FIŞA DE DOCUMENTARE

REPICATUL PUIEŢILOR
Repicarea se execută în scopul producerii puieţilor de răşinoase mai viguroşi. Repicajele de
răşinoase se pot executa cu puieţi produşi în solarii sau cu puieţi de 2 ani produşi în pepinieră.
Dimensiunile minime ale puieţilor admise la repicări pe specii sunt indicate în tabelul
următor :
Ddimensiunile admise ale puieţilor pentru repicat
Lungimea (cm)
rădăcin Diametrul la
Specia tulpin
ă colet
ă
1. molid 6 10 1,3
2. pin negru 6 15 1,3
3. pin silvestru 6 15 1,2
4. larice 10 12 1,3
5. brad 5 10 1,0
6. duglas 8 10 1,3

a. Repicatul la şanţ
 Şanţurile vor fi adânci de 15-20 cm şi late de 10-15cm
 Puieţii se aşează mai adânc cu 1 cm decât au crescut
 Rădăcina va fi aşezată cum s-a dezvoltat anterior, răsfirată şi neîndoită
 Se vor respecta următoarele distanţe între puieţi pe rând :
Molid – 1+(2-3) ani sau 2+2 ani – 6cm
Pini – 1+(1-2) ani - 5 cm
Larice – 1+(1-2)ani - 7cm
Brad – (1+2)+(3+4) ani – 6cm
Duglas – 1+ (1+2) ani – 6cm
 Repicatul se poate aplica toamna şi primăvara, cu excepţia pinului negru care se repică în
zonele secetoase primăvara şi duglasul numai după intrarea în vegetaţie a mugurelui
terminal. Toamna repicările încep odată cu scăderea temperaturii şi apariţia sezonului de
ploi (20-25 septembrie, respectiv 15 august 30 septembrie în zonele reci şi umede)
 După repicare se face tasarea pământului în jurul puieţilor, precum şi udări dacă nu cad
precipitaţii.

b. Repicatul în recipienţi
 Se face primăvara timpuriu în pungi cu diametrul de 12 cm şi înălţimea de 25 cm, din
materiale diverse
 În partea inferioară a pereţilor recipienţilor se fac găuri cu diametrul de 6mm, răspândite
uniform
 Mediul nutritiv este format dintr-un amestec egal de humus de răşinoase sau foioase
(fagg, tei, carpen) şi sol fertil
 Pungile se pun în şanţuri iar golurile se completează cu pământ
 STUDIU DE CAZ
DETERMINAREA CAPACITĂŢII DE RĂSĂRIRE A SEMINŢELOR

1. Seamănă câte 50 de seminţe din specii diferite. Notează data la care ai

semănat aceste seminţe.
2. Observă şi notează numărul plantulelor răsărite.
3. Completează tabelul următor.

! Valorile capacităţii de răsărire sunt întotdeauna mai mici decât cele ale capacităţii de
germinaţie determinate în condiţii de laborator.

Plantule nerăsărite (se scade

Data răsăririi Numărul
numărul plantulelor răsărite din
Specia Data semănării primelor plantulelor
numărul seminţelor puse la
plantule răsărite
germinat)
 FIŞĂ DE OBSERVAŢIE
PROCESUL DE RECOLTARE A SEMINŢELOR FORESTIERE
1.Sunteţi într-un arboret sursă de seminţe în U.P. …., O.S. ….. şi participaţi la recoltarea
seminţelor forestiere.
2. După încheierea activităţii de observare, completaţi fişa de mai jos:

In ce constă
Care sunt
Care este echipamentul Care sunt
Cum aţi măsurile
perioada de protecţie regulile de
evaluat Ce metodă organizatorice
optimă de a muncii protecţie a
recolta de de recoltare ce se iau la
recoltare a utilizat la muncii ce
seminţe aţi utilizat? recoltarea
seminţelor recoltarea trebuie
forestiere? seminţelor
forestiere? seminţelor respectate?
forestiere?
forestiere?

