Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
DATE GENERALE
- Beneficiar: PRIMRIA COMUNEI BARZA VA
- Investiia: AMENAJARE PARC IN LOCALITATEA BARZA VA, JUDEUL ARAD
- Proiectant: S.C. TOPOCONS SRL
DATE DE AMPLASAMENT
AMPLASAMENTUL
Comuna BARZA VA,, Judeul Arad
TOPOGRAFIA
Amplasamentul aparine Cmpiei de Vest, terenul este plan, fiind situat pe valea MUREULUI, cota terenului se
situeaz aproximativ intre cotele 99.00 -100.00 sistem local.
CLIMA SI FENOMENE SPECIFICE ZONEI
In zona BARZA VA se ntlnesc cele patru tipuri de climat si anume: mediteranean, continental montan si
continental de ses. Climatul oceanic si mediteranean se manifesta prin precipitaii abundente ctre sfritul
toamnei si inceputul iernii.
Regimul pluviometric se incadreaza in limitele normele, cu deficit de umiditate in sol, in special vara.
GEOLOGIA SI SEISMOLOGIA
Din punct de vedere geologic amplasamentul este aezat pe formaiunile depresiunii panonice, depresiune ce a
luat natere prin scufundarea lent a unui masiv hercinic, constituit din isturi cristaline. Peste cristalin, situat la
cea. 1000 m adncime, stau discordant i transgresiv formaii sedimentare ale panonianului i cuaternarului care
are o grosime de cea. 250 m i este alctuit din formaiuni lacustre i fluviatile, prezentnd o stratificaie tipic
formaiunilor din conurile de dejecie. Cuaternarul este constituit din pietriuri i bolovniuri n masa de nisipuri, cu
intercalaii de argile i prafuri argiloase.
Amplasamentul se situeaz n localitatea BARZAVA, iar alternana de strate permeabile, permit ascensiunea apei
subterane funcie de variaiile regimului precipitaiilor din zon.
Conform macrozonrii seismice, dup Normativ P100-92 - localitatea Arad se ncadreaz ntr-o zon seismic de
calcul notat cu "D" creia i corespund K=0,16; Tc=1,00.
Adncimea de nghe conform STAS 6054/77 este de 0,80 m.
CAILE DE ACCES
Accesul in amplasament se va asigura de pe strzile existente ale localitii BARZAVA.
Cine
Nr. si
cit
incheie:
PV - pr. verbal
PVRC - pr.verbal de
recepie calitativa
PVT - pr.verbal de trasare
CRM -caiet evidenta pt.
recepia materialelor
2
ntocmete si
semneaz
l-Inspectia in
Construcii
B-beneficiar
E-executant
P-proiectant
3
data
actului
ncheiat
PV
BEP topometru
PV
2
BE
3
PV
BE
0
1
/. LA-PRELUARE AMPLASAMENT
1.1.
Predarea-primirea amplasamentului si a
bornelor de reper
1.2.
Trasarea pe teren a obiectului
0
1
//. EXECUIA IMBRACAMINTII
2.1.
Verificarea vizuala si nivelitica a pavajelor
BENEFICIAR:
PROIECTANT SEF PROIECT: ing. HORIA COSTAN
EXECUTANT:
NOTA:
1. Coloana 4 se completeaz la data incheierii actului prevzut in col.2.
2. Executantul va anuna in scris ceilali factori interesai pentru participare cu minim 10 zile inaintea datei la care
urmeaz a se face verificarea.
3. La recepia obiectului, un exemplar din prezentul program completat se va anexa la cartea construciei.
TRASAREA LUCRRILOR
Trasarea lucrrilor consta in stabilirea amplasamentului, in funcie de poziia reperelor de nivel. Reperele de nivel
se predau de ctre topometru.
In execuia lucrrilor trebuie sa se respecte cu strictee trasarea, orice modificare a amplasamentului putandu-se
realiza numai cu acceptul proiectantului.
PROTEJAREA LUCRRILOR EXECUTATE SI A MATERIALELOR DIN ANTIER
Livrarea, depozitarea si manipularea materialelor folosite se va face astfel incat sa se evite deteriorarea sau
distrugerea acestora.
LABORATOARELE CONSTRUCTORULUI SI TESTE CARE CAD IN SARCINA SA
Constructorul (ofertantul) trebuie sa realizeze teste cu privire la calitatea materialelor, a determinrii mrcii
betonului utilizat, inainte de punerea in opera,
Achiziionarea tuturor materialelor si utilajelor se va face numai daca acestea sunt certificate din punct de vedere
calitativ.
CURENIA PE ANTIER
Curenia si intretinerea mijloacelor de munca la locul de munca, degajarea locului de lucru de materiale si
mijloace de lucru si transportarea lor in afara locului de munca intra in sarcina executantului lucrrilor de
constructii-montaj si trebuie urmrite atent avnd in avnd in vedere consecinele economice de interes general si
anume:
economie de materiale, timp si manopera;
comoditate in execuie;
evitarea unor accidente de munca:
influenta asupra calitii lucrrilor;
urmrirea lesnicioasa a execuiei.
NORME GENERALE DE PROTECIA MUNCII
Pe tot timpul realizrii lucrrilor se vor respecta de ctre executant si beneficiar toate masurile de protecia muncii
care vor fi in vigoare la data execuiei.
Se atrage atenia in mod deosebit asupra urmtoarelor normative:
1. nr.152/1995 modificri si completri la Regulamentul de aplicare a Decretului 328/1966.
2. Ordinul nr.166 din mai 1995 al Ministrului Transporturilor privind aprobarea Instruciunilor de aplicare a H.G.R.
152/1995.
3. Ordinul nr. 15/1996 al Ministrului Transporturilor care modifica Instruciunile de aplicare a H.G.R. 152/1995.
4. nr.36/1996 - Stabilirea si sancionarea contraveniilor la normele privind exploatarea si meninerea in buna stare
a drumurilor rutiere.
5. Ordinul nr.355/1995 al Ministrului Muncii si Proteciei Sociale privind aprobarea Normelor specifice de securitate
a muncii pentru transporturi rutiere.
6. Ordinul nr.116/1995 al Ministrului Muncii si Proteciei Sociale privind aprobarea Normelor Specifice de Securitate
a muncii privind lucrri de zidrie, montaj elemente prefabricate etc.
7. Toate dispoziiile legale privind protecia muncii si sigurana circulaiei cuprinse in legi, decrete, HGR, standarde
etc.
8. Pe tot timpul execuiei lucrrilor se face semnalizarea adecvata normelor de lucru si a restriciilor, a locurilor
periculoase atat ziua cat si noaptea.
9. Se vor respecta ntocmai prevederile Decretului nr. 328/1966 privind circulaia pe drumurile publice, precum si a
tuturor modificrilor si completrilor ulterioare.
10. In exploatarea drumurilor, dupa terminarea lucrrilor de imbracaminte, se vor respecta de ctre organele care
administreaz drumul toate prevederile legale prevzute in decretul nr. 328/1966 si modificrile ulterioare ale
Ministrului Transporturilor. Se va prevedea semnalizarea rutiera (indicatoare de circulaie).
11.In conformitate cu legislaia in vigoare, instalarea indicatoarelor rutiere se face cu acordul organului care
rspunde de sigurana circulaiei (Primria Barzava, Politia).
12.De asemenea, felul si amplasarea marcajelor prevzute de STAS 1848/3-71 se va stabili de organele care
administreaz drumul cu acordul organelor de politie judeene.
