3.4.

MEMORIU TEHNIC INSTALATII SANITARE SI DE IRIGAT

FOAIE DE TITLU
DENUMIREA PROIECTULUI:

AMENAJARE PARC STRADA MIRASLAU

ORAS: POPESTI-LEORDENI, STR. MIRASLAU, JUD. ILFOV

OBIECTIV:

AMENAJARI EXTERIOARE, DOTARI,

RETELE DE APA SI ILUMINAT
NUMAR PROIECT :

R 163 AC / 2015
FAZA :

PROIECT TEHNIC / D.T.A.C.

BENEFICIAR :

PRIMRIA ORAS POPESTI LEORDENI

AMPLASAMENT :
TARA:
JUDETUL:
LOCALITATEA:

ROMNIA
ILFOV
POPESTI-LEORDENI

PROIECTANT:

S.C. GEODATA SOLUTIONS S.R.L.

AUGUST 2 0 1 5

LISTA DE SEMNATURI
NSUIREA DOCUMENTAIEI:
DIRECTOR
Ec. Predoiu Roxana

SEF PROIECT
Arh. Radu Marinescu

PROIECTANT INSTALATII
Ing. Mihai Scanghel

NTOCMIREA DOCUMENTAIEI:
RETELE APA SI ELECTRICE
PROIECTAT
Ing. Mihai Scanghel

BORDEROU
1. PIESE SCRISE
1.
2.
3.
4.
5.
6.

FOAIE DE TITLU
FOAIE DE SEMNATURI
BORDEROU
MEMORIU TEHNIC INSTALATII APA CANAL SI DE IRIGAT
CAIETE DE SARCINI INSTALATII SANITARE SI DE IRIGAT
FISE TEHNICE

2. PIESE DESENATE
1. IS01 - INSTALATII SANITARE - PLAN IRIGATII
2. IS02 - INSTALATII SANITARE- SCHEMA FUNCTIONARE ASPERSOARE / PUT FORAT
3. ISO3 - INSTALATII SANITARE- DETALIU CAMIN INGROPAT / PUT FORAT

Intocmit:
ing. Mihai Scanghel

1. DATE GENERALE
DENUMIREA PROIECTULUI : AMENAJARE PARC STRADA MIRASLAU
AMPLASAMENT: ORAS POPESTI-LEORDENI, STR. MIRASLAU, JUD. ILFOV
OBIECTIV :AMENAJARI EXTERIOARE, DOTARI, RETELE DE APA SI ILUMINAT
NUMAR PROIECT : R 163 AC / 2015
FAZA PROIECTARE: PROIECT TEHNIC / D.T.A.C.
BENEFICIAR :PRIMRIA ORAS POPESTI LEORDENI
AMPLASAMENT :
TARA:
ROMNIA
JUDETUL:
ILFOV
LOCALITATEA:
POPESTI-LEORDENI
CATEGORIE DE IMPORTANTA:D

PREZENTAREA GENERALA A LUCRARILOR

Orasul Popesti Leordeni i propune la nivel local, prin intermediul exerciiilor programatice realizate n
ultimii ani (Strategia de Dezvoltare Durabil 2008 2015 i Planul Integrat de Dezvoltare Urban), s ating un
anumit grad de competitivitate a economiei, s mbunteasc calitatea invatamantului si locuirii, s creasc
calitatea general a vieii locuitorilor oraului n acord cu principiile dezvoltrii durabile.
AMPLASAMENTUL

DESCRIEREA TERENULUI:
Terenul pe care urmeaza se amenaja parcul, se afla in proprietatea publica a Primariei Popesti -Leordeni, are
o suprafata de 1137.65mp conform ridicarii topografice si este de forma dreptunghiulara in plan.
Terenul este situat la intersectia strazilor Miraslau cu Bateriei.
Pentru amenajarea parcului se va aloca toata suprafata suprafata terenului.
Accesul in incinta se realizeaza din strada Constantin Miraslau si strada Bateriei.
Terenul este delimitat prin imprejmuire cu gard fata de toate vecinatatile.
TOPOGRAFIA
Studiul topografic cuprinde planul topografic cu amplasamentele reperelor si listele cu repere n
sistemul de referint national ce se regsesc n piesele desenate, piese ce fac parte integral din prezentul
proiect tehnic de executie. Ridicarea topografic a fost executat n sistem de coordonate Stereo 70, iar cotele
au fost determinate n sistemul national de referint Marea Neagr 1975. In urma prelucrarii informatiilor
topografice s-a proiectat planul de situaie la scara 1:500 i s-au stabilit soluiile tehnice necesare realizarii
proiectului.
CLIMA SI FENOMENELE NATURALE SPECIFICE ZONEI
Din punct de vedere climatic, zona studiata se afla intr-un climat continental, caracterizat prin veri foarte
calde, cu precipitatii nu prea abundente ce cad mai ales sub forma de averse si prin ierni relative reci, marcate
uneori de viscole puternice, dar si de frecvente perioade de incalzire care provoaca discontinuitati repetate ale
stratului de zapada si repetate cicluri inghet-dezghet.
Temperatura medie anuala este de 10.8 C, temperatura medie a lunii ianuarie este de 2.5 C, iar
temperature medie a lunii iulie este de 20.8 C. Temperatura minima inregistrata a fost de -30 C iar cea
maxima a fost de 41.1 C.
Cantitatea medie anuala de precipitatii este de 600 mm. Cantitatile medii lunare cele mai mari sunt de 65 mm,
iar cele lunare cele mai mici de 45 mm.
Valoarea de referinta a presiunii dinamice a vantului este de 0.5 kPa. Vantul dominant sufla in toate
anotimpurile din nord-est.
Adancimea de inghet in terenul natural, este de 0.80 -0.90 m
DESCRIEREA TERENULUI: Terenul pe care urmeaza se amenaja parcul, se afla in proprietatea publica a
Primariei Popesti-Leordeni, are o suprafata de 1137.65mpconform ridicarii topografice si este de forma
dreptunghiulara. In prezent terenul este amenajat tot ca loc de joaca si spatii verzi.
Accesul in incinta se realizeaza din strada Miraslau si din strada Bateriei.
RELATIA CU TERENURILE INVECINATE: TERENUL ARE URMATOARELE VECINATATI :
- LA SUD : Strada Bateriei
- LA EST : Strada Miraslau
- LA NORD :
Teren proprietate privata
- LA VEST : Teren proprietate privata
MODUL DE ASIGURARE A UTILITATIILOR PENTRU PARCUL NOU AMENAJAT:
- Alimentarea cu energie electrica pentru iluminat se va realiza prin racord la reteaua publica stradala.
- Alimentarea cu apa pentru reteaua automatizata de irigat se va face de la putul forat propus.
- Evacuarea apelor pluviale se va face catre spatiile verzi ale parcului.
DESCRIEREA SITUATIEI EXISTENTE
CONSIDERENTE FUNCTIONALE:

