitocenaza)
Zoocenoza
Solul padurii
Atmosfera padorii
Factorii orografici
Componentele ecosistemului forestier –in interactiune si
interconditionalitate
Padurea – autoreglare, autoorganizare, autoregenerare
STAREA DE MASIV
Etaje de vegetatie
Padurea, ca ecosistem, primeste din mediul inconjurator
energie, o prelucreaza, o transforma, o stocheaza, o cedeaza

ARBORELE -element definitoriu al padurii

-cea mai mare pondere,
-participa la constituirea , structurarea si functionarea padurii
-dispune de cea mai mare capacitate competitiva:
In sol.
In atmosfera
-conditioneaza existenta si dezvoltarea celorlalte componente
ale padurii
-nu epuizeaza solul, ci il amelioreaza
-valorifica in cel mai inalt grad potentialul habitatului
-prin fructificare, lastarire si drajonare asigura regenerarea
padurii

Cresterea si dezvoltarea arborilor

-arborii sunt purtatori de cresteri
-cresterea este functie de varsta, de provenienta, de conditiile
stationale

Sociabilitatea arborilor

Plasticitatea arborilor
-forma forestiera
-forma specifica

FITOCENOZA FORESTIERA
Etaje de vegetatie: -etajul arborilor (arboretul)
-etajul arbustilor (subarboretul)
 -etajul simintisului / lastarisului
-etajul paturii erbacee
Arboretul-definitie
1. Totalitatea arborilor ce participa la constituirea padurii,
alcatuind etajul arborilor
2. Portiunea din padure, omogena in ceea ce priveste
conditiile stationale si de vegetatie, cu suprafata de
minimum 0,5 ha, ce constituie obiectivul acelorasi lucrari
silvotehice

Conditii de vegetatie omogene inseamna: aceleasi:

compozitie, varsta, provenienta, consistenta, structura,
productivitate

Constituire : dupa realizarea starii de masiv

Caracteristicile structurii orizontale a arboretelor

1. Originea arboretelor
-arborete naturale (virgine)
-arborete (cvasinaturale) cvasivirgine
-arborete cultivate: din :- regenerari naturale
- plantatii
- semanaturi directe
- lastari, drajoni, butasi, sade

2.Provenienta arboretelor:
-din samanta : insamantare naturala sau artificiala
-din lastari sau din drajoni

Paduri de codru Paduri de crang

3.Varsta arboretelor : tinere, mature, batrane

-arborete echiene ± 20 ani (codru), ± 5ani ( crang)
-arborete pluriene

Structura : echiena, pluriena, mixta

4.Compozitia arboretelor

-arborete pure
-arborete amestecate :- intim amestecare
-grupat amestecate : buchete (sub
100mp) ; grupe ( 100-500mp); palcuri mici (500 -1000mp) ;
palcuri mari (1000-5000mp)

Arboretele amestecate: -temporar amestecate

- permanent amestecate
Specii principale / specii secundare

Copozitia de regenerare / Compozitia -tel

Arboretele amestecate sunt cele mai stabile

5.Consistenta arboretelor = starea de desime, gradul de

apropiere a coroanelor, gradul de inchidere a masivului

Indici de consistenta: - consistenta plina (1,0)

- aproape plina ( 0,7- 0,9)
 - luminate, bracuite (0,4- 0,6)
- poienite, degradate (0,1-0,3)
Indice de acoperire = raportul dintre suprafata proiectiei
coroanelor si suprafata terenului ocupata de arboret
Caracteristicile structurii verticale a arboretelor

Etajarea arboretelor = dispunerea in plan vertical a arborilor in

arboret :- arborete monoetajate
-arborete bietajate
-arborete multietajate
Arboretul monoetajat, pe masura ce inainteaza in varsta, poate
prezenta o stratificare a coronamentului in doua plafoane:
-plafonul superior
-plafonul inferior