13.Pe linia prevenirii incendiilor se va respecta Decretul nr. 290 din 1977, Norme generale de protecie impotriva
incendiilor la proiectare si realizarea construciilor si instalaiilor, Norme tehnice de proiectare si realizare a
construciilor privind protecia la aciunea focului 1118/83.
14.Se prevede respectarea normelor specifice de Protecia Muncii, articolele: VI - organizarea de antier;
IX - activitate pe timp friguros;
XI - executare transport;
XII - depozitarea materialelor; XIV - scule si dispozitive;
XVI - utilaje mecanice de ridicat; XXI - lucrri de terasamente;
X - incarcare si descrcare de materiale
XIII - electrosecuritate;
XVIII - utilaje si dispozitive de construcie
S.C. TOPOCONS SRL. arata ca masurile si indicaiile din proiect nu sunt limitative, executantul si beneficiarul
urmnd sa ia in completare orice masuri de protecia muncii si sigurana circulaiei pe care le vor considera ca
necesare si pe care le vor solicita autoritilor locale de specialitate.
Tinand seama de situaia concreta a lucrrilor (din timpul executrii sau exploatrii), executantul si beneficiarul
raman direct rspunztori de aplicarea acestor lucrri. naintea nceperii lucrrilor de terasamente, beneficiarul va
degaja terenul de orice sarcina, ndeosebi de acelea care pot produce accidente (reele electrice etc). La orice
instalaii intalnite in timpul execuiei se vor opri lucrrile si se va solicita prezenta deintorului de reea.
Pe tot timpul execuiei lucrrilor, constructorul se va ingriji ca sa nu mpiedice scurgerea naturala a apelor, evitnd
colectarea lor in depresiunile de pe platforme, ceea ce poate produce micri (lunecri) de terenuri.
MEMORIU TEHNIC
Prezenta documentaie tehnica in faza de Proiect Tehnic s-a intocmit la solicitarea Primrie Comunei
Barzava.
Ca indicator de dezvoltare urbana studiile releva ca spatiile verzi ar trebui sa acopere circa 30 la suta din
suprafaa intravilanului unui oras iar distribuiia acestora sa permit cetenilor sa aiba acces la ele in aproximativ
15 minute de mers pe jos. In acesta idee, Ministerul Mediului a iniiat (inca din toamna trecuta) un act normativ
(Ordonana de urgenaa nr. 114/2007 pcnruu modificarea si completarea Ordonanei de urgenaa a Guvernului nr..
195/2005 priviind protecia mediului) prin care instituia doua obligaii cheie pentru autoritile locale: sa nu schimbe
destinaia terenurilor amenajate ca spatii verzi si sa asigure creterea acestor suprafee verzi la 20 mp/locuitor,
pana in anul 2010 si la 26 mp/locuitor, pina in anul 2013.
Pentru a veni in sprijinul autoritilor pubiice de a atinge acest obiectiv, Ministerul Mediului a lansat
conform OUG 59 din 2007, aprobata prin Legea 343 din 2007 si a Ordinului 1166 din 2007 -Programul nationll de
mbuntire a calitaiii mediului prin realizarea de spatii verzi in localiti.
Avind in vedere prevederile Programului naional de mbuntire a calitii mediului prin realizarua de
spaii verzi n localiti, ce urmrete ca obiectivele generale de dezvottare i modernizaee a spaiilor verzi din
localiti s se ndeplineasa prin nfiinarea de noi parcuri, scuare i aliniamente plantate, precum i necesitile
populaiei la iniiativa si in administrarea Primriei.
Realizarea proiectului de investiii va asigura un impact pozitiv economic i social.
Prin crearea zonelor de recreere adresate n special tinerilor se ncearc meninerea in comunitate a fortei
demunca.
Prin amenajarea spaiilor verzi va spori gradul de confort al locuitorilor. De asemeni, sigurana copiilor va fi
asigurat prin crearea locurilor de joac dedicate cu echipamente care satisfac toate standardele europene n
vigoare.
innd cont de aceste elemente, necesitatea i oportunitatea investiiei devin majore.
La elaborarea documentaiei in faza Proiect Tehnic s-au avut in vedere si s-au utilizat datele culese de pe
teren.
Parcul amenajat urmeaz sa fie reamenajat ca loc de odihna si de joaca pentru copii.
Prin proiect se prevede amenajarea unui parc in localitatea Barzava, judeul Arad. Numrul de locuitori este
de 3100, astfel se realizeaz un spaiu verde amenajat de 5,56 mp/locuitor
Proiectarea, realizarea si funcionarea acestui obiectiv se vor face cu respectarea prevederilor: Ordinului
nr. 742/2004 emis de Ministerul Mediului si Gospodririi Apelor, ale Ordinului Ministrului Transporturilor,
Construciiilor si Turismului nr. 1430/2005 pentru aprobarea Nonnelor metodologice de aplicare a Legii nr. 50/1991
privind autorizarea executrii lucrrilor de construcii.
Lucrrile care se prevd a se realiza sunt urrmatoarele:
Amenajarea aleilor pietonale din dale prefabricate din beton de 6 cm grosime aezate pe o fundaie de balast de
20 cm prin intermediul unui strat de nisip pilonat de 3 cm. Aceasta structura rutiera se va incadra cu borduri de
10X30X100 aezate pe o fundataie de beton. Bordurile vor fi aezate la nivel. In sens transversal aleilor se vor
realiza cu panta de 2-2,5 % in vederea asigurrii scurgerii apelor meteorice ctre spatiile verzi.
Spatiile verzi se vor amenaja prin scarificare, mobilizare cu sapa, adaos de pamant vegetal unde este necesar si
insamantarea cu gazon. Se vor administra si ingrasaminte.
Pe ling arborescentul existent se vor complecta prin plantare toate golurile cu material arbustiv si arborescent
din flora autohton.
Crearea unor rondouri de flori intre aleeile primcipale ale parcului.
Se va amenaja un spaiu de joaca pentru copii pe o suprafaa insumata de 20X 30 m pe care se vor amplasa
(TOBOGANE, leagne, cataratoare, tiroliana etc.) care sa respecte condiiile de utilizare a acestora in sigurana de
ctre copii respectnd normele europene de sigurana si exploatare a acestora.
are o grosime de cea. 250 m i este alctuit din formaiuni lacustre i fluviatile, prezentnd o stratificaie tipic
formaiunilor din conurile de dejecie. Cuaternarul este constituit din pietriuri i bolovniuri n masa de nisipuri, cu
intercalaii de argile i prafuri argiloase.
Amplasamentul se situeaz n localitatea BARZAVA, iar alternana de strate permeabile, permit ascensiunea apei
subterane funcie de variaiile regimului precipitaiilor din zon.
Conform macrozonrii seismice, dup Normativ P100-92 - localitatea Arad se ncadreaz ntr-o zon seismic de
calcul notat cu "D" creia i corespund K=0,16; Tc=1,00.
Adncimea de nghe conform STAS 6054/77 este de 0,80 m.
Caracteristicile fizico - mecanice terenului
Pe amplasament au fost executate sondaje deschise pe fiecrae strada, stratificatia in fiecare sondaj fiind
prezentata in studiul geotehnic intocmit de de ctre S.C. GEO COTOR" SRL
Carcateristicile fizico-mecanice ale stratelor sunt urmtoarele:
- umiditatea natural w = 21%-26%;
- indicele de plasticitate Ip = 16 % - 31%;
- indicele de consisten Ic = 1,08 - 1,35;
indicele porilor e = 0,66-0,77;
greutatea volumetric natural 7=19,5-19,7kN/m3;
gradul de umiditate Sr = 0,90.
