7.

ASPECTE DE MEDIU LA PRODUCEREA SI UTILIZAREA

COMBUSTIBILILOR LEMNOSI

7.1 Aschierea si sivicultura durabila

Este foarte avantajos pentru mediu utilizarea de combustibili lemnosi, insa, in acelasi
timp, aschierea implica o folosire crescuta a ecosistemului padurii, comparativ cu recoltarea
conventionala, din moment ce o mare parte din biomasa este transferata din padure. Acest lucru
poate conduce la saracirea solului si poate afecta stabilitatea si durabilitatea padurilor pe termen
lung, necesitand operatiuni de fertilizare.

O utilizare crescanda a ecosistemului padurii prin aschierea si subtierea copacilor, poate avea
consecinte sub doua aspecte:
Aschierea creste transferul nutrientilor din paduri, intrucat o mare proportie a partilor
bogate in nutrienti (ace, crengi si scoarta) sunt transferate din padure.
O mare proportie de material organic este transferata, ceea ce reduce continutul de humus
din sol, precum si capacitatea acestuia de a sprijini productia de lemn.
Pentru a se evita aceste efecte, este necesara o echilibrare a recoltarii lemnului de foc cu
capacitatea productiva a solului, sau se poate aduce cenusa inapoi in plantatia forestiera, pentru a se
compensa pierderea de nutrienti.

Nutrientii din plante.

Din punct de vedere istoric, fenomenul de obosire a padurilor este bine cunoscut. In suprafetele
forestiere din Germania se poate observa o saracire a solului, datorita utilizarii crengilor si frunzelor
drept combustibil si hrana pentru animale, in secolul trecut.
Partea majora a nutrientilor, se gaseste in partile active ale copacului (ace si scoarta) ceea ce
produce o proportie mica de biomasa. O exceptie o face calciul, continut foarte mult in lemn. Figura 15
ilustreaza un exemplu de distributie a biomasei si a celor mai importanti nutrienti. Transferul
nutrientilor la exploatarea prin aschiere, depinde de tipul partilor de biomasa lemnoasa, care au fost
recoltate si transferate din padure. Pierderea maxima se produce daca intregul copac este curatat de
aschii verzi (aschii cu ace si crengi). Acesta creste productia (pentru exemplul ilustrat in Figura 15) cu
8% ace, 13% crengi (inclusiv o larga proportie de scoarta) dar, conduce la pierderea a 68% din azotul
copacilor, 72% din fosfor, 58% din potasiu si 50% calciu, prin transferul din padure.

1
 Figura 15. Distributia biomasei in ace, crengi, busteni si continutul relativ de nutrienti ale acelorasi
partiale copacului, pentru molid /ref. 43/

Cea mai importanta parte a recoltarii de aschii lemnoase in Danemarca, se obtine prin subtieri
in standurile plantatiilor imature. In practica, copacii subtiri sunt taiati in timpul iernii (pentru a reduce
pericolul infestarii cu ciuperca H. annosum) si mai mult, pentru a fi uscati pe locul retezarii, pentru 4-6
luni. Prin aceasta metoda, se realizeaza urmatoarele:
Evaporarea a circa 50% din continutul de umiditate al copacilor.
Scuturarea de ace si crengilor subtiri, inainte de introduce copacii in aschiator.

In timpul procesului de aschiere, pierderea de nutrienti depinde foarte mult de partile de biomasa care
sunt mutate. Pierderea maxima se realizeaza la culegerea aschiilor verzi cu ace si ramurele

Aceasta practica reduce si cantitatea de nutrienti transferati din padure comparativ cu aschierea
directa, a copacilor verzi. Exemplul calculat si prezentat in tabelul 9, analizeaza aceasta practica de
exploatare, aplicata la cea mai comuna operatiunea, cea de aschiere pentru primele doua subtieri
(rariri) ale plantatiilor forestiere. Transferul celor mai mari cantitati de nutrienti, provine de la trunchi
si scoarta, in urma operatiilor de subtiere conventionale, dar, in mod special a operatiilor de taiere
totala, la rotatia plantatiilor. Aschierea intregului copac, dupa preuscare timp de 4-6 luni, dupa
retezarea in cadrul activitatilor de rarire, creste transferul cu aproximativ 4% si 26%. In functie de
nutrient, sporul este de 2-3 ori, de la 12-48% [tabelul 9].