Atenţie: seminţele pe care le puteţi avea în vedere sunt cele de: molid, brad şi pin silvestru.
 FIŞA DE OBSERVAŢIE
A PROCESULUI DE PREGĂTIRE MECANIZATĂ A SOLULUI
1. In scopul realizării în sol a unui mediu de viaţă cât mai favorabil pentru plantele cultivate,
se execută o serie de lucrări. Vă aflaţi în pepiniera…... şi participaţi la lucrările de pregătire
a solului pe cale mecanizată.
2. După încheierea activităţii de observare, completaţi fişa de mai jos:

Care este scopul Precizaţi

Cum s-a Care sunt tipurile Cum s-a
In ce constă spargerii crustei mijloacele
făcut de arături în funcţie făcut
mărunţirea şi cum s-a folosite la
desfundarea de adâncimea la nivelarea
solului? realizat această lucrările
solului? care se execută? solului?
lucrare? solului
 FIŞA DE OBSERVAŢIE
A PROCESULUI DE FERTILIZARE A SOLULUI

1. Participaţi la procesul de fertilizare a solului în mai multe pepiniere forestiere.

2. După încheierea activităţii de observare, completaţi fişa de mai jos:

Ocolul Silvic/ Îngrăşăminte Ingrăşăminte Utilaje pentru

Biopreparate Amendamente
Pepiniera/ organice chimice distribuit
folosite folosite
Data folosite folosite fertilizatori

Atenţie: din categoria îngrăşămintelor organice, le veţi avea în vedere pe următoarele:

gunoiul de grajd, compostul, îngrăşământul verde, turba, mraniţa, gunoiul de târlă, iar din
categoria celor chimice, pe cele cu azot, fosfor, potasiu.

! Veţi trece în fişă în mod obligatoriu şi cantitatea de îngrăşământ utilizată pe

unitatea de suprafaţă, pentru fiecare tip în parte
 STUDIU DE CAZ
PRELUCRAREA CONURILOR DE RĂŞINOASE ÎN USCĂTORII
1. Observaţi cu atenţie toate tipurile de uscătorii ( fixe, mobile).
2. Identificaţi componentele acestor uscătorii.
3. Alegeţi conuri de brad, din cele recoltate.
4. O parte din acestea le introduceţi într-o uscătorie fixă, unde agentul de uscare este aerul încălzit,
iar o altă parte într-o uscătorie solară.
5. Notaţi intervalul de timp după care se face deschiderea conurilor, în fiecare din cele două cazuri.
6. Care sunt avantajele şi dezavantajele utilizării uscătoriilor solare, cu regim natural de
temperatură şi umiditate?
7. Care sunt avantajele utilizării uscătoriilor fixe?
 STUDIU DE CAZ
PRELUCRAREA SEMINŢELOR DE RĂŞINOASE

1. Aveţi la dispoziţie seminţe extrase din conuri de brad, larice, molid, pin silvestru, pin negru,
dezaripate, curăţate şi sortate.
2. Cântăriţi seminţele obţinute şi raportaţi la cantitatea de conuri pusă în uscătorii.
3. Comparaţi rezultatele obţinute cu cele optime, prezentate în tabelul următor:

Din 1 hl conuri rezultă…kg

Masa unui hl de
Specia Observaţii
sămânţă conuri, ( kg)
sămânţă dezaripată
aripată
brad 4,2-6,4 3,5-5,5 25-30
larice 2,5-3,5 1-2,4 30-55
molid 1,0-1,9 0,8-1,6 25-30
pin silvestru 1,5-2,3 0,8-1,5 40-55
pin negru 2,1-2,2 1,6 40-50
 FIŞA DE DOCUMENTARE
AVANTAJELE APLICĂRII PROCEDEELOR MECANIZATE DE
OBŢINERE A PUIEŢILOR ÎN PEPINIERE
a. Maşini de semănat

 economie de sămânţă
 sămânţa ajunge la adâncimea optimă pentru a obţine
cele mai bune condiţii de germinare
 posibilitatea setării sistemului de semănat
 nu există risc de vătămare a seminţelor
 unităţile de semănat sunt independente una de alta
 capacitate mare a rezervoarelor de seminţe
 distanţa între rânduri reglabilă

b. Maşini de formare a patului germinativ

 ridică, nivelează, formează patul germinativ până

la 200mm
 lăţime variabilă a straturilor: 1000-2000m
 utilizare în condiţii diverse: soluri argiloase,
terenuri în pantă

c. Maşini de prăşit

 distrug buruienile în procent de 95%

 este împiedicată acoperirea plantulelor cu sol, aspect
important în cazul plantulelor tinere, de mici dimensiuni
 FIŞA DE DOCUMENTARE
STABILIREA EPOCII, NORMEI ŞI ADÂNCIMII DE SEMĂNAT

