2.

PRODUCEREA DE ENERGIE DIN LEMN SI DESEURI LEMNOASE IN

ROMANIA
2.1

Evaluarea cantitatilor de lemn disponibile

Clima, relieful si solurile Romaniei au fost favorabile silviculturii. De aceea, teritoriul

Romaniei a fost puternic impadurit, astfel incat in urma cu 100 de ani padurile acoprereau pana
la 88% din teritoriu. Romania detine 6,3 milioane ha de padure, reprezentand 26,7% din
suprafata tarii. In plus, exista o suprafata suplimentara de aproximtiv 100 mii ha de zone
impadurite si alte terenuri cu vegetatie forestiera.
Distributia padurilor in teritoriu, pe forme de relief are urmatoarele valori: numti 66%, dealuri
24% si campii 10%. Cea mai mare parte din stocurile forestiere este ocupata de fag european (30%),
brad si molid (29%)., stejarii (18%) si diverse alte specii (21%), puieti (1%) (Figura 3). Dintre speciile
de foioase putem mentiona: tei, frasin, ulm, platin, mesteacan, artar, salcie, plop. Speciile rasinoase
ocupa 29% in timp ce speciile de foioase ocupa 71%. Copacul lacust (Acacia - Robinia pseudacacia L)
a fost aclimatizat in Romania (acesta ocupa 245.000 ha) si de asemenea specia de plop american este
cultivata in pajisti (peste 60.000 ha).
Taierile de lemn in exploatari forestiere se realizeaza anual, pe circa 54.000 ha, iar operatiunile
de curatire pe 660.000 ha, raririle in paduri tinere pe circa 226.000 ha. in timp ce curatitile de pagube
accidentale, dupa furtuni puternice, au loc pe circa 480.000 ha. Exploatarea anuala ajunge la
14.000.000 m3, lemn intrat in circuitul economic in 2000.
In ultimii 30 de ani, volumul de lemn taiat pe locuitor s-a diminuat continuu, Romania
devenind in acest fel o tara cu o exploatare relativ redusa a resurselor forestiere existente. Reducerea
anuala a exploatarilor forestiere a creat, in timp, o mare disproportie intre productie si capacitatea de
productie a industriei lemnului, care este de doua ori mai mare decat cea utilizata. Oricum, datorita
potentialului natural ridicat, dintre cele mai mari din Europa, sunt importante posibilitati ale unei
dezvoltari industriale deosebite, in viitor.

Figura 3. Distributia procentuala a diferitelor tipuri de paduri in Romania.

2.2

Posibilitati de producere a deseurilor lemnoase

Deseuri de lemn
Tehnologiile de prelucrare a lemnului pot fi grupate in doua categorii: procese primare si
procese secundare. Termenul de proces primar se refera la prelucrarea lemnului brut, cum este
furnizat din padure (busteni, trunchiuri, fragmente de copaci), in timp ce procesul secundar se refera
la tehnologia de obtinere a produsului finit.
1

Trasatura comuna, a tuturor tehnologiilor de prelucrare, este aceea ca deseurile, rezultate din
procesul de prelucrare, pot fi o resursa lemnoasa valabila.
Principalele tipuri de deseuri de prelucrare sunt:
coaja de copac;
deseuri din lemn;
deseuri de furnir;
rumegus/talas;
praf de lemn.
Coaja provine din prelucrarea exterioara a bustenilor, inainte de prelucrarea primara.
Deseurile lemnoase include:
capete de busteni;
miezuri cojite de la prelucrarea furnirului prin roluire sau feliere;
fragmente;
placi;
muchii.
Cantitatea de deseuri, rezultate din prelucrare, va depinde de consumurile specifice realizate de
tehnologia disponibila, precum si de capacitalea de productie.
Utilizarea deseurilor din prelucrarea lemnului
Deseurile lemnoase, rezultate din procesele de prelucrare a lemnului, sunt utilizate ca materie
prima pentru placi aglomerate de lemn, combustibil lemnos pentru centrale termice si sobe cu lemne,
pentru consumul populatiei.
Inainte, deseurile din prelucrarea primara a lemnului, in special de la gatere, care constituiau
pana la 80% din deseurile lemnoase si pana la 50% din rumegus, erau utilizate pentru producerea
placilor aglomerate din lemn (PAL). In prezent, deseurile lemnoase sunt utilizate si de unitatile mari de
prelucrare a lemnului, in centralele proprii, pentru asigurarea propriului necesar termic de incalzire si
pentru fluxul tehnologic (celule de abur, uscatoare). Populatia, din zone cu industrie a lemnului
dezvoltata, utilizeaza cantitati reduse de deseuri, prin ardere in sobe de lemn, pentru incalzire in
peripadele reci.
Pe de alta parte, sunt cantitati mari de deseuri de prelucrare (coaja, rumegus, talaj) care nu pot
fi utilizate in prezent si reprezinta o sursa importanta, potentiala, de energie. Unitatile mari de
prelucrare a lemnului, fie ele din sectorul public sau din cel privat, nu pot utiliza intreaga cantitate de
coaja si rumegus, deoarece potentialul energetic, al deseurilor de lemn este mai ridicat decat necesarul
propriu caldura, al acestora.
Analiza situatiei actuale, conduce la concluzia ca deseul lemnos pentru energie, este in prezent
folosit in instalatii ineficiente si invechite. De aceea, Romania are nevoie de o campanie promotionala,
pentru sisteme moderne si eficiente de ardere a lemnului si echipameme eficiente, care sa fie
implementate pe scara larga, pentru incalzire la nivelul judetelor bogate in resurse lemnoase, in zone
ale orasului unde industrial lemnoasa este bine dezvoltata si potentialul deseurilor lemnoase este
considerabil.
2.3