Profilul arborerelor =alura pe care o prezinta arboretul la partea

a coronamentului : -continuu
- ondulat
-dantelat
-in trepte

Caracteristicile calitative ale arboretelor

Clasa de productie = capacitatea arboretului de a produce masa
lemnoasa in functie de conditiile climatice si edafice
-tabele de productie – la arboretele echiene: in functie de
inaltimea medie la o anumita varsta;
- la arboretele plurierne : in functie de
inaltimea realizata la un diametru de referinta;
5 clase de productie
Calitatea arboretului – se apreciaza vizual; F( procentul
lemnului de lucru la un numar de arbori reprezentativi)

Starea de vegetatie – exprima vigoarea de crestere (vitalitatea)

arboretelor : luxurianta, foarte activa, activa, lanceda
Sa apreciaza vizual, dupa aspectul majoritatii arborilor:
-marimea cresterilor din ultimii ani,
-desimea si culoarea frunzisului,
-forma coroanei,
-inaltimea tulpinii elagate,
-prezenta lichenilor pe trunchi

Starea de sanatate a arborilor si a arboretelor – se stabileste

prin investigatii periodice, care indica prezenta/absenta agentilor
criptogamici, a altor daunatori

Subarboretul -etajul de vegetatie ce include totalitate arbustilor

ce cresc si se dezvolta in padure
-amelioreaza solul si asigura protectia solului,
-participa la constituirea starii de masiv,
-ajuta elagajul natural al arborilor in primele stadii de dezvoltare
-adapost pentru pasarile insectivore si pentru fauna padurii,
-sursa de plante medicinale si de fructe de padure : macese,
zmeura, alune, coarne, paducele, catina

Semintisul / lastarisul - etaj ce reuneste totalitatea puietilor

speciilor arborescente, din care se va constitui un nou arboret
-etaj de importanta vitala
Dupa rol si importana:
- semintis provizoriu( trecator) –
dispare in conditii nefavorabile,
- semintis utilizabil, de viitor
- semintis preexistent utilizabil, cu
inaltimea de 30-50cm la rasinoase
si 40-80cm la foioase,
- semintis preexistent neutilizabil

Lastarisul -se instaleaza dupa taiera tulpinilor in padurile de

crang, din speciile care au capacitatea de a lastari
-rasinoasele nu lastaresc

Patura erbacee ( patura vie) -totalitatea plantelor ierboase,

unele specii subarbustive, muschii, lichenii
-indicatoare a reactiei solului

Alte componente ale fitocenozei forestiere :

-microflora,
-zoocenoza,
-insectele: defoliatoare, din scoarta, din lemn, din radacina,
-pasarile,
- fauna cinegetica si piscicola
INTERCONDITIONARI INTRE FACTORII ECOLOGICI SI
PADURE
Padurea = complexa, dar unitara comunitate de viata = ecosistem
forestier
Ecologia – stiinta care studiaza relatiile reciproce intre
organismele vii si mediul lor de viata
Ecologia forestiere – subdiviziune a ecologiei care studiaza
relatiile reciproce intre vegetatia forestiere si mediul ei de viata

Factorii ecologici:
- 1. factorii climatici : lumina , caldura , umiditatea, aerul
- 2. factorii edafici : solul, cu toate insusirile lui,
- 3. factorii orografici (geomorfologici) : altitudinea, expozitia,
panta, configuratia terenului.
- 4. factorii biotici vegetali si animali,
- 5. factorii antropic
1+2+3 = factorii fizico- geografici = factorii stetionali,
- alcatuiesc statiunea forestiere
(ecotopul)
4 = factorii biogeografici ( fitocenoza forestiera + foocenoza)
Factorii climatici in viata padurii

Lumina
Influenta luminii asupra arborilor si asupra padurii
Sursa = Soarele, emite energie radianta : lumina si caldura
Lumina – conditioneaza formarea celulelor
- influenteaza respiratia si transpiratia
face posibila nutritia arborilor, care intretine cresterea si
dezvoltarea lor
Influenteaza : - regenerarea arboretelor
- elagarea tulpinilor, rectitudinea lor si forma
coroanelor
- diferentierea arborilor
- eliminarea arborilor
Lumina : - directa sau difuza
Influenteaza prin : - calitate( fasciculul albastru- violet -cel mai
favorabil)
- intensitate,
- durata de iluminare : determina
formarea mugurilor, influenteaza
fructificatia , rezistenta la ger