Terenul alocat parcului este orizontal, este amenajat ca spatiu de joaca prevazut cu nisip si alei din beton
precum si cu o zona verde perimetrala. Spatiul este imprejmuit fata de strada cu gard din profile metalice
rectangulare cu o inaltime de 1,5m. In dreptul iesirilor spre strazii nu sunt prevazute porti, gardul fiind
amenajat cu sicane. Spre terenurile invecinate private, imprejmuirea este realizata cu gard din plasa
metalica zincata bordurata cu inaltime de 2m.
Pe coltul terenului se afla amplasat un post trafo din beton cu usile orientate catre trotuarul strazii Bateriei.
VEGETATIE SI DOTARI EXISTENTE :
Perimetral spatiului de joaca este amenajat un spatiu verde, inierbat si plantat relativ recent cu pomi.Din
punct de vedere al dotarilor, pe amplasament se gasesc 15 banci metalice cu sezut si spatar de lemn care
se pot reconditiona si reamplasa. Cosurile de gunoi prevazute initial nu mai exista.
Mobilierul de joaca existent este alcatuit din urmatoarele corpuri:
- un topogan din metal si plastic cu scara si doua jghiaburi de inaltimi diferite
- doua balansoare metalice
- doua leagane metalice simple
- un leagan metalic dublu

DEFICIENTE SI DEGRADARI CONSTATATE :

Spatiul descris anterior prezinta urmatoarele deficiente si degradari:

Gardul din profile rectangulare dinspre strada este ruginit, are unele panouri desprinse, iar la partea
superioara profilele verticale nu au capace sau profile de inchidere favorizand ranirea prin taiere;
O parte din bancile existente sunt rupte, celelalte prezentand degradari la partea lemnoasa din cauza
vechimii si intemperiilor, in sensul ca vopseaua este scorojita sau nu mai exista (conf. Fotografii);
Lipsa pomilor si a vegetatiei care contribuie la protectia fata de vecinatati si umbrirea spatiului pe timp
calduros ;
Lipsa totala a cosurilor de gunoi ;
Aleile de beton prezinta fisuri importante si nu au rosturi de turnare ;

Gardul din sarma bordurata catre vecinatati este transparent si fara soclu din beton ;
Vegetatia este saracacioasa si nu asigura umbrirea ;
Dotarile prevazute initial prezinta degradari si necesita reconditionarea ;
Lipsa iluminatului ambiental ;
Degradarea partiala a dotarilor de joaca.

In prezent terenul pe care urmeaza se amenaja parcul, se afla in proprietatea publica a Primariei PopestiLeordeni, are o suprafata de 1137.65mpconform ridicarii topografice si este de forma dreptunghiulara. In
prezent terenul este amenajat tot ca loc de joaca si spatii verzi.
Nu are alimentare cu apa pentru irigat.
Vegetatia este saracacioasa si nu asigura umbrirea ;

2. MEMORIU DE SPECIALITATE
DENUMIREA INVESTITIEI:
AMENAJARE PARC STRADA MIRASLAU
ORAS: POPESTI - LEORDENI, JUDET ILFOV
BAZELE PROIECTARII
La baza proiectului au stat:
- tema de proiectare;
- normativele, STAS-urile si legislatia in vigoare la data elaborarii prezentului proiect;

La elaborarea prezentului proiect s-a utilizat proiectul pe partea de arhitectur i planul de

situaie cu amplasarea construciei.

SITUATIA PROIECTATA
Prin prezentul proiect, s-au propus urmatoarele:
- Alimentarea cu apa pentru reteaua de irigat se va face de la putul forat propus prin proiect.
- Se proiecteaza sistemul automat de irigare a spatiilor verzi;
- Sistemul va cuprinde automatizarea completa, inclusiv senzor de ploaie, golire automata a
instalatiei pe timpul friguros;
DATE GENERALE
Generaliti: Obiectivul studiat se afla situat, conform planului de situatie, in orasul Popeti Leordeni, jud.
Ilfov, avand ca destinatie zona de agrement. Zona unde va fi amplasat beneficiaza de urmatoarele utilitati:
energie electrica, sistem de alimentare cu apa centralizat, sistem de canalizare; utilitati care poate fi asigurata si
pentru acest obiectiv.
Utilitati :
A. Alimentare cu ap ( sursa de apa):
Alimentarea cu apa a sistemului de irigatii din cadrul obiectivului va proveni- de la panza freatica, cu
ajutorul unui put forat propus, amplasat in incinta parcului, execut la adancimea de 20 m, conform studiului de
specialitate - primul strat de apa freatica este la adancimea de 12-15 m.
Pentru asigurarea parametrilor de debit si presiune pentru instalatia de irigatii s-a prevazut o gospodarie
de apa, montata intr-un spatiu tehnic subteran(ingropat), compusa dintr-o pompa submersibila pentru putforat
complet automatizata avand debitul de 1.35 l/s si inaltimea de pompare 50 mCA ; vas de expansiune 500l,
robinet cu garnitura de manevra; camin foraj, elecrovane, armaturi de inchidere si automatizare, distribuitor,
conducta de alimentare cu apa PEHD 50. Contorizarea consumului de apa al sistemului de aspersoare
realizandu-se cu apometru, amplasat in spatiul tehnic (instalatie de contorizare a apei cu apometru DN1 /
Dn32, armaturi si accesorii necesare). Instalatia va servi la contorizarea volumului de apa consumat de
instalatia de irigat.
Racordul la instalatia de alimentare cu apa se va realiza dupa obtinerea tuturor avizelor si acordurilor de
la furnizorul de utilitati.
B. Canalizare menajer:
Apele meteorice vor fi dirijate prin pantele terenului si a aleilor catre spatiul verde.
Proiectarea instalaiilor sanitare s-a fcut avnd ca baza de proiectare planele de arhitectura care au
constituit tema de proiectare acceptata de beneficiar.

INSTALATII DE IRIGAT
Prezenta documentatie are ca obiectiv stabilirea solutiilor tehnice si a conditiilor de realizare a
instalatiilor de irigatii pentru Amenajare parc strada Miraslau oras: Popesti - Leordeni, judet Ilfov
Pentru stabilirea lucrarilor si determinarea elementelor de dimensionare a acestora s-au luat in
considerare urmatoarele:
- dimensiunea terenului studiat: 1137.65 mp;
- dimensiunea terenului de udat: 320 mp
- metoda de udare: prin aspersie, cu aspersoare ingropate
- norma de udare zilnica ce trebuie asigurata: 7-8 mm/mp/zi (7-8 l/mp pe zi)