Epoca de Norma de semănat/ml Capacitatea Adâncimea de

Specia Caracteristici
semănat rigolă germinativă semănat

samare cu vârful aripioarei

700 bucăţi sau 2,0 g
ştirbit, se coc odată cu vara 30% 0,3-0,5 cm
înfrunzirea în mai iunie
ulm

maturaţia seminţelor are loc

în toamna primului an, iar
primăvara 400 bucăţi sau 2,4 g 40% 1,0 cm
diseminarea în primăvara
anului următor
larice

maturaţia anuală, în
octombrie, diseminarea
primăvara 180 bucăţi sau 1,3 g 80% 1,5 cm
durând până în primăvara
următoare
molid

3-5 cm cenuşii negricioase,

aripate, se maturează în anul
al doilea în septembrie-
primăvara 150 bucăţi sau 1,1g 88% 1,5 cm
octombrie, iar diseminarea
are loc în primăvara anului al
pin treilea
 Epoca de Norma de semănat/ml Capacitatea Adâncimea de
Specia Caracteristici
semănat rigolă germinativă semănat

seminţe mari, aproape

triunghiulare, gălbui brune,
ajung la maturaţie prin toamna 340 bucăţi sau 22,0 g 40% 2,5 cm
septembrie octombrie, anual
brad şi cad odată cu solzii

coacerea are loc în

toamna 70 bucăţi sau 6,3 g 85% 3-4 cm
septembrie octombrie

frasin

seminţe cu tegument negru,

subţire, cu diseminare prin primăvara 75 bucăţi sau 1,6 g 95 % 2-3 cm
salcâm fracţionarea păstăilor

Nu uita!
 adâncimea este de 2,5-3 ori mărimea seminţei
 norma de semănat reprezintă cantitatea de seminţe ce se seamănă pe metru liniar de rigolă sau la 1 m² de suprafaţă
 STUDIU DE CAZ
FRUCTELE SPECIILOR DE STEJAR - COMPARAŢIE
Sarcina de lucru:
 Analizaţi fructele celor 5 specii de stejar. Comparaţi-le, având ca şi criterii: lungimea,
forma, culoarea
Stejarul pedunculat. Fructele: ghinde de 2-4
cm lungime, câte 2 pe un peduncul lung, cu
dungi longitudinale, de culoare mai închisă, ca
nişte meridiane şi este aşezată într-o cupă
emisferică, cu solzi triunghiulari, dezlipiţi
numai la vârf. Maturaţia are loc în septembrie
– octombrie, anual. Se instalează bine pe
soluri brune-roşcate, profunde sau pe soluri
aluviale. Norma de semănat este de 150g/
metru liniar de rigolă (sau 30 bucăţi).
Adâncimea de semănat este de 5-7 cm.

Stejarul roşu. Fructele de formă paraboloidă

sau lat ovoide, lungi de circa 2 cm, aşezate
într-o cupă puţin adâncă de formă conică, cu
solzii lipiţi, scurt pedunculată. Se coc în anul
al doilea. Fructificaţia este abundentă, iar
periodicitatea este aproape anuală. Se
instalează pe soluri grele, puternice, dar
necesită multă umiditate, fără apă stagnantă.

Gorunul. Ghindele au formă lat ovoidă ca un

butoiaş,fără dungi late ca la stejar, aşezate
într-o cupă cu pereţi subţiri, având solzi mici,
ovat lanceolaţi, nebombaţi şi des pubescenţi,
cu marginile libere, neconcrescute. Maturaţia
este anuală, iar puterea germinativă este de
60-70%. Se coace prin septembrie-octombrie.
În stare izolată fructifică de la 40-50 ani, la 4-6
ani o dată. Se instalează pe soluri cu textură
lutoasă.