Cerintele speciilor forestiere fata de lumina

-difera cu varsta, provenienta si cu conditiile stationale:
 - in tinerete toate speciile suporta bine umbrirea,
- lastarii si drajonii rezista mai bine la umbra in tinerete

Temperament = comportamentul ecologic al speciilor fata de

lumina
Specii cu temperament de lumina : LA, ME, SC, ST, PL, PI, SA,
FR
Specii cu temperament de semiumbra : MO,DU, TE, PAM, CA
Specii cu temparament de umbra :BR, FA , TI

In sens mai larg :- specii cu temperament delicat

- specii cu temperament robust
Influenta padurii asupra luminii
-padurea exercita in interiorul ei influente modificatoare asupra
cantitatii si calitatii luminii in functie de specie, varsta, structura,
compozitie, stare, dar si de anotimp si de interventiile silviculturale
- coronamentul reflecta 20-25% din lumina directa,
- coronamentul absoarbe 40 -70% din lumina directa,
- in interiorul padurii patrund 5-40 % din lumina directa

Padurea modifica intensitatea si calitatea luminii : coroanele retin

radiatii cu lungimea de unda relativ mare si cu energia mica (rosii,
portocalii, galbene) : sunt influentate compozitia, extinderea,
vitalitatea paturii erbacee, dar mai ales regenerarea padurii
Caldura
Influenta caldurii asupra arborilor si asupra padurii
Caldura, intre factorii climatici, actioneaza cel mai vizibil asupra
vietii arborilor
- temperaturile moderate sunt favorabile cresterii si dezvoltarii
padurii;
- temparaturile extreme sunt limitative : arsura scoartei, arsura
coletului / gelivuri, degerari, secete fiziologice de iarna /
descaltarea puietilor

Dupa rezistenta la ingheturile tarzii :

- specii foarte sensibile: FA, ST, BR,
MO
- specii mijlociu sensibile: LA, PI,
PAM, TE
- specii rezistente : ME, CA, ANA,
PLT
Speciile forestiere s-au adaptat la o anumita durata si la un
anumit tip de variatie a regimului de caldura in sezonul de
vegetatie
Clasificarea speciilor dupa exigentele fata de caldura urmeaza
distributia pe verticala a vegetatiei forestiere ( scaderea
temperaturii cu cresterea altitudinii)

Influenta padurii asupra caldurii

 Padurea creaza un mediu interior diferit sub aspect termic fata de
cel exterior : mai moderat si protejat de excesele termice, cu
influenta asupra capacitatii productive si de regenerare a padurii
La nivelul coronamentului este retinuta o parte importanta din
energia calorica : in timpul zilei, temperatura cea mai ridicata se
inregistreaza la nivelul coronamentului, scade spre sol, unde se
inregistreaza cea mai mica valoare.

Efectul moderator al padurii asupra regimului termic

=F(consistenta, compozitie, tip de structura, varsta arboretului,
configuratia terenului)
In sol, efectul moderator al padurii se resimt in primii 20-30cm,
-variatiile ale temperaturii aerului se manifesta la adancimi de
50-100 cm

Umiditatea
P
adurea foloseste apa provenita din precipitatii ;
In unele cazuri acceseaza si apa din panza freatica ;
Apa din ambele surse este extrasa din sol ;
Circuitul apei in padure este complex si depinde de : regimul de
umiditate, de structura si compozitia padurii, de ceilalti
factori .ecologici : padurea consuma apa in procesul de nutritie,
retine si stocheaza apa in celulele din tesuturi si elibereaza apa in
procesele de respiratie si transpiratie.