perioada maxima alocata zilnic pentru udare considerata 8 ore

tipul amenajarii: retea de distributie a apei, la care se conecteaza zonele de udare cu
aspersoare, prin intermediul unor electrovane.
Sistem de irigatii automat pentru intretinerea spatiului verde plantat n conditiile climatice specifice zonei
si pentru o bun dezvoltare viitoare a plantelor si a peluzelor propuse, instalarea unui sistem de irigat
performant s-a dovedit necesar. Montarea sistemului de irigat va avea 2 faze:
- sparea manual sau mecanizat a santurilor la adancimea de 0,40m; s-au montat
conductele la adancime mai mica decat cea de inghet deoarece acestea se vor goli (prin
supapele prevazute in sistemul de udare si nu vor fi folosite pe perioada rece)
- lucrri de instalatii si bransare la putul forat de alimentare cu apa.
Conducta de alimentare cu apa pentru distribuia apei ctre punctele de consum se va realiza printr-o
reea exterioar din conducte de polietilen de nalt densitate cu imbinari demontabile avand diametrele
exteriore 50 mm, 40 mm, 32 mm, 25 mm, 20 mm PN 1. Conducta nu se va monta sub adncimea de
nghe n zon (-0,90m) pe un pat de nisip bine compactat, pe un traseu rectiliniu. Acoperirea conductelor se va
face tot cu un strat de nisip (min. 15 cm) sau pamant maruntit conform specificaiilor furnizorului. mbinarea
conductelor se va face piese speciale de PEHD corespunzator presiunii nominale cu piese de etansare
demontabile. Se recomand ca presiunea de regim s nu depeasc 6 bar (daca nu este impusa alta presiune
de instalaiile interioare).
Dup spare, se va ncepe montarea propriu-zis prin realizarea racordurilor si montarea aspersoarelor
la teava pozitionat n santul spat.
Instalatia este divizata in mai multe zone care vor iriga independent, tronsoane dispuse paralel,pe un
traseu vor fi montate intre patru si zece aspersoare in functie de debit. Aspersoarele se pozitioneaza in teren la
o distanta egala cu raza de stropire, indicata de producator, sau la o distanta mai mica sensibil egala acolo unde
dimensiunile terenului nu permit incadrarea exacta intr-un nr. intreg de lungime a razei. Pentru activarea zonelor
si stabilirea unui program de udare specializat se va apela la 1 controllere independente care functioneaza
simultan, care va actiona cate o electrovana pe fiecare circuit. Pentru a nu se face risipa de energie si apa pe
timp ploios , se va racorda un senzor de ploaie la controller (pentru a nu porni inutil instalatia de irigat).
Avantajele unui astfel de sistem automat fata de un sistem manual sunt multiple:
- se pot face irigatii repetate pe perioade mai scurte;
- se reduce forta de munca
- se realizeaza irigatul dimineata devreme si seara in afara orelor de program ale unui
muncitor de intretinere
- se realizeaza o monitorizare si o echilibrare a udarii
- nu necesita supervizare
Pentru realizarea acestui sistem se folosesc urmatoarele tipuri de componente: Automat programabil,
teava si fitinguri de polietilena, aspersoare, linii de picurare, electrovane, apometru.
Automatul programabil:
Este prevazut cu 3 programe independente (A, B si C) in care se pot programa functionarea oricarei
electrovane. De asemenea, aceste trei programe independente pot facilita (in cazul in care sunt folosite
simultan) functionarea simultana electrovanelor. Fiecare program are posibilitatea de a avea patru ore diferite la
care sa se inceapa irigarea (de exemplu se pot folosi patru cicluri de irigare intr-o singura zi). Programatorul
este prevazut cu o baterie de 9V care va mentine programul in memorie chiar daca se intrerupe energia de
alimentare.
Aspersoarele:
Se vor folosi doar aspersoare cu duza care se vor monta in zonele propuse pentru udare, cu debit Q =
35-55 mm /h (360 ), cu raza cuprinsa intre 1.8 si 5.2 m si sector de udare reglabil (0 - 360) , montat in schema
de udare in triunghi, la o presiune de 1.5-2 bari. Presiunea de la putul forat asigura aceasta presiune minima.
Datorita pozitiei lor ingropata, se pot efectua fara probleme lucrarile de tundere a gazonului. Componentele
sistemului programabil sunt programatorul electronic, electrovanele, cablul de conectare, fitinguri si conectori.
Electrovanele:
-

Electrovanele vor fi comandate din panoul de control si vor fi montate in cutii individuale fiecare.Din
automatizarea instalatiei va porni fiecare grup de aspersoare, instalatia va fi programata, conform timpilor din
breviarul de calcul pentru timpul si tipul de aspersor folosit, respectiv unghiul de deschidere.
Comanda electrovanelor se va face din tabloul de automatizare specific amplasat in tabloul electric al
fantanii arteziene. Electrovanele prevazute vor fi alimentate pe 24Vc.a. iar cablurile de comanda vor fi
dimensionate corespunzator puterii absorbite de catre servomotorul ventilelor astfel incat caderea de tensiune
sa nu depaseasca 2,4V (2,5% din tensiune).
Golirea apei din instalatie are ca scop evitarea inghetarii apei pe timp de iarna in tubulatura ingropata,
ce alimenteaza aspersoarele, aceasta se poate realiza manual, prin deschidere robinetilor de golire ale
instalatiei, prevazute in plan ,si automat, prin itermediul supape automate de scurgere (aspiratie aer), separat la
fiecare capat de tronson. Deasemenea, in caminul de automatizare se prevede o supapa de golire automata
care va permite ca apa din instalatie sa se goleasca in camin. Golirea se va produce automat, in momentul in
care se intrerupe alimentarea cu apa a sistemului.
Caracteristicile ale supapelor sunt prezentate mai jos:
- filet exterior de 1/2";
- presiune de deschidere 0.2bar ( cand presiunea scade sub 0.2bar) cand este instalata
vertical;
- presiune de deschidere 0.4bar ( cand presiunea scade sub 0.4bar) cand este instalata
orizontal;
- presiunea maxima suportata 8.5 bar;
Supapele de golire se vor monta in cutii din plastic ( camin de vizitare), asezate pe un pat de pietris
spalat, cutia va fi sustinuta pe 4 caramizi pline.
Instructiuni de exploatare:
La darea in folosinta, se introduce apa si se pune in functiune instalatia cu toate conductele de udare
deschise la capete, cu toate supapele si caminele deschise, lasandu-se sa curga apa pana cand eventualele
reziduri sunt eliminate.
Se examineaza modul de functionare a aspensoarelor. De asemenea, se controleaza echipamentul de
udare pentru a fi depistate eventualele fisuri pe unde se pierde apa.
Executia lucrarilor de irigare
- Se vor sapa santuri de 50 cm adancime si 40 cm latime ;
- Se vor poza conductele in santuri;
- Trecerea apei din conducta principala la conductele secundare, se realizeaza printr-o rampa
cu electrovane;
- Se vor monta aspersoarele ingropat, rampele cu aspersoare, dupa care se va acoperi cu
pamant;
- In cutia de electrovane, vor fi montate electrovanele,
Lucrri de gazonare
Pentru o imagine agreabil imediat dup finalizarea lucrrilor constructive se propune nierbarea tuturor
spatiilor n mod unitar prin nsmnare.
Terenul pe care urmeaz s se instaleze gazon trebuie eliberat de vegetatia concurent existent
( buruieni, iarb, rdcini) precum i de resturi de materiale de constructii sau piatr.Solul curtat trebuie s fie
mruntit prin frezare, fertilizat, nivelat i tvlugit uor pentru a evitalsarea terenului ulterior. Semnarea i
ncorporarea semintelor n sol se va realiza mecanizat. Udarea ulterioar se va realiza prin aspersiune.
ntretinerea gazonului
- udarea corect duce la un gazon atrgtor i stabil.
- sursa de ap trebuie s se afle n apropierea gazonului si sa aib o buna calitate a apei.
- frecventa udrilor depinde n mare parte de cantitatea de ploaie i de evaporarea apei din
sol.
Udarea gazonului pn la nfiintare