Tabel 9. Cantitatea totala de nutrienti deplasata (extrasa) din padure (kg/ha) pe o rotatie globala de
70 ani, prin diferite strategii de recoltare si procesare forestiera, pentru primele doua subtieri, in
plantatiile de molid la Gludsted Plantage /ref. 46/
Deplasare (extractia) nutrientilor Azot Fosfor Potasiu Magneziu Calciu
(kg/ha) (N) (P) (K) (Mg) (Ca)

2
 1. Taierea si livrarea bustenilor 170 54 205 23 234
2. Aschiere cu preuscare 214 58 213 26 259
3. Aschierea copacilor dupa taiere (verzi) 252 61 230 30 294
Cresterea extractiei nutrientilor (% din 1)
prin
2. Aschiere cu preuscare 26 7 4 13 11
3. Aschierea copacilor dupa taiere 48 13 12 30 26

Transferul nutrientilor de pe solul padurii, in timpul intregii rotatii, trebuie sa tina cont de
capacitatea suprafetei de a inlocui acesti nutrienti cu alte minerale din sol. Intr-un sol sarac in nutrienti,
taierea clasica a copacilor, transfera mai multi nutrienti decat se aplica. In plus, solul este saracit, putin
cate putin si va rezulta o stare de deficienta a nutrientilor in sol. Standurile forestiere, din apropierea
coastei, sunt mai putin expuse, fiind aprovizionate in mod curent cu nutrienti, din apa sarata de mare,
care sunt adusi in timpul furtunilor.
In tarile scandinave s-au realizat o serie de experimente, in scopul clarificarii consecintelor
survenite in urma transferarii bio-combustibililor din paduri. Experimentele nu au dovedit inca vreun
efect asupra cresterii copacitor ramasi, chiar dupa aschierea totala a copacilor, retezati in primele rariri
si transferarea aschiitor lemnoase la centrala termica. Aceasta, poate datorita faptului ca experimentele
s-au realizat pe o perioada prea scurta (10-15 an) fata de durata de viata a standului forestier (pana la
100 de ani). Cateva experimente in Suedia au dovedit o reducere a cresterii insa, aceasta se refera
probabil la o deficienta crescuta de azot, dupa recoltarea totala a copacilor din zona.
Acesta, este putin probabit sa se produca in Danemarca, unde azotul depus in atmosfera, poate
acoperi necesarul copacilor.
Cenusa, rezultata din arderea aschiilor lemnoase, contine mai mult sau mai putin aceeasi
cantitate de nutrienti, transferati din stand prin aschiere (cu exceptia azotului).
Problema nutrentilor se poate rezolva prin readucerea cenusei de la arderea aschiilor, inapoi in
padure. Cantitatea de cenusa, produsa prin arderea aschiilor, este exprimata in procente din masa
uscata a lemnului (0% apa). Trebuie facuta o separare intre cenusa pura (de lemn) si cenusa totala.
Cenusa pura este cenusa, care nu contine nisip, lemn nears sau alte substante, in timp ce, prin cenusa
totala se intelege cenusa pura, plus continutul inevitabil de alte substante. In medie, continutul de
cenusa pura este estimat la 2,5% la arderea aschiilor lemnoase.
Cantitatea de cenusa totala variaza foarte mult, dar continutul este estimat la 5% din arderea
aschiilor /ref. 29/. Tabelul 10 prezinta media cantitatilor estimate de nutrienti in kg per tona cenusa
totata uscata.

Tabel 10. Continutul in plante al nutrientilor in kg pe tona de cenusa uscata /ref. 31/
Fosfor (P) 13 kg
Potasiu (K) 48 kg
Calciu (Ca) 137 kg
Magneziu 17 kg
(Mg)
Fier (Fe) 12 kg
Sodiu (Na) 20 kg
Mangan (Mn) 13 kg

Cenusa de lemn contine si cantitati reduse de metale grele, de exemplu, cadmiu 0-0,08 g/kg
cenusa uscata si plumb 0,02-0,6 g/kg cenusa uscata. Astfet de cantitati pot crea probleme la reciclarea
cenusei pentru aplicarea directa pe sol.
Aplicarea cenusilor, pe solul padurilor, a fost reglementata prin Ordinul Executiv pentru
deseuri care pot fi aplicate pe sol /ref. 33/, dar din anul 2000, Ministerul Mediului si Energiei a emis
un nou ordin care reglementeaza aceaste operatiuni, Ordin Executiv pentru cenusa din gazeificare si
arderea biomasei si a bio-deseurilor care pot fi aplicate pe sol /ref. 42/.