Influenta umiditatii asupra arborilor si asupra padurii

-apa – factor determinant in existenta padurii, ii conditioneaza
existenta si productivitatea;
- apa reprezinta 50-90% din greutatea tesuturilor arborilor:
- 1 ha de padure matura contine 200.000 - 400.000 l apa;
- Consumul de apa al padurii = F ( compozitie, structura, varsta
arboretului, anotimp, intensitatea vantului)
- Cel mai mare volum de apa este folosit de arbori pentru
transpitatie : 1 ha de padure poate transpira cca 3,5 milioane l
apa ( 350 mm/mp)
-Apa = veriga de legatura intre arbori si sol
Ploaia – sursa principala de apa pentru padure : volumul de apa,
repartitia apei in timpul anului, caracterul ploilor sunt caracteristici
cu mare impact asupra padurilor (ploile domoale, in timpul
perioadei de vegetatie sunt cele mai favorabile)
-zapada---efecte pozitive / efecte negative
-roua -efecte pozitive
Efecte negative : grindina, bruma, poleiul, chiciura
-continutul de vapori din atmosfera –influenteaza
evapotranspiratia

Excesul si deficitul de apa = factori limitativi pentru padure

Excesul de apa in sol : impiedica aerisirea solului,
Provoaca asfixierea si putrezirea
radacinilor

Dupa exigentele fata de regimul de umiditate :

-specii higrofite : ANN, PL, SA, FRP,
-specii mezofite : MO, BR, FA, GO, TE, CA, FR , UL, AR,
-specii xerofite : STP, STB, CE, GA, SC, JU, PI,

Infuenta padurii asupra umiditatii

Capacitatea de retinere a precipitatiilor depinde de :
-caracteristicile ploii si ale zapezii,
-compozitia, consistenta, inaltimea, structura arboretului;
La solul padurii ajung doar 60-85% din volumul precipitatiilor ;

Scurgerea apei la suprafata solului padurii, la ploi normale

lipseste si este de 2-3 ori mai mica decat pe terenurile agricole,
de 3-5 ori mai mica decat in alte formatiuni vegetale.
Padurea elimina mari volume de apa prin procesul de respiratie;
Asigura protectia solului impotriva inundatiilor, a eroziunii solului,
a alunecarilor de teren.

Aerul
Rolul aerului in existenta padurii
Pentru a vegeta arborii au nevoie de aer, din care iau oxigenul
(21% in aer) si dioxidul de carbon ( 0,03% in aer);

-dioxidul de carbon se reface prin respiratia plantelor si

animalelor;
-aerul din sol contine mai mult dioxid de carbon decat cel
atmosferic ;
In compozitia atmosferei intra si dioxid de sulf, compusi ai clorului,
fluorului, magneziului.etc. ( noxe).
Speciile forestiere rezista in mod diferit la noxe:
-specii sensibile : BR, MO, ST, TE, FR
-specii rezistente : ME, SA. UL, TU, TI
Efectele vantului asupra padurii
-efecte favorabile : intesificarea transpiratiei, modificarea
favorabila a regimului de umiditate, intensificarea absorbtiei apei
si a substantelor minerale din sol, readucerea in coronament de
mase de aer cu concentratie normala de dioxid de carbon,
inlesnirea polenizarii, raspandirea semintelor, indepartatea
gazelor vatamatoare, scuturarea zapezii

-efecte negative: -vanturile uscate si puternice, de lunga durata,

dezechilibreaza tesuturile vegetale (ofilirea frunzelor, uscarea
ramurilor) uscarea solurilor, spulberarea litierei;
-modificarea portului arborilor (coroane asimetrice, tulpini scunde,
incovoiate) , ruperea sau doborarea arborilor
-anual, in medie, cca 3000 ha de padure sunt doborate de vant in
tara;
-molidisurile devin vulnerabile la vanturi de peste 17 m/s;
-bradetele, fagetele, gorunetele la viteze ale vantului de peste 23
m/s;
-padurile de amestec , la peste 29 m/s
Influenta padurii asupra vanturilor
Padurea = obstacol modificator al vitezei, directiei si intensitatii
vantului
-influente favorabile asupra umiditatii solului, acumularilor de
zapada, reducerii evapotraspiratiei
-perdele forestiere de protectie
-ameliorarea compozitiei aerului in padure,
-fitoncide

Factorii edafici
Solul padurii – importanta existentiala pentru padure;
-constituie suportul fizic pentru arbori,
-influenteaza potentialul productiv al statiunii, prin actiunea asupra
celorlalti factori ecologici,
-furnizeaza apa si sarurile nutritive = elemente indispensabile
nutritiei si cresterii arborilor
Climatul = rol hotaritor in distributia vegetatiei pe zone mari;
Solul – determina distributia vegetatiei pe suprafete restranse:
-influenteaza hotaritor inradacinarea, dezvoltarea arborilor,
calitatea lemnului, longevitatea arborilor, rezistenta la vant