Preturile deseurilor forestiere livrate producatorilor de energie

Pretul mediu estimat este bazat pe un numar de factori, tehnologia forestiera, cantitatea
si calitatea deseurilor lemnoase, distanta pana la producatorii de energie.
Cheltuielile totale pentru aschiere si transport la o distanta de 40 km, sunt estimate la aproape
10 Euro pe tona pentru aschiere si 9 Euro pe tona pentru transport, de la locul exploatarii, padurii, la
punctul de comercializare. In continuare, transportul la consumator este apreciat la 8 Euro pe tona. este
adaugat costul general al aprovizionarii de 5 Euro pe tona, care include cheltuielile echipamentului,
instalatiilor, utilizarea tractorului, combustibilul, salariile echipei operationale.
In final, pretul total pentru aschiile lemnoase, in vederea producerii energiei ajung de 32 Euro
pe tona.
2

2.4

Sugestii pentru combinarea echipamentului din U.E. cu cel produs local

Este binecunoscut faptul ca, strategia energetica a Uniunii Europene prevede cresterea
participarii surselor de energie regenerabila, din totalul de resurse energetice al Uniunii
Europene, pana la un nivel de 12% in 2010. Aceasta participare, in vederea satisfacerii cererii de
energie, este considerata minima si este de mare importanta pentru reducerea adecvata a
emisiilor de gaze cu efect de sera.
Din punct de vedere energetic este demonstrat faptul ca pentru 2010 productia de surse
regenerabile va fi:
electricitate
675 TWh;
caldura
80 Mtoe (930 TWh).
In cadrul energiei mai sus mentionate, biomasa va acoperi:
electricitate
230 TWh 34,1 %:
caldura
75 Mtoe 93,8 %.
In Romania, in conditiile in care, consumul total de energie s-a redus datorita activitatii
industriale scazute, procentul de biomasa a acoperit o parte a necesarului termic, potentialul care poate
fi atins fiind de aproximativ 6,5%. Producerea de electricitate cu ajutorul biomasei este aproape nula.
Valoarea potentiala a energiei din biomasa care, printr-un program la scara nationala, dedicat utilizarii
surselor regenerabile si o politica de subventii acordate dezvoltarii de cazane pe biomasa, ar putea fi
utilizata, este de aproximativ 3360 Ktoe din care:
Combustibil lemnos
21%, respectiv 706 Ktoe;
Deseuri lemnoase
5%, respectiv 168 Ktoe;
Deseuri agricole
73%, respectiv 2453 Ktoe;
Biogaz
1%, respectiv 33 Ktoe.
Luand in considerare evolutia industriei de prelucrare a lemnului si a cherestelei din Romania,
numarul cazanelor cu combustibil lemnos existente, suprafetele cu potential ridicat, de biomasa
lemnoasa, care poate fi folosit pentru incalzirea municipala, legislatia existenta pentru protectia
mediului la nivel national si international, pot aparea urmatoarele oportunitati:
Inlocuirea, acolo unde este posibil, a cazanelor existente, care folosesc combustibil lemnos
cu cazane moderne, care folosesc combustibil lemnos pentru obtinerea energiei la un pret
scazut;
Modernizarea cazanelor existente cu combustibil lemnos, cu instalatii moderne de ardere si
filtrare a gazelor de ardere, respectiv de desulfurare si denoxare, in scopul respectarii
valorilor limita a emisiilor, stabilite de legislatia mediului;
Dotarea centralelor termice pentru incalzire, cu cazane noi de capacitate mica si medie, pe
combustibil lemnos, la companiile industriale din sectorul lemnului, inclusiv cele private,
nou create, sau in localitatile unde exista resurse de combustibil lemnos.
Analizand aspectele, mai sus mentionate si luand in considerare faptul ca nici unul din tipuri de
cazane, existente, nu indeplinesc instructiunile Ordinului nr. 462/93 cu privire la valoarea emisiilor,
putem ajunge la urmatoarele concluzii:
Cazanele construite in anii 70 si 80, de tip HLK, CSR si cIR, care sunt montate la
companiile existente, pot fi modernizate si aduse la standardele actuale, ridicate prin
dotarea cu instalatii de ardere performante, automatizate si cu instalatii eficiente de retinere
a pulberilor. de gaze de ardere. Se estimeaza ca in viitor va fi necesar un numar de
aproximativ 200 instalatii de ardere si in mod similar, aproximativ 200 instalatii de retinere
a pulberilor, din fluxul de gaze de ardere.
Pentru cazanele care au mai mult de 30 ani in exploatare, existente la unele companii din
industria lemnului si care sunt tehnic depasite, este recomandata inlocuirea lor cu cazane
noi, din productia nationala sau din import, cu conditia sa corespunda legislatiei in vigoare
de protectie a mediului, in conformitate cu normele Uniunii Europene.
Sunt necesare cazane noi de asemenea, pentru centralele termice care functioneaza cu
combustibil lemnos, care furnizeaza energie intr-o serie de localitati, din zone cu resurse
3