3
 O cantitate de 2 tone de cenusa uscata (egala cu circa 3 tone de cenusa umeda), este imprastiata pe
solul padurii, dupa a doua sau a treia subtiere, cand copacii au 30-40 ani. Nutrientii, ce au fost
deplasati, odata cu aschiile rorestiere, livrate centralei termice, sunt returnati prin cenusa.

Continutul de humus

Prin aschierea totala a copacilor, retezati anterior pentru rariri in standuri si care au fost
preuscati, se transfera mai mult lemn din stand, decat prin intermediul recoltarii conventionale.
Aceasta, se explica prin faptul ca, sunt lasate pe solul padurii mai putine crengi si varfuri, pentru o
descompunere naturala. Materia organica, moarta, contine flora si microfaura, implicate in
descompunerea naturala. In prezent, a problema larg dezbatuta dar neinvestigata in mod stiintific,
priveste masura in care exploatarea forestiera prin aschiere, contribuie la reducerea biodiversitatii in
paduri.
O alta problema aflata in dezbatere, este gradul de implicare al carbonului in materia stabila de
humus continut in sol (formarea humusului). Orice stand de copaci produce un flux continuu de
material mort, biologic, ce sfarseste pe solul padurii. Pot fi frunze, ace, crengi, ramurici, copaci morti.
Prin recoltarea conventionala, crengile si varfurile raman in padure insa, prin aschierea totala este
transferata o larga proportie din productia totala de biomasa. In orice caz, aschierea practicata in
Danemarca, are loc in primul rand, in comun cu cele doua subtieri din standurile mature, astfel incat, o
mica proportie suplimentara, de lemn este transferata din stand, comparativ cu recoltarea traditionala.
Partea majora a materiei organice moarte se mineralizeaza, se descompune in nutrienti, CO 2 si
H2O, in timp ce o doar o proportie minora, de o marime variata si necunoscuta, intra in continutul
humusului din sol. Proportia si importanta acesteia, este investigata si dezbatuta in prezent, dar inca nu
exista masuratori, care sa clarifice daca, aschierea reduce sau nu materia permanenta de humus
continuta in sol, precum si daca, are vreo influenta asupra cresterii si sanatatii copacilor.

Utilizarea durabila

Recoltarea copacilor in timpul primei si celei de-a doua subtieri, are ca rezultat o pierdere
modesta a nutrientilor, insa daca, copacii sunt uscati in standuri, inainte de aschiere timp de 6 luni, nu
mai apar probleme. Curatarea, prin aschierea resturilor, inlocuieste operatiunea de curatare obisnuta, ce
are loc prin arderea resturilor lemnoase. Daca resturile lemnoase sunt uscate, cel putin o vara inainte de
aschiere, se evita riscul de pierdere imediata a nutrientilor. In ambele cazuri, atentia va fi concentrata
pe necesarul de fertilizator suplimentar.

4
 Depozit interior de aschii, cu macara automata cu greifer, cu deplasare pe pod rulant, pentru
alimentarea cazanului pe deseuri lemnoase, din centrala Harbore. Macaraua este controlata
electronic si monitorizata din camera de control

7.2. Protectia mediului la producerea si utilizarea aschiilor si peletelor

Utilizarea bio-combustibililor, cum ar fi de exemplu, aschiile lemnoase, pot cauza probleme

mediului, mai ales praful si microorganismele, cum ar fi ciupercile sau bacteriile. La aschiile
lemnoase, se mentioneaza aspectele privind posibilitatea propagarii ciupercilor si bacteriilor din
aschiile depozitate. Praful ce rezulta la prepararea, transportul si manipularea peletelor de lemn, este
considerat factorul de risc de mediu primordial.

Probleme de sanatate

Probleme de sanatate legate de pregatirea si lucrul cu bio-combustibili, apar in mod tipic in

momentul in care mici particule sunt inspirate odata cu aerul ce pot trece in plamani. Praful, sporii
ciupercilor si bacteriile cu o marime de 1-5 m, de exemplu 1-5 miimi de mm, sunt foarte usoare si pot
sa ramana mult timp in aer. In afara iritatiei directe a membranei mucoasei si a tesutului plamanilor,
multi asemenea spori pot cauza alergii.
Simptomele tipice sunt de natura respiratorie: raceli, febra, frisoane, tuse, dureri de cap, dureri
musculare, de stomac, pierderi de greutate, stare generala proasta si obaseala. Afectiunile produse de
dispersia bacteriilor si a sporilor de ciuperci pot fi acute sau cronice.