Profunzimea solului – influenteaza dezvoltarea sistemului

radicelar si cresterea arborilor,
-solurile profunde sunt cele mai fertile,
-solurile putin profunde pot sustine un numar redus de specii,
-speciile cu inradacinare pivotanta necesita soluri profunde : BR
ST, GO

Textura solului – influenteaza aerisirea, permeabilitatea,

umiditatea si consistenta solului,
-cele mai bune soluri au textura mijlocie, luto-nisipoasa cu
continut redus de schelet;
-solurile nisipoase – nu sunt prielnice padurii : sunt afanate,
sarace in apa si substante nutritive : doar PI, SC pot rezista
-nici solurile argiloase, compacte,impermeabile nu ofera conditii
bune decat pentru CE, GA

Structura solului – influenteaza tot indirect padurea, modificand

permeabilitatea, compactitatea, rezerva de apa cedabila si de
substante asimilabile;
-solurile cu structura glomerulara, afanate, bogate in humus, slab
acide sunt cele mai prielnice pentru padure;
-solurile nestructurate – nu ofera conditii favorabile padurii.

Troficitatea solurilor ( continutul de substante minerale

asimilabile din sol ) – are un rol foarte important in cresterea
arborilor, in productivitatea si in regenerarea padurii;
Consumul de substante minerale din sol – diferit cu natura
speciilor si cu varsta arborilor : in tinerete, consumul de substante
minerale este mai mare si creste treptat pana la varste de 20-40
ani, cand se atinge un maximum al cresterii in inaltime;
-cea mai mare parte a substantelor minerale se localizeaza in
frunze si in lujeri;
-padurea consuma mai putine substante minerale decat plantele
erbacee si culturile agricole;
-Speciile foioase au un consum mai ridicat de substante nutritive
dacat rasinoasele;
Dupa exigentele fata de substantele minerale din sol :
-specii exigente : FR, ULM, ULC, TE, PA, ST, BR, PL,
-specii moderat exigente : LA, FA, GO, CA,
-specii putin exigente : PI, MO, ME, SC PLT

Humusul = componenta de natura organica a solului, provenita

din descompunerea resturilor vegetale si animale
-humusul de tip mull;
-padurile care contin CA, TE , FA, acerinee produc humus de tip
mull;
-acolo unde descompunerea resturilor organice nu se face normal
humusul rezultat este acid = humus brut ( in paduri de PI, MO)
Regimul aerohidrotermic
Aerul, apa si caldura actioneaza simultan in sol si in atmosfera;
-regimul de aerisire a solului inflenteaza respiratia radacinilor : pe
soluri batatorite arbori pot muri;
-umiditatea solului determina nivelul cantitativ al productiei
padurilor; dupa umiditate, solurile sunt: uscate, reavene, jilave,
umede si ude;
-regimul de caldura al solului influenteaza hotaritor procesul de
absorbtie radicelara; pe soluri reci arborii cresc incet si dau
productii mici.

Reactia chimica a solului - are influenta determinanta asupra

starii de vegetatie a arborilor si asupra procesului de regenerare a
arboretelor;
-reactie acida, neutra, bazica;
-arboretele de fag situate pe soluri acide fructifica slab, iar
semintisurile dispari in cativa ani;
-padurile de foioase nu vegeteaza pe soluri cu aciditate mare;
-nici alcalinitatea ridicata a solului nu este favorabila cresterii
padurilor;
-flora indicatoare de sol

Fertilitatea solului --insusire de sinteza – este oglindita in starea

generala a padurii
-cu cat fertilitatea este mai ridicata, cu atat padurea vegeteaza
mai activ;
-Fertilitatea ridicata este o conditie necesara pentru dezvoltarea
padurii, fara a fi suficienta.