forestiere sau in localitati in care exista statii de cazane pentru incalzire, care functioneaza
pe carbune sau combustibil lichid, connstituind o sursa majora de poluare a zonei. Acestea
vor putea fi modificate pentru a functiona pe combustibil lemnos, pentru a reduce pretul
energiei termice si a reduce drastic emisiile poluante de CO2 si SO2, care afecteaza zona si
gradui de sanatate al locuitorilor.
Un numar de aproximativ 500 de noi cazane este estimat a fi necesar sa fie montate in viitor in
Romania. Ele vor produce abur si apa calda si vor avea o energie termica intre 0,3 MWth si 5 MWth.
2.5

Aspecte financiare privind aplicatii tipice de utilizare a energiei lemnului

Luam ca exemplu orasul Campeni, cu o populatie de 10.000 de locuitori, situat la poalele

Muntilor Apuseni.
Criteriul de selectie pentru aceasta locatie este:
Cantitate mare a deseurilor lemnoase din zonele Bazinului Forestier aproape 54.000
tone/an;
Cost mare a generarii caldurii si nivelul scazut al subventiilor de la Stat;
Nivel mare de poluare a raului din zona prin aruncarea deseurilor lemnoase si a
rumegusului rezultate de la unitatile de procesare a lemnului.
Centrala termica Nr. 1 este echipata cu 4 cazane de apa calda tip PAL si functioneaza cu CLU
(combustibil lichid produce caldura in cantitate de 2.175 Gcal/an (8h/zi) si apa calda menajera (2h/zi)
cu un consum de aproape 324 tone CLU/an. Eficienta cazanului era de maxim 70%. Mai tarziu, dupa
modernizare cele doua cazane PAL au fost inlocuite cu doua tip TERMA DL 0.6 fabricate in Romania
dupa un concept modern, functionand pe rumegus cu putere calorifica de 2100 Kcal/kg.
Eficienta cazanelor masurata dupa perioada de testare este de 83% producand 4.087 Gcal/an,
capacitate cu 88% mai mare decat a centralei termice care functiona in 1998. In plus, cazanele sunt
prevazute fiecare cu un arzator suplimentar pe CLU complet automatizat.
Aceasta centrala termica este prevazuta cu noi sisteme adecvate pentru arderea deseurilor
lemnoase: platforma de descarcare, siloz, conveyor inclinat, evacuarea cenusei si automatizare.
Rezervele de energie si reducerea costurilor de combustibil sunt prezentate in Tabelul 1.
Tabel 1. Economiile de energie si reducerea costurilor combustibi1ilor
Caracteristici
Puterea calorica a combustibilului Qii
[Kcal/kg]
Consumul specific [tcc/Gcal]
Productia termica anuala [Gcal/an]
Costul energiei termice produse [Euro/Gcal]