pentru germinarea semintelor de gazon este necesara mentinerea permanenta a umidittii

solului.
- regula pentru udarea gazonului la nfiintare nu consta n numrul de udri ci n mentinerea
solului umed la suprafata n permanenta, apa trebuind sa penetreze pana la 10 cm sub
stratul superior de sol.
- udarea se va face cu aspersoare cu jet fin, n ploaie, pentru ca presiunea exercitata de apa
sa nu ndeprteze semintele de pe suprafata.
- udarea se va face pn cnd solul nu mai cere apa dar nu este permisa bltirea apei la
suprafata.
- se va evita clcarea suprafetei gazonate pn la nfiintarea gazonului altfel se vor forma
goluri i denivelri n gazon precum i suprafete unde apa va blti.
Udarea gazonului dup nfiintare
- udarea se va face astfel inct apa sa penetreze pn la 10 cm n stratul superior de sol.
- nu udati daca ploua regulat.
- o data la 2-3 zile n perioadele mai putin secetoase.
- in fiecare zi n perioadele secetoase (dimineata i seara) pn n 7 a.m. i dup 7 p.m.
- in perioadele de seceta gazonul nu se uda n timpul zilei.
- udarea se face cu asperosare cu jet fin.
- nu se uda iarna.
- fertilizarea solului
- se va face de cel putin doua ori pe an (primvara i toamna).
Tunderea gazonului
- se face regulat, tinandu-se cont de urmatoarele:
- cosirea regulate duce la formarea de lastari noi i implicit la indesirea acestuia.
- daca se lasa iarba netunsa mai mult de o saptamana (in perioada de vegetatie) i apoi se
tuned se va taia gazonul n punctele de cretere, se va rari i cu timpul va capata un aspect
sarmos i neplacut la atingere.
- tunderea regulata duce totodat i la reducerea buruienilor.
- regula! nu se va tunde mai mult de o treime din lungimea lstarului, altminteri se va afecta
structura acestuia pana la sistemul radicular.
- daca se tunde prea scurt acesta va fi mai putin viguros, concentrndu-se pe formarea
lstarilor i nu pe creterea rdcinilor.
- daca se ntrzie tunderea gazonului acesta va ajunge la nltimea de taiere dorita prin tieri
succesive la 2-3 zile
- este interzisa tunderea gazonului umed deoarece gazonul va fi neuniform i resturile pot
bloca i strica maina de tuns.
- nu se tunde iarna!- se va evita traficul pe gazon iarna pe zpada
Generalitati:
Antreprenorul prezentei investiii va trebui s cunoasc caietele de sarcini (cu clauzele tehnice
specifice) ale celorlalte specialiti. Astfel, nu va putea ignora prestaiile i obligaiile atunci cnd alte categorii de
lucrri sunt n legtur direct cu prezentele categorii de lucrri.
Antreprenorul are obligaia de a vizita amplasamentul nainte de a depune oferte i de a evalua pe
propria rspundere natura i importana lucrrilor de executat.
El va trebui s realizeze toate releveele care consider c i-ar putea fi necesare i nu se va preleva de
faptul c ar fi putut avea informaii insuficiente, imprecise sau eventuale erori, care ar putea afecta documentele
contractuale.
Antreprenorul va identifica, deasemenea, posibilitile de execuie ale amplasamentului, indiferent de
natura lor, i va ine seama de ele.
Proiectarea i executarea lucrrilor de instalaii sanitare asigur criteriile de performan prevzute n
Legea 10/1995 pentru principalele cerine de calitate obligatorii:
- rezisten i stabilitate,
-

- siguran n exploatare,
- siguran la foc,
- igien, sntatea oamenilor, refacerea i protecia mediului,
- izolaie termic, hidrofug i economia de energie,
- protecie mpotriva zgomotului.
In funcie de tehnologia aleas executantul are obligativitatea de a ntocmi proiectul de montaj care s
cuprind toate elementele, tipuri de conducte, fitinguri de mbinare, cote de montaj. Pentru alte materiale sau
tehnologii alese de executant, ori n situaia n care apare o neconcordan ntre situaia pe teren i cea
prevzut n proiect, se va solicita acordul proiectantului i al beneficiarului. Proiectul va fi verificat de catre un
verificator de proiecte autorizat MLPTL la specializarea Is, toate cerintele.
Necesar de apa pentru udat:
Qnec = 8 l/zi / mp
Suprafata = 320 mp
8 x 320 = 2560 l
Debit zilnic = 2560 l
Reteaua de alimentare cu ap rece va trebui sa s asigure necesarul de ap pentru consumatorii din
incinta: qc = 0,29 l/s; Qc= 2.538 m3 /zi.
Nr.
Ctr.
1
2
Total

Denumire
consumator

Nr.
bu
c

Unghi
actiune
aspersor

Debi
t
[l/h]

10

Raza
actiune
aspersor
[m]
2-5

Aspersor
telescopic
Aspersor
telescopic

Total
[l/z]

35

Ore
functionar
e
zilnice
2.5

360

38

2-5

180

17.5

2.5

1663

875

2538

Instruciuni de montaj
Lucrrile de instalaii sanitare se vor executa conf. Normativului I9-94 i a Normativului pentru
proiectarea , executarea i exploatarea instalaiilor tehnico- sanitare din polipropilen NP 084-2003 .
Cu acordul proiectantului, se pot utiliza i alte materiale, cu caliti cel putin egale sau superioare celor
indicate in proiect ( evi , fitinguri , etc) .
Materialele i echipamentele utilizate la execuia instalaiilor vor avea Agrement tehnic eliberat de
Comisia de Agrement Tehnic in Construcii MLPAT(conform HGR 739-97, Anexa 5). La livrare, acestea vor fi
nsoite de Certificat de calitate eliberat de productor. Toate materialele vor ndeplini condiii de calitate
conform ISO 9000.
Fisele tehnice ale utilajelor (pompe, sistem automatizare, etc.) sunt atasate acestei documentatii.
Sursa de apa
Sursele de apa sunt situate pe terenul proprietate publica a primariei.
Conform studiului geotehnic, primul strat de apa freatica se afla la adancimea de 12-15 m.
Pentru a se obine debitul de 5 mc/h format din cerita de apa maxima zilnica si debitul pentru udarea
spatiului verde, sursa de apa trebuie dimensionata astfel :
- executarea unui foraj la adancimea de 20 m.
- se preconizeaza ca forajul propus sa aiba urmatorii parametri conform sudiului
hidrogeologic:
- debit minim exploatare Qex = 1,35 l/s;
- in timpul executiei forajului, in functie de litologia intilnita si de rezultatele carotajului geofizic
se va stabili cu exactitate pozitionarea coloanei filtrante.