Cerul. Ghindele mari, de 2-5 cm, brune-închis,

cu vârful trunchiat. Se coc în toamna celui
de-al doilea an. Puterea de geminaţie: 65-
70%. Nepretenţios faţă de sol, putând suporta
soluri grele, argiloase, cu variaţii mari de
umiditate, de tipul cernoziomurilor podzolite
sau brun roşcate podzolice

Stejarul pufos. Fructele mărunte, de cel mult

2 cm lungime, acuminate, aşezate în
cupe cu solzi mărunţi, alipiţi, pubescenţi.
Creşte pe soluri grele, uscate, calcaroase.
 FIŞA DE DOCUMENTARE
CURĂŢIREA ŞI SORTAREA MECANIZATĂ A SEMINŢELOR
Maşina de curăţat şi dezaripat seminţe

Avantajele utilizării maşinilor de curăţare şi sortare

 la dezaripare se asigură păstrarea calităţii seminţelor, astfel încât

acestea să nu se sfărâme, iar tegumentul rămâne intact, ceea ce
procedeul manual nu permite în totalitate
 randament crescut
 utilizabile pentru toate tipurile de seminţe
 performanţă ridicată
 format mic, compact, uşor de manevrat, fiind folosite în orice spaţiu
 utilizate pentru loturi mici şi mari de seminţe
 sitele pot fi reglate, obţinând peste 150 de dimensiuni ale ochiurilor
pentru curăţare şi sortare
 componentele sunt detaşabile
 ventilatoarele sunt puternice, cu curenţi de aer de jos în sus
 se permite reglarea curenţilor de aer
 grupare pe clase de calitate
 FIŞA DE LUCRU
NORME DE SECURITATE ŞI SĂNĂTATE A MUNCII LA
LUCRĂRILE DE PRODUCERE A PUIEŢILOR FORESTIERI

Sarcina de lucru 1 : Completaţi spaţiile libere în cazul în care lucrărilor

enunţate le corespund anumite dotări cu echipamente de protecţie sau alte
lucrări premergătoare pentru prevenirea accidentelor de muncă:
Dotări cu echipament Lucrări de prevenire a
Lucrarea
de protecţie accidentelor
Plivitul culturilor

Desfundatul solului
manual

Manipularea puieţilor
cu ghimpi

Sarcina de lucru 2 Ataşaţi o fotografie a unui echipament individual de protecţie şi

de lucru pentru o anumită lucrare efectuată în vederea obţinerii puieţilor în pepinir.
Completaţi rubricile corespunzătoare cu descrierea şi modul de folosire pentru
echipamentul prezentat în fotografia ataşată
Denumirea echipamentului:..................................................................................
..............................................................................................................................
Lucrarea/lucrările la care se foloseşte:..............................................................................
...........................................................................................................................................
Fotografia echipamentului de protecţie /de lucru Descrierea echipamentului:

Modul de folosire:
 FIŞA DE LUCRU - REZOLVARE
OBTINEREA ARBORILOR DIN SEMINŢE

1. 2. 3. 4. 5.
fag mesteacăn molid frasin Tisa

FIŞA DE EVALUARE- REZOLVARE

TIPURI DE FRUCTE

Nr.
Tip Specia
Crt Imagine
fruct (denumirea populară)
.
1.
drupa cireaşa

2.
baca afina

3.
poama măr

4.
achena ghinda

5.
samara ulm

6.

disamara arţar

7.
păstaia salcâm
8.
capsula liliac

9.
polidrupa zmeur
 Bibliografie selectivă

1. Standardul de Pregătire profesională , nivelul 1 , ediţia 2003

2. Curriculum pentru domeniul pregătirii de bază : Silvicultură, ediţia 2009
3. Cartea pădurarului , ediţia 1997
4. Dendrologie- manual pentru clasa a IX-a licee silvice
5. www. egedal.com
6. cliper office tester- manual utilizare