Afectiuni Acute

Acestea sunt denumite uzual OFTS sau sindromul organic al prafului toxic. Apar la
expunerea la concentratii ridicate de spori si/sau in aer, insumand spre 9-10 milioane particule/l de aer
sau chiar mai mult. Prin comparatie, se poate preciza ca, aerul contine in mod normal 10.000-30.000
spori/l /ref. 47/. ODTS se caracterizeaza prin simptome ca: febra, frisoane, dureri musculare si de
articulatii, care pot fi asociate cu tuse si dificultati in respiratie. Simptomele apar la 4-8 h de la
expunere, dar nu dureaza mai mult de 1-3 zile. Afectiunea nu necesita tratament si nici internare, dar
expunerile repetate trebuie sa fie evitate. Motivele sunt aceste simptome neplacute suferite de bolnav,
precum si riscul aparitiei unei afectiuni cronice /ref. 48/.

Afectiuni cronice

Problemele cronice, ce afecteaza bronhiile, sunt numite dupa legatura pe care o au cu locul de
aparitie. Numele international al afectiunii cronice este alveolita alaergica (AA) si este o reactie in
tesutul plamanului. Nu apare decat in cazul unei expuneri la cel putin 2-3 milioane micro-organisme/l
5
aer. Printre cele mai importante simptome ale AA se numara probleme respiratorii, tuse, febra, pierderi
in greutate si altele. Ca si in cazul ODTS, simptomele nu apar decat la 6-8 ore dupa expunere.
Afectiunea se dezvolta in timp st devine gradual cronica si se agraveaza daca persoana se expune din
nou /ref. 50, 48/.
Afectiunea cronica este foarte rara si probabil necesita o predispozitie a victimei. Cand apare
insa, consecintele sunt mai mult decat serioase. Aceasta datorita atat imbolnavirii permanente a
plamanilor, precum si pentru ca AA cauzeaza o mai mare sensibilitate la microorganismele din aer ref.
50/. Stmptomele si boala pot surveni si in cazul unor concentratii de spori mai scazute, decat cele ce
cauzeaza afectiune. Persoanele cu AA trebuie sa-si gaseasca un alt loc de munca, ce nu implica riscul
expunerii la spori. AA a fost raportata consiliului National de Boli Industriale.

Locuri de munca riscante

Daca aschiile lemnoase sunt folosite imediat dupa aschiere, apar probleme cu
mcroorganismele, eliberate prin suprafata aschiilor. Stocarea aschiilor lemnoase, in padure sau la
centralele termice, se va face in mod normal, sub forma unor depozite descoperite. In padure, pot fi si
acoperite cu prelate sau plastic. Aschiile lemnoase, din astfel de depozite, pot cauza probleme de
mediu datorita bacteriilor si sporilor ciupercilor.
Peletele de lemn, sunt produse din talaj si rumegus prin compresare. Problemele cauzate de
praf se datoreaza tratarii acestor pelete, insa aceasta problema nu a fost pana acum cercetata. In orice
caz, o serie de situatii de munca implicand probleme riscante in legatura cu praful si cu
microorganismele, pot fi relevate in conexiune atat cu aschiile cat si cu peletele lemnoase.
Pe durata transportarii stocurilor de aschii din paduri spre centralele termice, se folosesc
camioane sau tractoare cu remorca. In timp ce aschiile sunt incarcate, sporii si bacteriile se ridica in
aer. Daca nu are o cabina inchisa, soferul va fi expus microorganismelor din aer, la incarcare, transport
si descarcare.
Cand aschiile sosesc la centrala termica, sunt luate mostre pentru determinarea umiditatii.
Prelevarea mostrelor se face direct din stiva descarcata. Persoana care ia mostrele este expusa direct
microorganismelor.
Depozitul de aschii lemnoase, din interiorul centralei, este fara indoiala cel mai plin de praf si
microorganisme. Introducerea aschiilor in sistemul de ardere, se realizeaza cu o macara automata
(greifer), amplasata pe pod rulant, cu deplasare, in translatie orizantala, pe toata suprafata depozitului,
procesul putand fi monitorizat de afara. Prezenta, in interiorul depozitului, este permisa doar pentru
probleme de reparatii. Persoanele care stau in depozit, sunt expuse riscului de a inhala mari cantitati de
particule, daca nu se protejeaza.
In micile sisteme de incalzire cu lemn, sistemul de alimentare este adeseori manual, iar aschiile
sunt transferate din depozit la cazan, cu un tractor sau manual. Persoanele, ce realizeaza aceste
activitati, sunt mereu expuse riscului, de a inhala cantitati patogenice de praf si microorganisme.
Depozitarea de aschii lemnoase in locuinte, trebuie sa fie evitata definitiv.
La depozitarea aschiilor in silozuri, pot apare probleme de ansilozare, initiate de reactia
oxigenului din aer, cu azotul, ceea ce conduce la formarea de gaze nitroase.
In cazul peletelor lemnoase, problemele legate de praf pot aparea in timpul descarcarii,
transferarii si in timpul introducerii acestora in sistemul de ardere.