Apa subteran nu a fost interceptat pn la adncimea de investigare dar nivelul apei freatice a fost
msurata in fntnile localnicilor in jurul adncimii de 3,50 - 4,00 m. Apa freeatica nu va afecta fundaiile drumului.
Caracteristicile principale ale construciilor
Parc
alei pietonale
gazon
rondouri de flori
plantat arbuti
gard viu
693.00 mp
15451.00 mp
500.00 mp
90.00 buc
1800.00 ml
Bordurile de refugii si bordurile de trotuar vor fi realizate din beton conform prevederilor din STAS nr. 1139-87 a cror
dimensiuni trebuie sa corespunda datelor din tabelul 20.
Tipul
A
B
Mrimea
A2
B3
Limea 6+2
200
100
nlimea 4+5
300
170
Lungimea 1+5
1000;330
750; 500
I
P
I
P
300
600
300
300
600
400
Tabelul 20
Observaii
utilizat la trotuare
utilizare la drenarile spatiilor verzi incadramente
laterale, etc.
utilizate la intrri
carosabile
Caracteristicile mecanice pe care trebuie sa le indeplineasca bordurile sunt artate in tabelul 21.
Caracteristici mecanice
Rezistenta la rupere medie la incovoiere pentru tipurile A si B Kgf/cmp
Retistenta la rupere la incovoiere a unei singure epruvete de proba pentru
lungimile de 1000,750 si 500mm Kff/cmp
Rezistenta la uzura, mm max.
Rezistenta la inghet-dezghet
Tabelul 21.
Condiii de admisibilitate
40
30
1,3
la 20 cicluri inghet dezghe fara sa apar fisuri
sau stirbituri
Tabelul 22.
Condiii de admisibilitate
3
Nu se admit
Nu se admit la muchiile rotnjite, la leleialte se admit la 25% din proba
cu lungime de max.3mm si adncime de max.2mm.
Nu se admit.
A GR E G A T E
CIMENT
PIATRA
BRUTAPT.
Metode
conform
STAS
227/3-86
227/4-86
227/6-86
227/6-86
227/8-86
Frecventa incercarilor
incercarea de
ncercare nainte de
informare
utilizare
La fiecare lot
O determinare la fiecare lot
aprovizionat, da rnu mai puin de
100t pe o proba medie
O proba la la 100t sau la fiecare
siloz la care s-a depozitat lotul
aprovizionat
Doua determinri pe
siloz (sus si jos)
4606-80
O determinare pe lot
de100mc
Humus
Corpuri strine, argila in bucati,
argila adereni coninut de
carburani mica
Granulozitatea sorturilor
4606-80
4606-80
La schimbarea sursei
4606-80
Echivalentul de nisip
730-89
730-89
O determinare pe lot
delOOmc
O determinare pe lot
delOOmc
O determinare pe lot
de 50mc
-
6200/15-83
O ncercare pe un lot
de 100mc
730-89
O ncercare pe un lot
delOOmc
730-89
O ncercare pe un lot
de 100mc
Analiza chimica
790-89
APA
Materialul
OTEL
BETON
MATERIAL
DRENANT
TUBURI PVC
SAU
P.E. PT.
DRENURI
BORDURI
DE
TROTUARE
DIN BETON
0 ncercare pe un lot
delOOmc
6200/5-71
Metode
conform
STAS
-
Frecventa incercarilor
ncercarea de
ncercare inainte de
informare
utilizare
La fiecare cantitate aprovizionata
La fiecare lot aprovizionat
730-89
0 determinare pe lot
de100mc
0 determinare pe lot
delOOmc
-
Granulometrie
4606-80
0 incercare pe fiecare
lot de 500ml
1139-87
Rezistenta la incovoiere
1139-87
0 incercare pe fiecare
lot de 500ml
Pichetarea lucrrilor
Pichetarea lucrrilor consta in materializarea axei si limitele fundaiilor sau a amprizelor lucrrilor, in funcie de
natura acestora, legate de axul pichetat al drumului, precum si de implementarea unor repere de
nivelment in imediata apropiere a lucrrilor.
Pichetarea se face de ctre antreprenor pe baza planurilor de execuie, pe care le va respecta intocmai si se
aproba de ctre diriginte consemnandu-se in registrul de antier.
Execuia spaturilor
1.Spaturile pentru fundaii vor fi executate conform desenelor de execuie care vor fi vizate"Bun pentru execuie".
Ele vor fi duse pana la cota stabilita de diriginte in timpul execuiei lucrrilor.
2.Sapaturiie pentru anuri si rigole vor fi executate cu respectarea stricta a cotei, pantei si a profilului din planele
cu detalii de execuie (limea fundului, inaltimea si inclinarea taluzelor), precum si a amplasamentului acestora
fata de axul drumului sau de muchia taluzelor in cazul anurilor de garda.
3.Sapaturiie pentru drenuri si canalizri vor fi executate cu respectarea stricta a limii transeei, a inclinarii taluzelor,
a cotei si pantei precizate in planele de execuie.
4.SapaturiIe vor fi executate pe cat posibil pe uscat. Daca este cazul de epuismente acestea cad in sarcina
antreprenorului in limitele stabilite prin caietul de sarcini speciale.
5.Pamantul rezultat din sapatura va fi evacuat si pus in depozitul stabilit de diriginte la o distanta, care nu va putea
depasi 1km dect in cazul unor prevederi in acest sens in caietul de prescripii speciale.
6.In cazul canalizrilor, daca este nevoie de sprijiniri, antreprenorul le va executa pentru a evita ebulmentele si a
asigura securitatea personalului realiznd susineri joantive sau cu interspatii, in funcie de natura
terenurilor, care insa nu pot depasi dublul limii medii a elementelor de susinere.
7.Pamantul pentru umplerea transeelor va fi curat de pietre a cror dimensiune depete 15cm.
Aceste umpluturi vor fi metodic compactate, grosimea maxima a fiecrui strat elementar nu va depasi
dupa tasare 20cm. Densitatea uscata a rambleului va trebui sa ating 95% din densitatea optima uscata, Proctor
Normal.
COMPOZIIA SI UTILIZAREA MORTARELOR SI A BETOANELOR
Compoziia si utilizarea mortarelor
1 .Mortarele vor avea urmtoarea compoziie si intrebuintare.
Mortar M50: Destinat zidriilor si pereurilor din piatra bruta sau bolovani avnd un dozaj de
30kg ciment la mc de nisip.
Mortar M100: Destinat tencuielilor de ciment sclivisit, rosturilor de zidarii de piatra sau
prefabricate umplerii rosturilor tuburilor de canalizare avnd un dozaj de 400kg ciment M30 sau Pa35
la mc de nisip.
Prepararea mortarelor de ciment
1.Pentru dozarea compoziiei mortarului, nisipul este msurat in ladite sau in roabe a cror capacitate prezint un
raport simplu cu numrul de saci de liant de folosit.
2.Mortarul este preparat manual, amestecul nisip si ciment se face la uscat, pe o suprafaa plana si orizontala din
scnduri sau panouri metalice pana la omogenizare perfecta. Se adaug atunci, in mod progresiv, cu o
stropitoare, mestecnd cu lopata, cantitatea de apa strict necesara. Amestecarea continua, pana cand
mortarul devine perfect omogen.
In toate cazurile mortarul trebuie sa fie foarte bine amestecat pentru ca, frmntat cu mana, sa formeze
un bulgare uor umezit ce nu curge intre degete. Pentru anumite folosine, ca mortare pentru protecii, pentru
matari, s.a., delegatul beneficiarului poate sa accepte si alte consistente.