Intre gaura forata si coloana filtranta definitiva se va introduce material filtrant(pietris

margaritar) calibrat in functie de compozitia granulometrica a stratului acvifer captat.
- dup definitivare, forajul va fi spalat pina la limpezirea completa a apei dupa care se vor
executa pomparile experimentale necesare stabilirii debitului de exploatare al forajului.
- dupa finalizarea executiei se va ntocmi documentatia tehnica a forajului, care va cuprinde
toate datele privind executia si definitivarea forajului (parametri tehnici ai lucrarilor,
adancime, litologie, intervale captate, etc), rezultatele pomparilor experimentale (niveluri,
denivelari, debite specifice, parametri hidrogeologici ai acviferului), rezultatele analizelor
fizico-chimice si date de exploatare (debit exploatabil, raza de influenta, denivelare la
exploatare, regim de functionare).
- aceste operatiuni trebuie executate de o firma de specialitate.
- forajul va fi echipat cu o pompa submersibila care va refula apa intr-un vas de expansiune
de 500 litri.
Constructiile necesare forajului:
- camin put forat - 1 bucata
- pentru contorizarea apei este prevazut 1 apometru Dn = 1
- caminul forajului va fi prevazut cu instalatii electrice si hidraulice.
Pompa submersibila - Caracteristici
-

- corp pompa submersibila din otel inox

- turbina si difuzor pompe submersibila din policarbonat
- garnituri pompe de apa din cauciuc
- manson de sustinere arbore pompe submersibile din material ceramic
- capacele carcasei din otel inox
- arbore pompa submersibila sin otel inox
- temperatura maxima fluid vehiculat pompe submersibile: 30 grade
- densitatea maxima de nisip admisa in componenta apei: 40 gr/m3
- numar maxim de porniri / opriri : 15 / ora
- inaltime minima coloana de apa deasupra pompei: 1m
Pompa putului forat va avea debitul de 5 mc/h la presiunea de 7 - 7.5 bar.
Probe i verificri
Dup execuie instalaiile de ap potabil rece i cald de consum menajer vor fi supuse la ncercri i
verificate conform art. 13.1-13.7 din I9-94 iar instalaiile de canalizare menajer, conform art.13.9-13.19 din I994.
INSTRUCIUNI DE EXPLOATARE I NTREINERE
Exploatarea instalaiilor se face conform prescripiilor Normativului pentru exploatarea instalaiilor
sanitare indicativ I9/1-1996 Normativ privind exploatarea instalatiilor sanitare.
Exploatarea instalaiilor ncepe dup recepia lucrrilor de construcii si instalaii aferente acestora,
cnd investitorul certifica realizarea de ctre constructor a lucrrilor in conformitate cu prevederile contractuale
si cu cerinele documentelor oficiale care certifica ca instalaia poate fi data n folosina.
Exploatarea instalaiilor sanitare trebuie sa se fac astfel nct aceasta sa menin pe ntreaga durata
de folosina urmtoarele cerine de calitate care au caracter de obligativitate:
- sigurana n exploatare;
- sigurana la foc;
- igiena, sntatea oamenilor, refacerea si protecia mediului;
- protecie mpotriva zgomotului.
Exploatarea instalaiilor trebuie fcuta pe ntreaga perioada de utilizare a acestora, dar o atenie
deosebita trebuie acordata n primii 2-3 ani, dup punerea n folosin - perioada de rodaj in care apar
defecte, determinate de defeciuni de fabricaie si execuie, nedepistate la probele si recepiile finale.

La exploatarea instalaiilor se vor respecta pe lng indicaiile din instruciunile de exploatare si

prevederile incluse n:
- fisele tehnice ale aparatelor, utilajelor, echipamentelor si materialelor date de fabricant.
Prin "exploatarea" unei instalaii sanitare se neleg urmtoarele operaii:
- controlul si verificarea instalaiei pentru asigurarea funcionrii in regim normal;
- revizia instalaiei ;
- reparaii curente;
- reparaii capitale;
- reparaii accidentale.
Controlul si verificarea instalaiei au caracter permanent, fcnd parte din urmrirea curenta privind
starea tehnica a construciei, care corelata cu activitatea de ntreinere si reparaii au ca obiectiv meninerea
instalaiei la parametrii proiectai.
Controlul si verificarea instalaiei se face pe baza unui program de ctre personalul de exploatare.
Programul se ntocmete de ctre beneficiarul (administratorul) instalaiei, innd cont de prevederile
proiectului si de instruciunile de exploatare ale echipamentelor.
Programul va cuprinde prevederi referitoare la ntreaga instalatie, pe categorii de elemente ale
instalaiei si pe operaiuni funcionale, consemnate in instruciunile de exploatare ale instalaiei.
Revizia instalaiei se face periodic, conform indicaiilor menionate la fiecare element de instalatie si are
ca scop cunoaterea strii instalatiei la un moment n vederea lurii unor eventuale masuri pentru ca instalaia
sa funcioneze la parametrii proiectai.
Reparaiile curente se fac la unele elemente ale instalaiilor sau la o parte din acestea, care pot afecta
buna funcionare a ntregii instalaii sau a unei pri de instalatie.
Reparaiile curente se fac pe baza constatrilor fcute la revizii sau preventiv, pentru elementele
susceptibile unor defeciuni intr-o perioada apropiat de timp.
Reparaiile capitale se fac cu scopul ca, prin nlocuirea unor elemente de instalatie, sa se asigure
funcionarea instalaiei la parametrii prevzui in proiect sau la parametrii superiori acestora (lucrri de
modernizare).
Perioada si data reparaiei se stabilesc n funcie de constatrile fcute cu ocazia reviziilor si verificrilor
in decursul exploatrii, si de durata de viata normata, avndu-se in vedere gradul de uzura al elementelor
instalaiei si influenta n exploatare (pierderi de apa si energie, reparaii repetate etc.), frecventa apariiei
defeciunilor, cheltuielile necesare remedierilor etc
Reparaiile accidentale sunt determinate de apariia neateptata a unor defeciuni, deteriorri sau avarii
a cror nlturare imediata se impune pentru meninerea instalaiei n stare normala de funcionare si de
sigurana.
Se recomanda cuplarea activitii de ntreinere si exploatare a instalaiilor sanitare cu alte tipuri de
instalaii existente n cldire, cu care in multe cazuri se condiioneaz.
n caz de incendiu se va proceda astfel:
- se va anuna imediat personalul special instruit n vederea interveniei;
- se va interveni cu ajutorul materialelor din dotrile PSI si cu ajutorul hidrantilor de incendiu
din incinta;
MSURI DE PROTECIA I IGIENA MUNCII
S-au avut in vedere asigurarea condiiilor normale de munc i evitarea accidentelor (mbolnvirilor).
Stabilirea msurilor de protecie a muncii pentru perioada executrii lucrrilor reprezint
responsabilitatea executantului i se vor respecta prevederile din:
- Regulamentul de protecie i igiena a muncii in construcii, aprobat cu ordinul MLPAT nr.
9/N/1993;
- Norme generale de protecia muncii ediia 2002;
- Norme specifice de securitate a muncii pentru activiti de vopsire (ord. NMPS nr.118/96);
- Norme de medicina muncii (aprobate de MS cu ord. nr. 933/94);
- Normativul pentru proiectarea i executarea instalaiilor sanitare-indicativ I9-1994.
S-au avut in vedere:
- asigurarea condiiilor de igiena prin instalaiile sanitare;

asigurarea calitii minime a apei potabile si apei calde menajere;

stabilirea nivelului maxim admisibil al coninutului de substane nocive in apa potabila,
provenite prin contactul cu pereii conductelor si echipamentelor instalaiilor de distribuie a
apei reci si calde;
- evitarea stagnrii apei in reeaua de distribuie pentru apa potabila;
- separarea completa intre reeaua de distribuie a apei potabile si a altor reele de apa;
- stabilirea condiiilor de amplasare a conductelor fata de sursele de infectare biologica
(canalizare);
- stabilirea condiiilor pe care trebuie sa le ndeplineasc apele uzate pentru a putea fi
deversate in microstatia de epurare biologica vidanjabila;
La execuia lucrrilor se vor urmri de ctre investitor i executant, respectarea cu strictee a
prevederilor cuprinse n normativele menionate, care vizeaz activitatea pe antier.
In afar de msurile indicate n legislaia n vigoare, este necesar a se respecta i urmtoarele:
- personalul muncitor s aib cunotine profesionale i de protecia muncii, privind acordul
primului ajutor n caz de accidente;
- se vor face instructaje periodice cu ntreg personalul muncitor care ia parte la procesul de
realizare a investiiei, precum i verificri ale cunotinelor acestuia referitoare la NSPM.
Instructajul este obligatoriu pentru ntreg personalul muncitor din antier, precum i pentru
toate persoanele care vin pe antier n interes de serviciu sau personal;
- pentru evitarea accidentelor sau a mbolnvirilor, personalul va purta echipamente de
protecie corespunztoare, n timpul lucrului sau circulaiei pe antier (cti de protecie,
mnui, etc);
- operaiunile de ncrcare i descrcare manual, se vor face prin rostogolire pe plan
nclinat, cu ajutorul unor dispozitive corespunztoare sarcinilor respective i vor fi controlate
nainte de nceperea lucrrilor.
La ntocmirea prezentului proiect nu s-au prevzut tehnologii noi de execuie.
Executarea lucrrilor de construcii-montaj se va face numai n prezena permanent a unui delegat al
beneficiarului.
-

ORGANIZAREA DE ANTIER
Lucrrile de organizare vor urmri:
- organizarea la punctul de lucru;
- organizarea tehnologic la frontul de lucru i corelarea activitilor n cadrul atelierelor cu
lucrrile de pe antier.
Pentru toate lucrrile aferente instalaiilor sunt asigurate accesele rutiere.
Se va acorda atenie respectrii normelor P.S.I. i N.T.S.
PROBE SI VERIFICARI
Conducte de apa rece
Conductele de apa rece de consum vor fi supuse la urmatoarele incercari:
- incercarea de etanseitate la presiune la rece;
- incercarea de etanseitate la presiune la rece, ca si incercarea de etanseitate se vor efectua
inainte de montarea aparatelor si armaturilor de serviciu si celelalte puncte de consum,
extremitatile conductelor fiind obturate cu flanse sau dopuri.
- presiunea de incercare la etanseitate si rezistenta la conductele de apa rece va fi egala cu
1,5 ori presiunea de regim, indicata in proiect pentru instalatia respectiva de alimentare cu
apa, dar nu mai mica de 6 bar.
- conductele se vor mentine sub presiune timpul necesar verificarii tuturor traseelor si
imbinarilor, dar nu mai putin de 30 de minute. Intr-un interval de 30 de minute nu se admite
scaderea presiunii.
- presiunea in conducte se va realiza cu o pompa de incercari hidraulice si se va citi pe un
manometru montat pe pompa, care se va amplasa in punctul cel mai de jos al conductelor.

incercarea de functionare la apa rece si calda se va efectua dupa montarea armaturilor la

obiectele sanitare si la celelalte puncte de consum si cu conductele sub presiunea hidraulica
de regim. Se va verifica, prin deschiderea succesiva a a armaturilor de alimentare, dadca
apa ajunge, la presiunea de utilizare, la fiecare punct de consum in parte.
verificarea se va face prin deschiderea numarului de robinete de consum corespunzator
simultaneitatii si debitului de calcul.
presiunea si temperatura de regim se vor pastra in instalatie pe timpul necesar verificarii
etanseitatii imbinarilor si a tuturor punctelor de sustinere si fixare a conductelor supuse
dilatarilor, dar nu mai putin de 6 ore.

DISPOZIII FINALE
Se vor respecta Normele n construcii, Normele de Protecia muncii i PSI n vigoare, att n timpul
execuiei lucrrilor ct i ulterior.
Cantitile de gunoi rezultate n urma executrii lucrrilor de construcii vor fi colectate n pubele
amplasate n incint ntr-un loc special amenajat i evacuate de reeaua local de salubritate, prin contract.
Pe durata executrii lucrrilor de construire se vor lua msuri pentru a nu se crea disconfort prin
producerea de zgomot (STAS 10009/1988) i praf (STAS 12574/1987).
Nivelul de zgomot se va ncadra n limitele prevzute de STAS 10009/1988 respectiv 50 dB, curba de
zgomot = 45 dB.
Materialele folosite vor fi de calitate i nsoite de certificat de la productor.
Beneficiarul va avea grij ca toate materialele i aparatele folosite s fie insotite de Certificate de
Agrement Tehnic.
Lucrrile vor ncepe dup obinerea Autorizaiei de Construire i n condiiile stabilite de acesta precum
i pe baza proiectului cu detalii de execuie.
Proiectarea a avut la baz exigenele prevzute pentru asigurarea calitii i s-a realizat urmrindu-se
ndeplinirea cerinelor de performan specifice categoriei de importan i de funcionalitatea construciei, n
conformitate cu normativele n vigoare:
Legea L 10/1995 Legea calitii n construcii;
HG 766/1997 Regulament privind calitatea n construcii;
L 137/1995 Legea proteciei mediului;
I 9/1994 Normativpentru proiectarea si executarea instalatiilor sanitare.
I9/1 -1996 Normativ pentru exploatarea instalaiilor sanitare
SR 1343 Alimentri cu ap. Determinarea cantitilor de ap potabil pentru localiti urbane i
rurale
STAS 1478-90Alimentare cu apa la constructii civile si industriale
SR 1846 Canalizari exterioare, prescriptii de proiectare
NP 084-2003 Normativ privind proiectarea, executarea si exploatarea instalatiilor sanitare si a
sistemelor de alimentare cu apa si canalizare
utilizand conducte din materiale plastice.
C 56/2002 - Normativ pentru verificarea calitatii si receptia lucrarilor de instalatii aferente
constructiilor
O 331/1994 Ordin M.I. Norme generale de prevenire i stingere a incendiilor;
O 1219/M.C./1994 Ordin MLPAT Norme generale de prevenire i stingere a incendiilor;