Masuri de protectie

Daca aschiile au fost stocate (pe timp indelungat) in conditii ce incurajeaza dezvoltarea
ciupercilor si bacteriilor, persoanele, care lucreaza direct cu acestea, trebuie sa fie protejate. Masura se
aplica, atat in cazul depozitarii in padure, cat si la consumatori. Se aplica si in cazul in care peletele de
lemn cauzeaza probleme cu praful emis.
Primul pas, il constituie identificarea lacurilor si a situatiilor de munca ce implica situatii de
risc. Acestea pot fi descoperite prin intermediul unor teste de spori. Aschiile ce sunt atacate puternic de
ciuperca de mucegai emana un puternic miros de mucegai. Urmatorul pas, este eliminarea efectelor pe
termen lung si pe termen scurt, cauzate de cantitatile ridicate de spori.

6
 Constientizandu-se prezenta prafului si a microorganismelor in aer, procesul de munca trebuie
sa fie controlat prin spatii separate. Depozitul interior si alimentarea cu macara (greifer) a sistemului
de ardere, este probabil cel mai important loc, care trebuie izolat fata de angajatii centralei termice.
Pentru a pastra izolarea, spatiile inchise, din centrala, vor fi mentinute la o usoara suprapresiure de aer,
iar calitatea aerului va fi monitorizata in mod continuu. Alternativ, aerul din depozit poate fi aspirat cu
ventilatoare ermetice si directionat in focarul cazanului, crescand astfel, presiunea relativ negativa, din
depozitul interior.
Protectia nu este practic posibila in timpul alegerii mostrelor, pentru determinarea continutului
de umiditate sau in timpul descarcarii. Astfei, persoanele implicate trebuie sa fie echipate cu propriul
echipament respirator de protectie. Soferii de camion, ce transporta aschiile lemnoase, trebuie sa fie
informati asupra acestei probleme.
Centralele cu ardere a aschiilor, trebuiesc informate despre problema prafului si a
microorganismelor. Chiar din timpul instalarii, acest subiect trebuie urmarit cu atentie, astfel incat
boilerul si depozitul sa fie localizate intr-un singur spatiu, ceea ce ar reduce munca manuala. Sistemul
de ventilatie trebuie proiectat astfel incat sa conduca sporii in afara spatiilor, in care se asigura prezenta
non-stop a operatorilor. Este necesar un curs de instructaj privind utilizarea echipamentului individual
de protectie.
Reparatia macaralei, in depozitul interior, este un exemplu de activitate pentru care, operatorul
se afla pentru o scurta perioada de timp, intr-o zona de mare concentratie de praf si de spori.
Persoanele implicate, trebuie sa fie echipate cu un filtru respirator P3 pentru particule toxice. Acest
echipament este portabil, fiind prevazut cu un filtru si un ventilator. Persoanele, ce lucreaza in medii
poluate si sunt hipersensibile, trebuie sa se echipeze cu un aparat de respirat aer proaspat, care se
racordeaza in diferite locatii din centrala, la sistemul de aer proaspat. Acesta este furnizat de o unitate
cu compresor, amplasata intr-un loc fix in cladire. Pe durata lucrului in silozuri cu aschii, trebuie sa se
foloseasca aparat de respirat /ref. 51/.
Deoarece, echipametul de protectie individual este destul de incomod, trebuie sa se utilizeze
doar in expuneri pe termen scurt. Aceasta solutie nu se aplica la un nivel constant de poluanti, cum ar
fi praful si sporii. In aceasta privinta, masurile de protectie se vor lua in directia unor schimbari ale
conditiilor de lucru si ventilatiei.

Operator la Mbjergvrket, echipat cu filtrul respirator P3, impotriva particulelor toxice, in timpul
activitatii de curatare a utilajelor