3.Mortarul trebuie sa fie folosit imediat dupa prepararea lui. Orice mortar care se va usca va incepe sa faca priza
trebuie sa fie aruncat si nu va trebui niciodat amestecat cu mortarul proaspt.
Clasificarea si utilizarea betoanelor.
Clasificarea dupa rezistenta a betoanelor este indicata in tabelul nr.24 in care sunt indicate rezistentele pe
care trebuie sa le ateste aceste betoane, precum si consumurile minime de ciment.
Tabelul 24
Clasa betonului
Marca betonului
BC3.5
BC5
BC7.5
BC10
B50
B75
B100
B150
BC15
BC20
B200
B250
Densitatea betonului
Rezistenta
caracteristica R b
K N/mm2
3,5
5
7,5
10,0
Beton de umplutura
Brton in fundaii masive
Beton in fundaii sau elevaii
Beton simplu in elevaii si beton slab
armat
Beton armat
Beton armat prefabricat
15,0
20,0
Cantitatea
minima de
ciment mc.
115
150
180
240
300
350
Compoziia betoanelor
1.Compoziia betoanelor este definita de proporia in volume a diverselor categorii de agregate uscate, greutatea
liantului pentru un metru cub de beton gata executat si volumul apei. Daca caietul de sarcini speciale
prevede proporiile agregatelor trebuie sa fie determinate in greutate.
Cantitile necesare pe fiecare component al betonului vor fi determinate inainte de a incepe prepararea
acestuia de ctre antreprenor:
fie printr-un studiu de laborator pentru betoane de clasa Bc7,5;
fie prin comparaii cu compoziii deja folosite, cu materiale identice, daca dirigintele accepta.
In aceste doua cazuri, antreprenorul trebuie sa prezinte dirigintelui pentru acceptare, intr-un termen de
minimum 15 zile inainte de data prevzuta pentru inceperea lucrrilor de betoane, studiul compoziiei si justificrile
necesare.
2.La stabilirea compoziiei betonului se va tine seama de prevederile "Normativului pentru executarea lucrrilor din
beton si beton armat C.140", lund in considerare:
dozajul minim de ciment, conform tabelului 24;
lucrabilitatea betonului care trebuie asigurat, conform tabelului 25;
cantitatea orientativa de apa de amestecare, conform tabelului 26;
rezistentele minime ale betonului ce trebuiesc asigurate, conform tabelului 28.
Tabelul 25
Nr. cit
CLASA BETONULUI
Bc3,5
...
...
Bc7,5 Bc10
Bc25
Mijloc de
transport
basculante
Lucra bilitate
Notari
Tasare CM
L2
3+1
autoagitator
L3
8+2
autoagitator
L4
12+2
3.Limitele domeniului de granulozitate pentru diferitele clase de betoane sunt artate in tabelul 27.
Tabelul 26
-ITATE
L4
200
Tabelul 27
Agregat
Limite
02
1
A. PENTRU BETOANE DE CLASA <Bc7,5
0-31 max.
10
25
min.
2
18
0-40 max.
10
28
min.
2
16
0-70 max.
8
18
min.
1
6
B. PENTRU BETOANE DE CLASA Bc15
0-31 max.
8
22
min.
1
14
0-40 max.
8
20
min.
1
12
0-70 max.
8
18
mm.
1
6
C. PENTRU BETOANE DE CLASA >Bc20
0-31 max.
7
18
min.
1
10
0-40 max.
6
16
min.
1
8
40
71
42
32
38
28
32
13
60
50
52
42
45
22
80
70
74
64
16
38
70
50
100
95
90
82
77
57
100
95
84
68
100
95
37
27
33
23
32
13
55
45
47
37
45
22
76
66
69
59
61
38
70
50
100
95
88
80
77
57
100
95
84
68
100
95
32
22
28
18
50
40
42
32
72
62
64
54
100
95
86
78
100
95
BC10
11,7
18
Bc22,5
20,8
32,0
3.6.
Rostuire ulterioara compactrii
Dup compactare se completeaz cu nisip rosturile necesare, in vederea colmatarii finale ale acestora. Operaia se
execut prin mprastieri succesive, repetate.
3.7.
Udarea suprafeei
Dupa compactare i colmatarea final a rosturilor cu nisip, suprafaa se ud cu un furtun de gradina
ATENTE: Curirea finala prin maturare a suprafejei se va efectua dup un interval de cteva zile! Pozarea fiecrei
pavele se va face cu atenie i ngrijire, astfel nct montajul s se fac fr deranjarea din poziie sau cota a
pavelelor adiacente deja montate!
Ritmul de montaj va fi adaptat astfel nct s nu se monteze pavele prin forare sau tensionarea elementelor
adiacente! Este strict necesar respectarea ordinii de montaj, pe tipo-dimesniuni i culori, conform proiectului!
Montajul se va executa n cadrul aceleiai etape cu pavele din cel puin trei palei diferii, pentru uniformizarea de
culoare a suprafeei in execuie!
Pavajul nu va fi supus altor ncrcri n afara trecerii pavatorului i a utilajelor sale de execuie strict necesare
(exclusiv trafic auto) pn la definitivarea compactrii finale i colmatarii de completare a rosturilor!
n consecina organizarea de antier va ine seama de ordinea operaiunilor pe suprafee (fronturi) de lucru, pentru
fluidizarea aprovizionrii i operaiunilor de execuie.
Executarea lucrrilor pe timp friguros
Fixarea n nisip i vibrarea pavelelor se face pe timp uscat, iar pentru rostuire se va folosi numai nisip uscat.
Fundaiile bordurilor se vor executa la temperatura de peste + 5C, fiind interzis execuia lor pe timp de ploaie sau
burnia.
Executarea lucrrilor pe timp friguros se va face n conformitate cu prevederile din "Normaiivul pentru realizarea pe
timp friguros a lucrrilor de construcii i instalaii aferente" indicativ C16 - 84.
Controlul calitii la recepia lucrrilor
Se va verifica:
existenta i completitudinea certificatelor de calitate pentru pavelele sosite pe antier;
corespondenta dintre proiect, detalii i punerea n oper;
asamblarea corect a elementelor componente;
existenta i traseul corect al pantelor de scurgerea a apelor de ploaie; ,
dac s-a realizat umplerea uniform a rosturilor cu nisip fin;
dac sunt pavele sparte sau tirbite.
Defeciunile constatate se vor meniona n procese verbale i vor fi remediate. Msuri de ntreinere i exploatare
Beneficiarul, pe tot parcursul exploatrii, trebuie s:
verifice vizual starea pavajelor;
protejeze pavajul de substane chimice (clor, acizi, sruri);
foloseasc pentru deszpezire unelte sau utilaje cu lame metalice. 5.MASURTOARE SI DECONTARE
Pavajele se msoar i se deconteaz la metru ptrat suprafaa real executata. . Bordurile puse n
oper se msoar la metru liniar real executat.
n cazul n care arbutii, care se replanteaz cu tot cu pmntul din jurul rdcinilor i care sunt inui n mpletituri
din fibre naturale, este recomandabil ca pe fundul gropii spate s se aeze un strat de nisip fin i apoi s se
decupeze impletitura respectiva, dnd posibilitatea rdcinilor s se dezvolte corespunztor.
Transportul materialului vegetal in folie de plastic
Pentru meninerea corespunztoare a pmntului in jurul rdcinilor se utilizeaz o folie de plastic perforat care,
in momentul plantatului, se ndeprteaz.
Tot o alternativa la transportul i uneori creterea arbutilor este i cea in care se utilizeaz plasele textile. n
momentul ajungerii la locul de plantre aceasta se indeprteaza.