Situatia initiala Dupa modernizare

CLU
Rumegus
9.600
2.100
0,204
0,172
2.175
4.087
26,45
15,7

Dupa modernizare
-78
-15,6
+88
-40

Reducerea poluarii mediului realizata este exprimata de urmatoarele date:

Utilizarea a aproape 2.345 tone deseuri lemnoase/an, depozitate anterior in diverse locatii
pe sol, cu impact deosebit asupra mediului;
Reducerea emisiilor de CO2 realizate, fata de arderea combustibilului lichid, aproximativ
1000 t/an;
Reducerea emisiilor de SO2 in aer cu circa 14.5 t/an.
2.6

Consideratii ale aplicatiilor existente privind cazanele pe lemn in Romania

In industria de prelucrare a lemnului, numarul cazanelor pe deseuri lemnoase, a fost mai

mare de 600 bucati, pana in 1990. Energia termica a fost de aproximativ 1.200 MWth, iar
energia termica individuala a variat intre 0,3 MWth si 5 MWth.
In industria de prelucrare a lemnului din Romania, exista, in principal, cazane pe combustibil
lemnos, cu gratar fix cu trepte atasat, restul fiind cu gratar orizontal. Pentru cazanele cu combustibil
lemnos, alimentarea cu combustibil si distribuirea omogenizata, a combustibilului pe gratar, sunt
4

realizate manual. Metoda de operare, a generatoarelor, nu asigura parametri constanti pentru agentul
termic si au, de asemenea, coeficienti de exces de aer foarte mari.
Datorita faptului ca, in majoritatea cazurilor, deseurile lemnoase sunt utilizate pentru ardere in
mod direct, atunci cand rezulta din activitatile de prelucrare, fara nici un fel de preparare inainte de
ardere, se utilizeaza inca sistemul manual de alimentare si distribuire a combustibilului pe gratar.
Multe din cazanele cu combustibil lemnos, din industria lemnului, din Romania, nu au preincalzitor de
aer. In aceasta situatie, imbunatatirea eficientei de ardere, pentru cazanele cu combustibil lemnos, prin
modificarea sistemului de ardere si introducerea suprafetelor de recuperare a caldurii, sau prin
inlocuirea cazanelor mai vechi pe combustibil lemnos, cu noi tipuri de cazane, va creste cu 10-12%
cantitatea de energie termica, din aceeasi cantitate de combustibil.
Dupa 1990, comparatia legislatiei din Romania privind protectia mediului cu legislatia Uniunii
Europene in domeniu si avantajele utilizarii lemnului, drept combustibil, a condus la cresterea
preocuparilor pentru modernizarea cazanelor din industria lemnului, rezultand trei directii principale
pentru o dezvoltare durabila a domeniului:
Modernizarea sistemului de ardere, pentru cazanele existente si chiar inlocuirea lor cu
cazane noi pe combustibil lemnos;
Dotarea cazanelor existente, cu sistem de filtrare mecanica, pentru retinerea pulberilor in
suspensie din gazele de ardere, precum ar fi: ciclon, multiciclon, filtre cu saci.
Controlul emisiilor de noxe (CO, NOX, CO2, pulberi), prin sisteme automatizate de reglare
a arderii, care conduc la functionarea cazanelor cu randamente ridicate si care au ca rezultat
reducerea emisiilor de CO2.
Datorita faptului ca, pe piata nationala nu existau cazane eficiente, pe combustibil lemnos,
dotate cu instalatii moderne de control al procesului de ardere si emisii scazute de poluanti, au fost
importate cazane moderne din tarile Uniunii Europene, cum ar fi: Danemarca, Austria, Germania,
Suedia, Franta. La nivelul anului 2000, in Romania erau montate aproape 100 cazane noi si eficiente,
pe combustibil lemnos.
In aceeasi perioada, producatorii interni si-au dezvoltat activitatile in acest domeniu. In prezent
exista mai multi producatori interni, care turnizeaza atat cazane pe combustibil lemnos, la un nivel de
calitate similar cu cel din Uniunea Europeana, cat si instalatii moderne pentru cazane, pe combustibil
lemnos, pentru modernizarea celor existente. Unii dintre producatori industriali de cazane pe deseuri
de lemn sunt, printre altii TERMAPROD, Sibiu si UTON, Onesti, cu activitate sustinuta si experienta
specifica acestor combustibili lemnosi. Exista de asemenea multe companii care produc instalatii
anexe pentru cazane si centrale termice cu combustibil lemnos si instalatii pentru prepararea si
depozitarea combustibilului lemnos (tocatoare, silozuri, snecuri etc.) precum si instalatii pentru
retinerea pulberilor din gazele ardere (cicloane, multicicloane, camere de linistire, filtre cu saci etc.).
In ultimii zece ani, in Romania au aparut preocupari mai serioase pentru modernizarea acestor
echipamente, datorita adoptarii unei legislatii de mediu restrictive pentru emisiile poluante, similare
legislatiei Uniunii Europene.
Urmatoarele doua noi tipuri cazane, produse in tara, care au performante similane cazanelor
produse in Uniunea Europeana, sunt prezentate in continuare:
1.

Cazan tip TERMA DL 0,6 produs la S.C. TERMAPROD SRL Sibiu Constructie
cazan cu teava de fum cu focare ecranate.
Agentul termic produs apa calda 90/700C
Combustibil deseuri lemnoase ca rumegus si tocatura
Consumul de combustibil maxim 380 kg/ora
Focarul este modernizat, cu ardere fractionata, controlata, prin introducerea de aer primar si
secundar, la niavele diferite, ceea ce conduce la emisi poluante reduse si o eficienta ridicata la arderea
unor diferite deseuri lemnoase, de min. 75%
Scurta descriere a functionarii cazanului: siloz de depozitare cu o capacitate de aproximativ 60
m3, combustibil nu un sistem de transportor colector, iar introducerea in cuptor este realizata cu un
transportor inclinat.
Focarul are o constructie speciala, astfel incat arderea are loc pe gratar si in suspensie, datorita
aerul suflat insuflat ascendent, prin fantele gratarului. Pe peretele frontal al cazanului este pozitionat
5

tronsonul de alimentare, prin care se introduce combustibilul si de asemenea, o descriere prin care
aerul secundar de ardere este insuflat cu presiune, astfel incat fluxul de aer realizeaza si o distribuire
uniforma a combustibilului, pe suprafata gratarului.
Gratarul este fabricat din placi de fonta racite cu apa, care au fante speciale, prin care este
introdus aerul primar, pentru ardere. Acest flux de aer fluidizeaza, intensifica amestecul particulelor de
combustibil. Realizarea unui raport optim de aer primar/aer secundar, permite o operare corecta, cu
emisii reduse de poluanti. Gazele arse strabat suprafata tevilor de transfer de caldura, transferand o
parte din energia lor termica la apa, circulata prin interiorul tevilor si dupa aceasta trec intr-o camera de
desprafuire, ce retine particulele solide din gaze, care sunt evacuate cu un ventilator (exhaustor) la cos.
2.
Cazan tip GIAC-0,5-DL, produs de S.C. UTON-Onesti
Capacitate termica 500.000 kcal/ora
Constructie cazan ignitubular
Agent termic produs apa calda
Combustibil deseuri lemnoase, rumegus si resturi
Consum de combustibil maxim 230 Kg/ora
Granulatie de la 0 la 50 min
Continut de umiditate 16-45%
Randamentul cazanului 80%
Focarul are o altfel de constructie, decat a tipului de cazan prezentat anterior. Combustibilul
maruntit, din silozul de depozitare, este introdus intr-un buncar de dimensiuni reduse, pentru
alimentarea cazanului. Din buncar, printr-un sistem de proportionare, combustibilul lemnos este
preluat de un snec de alimentare si este transportat in partea de jos a focarului, de unde este introdus pe
gratar, plasat pe intreaga suprafata a focarului. Aerul primar este insuflat ascendent, prin fantele
gratarului, formand o ardere in suspensie, iar aerul secundar este introdus pe deasupra focarului, pentru
a contribui la completarea procesului de ardere. In acest mod se obtine o ardere optima, pentru emisia
scazuta de poluanti. Cazanul este dotat cu sistem de retinere a particulelor din gazele arse, care poate fi
ales in functie de conditiile de mediu ale zonei de amplasare, dintre sistemele oferite, respectiv ciclon,
multiciclon, camera de linistire, filtre cu saci.