Infuenta padurii asupra solului

Padurea exercita o influenta favorabila asupra solului,
-in padure solul este mai afanat, mai umed, mai bogat, este cel
mai evoluat,
-litiera – rol important in imbogatirea si protejarea solului:
asigura infiltrarea lenta a apei in sol, impiedica scurgerile de
suprafata, intensifica degajarea dioxidului de carbon;
-speciile de umbra dau mai multa litiera decat cele de lumina,
-litiera produsa de arboretele de amestec dau cea mai buna
litiera;
Padurea influenteaza solul prin sistemul radicelar
Functia antierozionala a solului

Factorii orografici
-Influenteaza padurea in mod indirect, prin modificarea conditiilor
de clima si de sol;
-intervin si in viata arborilor direct, prin inclinarea versantilor;
Altitudinea – determina schimbari in regimul factorilor climatici si
edafici, generand zonalitatea forestiera;
-Zonalitatea altitudinala - Zonalitatea latitudinala
Cresterea altitudinii determina : scaderea cantitatii de caldura,
cresterea volumului de precipitatii, scaderea perioadei de
vegetatie, intensificarea vanturilor, modificarea tipurilor genetice
de sol;
Consecinta : cu cresterea altitudinii, scade numarul speciilor
( pana la disparitia padurii );
-scaderea productivitatii padurii cu cresterea altitudinii;
-scaderea capacitatii de regenerare a padurilor pe masura ce
creste altitudinea.

Expozitia versantilor -modifica regimul de caldura, de lumina,

umiditatea din sol si din atmosfera;
Versantii sudici : mai calzi, mai uscati, sezon de vegetatie mai
lung ;
-la altitudini joase : insolatie si uscaciune (la dealuri, speciile mai
rezistente la uscaciune : GO, JU, UL ) ;
Versantii nordici : mai reci, mai multa umiditate, sezon de
vegetatie mai scurt : FA, CA, BR ;
Limita altitudinala a padurii este mai ridicata cu 100-200m pe
versantii sudici decat pe cei nordici.

Panta terenului – modifica conditiile de mediu sub aspect termic

si edafic (profunzimea, umiditatea, continutul de schelet,
grosimea orizontului cu humus)
-accentuarea pantei favorizeaza scurgerea apelor si intensifica
eroziunea solului;
Cu cat panta este mai mare, cu atat influenta expozitiei asupra
factorilor edafici si climatici este mai nefavorabila.
-pantele sub 20% sunt cele mai convenabile pentru padure;
Configuratia terenului
Varfurile, coamele, plaiurile, crestele , expuse direct vantului, sunt
mai uscate, au solurile mai superficiale, ofera conditii mai grele
pentru padure;
Platourile din regiunile montane si deluroase dispun de soluri mai
profunde si mai fertile;
Terenurile cu pante domoale de la poalele versantilor sunt mai
fertile decat cele de pe pantele repezi ale versantilor: arborii de la
baza versantului au inaltimi mai mari decat cei de pe culme,
Vaile, dupa forma,marime, inclinare regim hidric si de scurgere,
pot crea statiuni mai mult sau mai putin favorabile speciilor
forestiere. Ex.: vaile adanci si umbrite, mai racoroase si mai
umede sunt populate adesea cu BR,FA ,ANA
Microdepresiunile si luncile genereaza unitati si forme stationale
distincte: pe soluri evoluate, fertile si umede din luncile inalte ale
raurilor interioare se instaleaza sleauri de lunca cu ST si FR;
pe soluri aluviale, expuse inundatiilor, zavoaie de SA si PL, sau
ANN.

Factorii biotici
Arboretul
Subarboretul
Patura erbacee
Semintisul ( Vezi Fitocenoza forestiera)
Factori biotici animali
Microfauna din sol