Pentru unii arbuti sau arbori, sensibili, crescui in condiii speciale de climatizare se utilizeaz ghivecele mari de
lemn, demontabile. Dup atingerea stadiului de dezvoltare i in momentul in care trebuie replantaiti la locul final,
acetia se transporta pn la destinaie dup care se detaeaz fundul ghiveciului i se demonteaz acesta,
arbustul respectiv fiind introdus in sol cu tot cu pmntul care a luat forma ghiveciului.
Plantatul arborilor
Se execut individual, dup ce s-a spat, in prealabil, o groapa, in care s-a introdus pmnt special, pentru a
asigura o dezvoltare mai rapid a sistemului radicular al acestuia.
Groapa se poate spa att manual ct i mecanizat, utiliznd, in acest ultim caz, burghie de spat, al cror
diametru de spare depinde de mrimea arborelui preluat din pepiniere.
Anumite metode de plantat se refer la replantatul unor arbori dezvoltai corect, cu coronament i sistem radicular
puternic dezvoltat. Aceste metode implic o dezrdcinare a arborelui cu tot cu sistemul radicular i cu pmntul in
care s-au dezvoltat rdcinile, o mpachetare a acestora in plase speciale textile, o ncrcare intr-un mijloc de
transport i o aezare in groapa de pe noua locaie. Datorit faptului c arborele este masiv, se utilizeaz de cele
mai multe ori macarale puternice pentru, incrcarea si descrcarea acestora.
Pn la refacerea i prinderea sistemului radicular, n foarte multe cazuri, arborii sunt ajutai s stea in poziie
verticala, utiliznd diverse metode, dintre care menionm cea cu suport de lemn inclinat i colier de prindere, cu
ancore metalice sau, in cazul arborilor tineri i foarte tineri, cu suport de lemn montat vertical lng trunchiul
acestuia. Metodele de susinere a arborilor sunt:
- cu suport lemons i colier de susinere ;
- cu ancore metalice;
- cu suport lemnons vertical i colier de susinere
Gazonarea
Este foarte importanta achiziia de semine de gazon de o calitate foarte bun. Seminele de calitate
superioar sunt, probabil, cele mai scumpe semine disponibile pe piaa. Totui, costul seminelor este
nesemnificativ comparativ cu costul de ntreinere a terenului in urmtorii 20 de ani de viata.
Compoziia de gazon recomandata a se utiliza este:
2% Achillea millefoiium
10%Festuca rubra tricophylla
10%Festuca rubra rubra
40% Lolium perene
38%Poa pratensis
Cea mai bun perioad pentru insmantare este sfritul verii - nceputul toamnei. O umiditate adecvat
in sol, un sol cald i o presiune sczut din punct de vedere al buruienilor vor permite seminelor o dezvoltare
optima. Perioada 15 august -15 septembrie este perioada optim pentru nsmantarea parcului. Este important de
semnat ct mai devreme in acesta perioada. Chiar i cnd se seamn n acest interval, ntrzierea cu o luna a
lucrrilor poate conduce la o ntrziere cu 2 - 4 sptmni a maturizrii gazonului. Semnarea in primvara este
posibila, dar cu rezultate mult mai slabe dect cea din toamna. Terenul care urmeaz s se gazoneze trebuie
eliberat de vegetaia concurenta existent ( buruieni, iarb, rdcini) precum i de resturi de materiale de
construcii sau piatra. Solul curat trebuie s fie mruntit prin frezare, fertilizat, nivelat i tvalugit uor pentru a
evita lsarea terenului ulterior. Insamintarea se poate face manual sau mecanizat cu 30g/mp saminta amestec.
4. MATERIALE SI ECHIPAMENTE UTILIZATE. VERIFICAREA CALITII. LIVRARE, MANIPULARE,
DEPOZITARE
Copaci, arbuti, puieti. Calitatea plantelor.
Plantele vor fi de calitate superioara, crescute in pepiniera, reprezentative pentru soiul lor i varieti.
Trebuie s aib ramuri moderat sau normal dezvoltate, cu rdcini viguroase. Plantele nu trebuie s fie cu insecte,
boli, arsuri de soare, noduri, cioturi sau alte defecte. Nu vor fi acceptate plantele fragile, slabe. Copacii vor fi lipsii
de ramuri pe cel mult jumtate din partea inferioar a tulpinii; vor avea un singur trunchi, si vor fi bine inrmuriti i
drepi. Aceast cerina se refer la soiurile generale, dar unele varieti, care au alt caracteristica de cretere, vor
fi acceptate. Plantele trebuie s fie exact cum este menionat pe eticheta, nlocuirea cu plante de aceeai calitate,
tip i mrime va fi aprobat de beneficiar far nici o schimbare la preul pe bucat in cazul in care materialul
acceptabil din varietatea specificata nu este disponibil. Acest lucru se va permite doar in urma unei cereri scrise i
a propunerii de nlocuire de la beneficiar cu 30 de zile inainte de data planificat pentru plantare. Oricnd este
folosit cuvntul "specimen", se va face referire la copaci, care sunt simetrici, grei i plini de ramuri. Cand se cer mai
muli, toti trebuie s fie uniformi ca mrime i forma.
Msurarea dimensiunilor
Rdcina.
Rdcina plantelor va fi suficienta pentru a asigura creterea plantelor. NU se accepta plante cu rdcina
dezgolit pentru a se asigura succesul plantaiei. Plante crescute in recipient.
Plantele crescute in recipient vor fi bine inrdcinate i stabile in vasul in care se dezvolta. Acestea au
crescut destul de mult timp in recipient pentru ca rdcina s ina pmntul cnd sunt scoase din vas, dar nu
suficient de mult ct s fie inepenite in vas. Mrimea recipientului nu va fi mai mic dect 75% din volumul baloilor
(rdcinii cu pmnt). Recipientele vor fi stabile i nu vor fi deteriorate ca s cauzeze ruperea rdcinii in timpul
operaiunii de plantare.
Plante cu rdcina in pmnt i nvelit in sac de pnz.
Plantele trebuie s fie cu pmnt la rdcin i invelite in saci de pnz, ele vor fi scoase cu o cantitate
suficient de pmnt in mod egal pe toat rdcina pentru a asigura creterea. Pnza de iut ce nvelete rdcina
va fi suficient pentru a cuprinde toat rdcina, in funcie de soi. Baloii vor fi pregtii intr-o manier profesionala
i vor fi bine ambalai. Sacul de pnza i sfoara se vor descompune dup plantare. Dac balotul de pmnt
depete 1 mc, acesta va fi asigurat cu o plas de srma. n legtur cu nlimea i diametrul trunchiului
plantelor, diametrul de la partea de sus a balotiilor trebuie s fie egal sau mai mare dect mrimea minim dat in
tabelul 1. Se inelege c dimensiunile baloilor sunt minime, i vor fi acceptate la nlimea corespunztoare i
diametrul trunchiului plantelor. Acolo unde tipurile de sol, condiiile climatice, rrirea rdcinilor sau transplantarea
au fcut s rezulte rdcini mai groase de 13 mm ce depesc diametrul minim al balotului, diametrul acestuia
trebuie mrit in aa fel inct s nu fie tiate rdcinile mai groase de 13 mm, excepie fcnd rdcinile pivotante,
Not: Pentru limitele de mai sus ale diferitelor dimensiuni, mrimile minime ale baloilor trebuie s fie
mrite in mod proporional pentru a ajunge la limitele cele mai mici ale baloilor din urmtoarea
clasificare: Baloi cu diametrul mai mic dect 500 mm - nlimea s fie de cel puin 75% din
diametru.