Proiectat:
ing. Mihai Scanghel

4. CAIET DE SARCINI INSTALATII SANITARE

GENERALITATI - LUCRARI PREGATITOARE
Inainte de a incepe executia se vor coordona planurile de instalatii sanitare cu planurile celorlalte tipuri de
instalatii in vederea corelarii traseelor comune si a rezolvarii cat mai rationale a intersectiilor.
Dupa analizarea si insusirea proiectului se trece la intocmirea graficului de executie a instalatiilor in
concordanta cu lucrarile de constructie, astfel incat sa se asigure front de lucru continuu pentru instalator.
STANDARDE, NORMATIVE, PRESCRIPTII CE GUVERNEAZA EXECUTIA
I9-94 - Normativ pentru proiectarea si executarea instalatiilor sanitare.
I 9/1-1996 - Normativ pentru exploatarea instalaiilor sanitare.
ST 018-1997 - Specificaie tehnica privind certificarea de conformitate a calitii materialelor i
echipamentelor pentru instalaii interioare termice i sanitare.
NP 003-1996 - Normativ pentru proiectarea, executarea i exploatarea instalaiilor tehnico-sanitare i
tehnologice cu evi din polipropilen.
I 1-1978 - Normativ pentru proiectarea i executarea instalaiilor tehnico-sanitare i tehnologice cu evi
din policlorur de vinil (pvc) neplastifiat.
Instructiuni tehnice pentru executarea termoizolatiilor la elementele de instalatii C.142 85 .
STAS 1504-85 Instalatii sanitare - Distante de amplasare a obiectelor sanitare, armaturilor si
accesoriilor.
NOTA: Prezentele prescriptii tehnice si standardele se completeaza cu cele indicate in anexa nr.1 si 2
din normativul I9-94 si anexa nr.2 din normativul I.1 - 76.
MATERIALE UTILIZATE
Se vor utiliza numai materiale si echipamente omologate care corespund din punct de vedere calitativ
prevederilor din standardele in vigoare sau poseda certificate de omologare. Materialele necesare sunt indicate
in plansele desenate si listele de cantitati de lucrari.
A) PVC
Depozitarea si transportul produselor se realizeaza prin ambalarea acestora in cutii si pachete.
Tubulatura PVC
Tubulatura din PVC reprezinta un material plastic, caracterizat prin proprietati deosebite, precum:
rezistenta si functionalitate pe termen lung, stabilitate fata de actiunea unei game variate de substante
chimice, chiar si in conditii de temperatura ridicata, usurinta si rapiditate in procesul de montare.
Tubulatura PVC este recomandata pentru realizarea instalatiilor de canalizare interioara, cu
aplicabilitate in locuinte uni sau plurifamiliale, institutii publice si constructii industriale.
PVC-ul poate fi definit ca fiind o rasina termoplastica, avand propietatea de a-si modifica starea de
agregare, in functie de temperatura. Revenirea la starea rigida, prin procesul de racire, face posibila
realizarea de produse prin injectie, extrudare, extrudare-suflare si formare sub vid.
Gama dimensionala pentru tubulatura PVC
tubulatura PVC, cu mufa incorporata - diametre disponibile, cuprinse intre 32 si 160 mm
tubulatura din PVC, cu mufa si garnitura incorporate - diametru disponibil: 110x2,0 mm
Avantajele tubulaturii PVC
gama variata de diametre si lungimi, permitand realizarea oricarei geometrii de instalatie de scurgere
montare simpla si rapida, excluzand utilizarea adezivilor sau a masticurilor
eliminarea fenomenului de imbatranire, datorita greutatii moleculare mari a materiei prime folosite
rezistenta mecanica ridicata

rezistenta optima la fluide cu temperaturi ridicate, evacuate din masini de spalat sau din chiuvete
rezistenta la coroziune, abraziune si depuneri si reducerea dezvoltarii florei bacteriene
conductibilitate termica redusa
reducerea efectului de producere a condensului
pierderi de sarcina reduse
stabilitate fata de actiunea microorganismelor si compatibilitate cu o gama variata de substante chimice
eliminarea problemelor cauzate de curenti vagabonzi
etanseizare perfecta
executarea rapida a reparatiilor si a reamenajarilor
B) PEHD (PEID - Polipropilena de inalta densitate)
Conductele folosite formeaza un sistem complet, destinat instalatiilor de alimentare cu apa rece/calda, cu
aplicabilitate in locuinte uni sau plurifamiliale, institutii publice , constructii industrial, retele exterioare de
alimentare cu apa.
Sistemul este alcatuit din conducte PEHD, fitinguri PEHD concepute pe sistemul de conectare prin infiletare,
trusa de montaj;
Gama dimensionala
tubulatura PEHD - D 20, 25, 32,40,50.
Aplicabilitate instalatii sanitare de apa rece.
Tipul lucrarii: ingropata sau aparenta
Caracteristici tehnice: temperature maxima de lucru 40 grade Celsius;
Tehnica de imbinare: demontabila, cu racorduri filetate;
Durata de viata estimata: 50 ani
Se livreaza sub forma de colac, avand o lungime de 50-100 m.
Fitinguri - material utilizat : Fitinguri din PEHD, care asigura o buna stabilitate in timp a sistemului.
Trusa de montare - componente: cleste pentru taiere; chei, mocsi, etc;
Ariile de aplicabilitate ale tubulaturii
Instalatii sanitare de apa rece, retele exterioare;
Sistem modern si fiabil care include conducte si fitinguri de o gama variata. Teava poate fi ingropata in pamant
sau montata apparent pe perete, conferind siguranta maxima si usurinta in montare.
Tubulatura PEHD
Tubulatura PEHD reprezinta o solutie moderna de executare a instalatiilor de alimentare cu apa rece si de
alimentare cu apa potabila, caracterizata prin rezistenta mare si presiuni inalte ( in functie de tipul de conducta
ales), conductibilitate termica redusa si eliminarea riscului de inmultire a microorganismelor.
Polietilena reprezinta un material termoplastic, proprietatile sale fiind limitate de temperatura maxima de lucru ,
ale carei valori se incadreaza intre 50-60 grade.
Avantajele tubulaturii PEHD
rezistenta la abraziune, depuneri si coroziune
rezistenta chimica si electrochimica
rezistenta foarte buna la temperaturi scazute
fluiditate
conductibilitate termica redusa
greutate redusa
atoxicitate
absorbtia acustica: proprietatile fonoabsorbante ale tevii PEHD atenueaza zgomotele pe care tuburile
metalice nu le pot absorbi

EXECUTIA LUCRARILOR

Trasarea instalatiilor sanitare

Traseele si dimensiunile conductelor sunt conform prevederilor din piesele desenate. Traseul va fi
conductelor se va face sub inaltimea de inghet, respectandu-se totodata prevederile din normativul I.9- 94.
Amplasarea si montarea obiectelor sanitare se va face conform prevederilor din plansele desenate
respectiv acelor din STAS 1504- 85 si Normativ I.9 - 94 art. 7.84 -7.88.
Montarea conductelor pentru apa rece
Fixarea si montarea conductelor de elementii de sustinere, se va face cu bratari dispozitive de prindere
sau console detaliu I.P.C.T. Grupa 81-30 Conducte si accesorii.
Distantele dintre punctele de sustinere se vor determina in functie de materialul conductei, diametrul si
modul de protejare (neizolate sau izolate) conform normativ I.9- 94, tabela 1 si 3 si respectiv normativ I.1-78
tabela 3 si 4.
Imbinarea conductelor
Conductele din tevi de otel zincate se vor imbina prin fitinguri zincate.
Imbinarea prin filet poate fi fixa ( cu mufa filetata sau alte fitinguri) sau demontabila ( cu mufa stangadreapta, filet lung sau racord olandez). Nu se admit imbinari prin sudura.
Imbinarea cu racord olandez se va adopta la legaturile dintre tevi si armaturi, cea cu filet lung in locuri
vizitabile iar cu mufa stanga- dreapta sunt cele mai sigure.
Executarea instalatiilor cu conducte din PVC se va face in conformitate cu prescriptiile si tehnologiile
indicate in normativul I.1-78 art.419-4.55.
Conductele din fonta scurgere se vor etansa cu plumb si franghie gudronata obligatoriu pentru traseele
orizontale. (I.9 - 94 art. 13.26) iar pe coloane se poate folosi si etansarea cu ciment si franghie alba.
Imbinarea conductelor
Armaturi de inchidere ( robinet de trecere cu ventil si mufa) si de golire (robinet simplu serviciu
respectiv dublu serviciu) se vor monta in punctele indicate in piesele desenate. Robinetele de trecere vor fi
prevazute obligatoriu cu racorduri olandeze pentru demontare.
Prefabricarea instalatiilor
Executia instalatiilor sanitare se poate realiza si prin prefabricarea lor. Prefabricarea se poate face
dupa masuratori pe teren sau dupa desenele de executie din documentatie.
Izolatii termice si protectia impotriva coroziunii exterioare
Izolatiile termice se vor executa conform prevederilor urmatoarelor acte normative si detalii tip:

instructiuni tehnice pentru executarea termnoizolatiilor la elemente de instalatii indicativ C.142/85.

Conductele de apa rece se vor izola cu:

in ghene cu bete de postav sau deseuri textile.

in subsolurile tehnice si canale

Izolarea armaturilor , compensatoarelor cu pres. si a imbinarilor cu flanse vor fi demontabile.
Conductele de apa rece vor fi montate aparent (legaturi la boiler, robineti, distribuitor, electrovane etc.)
se vor vopsi in culoarea camerei cu vopsea pe baza de ulei.
Conductele montate in sol au medii agresive se vor izola contra coroziunii conform STAS 4669
respectiv cu trei straturi de bitum si doua randuri de hartie tip sulfat (tevi zincate) si citomare in interior si izolatie
intarita cu protectie exterioara din banda PVC ( tevi nezincate).

Intocmit,
Ing. Scanghel Mihai

5. CAIET DE SARCINI INSTALATII DE IRIGAT

GENERALITATI
La baza proiectrii au stat datele din comanda beneficiarului, planurile de situatie i prevederile
standardelor i normativelor n vigoare. Instalatia de irigat va functiona folosind apa din reteaua exterioara de
apa existenta in zona.
Aspersoarele vor functiona in grupuri, exclusiv de acelasi tip si care asigura o norma orara de udare
apropiata. Grupurile de aspersoare se alimenteaza prin electrovane comandate electric, cu o tensiune de 24 V
c.a.
Conform timpilor de udare indicati, debitul statiei de pompare trebuie dimensionat pentru a asigura
functionarea normala a instalatiei ( o singura zona pe rand). Toate aspersoarele montate in teren se calculeaza
la tubulatura din PEID prin intermediul unor brate mobile poliarticulate cu 3 grade de libertate , din PVC sau
material plasitic rezistent, cu articulatii cu etansare cu o-ring, pentru a regla inaltimea aspersorului pentru a fi
mereu in cumpana. Instaltii de automatizare si control Panoul de control al sistemului automat de irigatii va fi
amplasat in TE su va fi conectat prin intermediul unui cablu mutifilar cu electrovanele, la care trensmite
tensiunea de deschidere de 24 V c.a. Panoul de automatizare al sistemului de stropit se poate monta si in alta
locatie mai accesibila, daca aceasta si dotarile necesare pot fi asigurate. Panoul de control are urmatoarele
caracteristici: - alimentare 220V/50 Hz. - posibilitatea de programare a cel putin 30 zone de udare (electrovane)
- tensiune alimentare 220/240 V c.a. 50Hz. - tensiune de comanda 24 V - programabil pana la 16 zile
Cablu de semnal si conexiuni electrice se va utiliza exclusiv cablu cu izolatie dubla PE/PVC multifilar tip bara de
cupru, cu izolatia firelor de culori diferite, cu sectiunea de cupru de 0,8 mm2. Lungimea maxima permisa pentru
traseul de cablu, masurata de la panoul de comanda si pana la cel mai departata bobina de electrovana este de
300m. (conditie obligatorie pentru amplasarea panoului). Conexiunile electrice in teren se vor executa numai cu
conectori rapizi cu rasina, impermeabili, cu capacitate 3x2,5mm2.
Electrovane si camine de vizitare pentru controlul zonelor de irigatii au fost prevazute electrovane de 1
cu bobine comadate de 24V c.a. Diametrele, debitele si pierderile de presiune ale acestora sunt corelate cu cele
ale retelei de conducte pe care ele au fost montate. Electrovanele permit impartirea sistemului in zone distincte,
divizare ce are rol atat de micsorare a debitului instantaneu al sistemului in perioada de functionare, cat si de
adaptare a timpilor de udare si a ratelor de precipitatie cerintelor specifice diferitelor zone (colturi, margini,
centru).
Electrovanele trebuie sa permita montajeul in pozitie liniara sau unghiulara pentru a putea fi instalate in
locatiile indicate, urmarind exact traseele de conducte propuse. Electrovanele trebuie sa fie prevazute cu sistem
de filtrare interior a jetului pilot, regulator de debit si posibilitate de adaptare a unui regulator de presiune.
Electrovanele se monteaza obligatoriu in boxe de vizitare din polietilena ranforsata cu fibra de sticla cu capac de
culoare verde. Electrovanele montate se aseaza pe pat de pietris cu granulatie medie care se izoleaza la
exterior cu folie de geotextil fixata pe exteriorul boxei.
PROBE, VERIFICARI IN VEDEREA RECEPTIEI
Efectuarea probelor
Probele la care vor fi supuse instalatiile sanitare sunt urmatoarele pentru instalatii de apa rece:

proba de etanseitate la presiune Pp = 6 bari; T = 3 ore

proba de functionare.

Efectuarea probelor si receptia lucrarilor se vor face in conformitate cu Normativul I9- 94 Capitolul 14.
Masuratori - decontari
Instalatiile sanitare se vor plati conform Listei de cantitati de lucrari la metrul liniar (conductele),
bucata (obiecte sanitare, armaturi, etc.) metrul patrat( izolatii, sprijiniri, etc) metrul cub (terasament) etc
INTOCMIT,
Ing. Scanghel Mihai