PROCESE DE NIVEL ECOSISTEMIC IN DEZVOLTATEA

PADURII
Regenerarea padurii
Asigurarea permanentei ecosistemului presupune reinnoirea
continua a biocenozei;
Ajunse la varsta exploatabilitatii, arboretele trebuie sa se
regenereze;
Regenerarea arboretelor inseamna inlocuirea arborilor ajunsi la o
anumita varsta, extrasi obisnuit prin taiere, cu arbori tineri formati
din organe generative (samanta, sau puieti din samanta) sau
vegetative ( lastari, drajoni, butasi, sade).
Regenerarea este un proces complex, bioecologic, cu caracter de
masa, specific nu numai arborilor, ci si padurii in ansamblul ei, cu
implicatii in exercitarea de catre aceasta a functiilor interne
(echilibru dinamic si stabilitate ecosistemica), ca si a celor externe
( de protectie si de productie)
In padurea cultivata regenerarea poate fi:
-regenerare naturala – are loc din samanta, din lastari, din drajoni,
sub influenta mediului specific, cat si cu importanta contributie a
omului (regenerare asistata);
-regenerare artificiala – specifica numai padurii cultivate; se
produce din samanta (prin puieti sau prin semanaturi directe) sau
din butasi sau sade. Omul pregateste si instaleaza materialul
biologic din care urmeaza sa se instaleze o noua padure;
-regenerare mixta (naturala si artificiala).
In raport cu materialul de regenerare, in padurea cultivata se
disting:
-regenerarea generativa (din samanta), naturala, sau artificiala;
-regenerarea vegetativa , naturala (din lastari ori drajoni), sau
artificiala (din butasi ori sade);
-regenerarea mixta (generativa si vegetativa).

Regenerarea naturala din samanta

-Se fundamenteaza pe capacitatea arborilor de a produce, dupa
atingerea maturitatii, o lunga perioda de timp, samanta, care, in
conditii de mediu prielnice, poate da nastere unor noi arbori.
Conditii obligatorii:
-sa existe suficienti arbori maturi, capabili sa fructifice abundent si
sa insamanteze intreaga suprafata;
-solul sa prezite insusiri bioecologice favorabile germinarii
semintelor si rasaririi plantulelor;
-sa fie inlaturata concurenta speciilor nedorite;
-semintisul instalat sa beneficieze de conditiile necesare pentru o
dezvoltare normala pana la constituirea noii paduri;
Se disting urmatoarele etape: fructificarea arborilor, germinatia
semintelor, rasarirea plantulelor, dezvoltarea semintisului.

Fructificarea arborilor – are loc atunci cand arborii ajung la

maturitate; (varsta maturitatii este in functie de specie, de
insusirile arborilor, de conditiile de mediu, de provenienta
arborilor, de pozitia in raport cu structura verticala a arboretului).
Conditiile stationale conditioneaza : durata, periodicitatea si
intensitatea fructificatiei .
-sunt specii care fructufica anual : SC;
-alte specii fructifica cu o anumita periodicitate : MO (3-6ani), FA
(4-6ani), ST (4-8ani);
-in interiorul masivului arborii isi incep fructificatia mult mai tarziu
decat arborii izolati.

Diseminarea fructelor si a semintelor

-la unele specii : FA, ST, BR, ME, SA se produc imediat dupa
maturatie si coacere;
-la alte specii :
MO, PI, LA, FR, SC, CA, AN diseminarea intarzie mult peste iarna
si se prelungeste pana in primavara anului urmator;
-greutatea si forma semintelor, precum si agentii de diseminare
(vant, pasari, animale, ape etc ) determina viteza de diseminare si
distanta la care pot fi imprastiate semintele.

Germinarea semintelor si rasarirea plantulelor

-pe solul padurii, semintele parcurg o perioada de repaus
vegetativ, variabila ca durata : cateva zile ( UL, SA, PL) ; cateva
luni (FA, ST, GO, MO, BR ); peste un an (FR, TE, CA ) ;
-conditii pentru germinare si rasarire : temperaturi pozitive,
umezeala si aeratie corespunzatoare;
Putere de rasarire = nr. plantule / nr. de seminte cazute pe
suprafata de regenerare

Dezvoltarea semintisului cuprinde doua faze : plantula si tinere

-plantula = faza de la rasarire la lignificarea completa ( lumina,
caldura, umiditatea, conditiile edafice si orografice si agentii
criptogamici conditioneaza dezvoltarea plantulei);
-faza de tineret -incepe din al doilea sezon de vegetatie si
dureaza pana la constituirea starii de masiv;
Pe masura ce se dezvolta, puietii isi sporesc exigentele fata de
lumina, apa si constituenti nutritivi ( arboretul matur devine trptat
un obstacol pentru dezvoltarea noii generatii.