- Baloii cu diametre de 500-750 mm inel. - nlimea s fie de cel puin 66% 2/3 din diametru.
Baloii cu diametrul de 775 mm -1,2 m (31-48 inci) inel. - nlimea s fie de cel puin 60% din
diametru.
Verificarea plantei
Verificarea plantei va fi fcut de ctre beneficiar, sau de ctre un reprezentant autorizat, oricnd o astfel
de examinare este considerat practica, i trebuie fcut pe terenul (sau in depozitele) pepinierei care furnizeaz
plantele. Aprobarea materialului la o astfel de examinare nu trebuie neleas ca acceptarea acestuia. Acceptarea
final se va face in momentul in care planta este intr-o condiie sntoas de cretere. Cu privire la verificarea
plantelor de boli i infestare cu insecte, fiecare livrare va fi nsoit de un certificat de verificare, iar la sosire acest
certificat va fi aprobat.
Livrarea
Fiecare soi sau varietate vor fi manevrate i mpachetate in maniera aprobat pentru acea planta, lund in
considerare solul i condiiile climatice din perioada i locul de scoatere a plantelor, i de perioada ce va trece pe
timpul transportului i livrrii. Se vor lua toate msurile de precauie care se obinuiesc in practica unei bune
comercializri pentru a asigura livrarea plantelor in bune condiii.
Plantele vor fi impachetate i acoperite pentru a asigura o protecie adecvat mpotriva deteriorrii din
timpul transportului. Rdcinile dezgolite ale plantelor vor fi protejate cu paie umede sau cu un alt material potrivit
pentru a asigura livrarea plantelor la destinaie cu rdcinile umede. Cnd transportul este fcut cu un vehicul
acoperit, acesta va fi ventilat pentru a preveni orice "incingere" in timpul transportului. Dac Beneficiarul nu solicit
altfel, doar un numr reprezentativ de arbuti, rsaduri sau alte plante trebuie s fie etichetate. Toate celelalte
stocuri furnizate trebuie s fie etichetate clar cu numele i destinaia corespunztoare.
Pmnt vegetal i ngrminte.
Pmntul vegetal va fi un sol argilos din orizontul A al profilelor de sol din solurile locale. Trebuie s aib
un coninut organic intre 1 i 10%. Va fi relativ eliberat de rdcinile mari, bee, buruieni, arboreli, sau pietre cu
diametrul mai mare de 25 mm, sau de alte gunoaie i deeuri. Cel puin 90% trebuie s treac prin sit de 2,00 mm
i pH-ul trebuie s fie ntre 5.0 i 8.0. Pmntul vegetal trebuie s poat susine i favoriza germinaia vegetaiei.
ngrmntul va fi un descompus al resturilor organice produs n instalaii specializate nregistrate, ngrasamintele
nu trebuie s conin cioburi de sticl sau metale. Orice material din plastic sau alt material confecionat de om nu
va fi mai mare de 4 mm i va fi mai puin de 1% din greutatea uscat total a ngrmintelor. ngrasamintele vor
ajuta creterea i dezvoltarea vegetaiei. Transport
n timpul transportului, contractorul va avea grij s previn ruperea i uscarea plantelor. La sosirea la
locul lucrrii sau la depozit, plantele vor fi verificate dac au fost transportate corect. Dac rdcinile sunt uscate,
ramurile mari sunt rupte, bulgrii de pmnt sunt desprini sau pri din scoara sunt rupte, Beneficiarul poate
respinge copacii rupi. Cnd un copac a fost respins, contractorul l va ndeprta de urgenta din locul lucrrii i l va
nlocui.
Depozitare temporara
Nici o plant nu trebuie s rmn n depozitul temporar pe timpul verii. Plantele livrate pentru
proiect care nu trebuie plantate imediat vor fi protejate n urmtorul mod:
(a) Plante cu rdcina dezgolita.
Plantele pot rmne pe antier doar 24 de ore nainte de a fi plantate sau mutate n depozit. n timpul perioadei
de 24 de ore contractorul trebuie s continue s aib grij s previn ruperea i ofilirea plantelor. Rdcinile
plantelor ce vor fi plasate n depozit vor fi mai nti acoperite cu o past din pmnt vegetal i ap. Plantele vor
fi apoi protejate i pstrate umede, cu rdcinile nnoroite sau prin aezarea plantei ntr-un depozit rcoros i
umed.
(b) Plantele cu rdcina acoperit de pmnt i nvelit n sac de pnz i plantele crescute n recipiente. Plantele
pot rmne pe antier doar 72 de ore nainte de a fi plantate sau duse n depozit. Plantele cu rdcina
acoperita de pmnt i nvelit n sac de pnz vor fi pstrate umede i vor fi bine ngrijite. Pentru a preveni
ofilirea sau nghearea, vor fi depozitate ori ntr-o cldire cu condiii de rcoare i umiditate sau n grup compact
cu rdcinile nvelite i separate de un material de protecie potrivit astfel nct s fie complet acoperite.
Timpul plantarii
Exceptnd pe cele crescute n containere plantele trebuie s fie inactive n momentul livrrii la depozit sau
la amplasament.
Scoaterea plantelor din pepiniera
Plantele nu trebuie s fie scoase din pmnt pn cnd contractorul nu este gata s le transporte din
locul original la locul lucrrii sau n depozitul aprobat. Timpul maxim dintre spare i ncrcare pentru livrare pe
antier sau plasarea n depozitul aprobat va fi de 4 zile pentru plantele cu rdcina acoperit de pmnt i nvelit
n saci i o zi pentru plantele cu rdcina dezgolita. Acestea trebuie scoase cu grija, pentru a, evita ruperea
plantelor sau pierderea sau deteriorarea rdcinilor, se va acorda o atenie deosebit rdcinilor fibroase. Imediat
dup scoatere, rdcinile vor fi protejate mpotriva uscrii si inghetarii. Plantele cu rdcina dezgolit vor fi scoase
doar cnd temperatura aerului va depasi 2C.
Curarea plantelor
Curarea se va face de ctre un specialist in arbori. Retezarea ramurilor va fi fcut in aa manier incat
s se pstreze ritmul de cretere natural al fiecrei plante. Capetele rdcinilor rupte i deteriorate de 6 mm sau
mai mari, vor fi retezate cu o tietur curata, indeprtnd doar partea deteriorata. Vor fi ndeprtate toate crengile
rupte, cioturile i tieturile greite de la retezrile de crengi anterioare.
(a) Copaci cu frunze cztoare.
Retezarea crengilor va consta in rrirea rmurelelor aa cum indic obiceiul de cretere al diferitelor soiuri de
copaci.
(b) Arbuti cu frunze cztoare.
n general, arbutii vor fi tiai de la jumtate. Arbutii care cresc greu sau nu dau lstari, vor fi curai de ramuri in
acelai fel ca i copacii umbroi cu frunze cztoare.
4. VERIFICAREA CALITII LUCRRII
Perioada de instalare
Inspectarea pentru constatarea ncheierii cu succes a plantarilor se va face in timpul lunii septembrie din
fiecare an. Pentru acceptarea la inspecie, contractorul trebuie s primeasc o certificare scris de la beneficiar in
care sa se menioneze faptul c toate plantele au fost la loc i ntr-o stare sntoas pe 1 iunie sau nainte de
aceast dat din anul inspeciei. Pentru a fi acceptata, planta trebuie s fie ntr-o condiie sntoasa,
reprezentativa a soiului sau. Nici o poriune a lucrrii nu va fi inspectat pn cnd toat lucrarea nu va fi
terminata.
Aceast ntrziere in verificarea i recepia plantelor nu va ntrzia acceptarea proiectului i plata final
dac contractorul furnizeaz beneficiarului un contract de garanie cu toat valoarea plantelor menionate in
contract. Garania se va face nainte de recepia i plata final a articolelor in afar de plante i vor fi in plin fora i
efect pn la verificarea final i recepia plantelor. Beneficiarul isi va asuma responsabilitatea pentru toate plantele
gsite in stare satisfctoare la verificare pentru ncheierea cu success a perioadei de plantare. Plantele care nu
ndeplinesc cerinele pentru recepie vor fi nlocuite de contractor pe cheltuiala proprie dup data verificrii i
nainte de 30 noiembrie. Plantele menionate pentru plantarea numai primvara se vor planta inainte de 30 aprilie.
Datele de mai sus vor putea fi schimbate cu acordul beneficiarului doar dac condiiile de vreme extreme sau alte
circumstanee o vor impune. Cnd nlocuirile sunt terminate, contractorul va plivi i va cultiva intreaga lucrare.
Contractorul va indeprta imediat de pe antier orice plant uscata. n timpul plantrii de primvara sau toamn,
contractorului nu i se va permite s ncheie operaiunea pn cnd toate plantele nu sunt intr-o stare bun. Toate
plantele care se usuc in 15 zile dup plantare vor fi nlocuite i se va considera c sunt parte din plantarea
original i vor fi supuse la cerinele perioadei de fixare.
Ingrijirea plantelor
n timpul perioadei de fixare, Contractorul va avea grij de plante inclusiv plivirea, udarea, ajustarea
legturilor, repararea recipientelor de apa sau alte lucrri care sunt necesare pentru a menine sntatea i
aparena satisfctoare plantrilor.
Toate cerinele pentru ngrijirea corect in timpul perioadei de fixare se vor considera ca parte a costului
contractului i se vor face la 5 zile de la informarea de ctre beneficiar.
a) n timpul perioadei de fixare, se va uda in plus mcar o dat la fiecare 30 de zile n timpul lunii mai pn
in decembrie. Apa va fi aplicat la fiecare plant in parte in aa fel inct groapa in care este sdit planta s fie
saturat far a se revrsa in afar pmntului. Udarea plantelor in spaiul plantarii se va face in aa fel inct toate
gropile in care sunt sdite plantele s fie saturate uniform fr a permite apei s se reverse dincolo de marginea
suprafeei. Contractorul nu va fi absolvit de responsabilitatea pentru plantele care sunt nesatisfacatoare din cauza
lipsei de ap.
(b) n timpul perioadei de fixare, buruienile i iarba care vor crete vor fi ndeprtate din apropierea
copacilor i din zona in care plantele sunt protejate. Plivirea se va face de dou ori pe lun din aprilie pn n
septembrie. Contractorul nu va fi absolvit de responsabilitatea pentru plantele nesatisfacatoare din cauza
buruienilor.
Plivirea se face prin ndeprtarea buruienilor i a ierbii cu tot cu rdcinile care au crescut. Protecia
indeprtat prin plivire va fi pus la loc. Rmiele, care rezult din aceast operaiune, trebuie ndeprtate la
sfritul fiecrei zile.
Ghid pentru ntreinerea plantelor si a gazonului
Acest caiet de sarcini cuprinde specificaiile pentru ntreinerea plantelor i a gazonului.
NTREINEREA GAZONULUI
- udarea corect duce la un gazon atrgtor i stabil.
- sursa de apa trebuie sa se afle n apropierea gazonului si sa aib o buna calitate a apei.
- frecventa udrilor depinde n mare parte de cantitatea de ploaie i de evaporarea apei din
sol.
UDAREA GAZONULUI PANA LA NFIINARE
pentru germinarea seminelor de gazon este necesara meninerea permanenta a umiditii solului, regula
pentru udarea gazonului la infiintare nu consta in numrul de udri ci in meninerea solului umed la
suprafaa in permanenta, apa trebuind sa penetreze pana la 10 cm sub strataul superior de sol.
udarea se va face cu asperosare cu jet fin, n ploaie, pentru ca presiunea exercitata de apa sa nu
ndeprteze seminele de pe suprafaa.
udarea se va face pn cand solul "nu mai cere apa" dar nu este permisa bltirea apei la suprafaa.
se va evita clcarea suprafeei gazonate pn la nfiinarea gazonului altfel se vor forma goluri i
denivelri n gazon precum i suprafee unde apa va blti. UDAREA GAZONULUI PUPA NFIINARE
udarea se va face astfel inct apa sa penetreze pn la 10 cm n stratul superior de sol.
nu udai daca ploua regulat.
o data ia 2-3 zile n perioadele mai puin secetoase.
Pmnturile care se vor folosi la realizarea straturilor de protecie a rambleurilor erodabile trebuie s aib
calitile pmnturilor care se admit la realizarea rambleurilor, fiind excluse nisipurile i pietriurile aluvionare.
Aceste pmnturi nu trebuie s aib elemente cu dimensiuni mai mari de 100mm.
EXECUTAREA TERASAMENTELOR PICHETAJUL LUCRRILOR
De regula, la pichetarea axei traseului sunt materializate pe teren toate punctele importante ale traseului
prin pichei cu martori, iar vrfurile de unghi prin borne de beton legai de reperi amplasai in afara amprizei
drumului. Pichetajul este nsoit i de o reea de reperi de nivelment stabili, din borne de beton, amplasai n afara
zonei drumului, cel puin cte doi reperi pe km. Materializarea lui urmeaz s se fac la nceperea lucrrilor de
execuie pe baza planului de situaie, a listei cu coordonatele pentru vrfurile de unghi i a reperilor de pe teren.
nainte de nceperea lucrrilor de terasamente contractorul, pe cheltuiala sa, trece Ia restabilirea i completarea
pichetajului sau la executarea pichetajului complet nou. n ambele cazuri trebuie s se fac o pichetare detaliat a
profilurilor transversale, Ia o distana maxim ntre acestea de 30m n aliniament i de 20m n curbe. Picheii
implantaiti n cadrul pichetajului complementar vor fi legai, n plan i n profil n lung, de aceeai reperi ca i pichetii
din pichetajul iniial.
Odat cu definitivarea pichetajului, n afar de axa drumului, contractorul va materializa prin tarui i
abloane urmtoarele:
- nlimea umpluturii sau adncimea spturii n ax, de-a lungul axului drumului;
- punctele de intersecie ale taluzurilor cu terenul natural (ampriza; nclinarea taluzelor)
Contractorul este rspunztor de buna conservare a tuturor pichetilori reperilor i are obligaia de a-i
restabili sau de a-i reamplasa dac este necesar. n caz de nevoie, scoaterea lor n afara amprizei lucrrilor este
efectuata de ctre contractor, pe cheltuiala i rspunderea sa, dar numai cu aprobarea scris a beneficiarului, cu
notificare cu cel puin 24 ore n devans.
Cu ocazia efecturii pichetajului vor fi identificate i toate instalaiile subterane i aeriene, aflate n ampriza
lucrrilor n vederea mutrii sau protejrii acestora. Lucrri pregtitoare
nainte de nceperea lucrrilor de terasamente se execut urmtoarele lucrri
pregtitoare n limita zonei de propriate: defriri;
- curirea terenului de resturi vegetale i buruieni;
- decaparea i depozitarea pmntului vegetal;
- asanarea zonei drumului prin ndeprtarea apelor de
suprafaa i adncime; demolarea construciilor existente;
Contractorul trebuie s execute n mod obligatoriu tierea arborilor, pomilor i arbutilor, s scoat
rdcinile i buturugile, inclusiv transportul materialului lemnos rezultat, n caz c este necesar, n conformitate cu
legislaia n vigoare. Scoaterea buturugilor i rdcinilor se face obligatoriu la rambleuri cu nlime mai mic de 2
m precum i la debleuri.
Curirea terenului de frunze, crengi, iarb i buruieni i alte materiale se face pe ntreaga suprafaa a
amprizei. Decaparea pmntului vegetal se face pe intreaga suprafaa a amprizei drumului i a gropilor de
mprumut. Pmntul decapat i orice alte pmnturi care sunt improprii pentru umpluturi vor fi transportate si
depuse n depozite definitive, evitnd orice amestec sau impurificare a terasamentelor drumului.
Pmntul vegetal va fi pus n depozite provizorii, n vederea reutilizarii.
Pe poriunile de drum unde apele superficiale se pot scurge spre rambleul sau debleul drumului, acestea
trebuie dirijate prin anuri de gard care s colecteze i s evacueze apa n afara amprizei drumului. n general,
dac se impune, se vor executa lucrri de colectare, drenare i evacuare a apelor din ampriza drumului.
Demolrile construciilor existente vor fi executate pn la adncimea de 1,00m sub nivelul platformei
terasamentelor. Materialele provenite din demolare vor fi strnse cu grij, pentru a fi reutilizate conform indicaiilor
precizate n caietele de sarcini speciale sau n lipsa acestora, vor fi evacuate n groapa public cea mai apropiata,
transportul fiind n sarcina contractorului. Toate golurile ca: puuri, pivnie, excavaii, gropi rezultate dup scoaterea
buturugilor i rdcinilor, etc. vor fi umplute cu pmnt bun pentru umplutur i compactate pentru a obine gradul
de compactare, conform prevederilor prezentului caiet de sarcini.
Contractorul nu va trece la execuia terasamentelor nainte ca beneficiarul s constate i s accepte
execuia lucrrilor pregtitoare enumerate n prezentul capitol. Aceast acceptare trebuie s fie in mod obligatoriu
menionata n registrul de antier.
Micarea pmntului
Micarea terasamentelor se efectueaz prin utilizarea pmntului provenit din spturi, n profilurile cu
umplutur ale proiectului. La nceputul lucrrilor, contractorul trebuie s prezinte consultantului spre aprobare, o
diagrama a cantitilor ce se vor transporta (inclusiv un tabel de micare a terasamentelor), precum i toate
informaiile cu privire la mutarea terasamentelor (utilaje de transport, distante). Excedentul de sptura i
pmnturile din debleuri care sunt improprii realizrii rambleurilor, precum i pmntul din patul drumului din zonele
de debleu care trebuie nlocuite, vor fi transportate n depozite definitive. Necesarul de pmnt care nu poate fi
asigurat din debleuri, va proveni din gropi de mprumunt. Recurgerea la debleuri i rambleuri n afara profilului din
proiect, sub forma de supralrgire, trebuie s fie supus aprobrii beneficiarului. Dac, n cursul execuiei lucrrilor,
natura pmnturilor provenite din debleuri i gropi de mprumut este incompatibil cu prescripiile prezentului caiet
de sarcini i ale caietului de sarcini speciale, sau ale standardelor i normativelor tehnice n vigoare, privind
calitatea i condiiile de execuie a rambleurilor, contractorul trebuie s informeze beneficiarul i s-i supun spre
aprobare propunerea de modificare a provenienei pmntului pentru umplutura, pe baz de msurtori i teste de
laborator, demonstrnd existena real a materialelor i evaluarea cantitilor de pmnt ce se vor exploata.
La lucrrile importante, dac beneficiarul consider necesar, poate preciza, completa sau modifica
prevederile prezentului caiet de sarcini. n acest caz, contractorul poate ntocmi, n cadrul unui caiet de sarcini
speciale, "Tabloul de corespondent a pmntului" prin care se definete destinaia fiecrei naturi a pmntului
provenit din debleuri sau gropi de mprumut.
Tranportul pmntului se face pe baza unui plan ntocmtt de contractor, "Tabelul de micare a pmntului"
care definete n spaiu micrile i localizarea final a fiecrei cantiti izolate de pmnt din debleu sau din
groapa de mprumut. El ine cont de "Tabloul de corespondent a pmntului" stabilit de beneficiar, dac acesta
exist, ca i de punctele de trecere obligatorii ale itinerariului de transport i de prescripiiile caietului de sarcini
speciale. Acest plan este supus aprobrii beneficiarului n termen de 30 de zile de la notificarea ordinului de
nceperea lucrrilor.
Gropi de mprumut i depozite de pmnt
n cazul n care gropile de mprumut i depozitele de pmnt nu sunt impuse prin proiect sau n caietul de
sarcini special, alegerea acestora o va face contractorul, cu acordul beneficiarului. Acest acord va trebui s fie
solicitat cu minimum opt zile nainte de nceperea exploatrii gropilor de mprumut sau a depozitelor. Dac
beneficiarul consider c este necesar, cererea trebuie s fie nsoit de:
un raport privind calitatea pmntului din gropile de mprumut alese, n spiritul prevederilor din
prezentul caiet de sarcini, cheltuielile pentru sondajele i analizele de laborator executate pentru
acest raport fiind n sarcina contractorului;
acordul proprietarului de teren pentru ocuparea terenurilor necesare pentru depozite i/sau
pentru gropile de mprumut;
un raport cu programul de exploatare a gropilor de mprumut i planul de refacere a mediului.
La exploatarea gropilor de mprumut contractorul va respecta urmtoarele reguli:
- pmntul vegetal se va ndeprta i depozita n locurile aprobate i va fi refolosit conform prevederilor proiectului;
- crestele taluzuriior, gropilor de mprumut trebuie, n lipsa autorizaiei prealabile a beneficiarului, s fie la o
deprtare mai mare de 10m de limitele zonei drumului;
- taluzurile gropilor de mprumut, pot fi executate n continuarea taluzuriior de debleu ale drumului cu condiia ca
fundul spturii, la terminarea extragerii, s fie nivelat pentru a asigura evacuarea apelor din precipitaii, iar
taluzurile s fie ngrijit executate;
- spturile n gropile de mprumut nu vor fi mai adnci dect cota practicat in debleuri sau sub cota anului de
scurgere a apelor, n zona de rambleu;
- n albiile majore ale rurilor, gropile de mprumut vor fi executate in avalul drumului, amenajnd o bancheta de
4,00m iatime, ntre piciorul taluzului i groapa de mprumut;
fundul gropilor de imprumut va avea o pant transversala de 1.3% spre exterior si o pant longitudinal
care s asigure scurgerea i evacuarea apelor;
U/M
Buc
Buc
Km
Buc
M
Cant.
1
1
0,05
1
255
U/M
Mp
Mp
Mp
Buc
Buc
Ml
Mp
Cant.
693
15451
500
100
90
1800
600
Buc
Buc
Buc
Buc
Buc
Buc
Buc
Buc
30
25
7
4
1
2
1
1
Leagan cu cos
Tiroliana
Tobogane
Cosuri de gunoi
Stalp din fonta , vopsit in doua straturi cu elemente de fixare din inox;
Cosul din tabla perforata de 1mm grosine, tratat coroziv si vopsit in camp electrostatic;
Capacitate 36 litri;
Greutate 20Kg;
Fixare cu dibluri in fundatie de brton.
Banci
Mesa cu scaune:
Leagan
Stalp de iluminat
Detaliu alee
Detaliu bordura: