NP 066-2002

NORMATIV PRIVIND PROIECTAREA TERENURILOR SPORTIVE SI STADIOAN...
Page 1 of 82
NORMATIV PRIVIND PROIECTAREA TERENURILOR SPORTIVE SI STADIOANELOR (UNITATEA FUNCTIONAL DE BAZ) DIN PUNCT DE VEDERE AL CERINTELOR LEGII 10/1995
Indicativ NP 066-2002
Cuprins * 1. GENERALITTI * 2.CERINTE DE CALITATE, CONDITII TEHNICE, CRITERII SI NIVELURI DE PERFORMANT CORESPUNZTOARE TERENURILOR SPORTIVE SI STADIOANELOR (UNITATEA FUNCTIONAL DE BAZ) 1. GENERALITTI
1.1.Obiect 1.1.1. Prezentul normativ stabileste conditiile minime de calitate corespunztoare exigentelor utilizatorilor de terenuri sportive si stadioane n aer liber, (unitatea functional de baz), n conformitate cu prevederile Legii 10/1995 "Legea calittii n constructii". 1.1.2. Cele sase cerinte de calitate, obligatorii a fi mentinute pe ntreaga durat de existent a unei constructii, conform prevederilor Legii 10/1995 sunt: rezistent si stabilitate, siguranta n exploatare, siguranta la foc, igiena, sntatea oamenilor, refacerea si protectia mediului, izolarea termic, hidrofug si economia de energie. protectia mpotriva zgomotului. 1.1.2.1. Avnd n vedere c obiectul normativului I constituie "unitatea functional de baz" a unei constructii sportive n aer liber. respectiv doar o anumit zon a unei constructii neacoperite. (incinta de joc si tribunele) cerintele corespunztoare acesteia sunt doar o parte din cele sase cerinte de. calitate si anume: - Rezistent si stabilitate: - Siguranta n exploatare; - Siguranta la foc: - Igiena. sntatea oamenilor, refacerea si protectia mediului. 1.1.3.Conditiile minime de calitate corespunztoare terenurilor sportive si stadioanelor stabilite n prezentul normativ, trebuie realizate si mentinute la aceiasi parametri, pe ntreaga durat de existent a acestora. 1.1.4. Categoriile de utilizatori directi ai unittii functionale de baz (incinta de joc si tribunele) ale cror exigente sunt avute n vedere n prezentul normativ, sunt sportivii pentru incinta de joc si spectatorii pentru tribune. 1.1.5. Pentru a revenii n sprijinul proiectantilor, n anexa normativului au fost prezentate principii generale privind rezolvri functional-constructive si de instalatii, corespunztoare constructiilor sportive n aer liber ( terenuri sportive si stadioane) n ansamblul lor (inclusiv functiunile anexe si auxiliare unittii functionale de baz). 1.1.6. n cazul n care sub tribune sunt adpostite functiuni anexe si auxiliare unittii functionale de baz, la proiectarea unei constructii sportive n aer liber vor fi avute n vedere si conditiile de calitate specifice acestora, urmnd s se adopte msurile cele mai severe, atunci cnd este cazul, conform reglementrilor tehnice n vigoare.
1.2. Domeniul de aplicare si conditii de utilizare 1.2.1. Prevederile prezentului normativ se aplic la proiectarea terenurilor sportive si stadioanelor noi si vor
file:///C:/Users/Mihaela/AppData/Roaming/MatrixROM/CreareMeniu/1.0.0.0/MATRIXIn... 7/25/2012
NORMATIV PRIVIND PROIECTAREA TERENURILOR SPORTIVE SI STADIOAN... Page 2 of 82
avea caracter de recomandare la modernizarea, reamenajarea, consolidarea sau repararea celor existente. 1.2.2 Prevederile prezentului normativ se adreseaz elaboratorilor de proiecte tehnice din domeniul constructiilor sportive n aer liber, organismelor de administratie central si teritorial inclusiv persoanelor fizice sau juridice care initiaz investitii n domeniu, responsabililor tehnici cu executia, specialistilor verificatori de proiecte si expertilor atestati, precum si proprietarilor si utilizatorilor constructiilor respective. 1.2.3. La proiectarea constructiilor sportive n aer liber (terenuri sportive si stadioane) se vor respecta, pe lng prevederile prezentului normativ, reglementrile tehnice specifice domeniului, inclusiv pentru toate celelalte functiuni anexe ale activittii sportive, n valabilitate la data respectiv. 1.2.4. Pentru stabilirea dimensiunilor si marcajelor terenurilor de joc destinate competitiilor oficia le se va lua legtura n mod obligatoriu cu Federatiile Romne corespunztoare jocului/sportului respectiv. 1.3. Referinte
Legea 10/1995- Legea privind calitatea n constructii NC 001-99 - Normativ cadru privind detalierea continutului cerintelor stabilite prin Legea 10/1995
1.4. Terminologie n contextul prezentului normativ, termenii de mai jos au urmtoarea semnificatie: Unitatea functional de baz - spatiul destinat incintei de joc si tribunelor aferente (exclusiv anexele sportive si alte amenajri aflate sub tribune, dac este cazul). Constructie sportiv - orice amenajare cu caracter provizoriu sau permanent care foloseste la practicarea unuia sau mai multor sporturi. Stadion aren - constructie sportiv compus dintr-un teren de sport omologat pentru competitii oficiale si echipat pentru a primi spectatori. Teren de sport - teren amenajat n aer liber si dotat cu instalatiile necesare n vederea desfsurri antrenamentelor si/sau competitiilor sportive, n conformitate cu reglementrile federatiilor nationale si, dup caz, internationale. Incinta de joc - spatiul destinat terenului de joc si sport inclusiv accesul si mprejmuirea acestuia Tribuna - constructie (acoperit sau descoperit) destinat, spectatorilor, aflat n exteriorul incintei de joc (pe una sau mai multe laturi) si care cuprinde locurile pentru vizionat spectacolul sportiv precum si circulatiile de acces si evacuare ale spectatorilor (exclusiv spatiile anexe amenajate sub tribune, dac este cazul). [top]
2.CERINTE DE CALITATE, CONDITII TEHNICE, CRITERII SI NIVELURI DE PERFORMANT CORESPUNZTOARE TERENURILOR SPORTIVE SI STADIOANELOR (UNITATEA FUNCTIONAL DE BAZ)
2.1. Rezistent si stabilitate
2.1.1. Generalitti
2.1.1.1. Desi obiectul normativului l constituie ,.unitatea functional de baz" (incinta de joc si tribunele)
cerinta de "rezistent si stabilitate" se refer la ntregul ansamblu al unei constructii sportive cu tribune, respectiv la toate prtile componente, inclusiv terenul de fundare, si anume: - infrastructura (fundatii directe, fundatii indirecte, ziduri de sprijin etc.); - structura gradenelor; - structura spatiilor amenajate sub gradene; structura acoperirii tribunei (copertin); - elementele nestructurale de nchidere si compartimentare; - instalatii si echipamente electromecanice aferente constructiilor; - terenul de fundare (inclusiv pentru terenurile de joc). Normativul nu se refer la proiectarea structurilor pentru pilonii instalatiilor de iluminat aferente competitiilor nocturne. precum si a echipamentelor/instalatiilor sportive. 2.1.1.2. Terenurile sportive si constructiile stadioanelor cu tribune vor fi proiectate si realizate astfel nct s fie satisfcut cerinta de calitate "rezistent si stabilitate" conform reglementrilor tehnice Prin aceasta se ntelege c actiunile susceptibile de a se exercita asupra lor n timpul executiei si exploatrii nu vor avea ca efect producerea vreunuia dintre urmtoarele evenimente:
1. a. prbusirea total sau partial a constructiilor; 2. b. producerea unor deformatii si/sau vibratii de mrime inacceptabil pentru exploatarea normal;
c.avarierea elementelor nestructurale (nchideri, compartimentri, finisaje), a instalatiilor si a
echipamentelor ca urmare a deformatiilor excesive ale elementelor structurale; d.producerea, ca urmare a unor evenimente accidentale, a unor avarii de tip "prbusire progresiv", disproportionate n raport cu cauza care le-a produs. 2.1.1.3. Cerinta de calitate "rezistent si stabilitate" trebuie s fie satisfcut cu o probabilitate normat, n timpul unei durate de exploatare rational din punct de vedere economic. 2.1.1.4. n conditiile prezentului normativ, satisfacerea cerintei de calitate "rezistent si stabilitate" poate fi asigurat numai n cazurile n care: - nu intervin situatii de solicitare cu probabilitate deosebit de mic de producere si care nu au fost avute n vedere la proiectare; - nu se produc erori umane grave n fazele de proiectare, realizare si utilizare ale constructiilor respective. 2.1.2. Conditii tehnice de performant corespunztoare cerintei de calitate"rezistent si stabilitate" Conditiile tehnice de performant care trebuie ndeplinite de prtile de constructie mentionate la pct. 2.1.1.2., n vederea satisfacerii cerintei de calitate "rezistent si stabilitate" sunt urmtoarele: 2.1.2.1. Stabilitate Stabilitatea presupune excluderea oricror avarii provenite din: -deplasarea de ansamblu (de corp rigid); -efectele de ordinul II datorate deformabilittii structurii n ansamblu;
-flambajul sau voalarea unor elemente individuale. 2.1.2.2. Rezistenta Rezistenta presupune excluderea oricror avarii provenite din eforturile interioare, ntr-o sectiune sau un element asa cum acestea rezult din propriettile geometrice si mecanice respective (inclusiv din efectul degradrii n timp a acestor proprietti). Rezistenta implic: a. Rezistenta "ultim": capacitatea de rezistent, fr atingerea sau depsirea strilor limit ultime n conditiile unor intensitti de vrf ale actiunilor; b. Rezistenta "n timp": capacitatea de rezistent la diferite actiuni mecanice de durat, fr aparitia unor modificri n sens defavorabil n timp; c. Rezistenta "Ia prbusire": capacitatea de rezistent fr extinderea cedrii sau prbusirii pe ansamblul cldirii atunci cnd se produc cedri locale (distrugeri, deformatii remanente mari etc.) provenite din diferite cauze (incrcri accidentale, explozii, incendii, socuri mecanice, incrcri repetate sau ncrcri prelungite de durata excesiv). 2.1.2.3. Ductilitate Ductilitatea implic aptitudinea de deformare postelastic a elementelor, a subansamblurilor structurale sau a structurii n ansamblu (deformatii specifice, rotiri, deplasri) fr reducerea semnificativ a capacittii de rezistent ( n cazul actiunilor statice) si fr reducerea semnificativ a capacittii de absorbtie a energiei ( n cazul actiunilor dinamice inclusiv a celor seismice). 2.1.2.4.Rigiditate Rigiditatea implic:

limitarea deplasrilor si deformatiilor verticale si orizontale ale structurii si ale elementelor nestructurale; limitarea valorilor rspunsurilor dinamice ale subansamblurilor structurale si ale structurilor n ansamblu ( amplitudinile si acceleratiile vibratiilor ); limitarea fisurrii ( n cazul elemenetelor de beton , beton armat, beton precomprimat si zidrie): 2.1.2.5. Durabilitate 2.1.2.5.1. Durabilitatea se refer la : a) Satisfacerea conditiilor tehnice de performant de la 2.1.2.1 2.1.2.4. pe toat durata de exploatare a
cldirii; b) Limitarea deteriorrii premature a materialelor si prtilor de constructie datorit proceselor fizice , chimice si biologice. 2.1.2.5.2 .Urmrirea comportrii n timp: efectuarea tuturor operatiilor prevzute n procedurile specifice cu precdere n cazul stadioanelor situate:
pe terenuri de fundare dificile ( de exemplu, pe pamnturi sensibile la umezire);
n mediu natural agresiv (de exemplu pe litoral, sau n contact cu ape subterane agresive); n mediu construit agresiv ( de exemplu , n vecintatea unor cldiri industriale care eman n atmosfer substante agresive pentru materialele de constructie respective). 2.1.3. Principii si metode pentru verificarea satisfacerii cerintei de caliate Rezistent si stabilitate
2.1.3.1. Verificarea satisfacerii cerintei de calitate rezistent si stabilitate se face, n general, pe baza conceptului de stri de limit. 2.1.3.2. Strile limit se definesc n conformitate cu STAS 10 100/0 si sunt de dou categorii:
1. stri limit ultime (care se refer la conditiile tehnice de performant de stabilitate, de rezistent si de
ductilitate);
2. stri limit ale exploatrii normale (care se refer la conditia tehnic de performant de rigiditate).
2.1.3.3. Pentru verificarea satisfacerii cerintei de calitate "rezistent si stabilitate" pe baza conceptului de stri limit, este necesar stabilirea unor modele de calcul adecvate, care includ toti factorii susceptibili de a interveni. Modelul de calcul trebuie s fie suficient de precis pentru a estima comportarea cldirii si prtilor sale componente si va tine seama de: - calitatea probabil a executiei corespunztoare unui nivel tehnic minim acceptabil; - gradul de incertitudine al informatiilor care stau la baza proiectrii constructiei; -lucrrile de ntretinere prevzute 2.1.3.4. n cazul n care, pentru unele configuratii structurale speciale, metodele analitice nu sunt aplicabile, verificarea satisfacerii cerintei de calitate "rezistent si stabilitate" poate fi realizat prin metode experimentale (ncercri pe elemente, pe subansambluri sau pe ansamblul structurii, n situ sau n laborator, la scar natural sau pe modele reduse). Desfsurarea ncercrilor si interpretrilor rezultatelor se va face pe baza reglementrilor tehnice specifice. 2.1.3.5. Satisfacerea cerintei de calitate "rezistent si stabiIitate" se asigur si prin msuri specifice referitoare la: - conceptia general si de detaliu a constructiei (prtile componente indicate la pct. 2.1.1.2.); - propriettile, performantele si utilizarea materialelor si produselor de constructie; - calitatea executiei; - executarea lucrrilor de ntretinere. 2.1.3.6. Avariile cauzate constructiilor stadioanelor cu tribune de evenimente accidentale si care sunt disproportionate n raport cu cauza lor initial, pot fi evitate sau limitate prin msuri adecvate privind: - determinarea riscului de aparitie a unor astfel de evenimente; - adoptarea unei configuratii structurale care nu prezint sensibilitti la astfel de evenimente;
- asigurarea structurii cu ductilitate corespunztoare 2.1.3.7. Asigurarea durabilittii implic msuri de protectie la actiunile agentilor fizici, chimici si biologici din mediul nconjurtor , (mediul natural si mediul de exploatare). n particular, se vor respecta urmtoarele reglementri: a.Pentru elementele de beton armat si beton precomprimat se vor prevedea grosimile minime ale stratului de acoperire cu beton a armturilor n conformitate cu STAS 10107/0. b.Pentru elementele de zidrie se vor respecta prevederile referitoare la tencuieli din normativele P2 si C 17. c.Pentru protectia anticoroziv a constructiilor se vor respecta prevederile cuprinse n: - Normativul C 139 - pentru constructii si elemente de constructii metalice; - Normativul C 170 - pentru constructii si elemente de constructii din beton 2.1.4. Factori care intervin la verificarea satisfacerii cerintei de calitate pe baza conceptului de stri limit Factorii care intervin la verificarea satisfacerii cerintei pe baza conceptului de stri limit sunt urmtorii: 1.Actiunile agentilor mecanici; 2.Influentele mediului natural; 3.Propriettile materialelor; 4.Propriettile terenului de fundare; 5. Geometria structurii n ansamblu si geometria elementelor de constructie; 6. Metodele de calcul.
2.1.4.1. Actiunile agentilor mecanici 2.1.4.1.1. Clasificarea si gruparea actiunii agentilor mecanici pentru proiectarea terenurilor sportive si a stadioane lor cu tribune se face conform STAS 10101I0A. 2.1.4.1.2. Evaluarea ncrcrilor permanente se face conform STAS 10101/1. n cazul utilizrii unor materiale netraditionale, datele privind greutatea proprie vor fi preluate din agrementul tehnic respectiv 2.1.4.1.3. Definirea ncrcrilor datorite procesului de exploatare se face conform STAS 10101/2. Valorile normate ale ncrcrilor utile, uniform distribuite pe copertinele si gradenele tribunelor precum si pe planseele spatiilor amenajate sub tribune sunt date n tabelul A, n conformitate cu prevederile STAS 10101/2A1. Valorile normate se refer la ncrcrile utile curente si reprezint valori maxime probabile n conditiile normale de exploatare. Efectele dinamice ale ncrcrilor de exploatare asupra tribunelor sunt incluse n prevederile art. 2.1.4.1.9. 2.1.4.1.4. Gradenele si planseele spatiilor amenajate sub tribune se verific suplimentar la o ncrcare concentrat, stabilit conform tabelului B. ncrcarea concentrat se aplic n pozitia cea mai defavorabil, pe suprafata dat n tabelul B si n absenta sarcinilor utile.
2.1.4.1.5. Valorile normate ale ncrcrilor utile, verticale si orizontale, pe balustrade, parapeti si atice sunt date n tabelul C n conformitate cu STAS 10101/2A1. ncrcrile servesc numai pentru calculul elementelor balustradei si se consider aplicate pe mna curent a acesteia. Actiunea orizontal nu se va considera simultan cu cea vertical. 2.1.4.1.6. Pentru planseele spatiilor amenajate sub tribune, ncrcrile date de peretii de compartimentare neportanti, cu greutatea de cel mult 3 KN/m, se iau n considerare ca ncrcri uniform distribuite pe planseu dup cum urmeaz: - pereti cu greutatea pn la 1,5 KN/m .....................0,5 KN/m2 - pereti cu greutatea ntre 1,5-3,0 KN/m1,0 KN/m2 Pentru peretii cu greutti mai mari, ncercrile se vor calcula conform datelor reale ( ca intensitate si pozitie). 2.1.4.1.7. Pentru ncperile amenajate sub tribune, peretii de compartimentare neportanti vor fi verificati pentru cea mai defavorabil dintre ncrcrile: a. ncrcare orizontal. Liniar si uniform distribuit de 0,5 KN aplicat la o nltime de 0,9 m de la cota pardoselii; b. greutatea unor obiecte sanitare suspendate forta vertical concentrat 1 KN; c. greutatea mobilierului suspendat forta vertical uniform distribuit pe suprafata vertical a peretilor 2 KN/m2. 2.1.4.1.8. Pentru structurile stadioanelor cu tribune nu se aplic reducerea ncrcrilor de exploatare distribuite pe plansee prevzut n cap.6 din STAS 10101/2A1. 2.1.4.1.9. Structurile tribunelor se calculeaz si la: - actiuni orizontale , paralele cu linia locurilor : 35 daN/metru liniar de rnd; - actiuni orizontale , perpendiculare pe linia locurilor 20daN/metru liniar de rnd . 2.1.4.1.10. Valorile coeficientilor de ncercare (n) si cele ale fractiunii de lung durat ( nd) sunt date n tabelul D n conformitate cu STAS 10101/0A. Tabelul A ncrcri utile distribuite pe plansee A1. Copertine pentru tribune 1.cu pant > 1:20 .............................................0,5KN/m2 2.cu pant 1:20...............................................0,75 KN/m2 Note: 1. Copertinele pentru tribune sunt considerate necirculabile: prin proiectarea de arhitectur se vor lua msuri pentru interzicerea accesului persoanelor pe coperti ne. Dac aceasta nu se poate realiza cu mijloace de blocare sigure se va considera ncrcare util de 2.0 KN/m2 n gruparea extraordinar, pe toat suprafata tribunei. 2. ncrcarea este raportat la proiectia orizontal a suprafetei copertinei. 3. ncrcarea indicat nlocuieste ncrcarea dat de zpad numai dac este mai defavorabil dect aceasta.
2. n functie de amplasament. copertina se calculeaz suplimentar la ncrcarea cu praf industrial prevzut n

STAS 10101/2A1. A2. Tribune pentru spectatori
1. Tribune cu locuri fixe.............................4,0 KN/m2 2. Tribune fr locuri fixe...........................5,0 KN/m2 3. Coridoare, scri si podeste de acces la tribune.......5,0 KN/m2
Not:
1. 2.
ncrcarea este raportat la proiectia orizontal a suprafetei respective. Pentru tribunele neacoperite, ncrcarea util nu se consider simultan cu ncrcarea din zpad.
A3. Plansele spatiilor ( ncperilor ) amenajate sub tribune
1. 2. 3. 4. 5. 6.

Birouri si alte ncperi de lucru......................2;0 KN/m2 Spatii de cazare.............................................1,5 KN/m2 Vestiare, dusuri..............................................2,0 KN/m2 Depozite sau yone de depozitare..................4,0 KN/m2 Garaje, rampe............................................... 4,0 KN/m2 Coridoare, scri, podeste la pozitiile 1,2,3..............................................3,0 KN/m2 la pozitiile 4,5.................................................4,0 KN/m2
Note:
1. 2.
n ncperile si pe cile de acces ale spatiilor amenajate sub tribune nu este permis posibilitatea unor aglomerri mari de oameni. n cazul n care cile de acces la spatiile amenajate sub tribune sunt comune cu cele de ascces la tribune, zonele respective se vor calcula pentru ncrcarea de la pct. A.2.3.
TABELUL B ncrcri utile concentrate pe plansee Forta N (kn) B1.Copertine pentru tribune B2. Gradenele tribunelor - varianta EUROCODE B3. Planseele ncperilor 1 Suprafata pe care se aplic (cm2) 10x10
1,5 [4,0] 1,5
10x10 [5X5] 10x10
amenajate sub tribune Note:
1. Cile de acces si scrile de la pct.B2 si B3 se calculeaz pentru aceiasi valoare a sarcinii concentrate 2. Verificarea la sarcini concentrate se face n absenta altor ncrcri utile sau climatice. 3. Pentru copertine ncrcarea de mai sus poate fi luat n considerare simultan cu ncrcarea dat de zpad,
care, n acest caz, nu va fi mai mare de 0,7 KN/m2. TABELUL C ncrcri utile verticale si orizontale pe balustrade/parapeti 1.Gradene si cile de acces respective 1,5 KN/m 2.Cile de acces din spatiile amenajate sub tribune.....1.0 KN/m Note:
1, n cazul n care cile de acces la spatiile amenajate sub tribune sunt comune cu cile de acces la tribune, pentru zonele respective se vor lua ncrcrile de la poz.1. 2, n cazul tribunelor cu locuri n picioare, ncrcrile utile verticale si orizontale pe "barierele de retinere" se vor stabili prin reglementri specifice, n functie de modul de dispunere al barierelor,
TABELUL D Coeficientii ncrcrilor (n) si fractiunea de lung durat (n )

n nd 1. Copertine 1,4 0,4 2. Gradenele tribunelcir a, cu locuri fixe 1,3 0,6 b, fr locuri fixe 1,2 0,6 3. ncperi amenajate sub tribune (pentru incrcrile din tabelul A) - pn la 2 kN (inclusiv) 1,4 0,4 - intre 2 + 4 kN (inclusiv) 1,3 0,4
d
4.
ncrcri concentrate (tab. B) 1,2
5. ncrcri pe balustrade, parapeli si atice 1,2 Not: Coeficientii (n) si (n ) nu includ efectele dinamice eventuale. care vor fi stabilite, de la caz la caz. de ctre proiectantul investitiei respective,
d
2.1.4.2. Influentele mediului natural 2.1.4.2.1. Conditiile seismice ale amplasamentului vor fi stabilite, conform Normativului P100, din hrtiile de zonare pentru coeficientii K (fig.5-1) si T (fig.5-2).
s c
Not: Pentru tribunele cu capacitate mai mare de [5000] spectatori/tronson (ntre rosturi) se recomand efectuarea unui studiu al conditiilor seismice de amplasament.
NORMATIV PRIVIND PROIECTAREA TERENURILOR SPORTIVE SI STADIOA... Page 10 of 82
2.1.4.2.2. Presiunea dinamic de baz, valorile normate ale ncrcrilor din vnt si coeficientii partiali de sigurant care multiplic valorile ncrcrilor normate pentru obtinerea ncrcrilor de calcul vor fi stabilite conform STAS 10101/20. 2.1.4.2.3. Greutatea de referint a stratului de zpad, valorile normate ale ncrcrilor din zpad si coeficientii partiali de sigurant care multiplic valorile ncrcrilor normate vor fi stabilite conform STAS 10101/21. 2.1.4.2.4. ncrcrile din temperatura exterioar vor fi stabilite conform: - STAS 1010 1/ 12 - definirea ncrcrilor; - STAS 1010 1/23A - valorile normate, coeficientii ncrcrilor si valorile de calcul ale ncrcrilor.
2.1.4.3. Propriettile materialelor 2.1.4.3.1. Propriettile de rezistent si deformabilitate ale materialelor se definesc conform prevederilor STAS 10101/0. 2.1.4.3.2. Valorile caracteristice, coeficientii de sigurant pentru materiale si valorile de calcul ale rezistentelor materialelor se vor stabili n conformitate cu: a.reglementrile tehnice corespunztoare principalelor materiale de constructie:
beton armat STAS 10107/0 - otel STAS 10108/0/1/2; - zidrie STAS 10104; - lemn NP 005
2. reglementrile tehnice specifice n cazul altor materiale de constructie traditionale (sticl, piatr, materiale
plastice etc.);
3. agrementele tehnice respective pentru materialele de constructie netraditionale sau din import.
2.1. 4. 4: Propriettile terenurilor de fundare 2.1.4.4.1. Propriettile terenului de fundare vor fi stabilite prin cercetare geologic-tehnic si geotehnic n conformitate cu STAS 1242/1 si cu celelalte reglementri tehnice specifice care se refer la metodele de determinare ale acestora 2.1.4.4.2. Caracteristicile fizico-mecanice ale pmnturilor vor fi stabilite conformSTAS 1243 . 2.1.4.4.3. Valorile normate si valorile de calcul ale caracteristicilor geotehnice ale terenurilor de fundare vor fi stabilite conform STAS 3300/1/2. 2.1.4.5. Geometria structurii n ansamblu si a elementelor de constructie 2.1.4.5.1. Parametrii geometrici ai structurii n ansamblu si cei ai elementelor de structur se vor ncadra n
nivelul de tolerante stabilit prin STAS 8600 (clasele de precizie si valorile tolerante lor) n functie de dimensiunile respective. 2.1.4.5.2. Pentru elementele de structur din beton armat se vor respecta si prevederile Normativului C 140. 2.1.4.5.3. Pentru elementele de structur din otel se vor respecta si prevederile STAS 767/0. 2.1.4.5.4. Elementele nestructurale de constructie care trebuie s satisfac cerinta de calitate rezistent si stabilitate se consider a se incadra n nivelurile de tolerante prevzute prin reglementrile corespunztoare. 2.1.4.5.5. Elementele de structur si nestructurale netraditionale sau din import se vor ncadra n nivelul de tolerante prevzut n agrementele tehnice respective. Caracteristicile geometrice ale stratului suport pentru terenurile de joc se vor ncadra n sistemul de tolerante prevzut n Caietul de sarcini pentru fiecare tip de mbrcminte n parte. 2.1.4.6 Metodele de calcul 2.1.4.6.1.Pentru stadioanele cu tribune se folosesc aceleasi metode de calcul ca si pentru toate celelalte cldiri civile si industriale. 2.1.4.6.2. Principiile de baz ale metodelor de calcul, bazate pe conceptul de stri limit, sunt date n urmtoarele reglementri tehnice: STAS 10107/0 pentru beton armat si beton precomprimat; STAS 10108/0 pentru otel; STAS 10104 pentru zidrie; NP 005 pentru lemn; STAS 8316 pentru terenul de fundare. 2.1.4.6.3. Pentru metodele de calcul bazate pe conceptul de stare limit, gruprile de ncrcri vor fi stabilite conform STAS 10101/0. 2.1.4.6.4. Pentru calculul structurilor stadioanelor cu tribune , n afara principiilor generale incluse n reglementrile mentionate la art. 2.1.4.6.1. se va tine seama, n functie de tipul structurii, si de prevederile urmtoarelor reglementri tehnice: P 85 Cod pentru proiectarea constructiilor cu pereti structurali din beton armat; NP 007 Cod de proiectare pentru structuri n cadre din beton armat. 2.1.4.6.5. Pentru calculul seismic al stadioanelor cu tribune metodelor prevzute n Cap. 2 din Normativul P 100 vor fi utilizate dup cum urmeaz:
1. Pentru tribune cu capacitate mai mic de 500 persoane/tronson (ntre rosturi) se va aplica metoda de
proiectare curent (metoda A).
2. Pentru tribune cu capacitatea cuprins ntre 500 2000 spectatori/tronson ( ntre rosturi) n afara metodei A
se recomand si folosirea metodei de proiectare bazat pe considerarea propriettilor de deformare neliniar a structurii ( metoda B): folosirea metodei este obligatorie dac nu se respect n totalitate prevederile referitoare la alctuirea de ansamblu din reglementrile P100; P85; NP007.
3. Folosirea metodei B este obligatorie n cazul tribunelor cu capacitate mai mare de 2000 persoane/tronson
(ntre rosturi). 2.1.4.6.6. Determinarea ncrcrilor seismice pentru elementele de constructie care nu fac parte din
structura de rezistent se va face conform prevederilor Normativelor P100. Verificarea satisfacerii cerintei de calitate rezistent si stabilitate se va face pe baza metodelor stabilite prin reglementrile specifice, pentru elementele de constructie si materialele traditionale sau prin agrementele tehnice pentru elementele de constructie si materialele netraditionale sau din import. 2.1.4.6.7.Proiectarea antiseismic a instalatiilor si echipamentelor mecanice ale stadioanelor cu tribune (inclusiv pentru spatiile amenajate sub tribune) se va face cu respectarea principiilor generale din Cap. 10 din Normativul P 100 2.1.5 Criterii si niveluri de performant corespunztoare cerintei de calitate Rezistent si stabilitate 2.1.5.1. Pentru stadioanele cu tribune (inclusiv pentru ncperile amenajate sub tribune) verificarea satisfacerii cerintei de calitate rezistent si stabilitate se face cu criteriile sau parametrii de performant folositi pentru toate constructiile civile si industriale precum si cu criteriile specifice din prezenta reglementare. 2.1.5.2. Nivelurile de performant asociate satisfacerii cerintei de rezistent si stabilitate sunt cele corespunztoare constructiilor din clasa de important III conform STAS 10100/0. 2.1.5.3. Nivelurile de performant seismic se stabilesc prin ncadrarea stadioanelor cu tribune n clasa de important II conform Normativului P 100 ( coeficient de important = 1,2). Prin exceptie si numai cu acordul beneficiarului tribunele cu locuri fixe de foarte mic capacitate orientativ pn la [200] persoane/tronson pot fi ncadrate n clasa de important III conform Normativului P 100 (coeficient = 1,00). 2.1.5.4. n conformitate cu prevederile din Cap. 1din Normativul P 100 sub actiunea cutremurului constructiile stadioanelor cu tribune, inclusiv spatiile amenajate sub tribune pot suferi: a) la elemente ale structurii: degradri locale, controlate si reparabile , asociate deformatiilor post elastice previzibile; b) la elementele nestructurale: degradri mai extinse dar care nu pun n pericol vieti omenesti sau valori materiale importante. 2.1.5.5. Pentru peretii interiori neportanti din spatiile (ncperile) amenajate sub tribune se stabilesc urmtoarele criterii si niveluri de performant: a) deformatiile normale pe planul peretelui, sub ncrcrile de exploatare prevzute la art.2.1.4.7, b si c, nu trebuie s depseasc valoarea de 5 mm sau H/500, n care H este nltimea peretelui n mm; b) deformatia instantanee normal pe planul peretelui, ntr-un punct situat n centrul unui element de perete, datorit rezemrii unei persoane, nu trebuie s depseasc 5 mm; c) deformatia remanent provocat de ncrcrile de exploatare, prevzute la art.II.14.1.7. a nu trebuie s fie mai mare de 10% din deformatia instantanee normal pe planul peretelui. 2.1.5.6. Acceleratiile (a) vibratiilor tribunelor sau ale unora dintre elementele componente se limiteaz n functie de frecvent (f) dup cum urmeaz: f= 1 4 Hz a = [10-0,5 10-2] m/sec2 f= 48Hz a = [5x10-3] m/sec2 f= 8 100Hz a = [ 6,25 x f x 10 ] m/sec 2.1.6. Reguli de proiectare 2.1.6.1. Pentru stadioanele cu tribune (inclusiv pentru spatiile amenajate sub tribune) regulile de proiectare sunt cele general valabile pentru constructiile civile si industriale la care se adaug prevederile din prezentul capitol.
-4 2
2.1.6.2. Reguli generale de conformare arhitectural structural 2.1.6.2.1. Pentru stabilirea amplasamentului stadioanelor cu tribune se vor respecta cu strictete prevederile Normativului P100, cap.3 Planificarea si amplasarea constructiilor. 2.1.6.2.2. Ansamblul tribunelor va fi tronsonat prin rosturi de dilatare si/sau rosturi antiseismice n conformitate cu prevederile din reglementrile : NP28, P85 si P100. Se va urmri ca tronsoanele rezultate s respecte prevederile Normativului P100 cap.4.1. Forma n plan si n elevatie. 2.1.6.2.3. Alegerea sistemului de fundare se va face pe baza rezultatelor studiului si n concordant cu alctuirea structurii. 2.1.6.2.4. Pentru tribunele cu gradene rezemate direct pe pamnt se vor avea n vedere urmtoarele: a. n cazul n care panta se realizeaz prin excavare, se va urmri asigurarea stabilittii talazului respectiv; b. n cazul n care panta se realizeaz prin umplutur, se va urmri obtinerea unui grad de compactare care s asigure limitarea tasrilor la valorile admisibile, conform reglementrilor tehnice. 2.1.6.2.5. Alegerea sistemului structural si a materialului pentru suprastructura tribunelor se va face, de regul, pe baza unui studiu tehnico-economic care va lua n consideratie urmtorii parametri: exigentele functionale; configuratia n plan si n elevatie; nivelul de seismicitate al amplasamentului; tehnologiile de executie disponibile; durata de executie; costurile suplimentare rezultate din necesittile de: -protectie anticoriziv; -protectie contra incendiilor; -ntretinere n exploatare; preturile comparate ale: -materialelelor; -manoperei; -utilajelor de constructie. 2.1.6.3. Reguli generale de proiectare pentru elementele nestructurale 2.1.6.3.1. Proiectarea antiseismic a elementelor de compartimentare si de nchidere se va face, dup caz, n una din urmtoarele ipoteze: a. ca fcnd parte integrant din sistemul structural; b. cu legturi care s permit deplasri relative libere n raport cu structura; c. solidarizate cu structura, dar dimensionate astfel nct avariile produse de miscarea seismic s fie minime. 2.1.6.3.2. Elementele nestructurale exterioare vor fi ancorate de structura si dimensionate astfel nct, sub actiunea ncrcrilor seismice definite conform Normativului P100, s-si mentin integritatea fizic astfel nct s nu provoace, prin cdere total sau partial, pierderi de vieti omenesti sau rnirea persoanelor din exteriorul cldirii. Pentru elementele care pot cdea pe cile de evacuare si de circulatie, valorile fortelor de calcul prevzute
n Normativul P100 se majorez cu 50%. 2.1.6.3.3. Pentru a se asigura evacuarea n sigurant a tribunelor si a spatiilor amenajate sub tribune, n cazul unui cutremur sever, se vor prevedea urmtoarele msuri: a.pardoselile si finisajele de pe cile de acces/evacuare vor fi proiectate astfel nct avarierea lor s nu mpiedice circulatia persoanelor; b.usile de evacuare ale spatiilor de sub tribune vor fi proiectate astfel inct avarierea lor s nu mpiedice circulatia persoanelor; c.usile de evacuare ale spatiilor de sub tribune vor fi proiectate astfel nct s se evite pericolul de blocare a acestora ( n functie de valorile deplasrilor relative de nivel probabile). 2.1.6.4. Reguli generale de proiectare pentru sistemele de instalatii si echipamente 2.1.6.4.1. ncadrarea n categorii seismice a sistemelor de instalatii si echipamente ale stadioanelor cu tribune, inclusiv pentru spatiile amenajate sub tribune, se face n conformitate cu cap. 10 din Normativul P100, dup cum urmeaz: a. categoria seismic A - sistemele de iluminat; - sistemele de protectie mpotriva incendiilor; b. categoria sisemic B - sistemele de ventilare/conditionare a aerisirii; - retelele de conducte; - sistemele de tavane suspendate; - sistemele de alimentare cu ap rece si cald.
Not: Instalatiile si echipamantele din categoriile A si B vor fi protejate mpotriva oricror degradri cauzate de prbusirea unor prti de constructii nvecinate sau a unor obiecte n timpul cutremurului.
2.1.6.4.2. Calificarea seismic a instalatiilor si echipamentelor n categorii seismice se face cornform reglementrilor n vigoare. 2.1.6.4.3. Punctele termice, centralele termice, posturile de transformare si statiile de pompare ce deservesc spatiile amenajate sub tribune se recomand a fi amplasate, grupat, n cldire independent. Atunci cnd se deplaseaz n interiorul spatiilor de sub tribune vor fi astfel rezolvate si echipate nct s se evite producerea de incendii. 2.1.6.4.4. Rezervoarele pentru alimentarea cu ap se vor monta de regul, n exteriorul cldirilor. 2.1.6.4.5. Traversrile conductelor peste rosturile antiseismice se vor amplasa ct mai aproape de baza structurii tribunei (de preferint n subsoluri dac exist). 2.1.6.4.6.Legturile (ancorajele) instalatiilor si echipamentelor cu elementele de constructie de care sunt fixate vor fi astfel proiectate nct ele s nu constituie puncte slabe.Legturile (ancorajele) trebuie s reziste, n eventualele situatii speciale de solicitare care pot apare n timpul exploatrii normale sau n timpul seismului: - deplasarea relativ a reazemelor; - rsturnarea, alunecarea si/sau rsucirea instalatiilor sau echipamentelor. n acest scop se recomand adoptarea unor detalii verificate n practic. 2.1.6.5. Reguli generale de proiectare pentru infrastructura terenurilor de sport. 2.1.6.5.1. Caracteristicile solului suprot se stabilesc prin cercetarea geologic-tehnic si geotehnica n
conformitate cu prevederile subcapitolului 2.1.4.4. 2.1.6.5.2. Pentru fiecare tip de mbrcminte prin caietul de sarcini se vor stabili parametrii geotehnici necesari pentru asigurarea conditiei de calitate de rigiditate (limitarea tasrilor). 2.1.6.5.3. n cazul n care parametrii geotehnici determinanti prin ncercri sunt inferiori celor stabiliti prin caietul de sarcini se va ntocmi o documentatie special pentru lucrrile de mbunttire a terenului natural. ANEXA 2.1. Documente conexe STAS 10101/0A - Actiuni n constructii. Clasificarea si gruparea actiunilor pentru constructii civile si industriale. STAS 10101/2 Actiuni n constructii. ncrcri datorate procesului de exploatare . STAS 10101/2A1 Actiuni n constructii. ncrcri tehnologice din exploatare pentru constructii civile, industriale si agrozootehnice. STAS 10101/20 Actiuni n constructii. ncrcri date de vnt. STAS 10101/21 Actiuni n constructii. ncrcri date de zpad. STAS 10101/23 Actiuni n constructii. ncrcri date de temperatura exterioar. STAS 10101/23A Actiuni n constructii. ncrcri date de temperatura exterior n constructii civile si industriale. STAS 10100/0 Principii generale de verificare a sigurantei constructiilor. STAS 10107/0 Constructii civile si industriale. Calculul si alctuirea elementelor structurale din beton, beton armat si beton precomprimat. STAS 10108/0, 1, 2 Constructii civile, industriale si agricole. Constructii din otel., STAS 10109/1 Lucrri de zidrie. Calculul si alctuirea elementelor. STAS 10104. Constructii din zidrie. Prevederi fundamentale pentru calculul elementelor structurale. STAS 1242/1 - Teren de fundare. Principii generale de cercetare. STAS 1243 Teren de fundare. Clasificarea si identificarea pmnturilor. STAS 3300/1 Teren de fundare. Principii generale de calcul. STAS 3300/2 Teren de fundare. Calculul terenului de fundare n cazul fundrii directe. STAS 8600 Constructii civile, industriale si agrozootehnice. Sistem de tolerante, P 100 Normativ pentru proiectarea antiseismic a constructiilor de locuinte. social-culturale, agrozootehnice si industriale. P2 Normativ privind alctuirea , calculul si executarea structurilor din zidrie. P85 Cod pentru proiectarea constructiilor cu pereti structurali de beton armat. P10 Normativ privind proiectarea si executarea lucrrilor de fundatii directe la constructii. P7 Normativ privind proiectarea si executarea constructiilor fundate pe pamnturi sensibile la umezire (PSU). P70 Instructiuni tehnice pentru proiectarea si executarea constructiilor fundate pe pamnturi cu umflturi si contractii mari (PUCM). C17 - Instructiuni tehnice privind compozitia si prepararea mortarelor de zidrie si tencuial. C139 - Normativ privind protectia anticoroziv a constructiilor metalice.
C170 - Normativ privind protectia anticoroziv a constructiilor din beton. NP005 Cod pentru calculul si alctuirea elementelor de constructie din lemn. NP019 Ghid pentru calculul la stri limit al elementelor structurale din lemn. NP007 Cod proiectare pentru structuri n cadre din beton armat. NP28 Norme tehnice provizorii privind stabilirea distantelor ntre rosturile de dilatare la proiectarea constructiilor. 2.2.Siguranta n exploatare. Cerinta privind siguranta n exploatare presupune protectia utilizatorilor. "unittii functionale de baz" mpotriva riscului de accidentare n timpul exploatrii normale a spatiului destinat sportivilor (incinta de joc) precum si a spatiului destinat spectatorilor (tribunele) urmrindu-se asigurarea urmtoarelor conditii tehnice de performant:
1. Siguranta circulatiei pietonale; 2. Siguranta desfsurrii activittii sportive; 3. Siguranta la riscuri provenite din instalatii; 4. Siguranta la intruziuni.
Not: Prezentul capitol se va consulta mpreuna cu anexa A din prezentul normativ "Principii generale privind proiectarea terenurilor sportive si stadioanelor" precum si mpreun cu normativul CE 1/1995 privind proiectarea cldirilor civile din punct de vedere al cerintei de ,.sigurant n exploatare".
2.2.(A) Siguranta circulatiei pietonale implic protectia utilizatorilor mpotriva riscului de accidentare n timpul circulatiei pietonale n jurul terenurilor sportive, n spatiul destinat tribune lor, precum si n zona acceselor. Conditiei tehnice privind "siguranta circulatiei pietonale" i corespund urmtoarele Criterii si niveluri de performant 2.2(A)1. Siguranta cu privire la cile de acces si circulatiile nspre dinspre si n cadrul" unitti functionale de baz" 2.2( A) 1.1. Conditii generale de proiectare "ci de acces si circulatie" a. mprejmuirile stadionului si n special cile de acces trebuie s aib nltimea de min. 2,40 m (sub 2,40 m nu se vor prevedea elemente cu potential de accidentare); b. accesele sportivilor trebuie s fie separate de accesele spectatorilor; c. accesul sportivilor n teren trebuie s fie direct, ct mai scurt si protejat fat de spectatori si mass-media; d. accesele (iesirile) trebuie s fie marcate vizibil;
e. cile de circulatie trebuie s aib suprafete antiderapante si drenate corespunztor (unde este cazul); f. cile de circulatie trebuie s fie libere de orice obstacol si s asigure conditii de sigurant utilizatorilor; g. ltimea acceselor se va calcula corespunztor numrului de spectatori dar min. 1,20 m; h. ltimea cii de circulatie si de evacuare va fi de min. 1,20 , pentru circulatia a max. 200 persoane si de min.1,60 pentru circulatia a mai mult de 200 persoane; i. toate cile de acces si circulatie pentru spectatori (inclusiv scrile) trebuie corespunztor luminate att ziua ct si noaptea (cazul competitiilor n nocturn); j. dispozitia barierelor, scrilor, pasajelor si iesirilor trebuie astfel realizat nct s asigure o evacuare fluid, rapid si n sigurant urmrindu-se evitarea efectului de plnie(ci de acces/iesire prea nguste); k. se va prevedea un sistem de semnalizare corespunztor, pentru a se asigura o evacuare n conditii de sigurant, evitndu-se deruta si panica. 2.2 (A) 1.2. Conditii de proiectare tribune cu locuri n picioare
1. spatiul afectat tribunelor poate avea fie:

1.suprafat plan orizontal (pentru 1 3 rnduri de spectatori); 2.suprafat plan nclinat pant max. 7 0; 3.gradene pant max.450;
2. capacitatea tribunelor avnd o suprafat plan orizontal sau nclinat se va stabili considernd o
densitate de 47 persoane la 10 m2 msurati n plan orizontal;
3. capacitatea tribunelor cu gradene se va stabili considernd o submprtire n blocuri de max.500

persoane aflate ntre: 2 circulatii paralele cu terenul de joc la mx. 12,00 m distant; 2 circulatii perpendiculare pe terenul de joc - la max.de 10,00 m distant;
4. ltimea cilor de circulatie va fi de min. 1,20 m; 5. distanta de la fiecare loc pn la o cale de circulatie trebuie s fie de max. 12,00 m; 6. un factor principal de securitate n cazul tribunelor cu locuri n picioare l constitue prevederea si dispunerea
corect a barierelor de retinere, paralele cu terenul de joc;
7. distanta maxim ntre bariere se va stabili n functie de panta tribunelor, conform reglementrilor specifice; 8. se recomand ca barierele s fie continue ntre 2 ci de circulatie, iar n caz c nu sunt continue, trebuie
astfel amplasate nct s se evite formarea de culoare pe linia de cea mai mare pant( vezi fig.48, c- anexa A cap.III.6);
9. nltimea barierelor va fi de min. 1,02 m si max. 1,12 m (recomandat 1,10m);
10. partea superior a barierelor va fi astfel rezolvat nct s produc vtmri n caz de presiune prea mare; 11. panta tribunelor cu gradene trebuia s fie de max.450; 12. distanta de la primul rnd de gradene si marginea terenului de joc trebuie s fie min. 3,00 m pentru tribune
cu pant mai mare de 300 si n functie de curba de vizibilitate (dar min.3,00m) pentru tribune cu pant mai mic de 30;
13. ltimea gradenelor trebuie s fie de: min 28 cm si max.38 cm (recomandat 35,5 38 cm); 14. nltimea gradenelor se recomand a fi cuprins ntre 7,5 19 cm; 15. se recomand ca nivelul cilor de circulatie s fie sczut cu 10- 20 cm fat de nivelul gradenelor; 16. suprafetele cilor de circulatie (orizontale sau n pant) vor fi antiderapante.
2.2 (A) 1.3. Conditii de proiectare tribune cu locuri asezat a.locurile din tribunele pentru stat asezat se pot rezolva fie: 1.pe gradene; 2.pe bnci montate pe gradene; 3 pe scaune (fr sau cu sptar) fixate pe structura de rezistent; b.dimensiunile gradenelor vor fi stabilite n functie de solutia de rezolvare a locurilor, astfel nct s se asigure o bun vizibilitate (vezi anexa A cap. III.5); c. locurile vor fi astfel rezolvate nct circulatia liber dintre sirurile de bnci (scaune) s fie de 1=min. 35 cm(recomandat 40 cm); d. n fat primului rnd de gradene a fiecrui nivel distinct vor fi prevzute balustarde de protectie h= min.1,10 m; e. vor fi prevzute circulatii majore paralele si perpendiculare cu rndurile de gradene, avnd latimea de minim 1,20 ( inclusiv n fata primului rnd de scaune); f. circulatia perpendicular pe rnduri va fi rezolvat cu trepte ( h=max.19 cm; l=min.28 cm); g. locurile si cile de circulatie trebuie astfel dispuse nct s asigure un acces rapid spre iesire; h. vor fi prevzute indicatoare usor vizibile, pentru o orientare facil (pentru persoane handicapate se va asigura echipament sonor de informare); i. locurile vor fi numerotate clar, vizibil si fr posibilitatea de a fi sterse; j. toate scaunele/bncile trebuie s fie solid fixate; k.cile de circulatie vor avea suprafete antiderapante si nu vor prezenta denivelri. 2.2(A) 1.4.Conditii de proiectare locuri pentru spectatori n scaun cu rotile a. trebuie prevzute min. 2 locuri/400 spectatori ( dar min. 2 locuri n orice conditii); b. dimensiunea unui loc va fi de : 1,40 x 0,90 , (recomandat 1,40 x x 1,10 m); c. accesul la loc trebuie sa fie facil, printr-un traseu continuu n plan orizontal, sau prin rampe avnd panta de max. 8% (recomandat 5%) sau cu ascensoare speciale (dac este cazul) de 1,10 x1,40 m; d. pe traseele de circulatie (l=min.0,90m) se vor prevedea spatii de manevr (min.1,50 x 1,50 m) la fiecare 10,00 m, inclusiv n locurile de schimbare a directiei; e. n cazul rampelor, se vor prevedea spatii de odihn (suprafete orizontale de 1,50 x 1,50 m) la fiecare
15,00 m.
Not:Tribunele pentru spectatori la stadioanele n care se desfsoar competitii de nivel nalt vor avea prima graden la h=min. 1,50 fat de terenul de joc.
2.2.(A)1.5. Conditii de proiectare a scrilor de evacuare a.scrile vor avea max. 16 trepte si min.3 trepte succesive; b.dimensiunile treptelor sunt: l= min.28 cm; h=max.19 cm(recomandat 15 cm), dar: 2h+l =62 64 cm; c.pentru trepte cu h 16 cm si h18 cm. se recomand a se respect relatia: 3h+l=80 85; d.ltimea rampei de scar: l = min. 1,20 m pentru max. 200 persoane; l = min. 1,40 m pentru min. 201 persoane; e.suprafata treptelor va fi astfel realizat nct s se evite alunecarea; f.se vor prevedea balustrade de protectie (h=min.1,10 m) astfel: la scri cu l= 1,20 1,80 m cte o balustrad pe fiecare latur; la scri cu l 1,80 m inclusiv o balustrad intermediar la max. 1,80 m; g.se vor prevedea balustrade ( h= min. 1,10 m) inclusiv la palierele scrilor; h.mna curent va fi astfel conformat nct s fie usor cuprins cu mna; i. scrile vor fi corespunztor si uniform luminate (dac este cazul), fr a produce fenomenul de strlucire orbitoare; j.accesul la scri trebuie s fie ct mai direct, comod si totodat controlat; k.rampele (dac este cazul) vor avea pant constant ( max. 8%) fr denivelri pe parcursul acestora. 2.2(A)2.Siguranta cu privire la iluminarea artificial (cazul activittilor n nocturn) 2.2.(A)2.1. Iluminarea medie pentru iluminatul de sigurant (nivel de iluminare la suprafata terenului de joc si/sau sport) Pentru evitarea panicii, va fi de:
min. 3 % din iluminatul normal, dar min. 5 Ix

2.2(B). Siguranta desfsurrii activittii sportive presupune protectia juctorilor n timpul utilizrii spatiului destinat activittilor sportive. Conditiei tehnice privind "siguranta desfsurrii activittii sportive i corespund urmtoarele
Criterii si niveluri de performant 2.2(B)1. Conditii generale de proiectare a terenurilor (anexa A cap. I) a. Terenurile de joc vor fi dimensionate conform prezentului normativ precum si conform reglementrilor federatii lor sportive nationale si dup caz internationale (conditii de omologare) .
b. Terenurile vor avea suprafata de joc (stratul de uzur) realizat corespunztor cerintelor sportului respectiv (vezi anexa A cap. 1.2.1.4.1. Schema 1). c. Terenurile vor fi astfel rezolvate si structurate nct jocul sportiv s se poat desfsura inclusiv n conditii atmosferice neprielnice. d. Spatiul activittilor sportive (terenul) se separ de zona spectatorilor astfel nct s fie mpiedicat intrarea spectatorilor pe teren, dar cu posibilitatea de acces (acces controlat) n incinta de joc, n cazuri speciale (de urgent, premieri etc.). e. mprejmuirea terenului va fi astfel rezolvat nct s nu se obtureze cmpul vizual al spectatorilor. Dac exist posibilitatea ca spectatorii s se sprijine pe mprejmuirea din jurul terenului, aceasta trebuie conformat corespunztor din punct de vedere al rezistentei, avnd h= min.1,10 m. Portile (grilajele) de acces n teren se vor deschide n directia terenului si vor rmne descuiate ct timp spectatorii se afl n teren. 2.2 (B)2. Siguranta cu privire la terenurile pentru jocuri sportive (vezi anexa A cap.1.3.1.) Conditii minimale 2.2 (B)2.1. Conditii de proiectare Teren de fotbal a. dimensiunile terenului (suprafata de joc) sunt conform anexa A cap. I.3.1.1.a.; b.spatiul de sigurant n jurul terenului va fi de: min. 2,50 m perimetral (la linia de tus); min. 6,00 m n spatele portii ( la linia de poart); c.mprejmuirea terenului la limita spatiului de sigurant va avea pentru: cat. I si A grilaj avnd h=min.2,20 m, sau fos perimetral; cat. B si C grilaj avnd h= min. 1,00 m; d.panta terenului va fi pentru: cat. I,A,B max. 1%; cat. C - max. 1,5 %. 2.2 (B) 2.2. Conditii de proiectare teren de rugby a.dimensiunile terenului (suprafata de joc) sunt conform anexa A cap.I.3.1.1.b; b.spatiul de sigurant n jurul terenului va fi de: min. 3,50 perimetral; c.mprejmuirea terenului la limita spatiului de sigurant va avea: h= min. 2,00 m (pentru competitii oficiale grilaj); pentru terenuri izolate o mn curent).
2.2(B)2.3. Conditii de proiectare "teren de oin" a.dimensiunea terenului este conform anexa A cap. 1.3.1.I.c; b. spatiul de sigurant n jurul terenului va fi de:
min. 3,00 m perimetral.
2.2(8)2.4. Conditii de proiectare "teren de baseball" a.dimensiunea terenului este conform anexa A cap. 1.3.1.1.d; b. spatiul de sigurant va fi de:
min. 5,00 m perimetral

c. mprejmuirea terenului se va face cu:
grilaj avnd h = min.2,00 m (de-a lungul liniilor de margine); , h = min. 7,00 m (n spatele "arcului de cerc").
2.2(8)2.5. Conditii de proiectare .. teren de hochei pe iarb" a.dimensiunea terenului este conform anexa A cap. 1.3.1.1.e; b. spatiul de sigurant va fi de: min. 2,00 m la liniile laterale; min. 4,00 la liniile de poart. 2.2(B) 2.6. Conditii de proiectare teren de handbal a.dimensiunea terenului este conform anexa A cap.I.3.1.2.a; b.spatiul de sigurant va fi de: min. 1,00 lateral; min. 2,00 m n spatele portilor. 2.2(B)2.7. Conditii de proiectare teren de baschet a.dimensiunea terenului este conform anexa A cap. I.3.1.2.b; b.spatiul de sigurant va fi de: min. 1,00 lateral; min. 2,00 m perimetral. 2.2(B)2.8. Conditii de proiectare teren de volei a.dimensiunea terenului este conform anexa A cap.I.3.1.2.c; b.spatiul de sigurant va fi n functie de nivelul competitiei (anexa a tab.6) dar min. 3,00 perimetral. 2.2 (B)2.9. Conditii de proiectare teren de tenis a.dimensiunea terenului este conform anexa A cap.I.3.1.2.d; b.spatiul de sigurant pentru competitii internationale va fi: lateral min.3,65 m; - max.4,50 m; spate min. 6,40 m; - max. 8,00 m; c.distanta dintre dou terenuri va fi: min. 6,35 m competitii; min. 4,00 m antrenament. d.mprejmuirea terenului (terenurilor) va avea: h= min. 3,50 (ntre 2 terenuri alturate mprejmuirea poate cobor la 1,00-1,20 m pe portiunea liniei de margine, sau poate fi suprimat pe distanta de 1,00-3,00 m de fiecare parte a fileului).
2. 2(B) 3. Siguranta cu privire la terenurile pentru atletism (vezi anexa A cap.1.3.2.)
2.2(8)3.1. Conditii de proiectare "Terenuri pentru alergri" (anexa A cap. 1.3.2.1.) 2.2.(B)3.1.1. Pista de alergare cu circuit nchis a.dimensiunile traseului sunt conform anexa A cap. 1.3.2.1.a; b. panta terenului va fi n plan: longitudinal 1: 1 000 (nclinat pe directia de alergare); transversal 1: 1 00 (nclinat spre interiorul pistei); c. spatiul de sigurant, n interiorul si exteriorul pistei, va fi de: min. 1,00 m. 2.2.(B)3.1.2. Pista de vitez (de alergri pe distante scurte) si pista de alergare 110,0 m garduri a.dimensiunile traseului sunt conform anexa A cap. I.3.2.1.b; b. b.panta terenului va fi: idem 2.2(B)3.1.I1.b.
2.2.(B)3.1.3. Pista pentru cursa de 3000 m obstacole a. proba se desfsoar pe pista de 400 m pe care se prevd 4 obstacole mobile + o groap cu ap, precedat de 1 obstacol fix conform anexa A cap. I.3.2.1.c. 2.2(B)3.2.Conditii de proiectare Terenuri pentru srituri (anexa A cap.I.3.2.2.) 2.2.(B)3.2.1. Terenul pentru srituri n lungime este compus din pista de elan si groapa de aterizare: a.dimensiunile pistei de elan si a gropii de aterizare sunt conform anexa A cap. I.3.2.2. a si fig.13; b.panta pistei de elan va fi in sens: longitudinal max. 1:1000; transversal max. 1:100. 2.2.(B).3.2.2. Terenul pentru triplu salt este compus din pista de elan si groapa de aterizare: a.dimensiunile pistei de elan si a gropii de aterizare vor fi conform anexa a cap. i.3.2.2.b si fig. 13. 2.2.(B)3.2.3 Terenul pentru sritura n nltime este compus din pista de elan si zona de aterizare: a. pista de elan si zona de aterizare vor fi conformate si dimensionate corespunztor precizrilor din anexa A cap.I.3.2.2.c si fig.14. 2.2.(B)3.2.4. Terenul pt. Srituri cu prjina este compus din pista de elan si zona de aterizare. a.dimensiunile pistei de elan si a zonei de aterizate sunt conform anexa A cap.I.3.2.2.d si fig.15; b. panta pistei de elan va fi n plan: longitudinal 1/1000; transversal 0,5 transversal 0,5/100. c.zona de securitate ( n jurul pistei si gropii de aterizare) va avea: l=4,00 m. 2.2(B)3.3.Conditii de proiectare Terenuri pentru aruncri (anexa A cap.I.3.2.3.) 2.2(B)3.3.1. Terenul pentru aruncarea discului este compus din zona de elan si terenul de receptie:
a.zon de elan (cercul de lansare) si terenul de receptie sunt conformate si dimensionate corespunztor anexa A cap.I.3.2.3.a si fig. 16; b.zona de securitate (cusca de protectie) va fi prevzut cu o mprejmuire avnd: h=3,00 4,00 m. 2.2.(B)3.3.2.Terenul pentru aruncarea ciocanului este compus din zona de elan si terenul de receptie: a. zona de elan (cercul de lansare) si terenul de receptie sunt conformate si dimensionate corespunztor precizrilor din anexa A cap.I.3.2.3.b si fig.17; b.zona de sigurant (cusca de protectie) n jurul zonei de elan, din form poligonal, (centrat pe cercul de lansare) este nscris ntr-un cerc cu: raza = 4,115 m si va fi prevzut cu o mprejmuire avnd: h=4,00 5,00 m deschis spre terenul de receptie. 2.2(B)3.3.3. Terenul pentru aruncarea sulitei- este compus din pist de elan si zona de receptie a.pista de elan si zona de receptie vor fi conformate si dimensionate corespunztor prevederilor din anexa A cap.I.3.2.3.c si fig. 18. 2.2(B)3.3.4.Terenul pentru aruncarea greuttii este compus din zona de elan si terenul de receptie a.zona de elan(cercul de lansare) si terenul de receptie vor fi conformate si dimensionate corespunztor prevederilor din anexa A cap.I.3.2.3.d si fig.19. 2.2(B)4. Siguranta cu privire la terenurile speciale (anexa A cap.I.3.3.) 2.2(B).4.1.Conditii de proiectare Terenuri pentru clrie si concursuri hipice a. Terenul de antrenament si de concurs precum si terenul de dresaj vor fi dimensionate conform anexa A cap. I.3.3.1. 2.2(C).Siguranta la riscuri provenite din instalatii Siguranta la riscuri provenite din instalatii, n cazul stadioanelor n aer liber, presupune protectia utilizatorilor mpotriva riscului de accidentare provocat de posibila functionare defectuoas a instalatiilor electrice, respectiv a surselor luminoase (pilonii) utilizate pentru iluminarea spectacolelor n nocturn (cnd este cazul). Conditiei tehnice privind siguranta la riscuri provenite din instalatii i corespund urmtoarele: Criterii si niveluri de performant 2.2(C)1. Siguranta cu privire la riscul de electrocutare 2.2(C) 1.1. Rezistenta de dispersie a prizei de pmnt (conf. I 7 si I 20) a. R = max. 4 - pentru instalatia electric de joas tensiune; b. R = max. 1 - cnd priza de pmnt este comun pentru joas tensiune si paratrsnet. 2.2(C) 1.2. Msuri de protectie pentru atingerea indirect (conf. STAS 12604 si I 7)
1. protectia prin legarea la pmnt; 2. protectia prin legarea la nul.
2.2(C).2. Siguranta cu privire la descrcrile atmosferice (trsnet) Se vor asigura msuri de protectie conform prevederilor Normativului I 20. 2.2(D). Siguranta cu privire la intruziuni Siguranta cu privire la intruziuni, n cazul terenurilor sportive si stadioanelor n aer liber, presupune protectia spectatorilor, si a juctorilor, mpotriva intruziunilor persoanelor ru intentionate, n timpul desfsurrii activittilor sportive. Conditiei tehnice privind "siguranta la intruziuni" i corespund urmtoarele: Criterii si niveluri de performant 2.2(D)1.Siguranta cu privire la intruziuni exterioare 2.2(D)1.1. Msuri de sigurant a. Zonele accesibile publicului din exterior vor fi asigurate cu mprejmuiri astfel alctuite si dimensionate nct s se evite intrarea prin efractie n incinta stadionului. b.nltimea mprejmuirilor, inclusiv a portilor de acces va fi de minim 2,40 m. c.Se vor lua msuri corespunztoare pentru a se evita ctrarea spectatorilor pe stlpi, acoperis sau bariere de retinere. d.Suprafata destinat spectatorilor, precum si suprafata de joc, inclusiv cile de acces si iesirile de juctori, trebuie supravegheat prin diverse sisteme de control si avertizare (sistemul de protectie adoptat trebuie astfel ales, nct s nu constituie pericol pentru spectatori si s nu creeze panic n timpul evacurii de urgent). e.n fiecare stadion trebuie s existe ocamer de control pentru organele autorizate ale politiei, cu posibilitatea de vizualizare a ntregii suprafete a stadionului. f.n timpul competitiilor oficiale, stadioanele trebuie echipate cu camere de luat vederi (att n interior ct si n exterior) cu ajutorul crora s poat fi supravegheat toat suprafata stadionului, inclusiv accesele (sistemul poate fi controlat si dirijat de ctre organele de politie autorizate s stea n camera de control). ANEXA 2.2. Documente conexe CE 1/95 Normativ privind proiectarea cldirilor civile din punct de vedere al cerintei "Siguranta n exploatare" CPH 1/93 - Normativ pentru adaptarea constructiilor de locuit, a constructiilor si locurilor publice la cerintele persoanelor handicapate. I 7 Normativ pentru proiectarea si executarea instalatiilor electrice cu tensiuni pn la 1000 V. I 13 - Normativ pentru proiectarea si executarea instalatiilor de nclzire central. I 5 -Normativ pentru proiectarea si executarea instalatiilor de ventilare. I 9 -Normativ pentru proiectarea si executarea instalatiilor sanitare. I 20 - Normativ pentru proiectarea si executarea instalatiilor de protectie contra trsnetului. STAS 2612 - Protectia mpotriva electrocutrilor.Limite admise. STAS 2965 - Scri interioare n constructii. STAS 6131 - nltimi de sigurant si alctuirea parapetelor.
2.3.Siguranta la foc Cerinta privind siguranta la foc a "unittii functionale de baz" (incinta de joc si tribunele) din cadrul constructiilor sportive n aer liber impune ca solutiile proiectate, realizate si mentinute n exploatare, s asigure n caz de incendiu urmtoarele conditii tehnice de performant:

protectia si evacuarea utilizatorilor, tinnd seama de vrsta si de starea lor fizic; limitarea pierderilor de bunuri; prentmpinarea propagrii incendiului; protectia pompierilor si a altor forte care intevin pentru evacuarea si salvarea persoanelor, protejarea bunurilor periclitate, limitarea si stingerea incendiului si nlturarea unor efecte negative ale acestuia.
Conditiile minime de calitate pentru fiecare situatie concret, se vor stabili de ctre proiectant pe ansamblul constructiei respective, pe baza reglementrilor tehnice de specialitate n vigoare, urmnd a fi completate de beneficiar cu reguli si msuri specifice utilizrii. 2.3.1. Criterii si niveluri de performant 2.3.1.1. Risc de incendiu 2.3.1.1.1.Principalii factori de determinare ai riscului de incendiu sunt: densitatea sarcinii termice; clasele de combustibilitate a materialelor utilizate; sursele de aprindere existente; conditiile ce pot determina sau favoriza aprinderea; msurile stabilite pentru reducerea sau eliminarea factorilor determinati. 2.3.1.1.2. Conform prevederilor specifice spatiul destinat spectatorilor - tribunele - din cadrul amenajrilor sportive n aer liber trebuie s se ncadreze n nivel de risc mic de incendiu (qi 420 MJ/m2) 2.3.1.2. Rezistenta, comportarea si stabilitatea la foc 2.3.1.2.1. Conditiile minime de rezistent si comportare la foc a principalelor elemente de constructie ale tribune lor trebuie s fie conform prevederilor normativului P 118. 2.3.1.2.2. Gradul de rezistent la foc al tribunelor se stabileste si determin conform prevederilor Normativului P 118. La stabilirea gradului de rezistent la foc se vor avea n vedere amenajrile existente sub tribune si ncadrarea acestora pe niveluri de risc de incendiu. 2.3.1.2.3. Scaunele utilizate pe tribune pot fi din clasa de combustibilitate C4 sau, atunci cnd sunt din mase plastice pot fi C1-C2. 2.3.1.3. Prentmpinarea propagrii incendiilor 2.3.1.3.1. Tribunele constructiilor sportive n aer liber se vor amplasa astfel nct s nu permit propagarea incendiilor o perioad de timp normat sau, n cazul prbusirii s nu afecteze obiectele nvecinate, respectndu-se distantele ,minime de sigurant conform prevederilor normativului P118.
2.3.1.3.2. Elementele de constructii vor fi astfel alctuite si conformate nct s limiteze degajrile de fum, de gaze fierbinti si de alte produse nocive, s mpiedice propagarea flcrilor si a fumului. 2.3.1.4. C de acces, evacuare si interventie i 2.3.1.4.1. Cile de acces si de evacuare, de regul vor fi constituite din cile de circulatie functional care trebuie dimensionate corespunztor,marcate vizibil si libere de orice obstacol, astfel nct accesul si evacuarea s se fac n conditii de sigurant. Ci speciale de evacuare ( de urgent) se prevd atunci cnd cele functionale nu satisfac conditiile de evacuare normate. 2.3.1.4.2. Numrul si ltimea acceselor(iesirilor) de urgent vor fi stabilite n functie de numrul spectatorilor si respectiv al cilor de evacuare. Alctuirea si gabaritele cilor de evacuare vor fi astfel rezolvate nct s asigure circulatia lesnicioas, fr obstacole, si fr riscuri de accidentare, conform prevederilor nromativului P118. 2.3.1.4.3. Ltimea unei iesiri de urgent va fi de min. 1,20 m, corespunztoare unei evacuri a 100 persoane/minut. 2.3.1.4.4. Ltimea cilor de evacuare se va stabili conform normativ P118, n functie de modul de dispunere al acestora, precum si de numrul persoanelor ce trebuie evacuate, dar min. 1,20 m pentru max. 200 persoane si min. 1,60 m pentru mai mult de 200 persoane. 2.3.1.4.5. Ltimea scrilor de evacuare va fi de min. 1,20 m pentru max. 200 persoane si de min. 1,40 m pentru mai mult de 200 persoane, calculat conform prevederilor normativului P118. 2.3.1.4.6. Distanta liber de circulatie ntre rndurile de scaune, va fi de minimum 0,35 m (recomandat 0,40m) 2.3.1.4.7. Ltimea circulatiilor dintre sectoare (paralele si perpendiculare pe gradene) va fi de l=min. 1,20 m, inclusiv n fata primului rnd de scaune. 2.3.1.4.8. Numrul maxim de locuri dintr-un rnd de scaune va fi stabilit n functie de modul de evacuare al persoanelor (pe la un capt, sau pe ambele capete) si n functie de gradul de rezistent la foc al constructiei astfel: Gradul de rezistent la foc al constructiei Modul de evacuare I si II III Numrul de locuri dintr-un rnd pe la un capt pe la ambele capete 20 12 9 IV si V
40
25
20
2.3.1.4.9. Numrul maxim de rnduri cu scaune, dintre 2 ci de circulatie, n functie de gradul de rezistent la foc al constructiei, va fi: Gradul de rezistent la foc I si II III IV si V
Numrul de rnduri
30
20
15
2.3.1.4.10. Distanta de la fiecare loc pn la o iesire de evacuare ntr-un spatiu de sigurant, la un acces la nivelul terenului, sau o circulatie carosabil va fi: - max. 45,00 m - gr. I-II - max. 35,00 m - gr. III - max. 25,00 m - gr. IV - max. 15,00 m -gr. V 2.3.1.4.11. Scaunele (bncile) trebuie s fie fixe (solidarizate pe structur de rezistent). 2.3.1.4.12. n cazul prevederii barierelor de retinere, acestea vor fi astfel realizate si amplasate nct s nu mpiedice circulatia si evacuarea, n sigurant a utilizatorilor, n caz de incendiu. 2.3.1.4.13. n incinta terenurilor sportive si stadioanelor, se vor asigura n functie de situatia concret, accese pentru autospeciale de interventie si pentru personalul serviciilor de pompieri. Traseele de interventie trebuie s fie ct mai scurte, usor de recunoscut, echipate si marcate corespunztor, astfel nct s se asigure protectia echipelor de pompieri.Traseele de interventie vor fi prevzute separat de cile de evacuare pentru spectatori. 2.3.1.5. Instalatii aferente constructiilor 2.3.1.5.1. Instalatiile aferente constructiilor sportive n aer liber, respectiv a unittii functionale de baz (electrice, de ap, canalizare, paratrsnet) se proiecteaz, se execut si se exploateaz potrivit reglementrilor tehnice de specialitate si msurilor specifice de prevenire si stiingere a incendiilor, astfel nct acestea s nu constituie surse de izbucnire si/sau de propagare a focului. 2.3.1.5.2. Amenajrile sportive n aer liber (cele cu spectacole n nocturn) se vor dota cu instalatii electrice pentru iluminatul de sigurant pentru evacuare, mpotriva panicii, pentru circulatie, pentru iluminatul hidrantilor si al statiilor pompelor de incendiu, conform normativului I 7. Tipul si alimentarea cu energie electric a iluminatului de sigurant se va stabili n functie de numrul de persoane, conform normativului I 7. 2.3.1.5.3. Alimentarea statiilor pompelor de incendiu pentru hidrantii interiori si exteriori, se va face n conformitate cu prevederile normativului I 7, I 9. 2.3.1.6. Timpi operativi de interventie si timpi de sigurant la foc 2.3.1.6.1. Timpul de alarmare Intervalul scurs de la izbucnirea incendiului pn la semnalarea acestuia printr-un sistem (dispozitiv) automat de detectare - alarmare sau de ctre o persoan. T1= max. 60 secunde - sisteme manuale 2.3.1.6.2. Timpul de alertare Intervalul cuprins ntre momentul alarmrii n caz de incendiu si cel al constituirii formatiei de mars, n vederea deplasrii la locul evenimentului. T2
= max. 120 secunde - sisteme manuale
2.3.1.6.3. Timpul de aprindere Durata n care n anumite conditii, un material utilizat la realizarea tribunelor trec din starea normal la
starea de combustie, producnd izbucnirea incendiului.
Ta = min. 15'
2.3.1.6.4. Timpul normalizat de evacuare Intervalul scurs de la nstiintarea utilizatorilor pn la prsirea de ctre acestia a amenajrii, se determin cu relatia: Tne=D / V n care: D = distanta maxim de parcurs de la cel mai ndeprtat loc la o iesire de evacuare ntr-un spatiu de sigurant la un acces la nivelul terenului sau o circulatie carosabil (cap. 2.3.1.4.10.); V = viteza de deplasare a spectatorilor (0,4 m/s pe orizontal si 0,3 m/s pe rampe si scri). Considernd o medie a vitezei de deplasare a spectatorilor (0,35 m/s) rezult ca timp de evacuare: Grad de rezistent la foc I-II III IV V 2.3.1.6.5. Timpul de sigurant a cilor de evacuare Perioada minim de supravietuire a persoanelor pe timpul folosirii cilor de evacuare. Tsac.= minim timpul de evacuare 2.3.2. Echiparea cu mijloace tehnice de prevenire si stiingere a incendiilor 2.3.2.1. Tribunele constructiilor sportive n aer liber se prevd cu instalatii de stingere cu hidranti exterior, asigurndu-se timp de 60 minute: min.5 l/sec pentru capacitti curinse ntre 1.000 si 5.000 spectatori; min. 10l/sec pentru capacitti cuprinse ntre 5.000 si 25.000 spectatori; min. 15l/sec pentru capacitti mai mari de 25.000 spectatori. 2.3.2.2 Instalatiile de stingere cu hidranti exteriori se proiecteaz, execut si exploateaz conform . reglementrilor tehnice specifice, asigurndu-se verificarea periodic a acestora. 2.3.3. Conditii specifice pentru asigurarea interventiei n caz de incendiu 2.3.3.1 Tribunele constructiilor sportive n aer liber se doteaz cu mijloace de prim interventie, . asigurndu-se un panou exterior de incendiu la max. 5000 locuri, dar nu mai putin de un panou si cte un stingtor portativ cu pulbere de cel putin 6 kg,. la cel putin 1000 locuri de suprafata de tribun amplasate n conditii de sigurant, astfel nct s nu constitue surse de accidentare. Dotarea cu accesorii a panourilor de incendiu, amplasarea acestora, precum si a stingtoarelor se asigur conform planurilor de interventie aprobate. ANEXA 2.3. Timp evacuare (Tne) secunde 130 100 72 43
Documente conexe OG 60/97 aprobat cu L121/97 privind aprarea mpotriva incendiilor OMI nr.775/1998 pentru aprobarea normelor generale de prevenire si stingere a incendiilor OMI nr.775/1998 pentru aprobarea normelor generale de prevenire si incendiilor P118 Normativ de sigurant la foc a constructiilor. HGR 517/199- Pentru aprobarea categoriilor de constructii, instalatii tehnologice si alte amenajri care se supun avizrii si/sau autorizrii privind prevenirea si stingerea incendiilor. Norme C 58 Norme tehnice privind ignifugarea materialelor combustibile din lemn si textile utilizate n constructii. STAS 6647 Msuri de sigurant contra incendiilor. Elemente rezistente la foc pentru protectia golurilor din pereti si plansee. STAS 10903/2 Msuri de protectie contra incendiilor. Determinarea sarcinii termice n constructii. 17 Normativ pentru proiectarea si executarea instalatiilor electrice cu tensiuni pn la 1000V. 19 Normativ pentru proiectarea si executarea instalatiilor sanitare STAS 1343 Alimentri cu ap. Determinarea cantittilor de ap necesare. STAS 1478 Constructii civile industriale. Alimentarea interior cu ap. Prescriptii fundamentale. 2.4.Igiena, sntatea oamenilor, refacerea si protectia mediului Cerinta de igien, sntate si protectia mediului, presupune conceperea si realizarea constructiilor sportive n aer liber astfel nct activitatea sportiv s se desfsoare n conditii admisibile de igien, urmrindu-se asigurarea conditiilor tehnice de performant specifice unittii functionale (incinta de joc si tribunele) si anume:
1. Igiena apei; 2. lIuminatul; 3. Igiena acustic; 4. Igiena evacurii apelor; 5. Protectia mediului exterior.
2.4(A) Igiena apei n cazul constructiilor sportive n aer liber, conditiei tehnice privind "Igiena apei" i corespund urmtoarele Criterii si niveluri de performant 2.4(A)1. Asigurarea necesarului de ap de but pentru spectatori Numrul fntnilor tsnitoare se va stabili considernd: 1 fntn la 750 spectatori - pentru stadioane cu capacitatea de max. 25.000 spectatori 1 fntn la 1000 spectatori - pentru stadioane cu capacitatea mai mare de 25.000 spectatori 2.4(A)2.Asigurarea necesarului de ap pentru stropirea terenului de joc Consumul de ap necesar pentru stropirea terenului se va stabili considernd: 1,5-2 l/m2 la o stropire 2.4(B). Iluminatul n cazul constructiilor sprotive n aer liber, conditiei tehnice privind Iluminatul i corespund urmtoarele
Criterii si niveluri de performant 2.4(B).1. Asigurarea iluminatului artificial (cazul competitiilor n nocturn) 2.4.(B)1.1.Nivel de iluminare medie pe suprafata planului util JOCURI SPORTIVE Fotbal Rugby Baseball -cmp interior -cmp exterior Oina Atletism -alergri 200 300 12001 -srituri ,aruncri 250-400 Tenis Handbal,baschet,volei Clrie
1
ANTRENAMENT (lx) 250-400 250-400
COMPETITII (lx) 300-600 250-400
300 250 300-500
600 450 300-500
300-600
300 300 150
300-600 500-600 250-600
Pentru cazul c se utilizeaz sistemul foto-finish.
2.4(B)1.2. Nivel de iluminare pentru transmisiuni TV min.1200 Ix 2.4(B)1.3. Factor de uniformitate Emin/ med 0,5 E 2.4 (B) 2. Evitarea fenomenului de orbire Pentru evitarea fenomenului de orbire, nltimea pilonilor pentru iluminat trebuie astfel stabilit nct unghiul format de axa optic a reflectoarelor cu suprafata terenurilor de joc s fie de: min. 20; max. 65. 2.4.(C). Igiena acustic n cazul constructiilor sportive n aer liber, conditiei tehnice privind "Igiena acustic" i corespund urmtoarele: Criterii si niveluri de performant
2.4. (C) 1. Siguranta cu privire la instalatia de radiodistributie 2.4.(C) 1.1. Nivel de zgomot echivalent admisibil max. 90 dB (A) - fat de receptorul (spectator) cel mai apropiat de sursa de zgomot. 2.4.(D). Igiena evacurii apelor reziduale n cazul constructiilor sportive n aer liber, conditiei tehnice privind "Igiena evacurii apelor reziduale" i corespund urmtoarele: Criterii si niveluri de performant 2.4.(D)1. Asigurarea evacurii apelor meteorice 2.4.(D) 1.1. Eficienta sistemelor de drenaj Sistemul de drenaj trebuie astfel conceput si realizat nct, n cazul unei ploi torentiale, jocul s se poat relua n: max. 1 or. 2.4(D)1.2.Conditii de rezolvare a evacurilor Canalizarea apelor provenite din stropirea suprafetelor de joc si din drenarea acestora se va face de regul la reteaua de canalizare public din zon, adoptndu-se solutii corespunztoare pentru prelucrarea instantanee a acestora (vezi anexa A cap. V.7 si V.8). 2.4(E). Protectia mediului exterior n cazul constructiilor sportive n aer liber, conditiei tehnice privind Protectia mediului exterior i corespund urmtoarele: Criterii si niveluri de performant 2.4.(E)1. Asigurarea confortului acustic al zonelor nvecinate 2.4(E)1.1. Nivel de zgomot echivalent la limita zonei functionale a cosntructiei sportive (corespunztor duratei de serviciu): max. 90db (A). Not: Pentru asigurarea unui nivel de zgomot admisibil, n cldirile de locuit aflat n jurul constructiilor sportive n aer
liber (dac este cazul), se vor lua msuri corespunztoare astfel nct, la 2,00 m de fatada cldirii de locuit, nivelul de zgomot s nu depseasc 50 db (A).
ANEXA 2.4. Documente conexe Legea 137/1995 privind protectia mediului. I 9 - Normativ pentru proiectarea si executarea instalatiilor sanitare STAS 1478 Alimentarea cu ap la constructii civile si industriale I 7 Normativ pentru proiectarea si executarea instalatiilor electrice cu tensiuni pn la 1000 V STAS 8313 Iluminatul n cldiri si spatii exterioare la cldiri civile si industriale STAS 6646/1 Iluminatul artificial.Conditii generale pentru iluminatul la cldiri civile STAS 10009 Acustica n constructii. Acustica urban . Limite admisibile ale nivelului de zgomot. STAS 6156 Acustica n constructii. Protectia mpotriva zgomotului n constructii civile si social culturale. Limite admisibile si parametrii de izolare acustic.
ANEXE GENERALE Principii generale privind proiectarea terenurilor de sport si stadioanelor I.Principii privind proiectarea terenurilor de sport Definitie: terenurile de sport sunt terenuri amenjate n aer liber si prevzute cu dotrile necesare n vederea desfsurrii antrenamentelor sau competitiilor sportive n conformitate cu regulamentele federatiilor sportive.1 I.1. Clasificare I.1.1. n functie de sportul cruia i sunt destinate, terenurile de sport se mpart n urmtoarele categorii:
1. terenuri pentru jocuri sportive; 1. terenuri mari pentru:-fotbal

-rugby -hochei pe iarb -oin -baseball
2. terenuri mici pentru:- handbal

-baschet -volei -tenis
2. terenuri pentru atletism: - terenuri (piste) pentru alergri

- terenuri pentru srituri - terenuri pentru aruncri
3. terenuri speciale pentru: - tir cu arcul

-clrie si concursuri hipie -cros -escalada -role etc. I.1.2. Dup modul lor de utilizare, terenurile de sport se mpart n:
1. terenuri pentru practica sportiv (initiere, antrenament, nclzire,agrement), avnd o singur categorie de
utilizatori de baz, si anume sportivii (se iincluden aceast categorie toti utilizatorii care particip la practicarea sportului cruia i este destinat terenul, si anume: sportivi de performant sau amatori, persoane
care se initiaz, profesori, antrenori etc.);

______________________________________________________________________________________ 1
A se face distinctia ntre terenurile de sport si suprafetele de joc pentru aceleasi sporturi, dar aflate n cadrul unor sli
de sport (deci acoperite) si care sunt de fapt, diferite pardoseli special amenajate, acestea din urm nefcnd obiectul prezentului normativ.
2. terenuri pentru competitia sportiv (pentru sportul de performant la orice nivel, dar si pentru alte competitii
sportive amatori, scolari, studenti etc.), aceast categorie de terenuri avnd specific dou categorii de utilizatori de baz: sportivii, definiti ca mai sus, si spectatorii. I.2. Caracteristicile terenurilor de sport Caracteristice pentru terenurile de sport sunt dimensiunile, marcajul, utilarea si startul de acoperire. Terenurile de sport se amenajeaz fie izolat, fie n cadrul unui ansamblu, de categoria stadionului, bazei de sport, complexului sportiv etc. I.2.1. Conditii tehnice obligatorii La proiectarea si executarea terenurilor de sport se va tine cont de urmtoarele: I.2.1.1.Respectarea formelor, dimensiunilor, marcajelor si utilrii (dotri cu echipamante specifice) cerute de regulamentele jocurilor sau ramurilor sportive respective n functie de destinatia terenului de sport artat n punctul I.1.2.a/b. n privinta dimensiunilor, datorit faptului c, n timp, diferitele Federatii sportive opereaz modificri, apar urmtoarele situatii:
1. dimensiuni standard, sunt acele dimensiuni cerute de Federatiile sportive Nationale si Internationale la un
moment dat de timp, si care sunt obligatorii pentru terenurile de sport ce se proiecteaz la acel moment, precum si pentru terenurile de sport existente la acel moment si pe care detintorii lor doresc s le omologheze n vederea desfsurrii de competitii sportive oficiale de nivel nalt;
2. dimensiuni tolerate, sunt acele dimensiuni ce se nscriu ntr-o plaj admis de tolerant (care difer de la o
federatie la alta), acestea sunt valabile fie pentru terenurile de sport existente si pe care detintorii lor doresc s le omologheze la un moment dat n vederea desfsurrii de competitii sportive oficiale ( cu exceptia celor de la paragraful a)), dar nu ndeplinesc cerintele de dimensiuni standard din acel moment fie pentru terenurile destinate practicii sportive (I.1.2.a). I.2.1.2. Orientarea optim a terenurilor de sport; terenurile pentru jocuri vor fi orientate cu axa mare pe directia nord-sud, cu o tolerant de 150, tribuna principal (acolo unde este cazul) avnd vestul n spatele su; - terenurile de atletism: pista de alergri va avea axa mare orientat ca la punctul precedent, celelalte terenuri de
atletism avnd orientrile artate la cap. I.3.2. I.2.1.3. n realizarea terenurilor de sport n aer liber o conditie de baz o constitue evacuarea apei meteorice de pe suprafata terenului si mpiedicarea apelor de infiltratie provenite din exteriorul terenului de a ptrunde n structura acestuia. Pentru aceasta se iau urmtoarele msuri:
1. Asanarea, constituit din ansamblul de msuri luate pentru evacuarea apelor meteorice de pe suprafata de
sport (sau ap de orice provenient ce ar putea s stationeze pe suprafata terenului de sport). Evacuarea apelor meteorice este strns legat de pante si planeitatea terenului de sport. n privinta pantelor maximale admise, cele mai multe din federatiile sportive si fixeaz tolerantele pe care le autorizez. Acestea sunt n functie de natura terenului si de categoria lui, variind ntre 0,8% si 1,5%. Nici un obstacol nu se va afla n calea scurgerii apelor meteorice de pe teren si aceste ape vor fi captate si evacuate printr-un sistem de canalizare. Toate terenurile vor fi prevzute cu pante cu una, dou sau chiar patru ape, cu respectarea cerintelor specifice fiecrui sport pentru care se va lua legtura cu federatiile de resort (fig.0). n general, panta terenului cuprinde si zona de degajamnet astfel nct grilele de evacuare s nu jeneze juctorii. O atentie deosebit se va acorda realizrii pantelor terenurilor de atletism, mai ales cnd acestea sunt pe aceeasi suprafat cu un teren mare de joc (fotbal) fig. 0. Bordurile terenurilor de sport trebuie realizate astfel nct s nu constituie un obstacol n tranzitul apelor de pe terenul de sport spre evacuare.
2. drenajul,se refer la operatiunile necesare pentru recuperarea apelor de infiltratie din sol. Drenajul se
realizeaz prin straturile drenante/filtrante si retelele de drenuri ce fac parte integrant din infrastructura unui teren de sport. Reteaua de drenuri este necesar atunci cnd curba granulometric a stratului drenat este continu. Drenurile se monteaz fie paralel cu axa lung a terenului, fie n schelet de peste.1
1
Pn la aparitia normelor specifice romnesti recomandm apelarea federatiilor sportive pentru consultarea reglementrilor,
normelor si studiilor emise de federatiile internationale si de organisme europene abilitate cu privire la cerintele tehnice privind realizarea diferitelor structuri de terenuri de sport.
I.2.2. Alctuirea constructiv a terenurilor de sport Structura constructiv a unui teren de sport este alctuit din urmtoarele elemente:
1. Infrastructura, alctuit din solul de amplasament; fata superior a infrastructurii fiind o platform cu aceeasi
planeitate si aceleasi pante ca si suprastructura. Cerintele infrastructurii: -s absoarb sarcini suplimentare fr tasri (deformri) semnificative; -s absoarb apele de drenaj sau s le evacuze n afara terenului de sport.
2. Suprastructura are n component la partea superior mbrcmintea terenului de sport, sub care se gasesc
diferite straturi suport, functie de natura mbrcmintii. Cerintele suprastructurii: exigentele regulamentelor federatiilor sportive privind:
- propriettile solului de a asigura o economie de energie utlizatorului, precum si o optimizare a efortului biomecanic al acestuia; -forma, dimensiunile, culorile, marcajele si utilitarele; -panta maxim admis si orientarea ei; securitatea utilizatorilor (calittile fico-mecanice ale mbrcmintii si stratului suport avnd n vedere posibilittile si gravitatea cderilor pe sol);
s fie durabil si usor de ntretinut. c) Borduri ale terenurilor de sport (piste, peluze si gropi de srituri) sunt elemente constructive ce
nconjoar suprafata de sport pe tot perimetrul sau n urmtoarele situatii - obligatoriu atunci cnd ntre suprafata de sport si cea nconjurtoare este o denivelare; - de dorit atunci cnd este o schimbare de material ntre cele dou suprafete. Cele mai utilizate borduri sunt cele prefabricate din beton. Pentru bordurile nconjurnd suprafata de evolutie este recomandat s fie prevzute la partea superioar cu un cap de cauciuc (sau similar) din motive de securitate a sportivilor (mai ales la gropile de srituri). Bordurile diferitelor terenuri de sport fiind subiectul unor cerinte speciale ale diferitelor federatii sportive (mai ales la atletism), pentru rezolvarea acestora se vor lua datele necesare de la respectivele federatii. I.2.2.1. Descrierea general a tipurilor de mbrcminti pentru terenuri de sport Terenurile de sport pot fi clasificate dup tipul de mbrcminte, astfel:
1. Terenuri din pmnt btut 2. Terenuri gazonate (gazon natural); 3. Terenuri cu zgur; 4. Terenuri cu asfalt; 5. Terenuri cu materiale sintetice; 6. Terenuri cu gazon artificial.
a) Terenurile din pmnt btut sunt terenuri simple, nivelate, compactate, cu stratul de uzur realizat dintrun amestec de argil cu nisip si se folosesc la fotbal, rugby, oin. b) Terenurile gazonate (sau peluzele sportive) se compun din: - strat vegetal cu gazon nsmntat sau cu brazde; - strat drenat din pietris sau balast; - pmnt compactat. Mai recent s-a pus la punct un tip nou de structur de teren gazonat, si anume terenul cu drenaj fortat care are fante drenante. Cele dou procedee (strat drenant si filtrant continuu si fante drenante) se pot combina. "Gazonul natural" este, de fapt, o combinatie complex de plante care difer n functie de zon si de sol. Stratul de uzur din gazon natural se realizeaz, de regul, cu specii rezistente la tasare si care au nrdcinare profund. Desi se realizeaz cu cheltuieli mai mari legate de drenarea stratului de pmnt, de realizarea gazonului
si de timpul redus de folosire (n functie de categoria terenului de sport acest timp de utilizare variaz de la 8 ore/sptmn la maximul 14 ore/sptmn), aceste terenuri au calitti superioare din punct de vedere igienic, recreativ si decorativ. Terenurile gazonate sunt recomandate pentru fotbal, rugby, ion. c) Terenurile cu zgur se compun din: - zgur neagr sau rosie cu granulatie fin; - zgur neagr sau rosie cu granulatie mare; - pietris sau balast; - bolovani de ru; - pmnt compactat. Terenurile cu zgur sunt indicate pentru toate jocurile sportive si atletism (n afar de rugby). d) Terenurile de asfalt (mbrcminte bituminoas) au cea mai mare eficacitate pentru practicarea sportului de mas din cauz c sunt usor de construit si de ntretinut. Terenurile de asfalt se compun din: - asfalt turnat; - beton B 100; - nisip; - pmnt compactat. Terenurile de asfalt sunt recomandate pentru toate jocurile sportive (n afar de fotbal, rugby, oin). mbrcmintea bituminoas poate constitui - ntr-o etap ulterioar - stratul suport al unei mbrcminti sintetice. e) Terenurile acoperite cu material sintetic - mbrcmintile sintetice omologate pn la momentul actual se mpart n dou mari categorii: 1.mbrcminti din poliuretan, alctuite din granule sau fibre de cauciuc si lianti pe baz de poliuretan. Se pot realiza (n functie de caracteristicile terenului si cerintele de practic sportiv) structuri de mbrcminti din poliuretan permeabile sau impermeabile. Acest tip de mbrcminti se monteaz, de regul, prin turnare peste un strat suport. 2.mbrcminti din cauciuc, realizate ntr-un strat sau mai multe, acest gen de mbrcminti se pot lipi (pe suprafete bituminoase sau beton) sau se aseaz liber (pe suprafete de pmnt btut, bituminoase sau beton). mbrcmintile din cauciuc sunt impermeabile Cerintele tehnice si functionale pentru mbrcminti sintetice sunt: - structura conform cu regulile artei; - rezistenta la uzur a suprafetei; - flexibilitate/elasticitate conform cu disciplina sportiv practicat; - coeficient de alunecare conform cu disciplina sportiv practicat; - buna rezistent la mbtrnire, n special n ceea ce priveste culoarea, elasticitatea si rezistenta la uzur; - suprafata s se poat usca repede. mbrcmintile sintetice sunt indicate pentru terenuri/piste de atletism, handbal si tenis. f) Terenuri cu gazon artificial, pot fi de dou feluri:
1. Terenuri cu gazon artificial lestat cu nisip, care sunt alctuite dintr-o testur de baz si una de suprafat
din fibre rare (cu ochiuri mari), ntre care se afl nisip rotund, splat. Lungimea fibrelor si calitatea nisipului sunt n functie de folosinta prevzut.
2. Terenuri cu gazon artificial, alctuite dintr-o testur de baz si una de suprafat din fibre dense. Lungimea
si grosimea fibre lor sunt n functie de folosinta prevzut. I.3. Descrierea terenurilor de sport I. 3. 1. Terenurile pentru jocuri sportive I.3.1.1. Terenurile mari I.3.1.1 .a. Terenul de fotbal Pe un teren de fotbal evolueaz n acelasi timp dou echipe a cte 11 juctori. Terenul de joc trebuie s fie de form dreptunghiular. Lungimea liniilor de margine trebuie s fie n toate cazurile mai mare dect lungimea liniilor de poart. Dimensiuni: Lungimea: minimum 90.00 maximum 120.00 m Ltimea : minimum 45,00 m maximum 90,00 m La data de 03.03.1998, Comitetul Executiv al U.E.F.A. a stabilit c, pentru jocurile internationale organizate sub egida sa, terenul de joc s aib urmtoarele dimensiuni standard1: Lungime: 105,00 m Ltime: 68,00 m n functie de nivelul competitiei, terenurile de fotbal pot fi de urmtoarele categorii: - cat. I, pentru competitii internationale; - cat. A, pentru competitii nationale - primele divizii; - cat. B, pentru competitii nationale - diviziile urmtoare; - cat. C, pentru competitii loca le.
1
Dimensiunile minime si cele maxime sunt cele prevzute nLegile jocului promulgate de International Football
Association Board (I.F.A.B.). singurul organism autorizat s le modifice si cuprind o marj att de mare pentru a putea include toate Irile si toate nivelurile de joc.
Fig.1. Forma, dimensiunile si marcajul terenului de fotbal1 I.3.1.1.b.Terenul de rugby Pe un teren de rugby evolueaz simultan dou echipe a cte 15 juctori. Dimensiunile terenurilor de rugby pentru competitii sunt urmtoarele: Tabel 2 Lungime Cmpul de joc Suprafata de joc Degajament Arie de evolutie Ltime 66,00 68,57 m 66,00 68,57 m Suprafata 6270 mp 7000 mp 7920 mp 10080 mp
95,00 100,00 m
119,00 144,00 m
Minimum 3,50 m perimetral 73,00 75,57 m
126,00 151,00 m
9198 11411 mp
nchidere de teren
La distanta de minim 3,50 m dup cum urmeaz: - o mn curent pentru terenuri izolate - un grilaj de min. 2 m nltime, pentru primul nivel de divizie
n privinta dimensiunilor si marcajelor terenului de joc destinat competitiilor oficiale se va lua legtura, n mod obligatoriu cu
Federatia Romn de Fotbal. Nota 1: - n competitiile oficiale peluzele de gazon sintetic sunt interzise; - pentru jocul de rugby poate fi folosit si terenul de fotbal de 105,00x68,00 m, iar dac acesta este nconjurat de pista de atletism, atunci terenul de tint se amenajeaz cuprinznd sectoarele de atletism. Nota 2: Cmpul de joc este suprafata indicat de plan, delimitat de liniile de tint si de margine, acestea nefcnd parte din cmp. Suprafata de joc cuprinde cmpul de joc si terenurile de tint. Aria de evolutie( sau in incinta) cuprinde suprafata de joc plus degajamentul. Nota 3: n privinta dimensiunilor si marcajelor terenului de joc destinat competitiilor oficiale se va lua legtura n mod obligatoriu cu Federatia Romn de Rugby.
Fig.2. Forma, dimensiunile si marcajul terenului de rugby I.3.1.1.c. Terenul de oin Dimensiuni1:

aria de joc = 70,00 x 32,00 m; degajament = 3,00 m perimetral. n general se utilizeaz terenul de fotbal partial -, acesta permitnd desfsurarea normal a jocului de
oin.
1
n privinta dimensiunilor si marcajelor terenului de joc destinat competitiilor oficiale se va lua legtura n mod obligatoriu cu
Federatia Romn de Oin.
Fig.3. Forma, dimensiunile si marcajul terenului de oin I.3.1.1.d. Terenul de baseball Pe terenul de base-ball evolueaz simultan dou echipe de cte 9 juctori Terenul de baseball se compune din dou prti principale: - cmpul regulamentar catre este delimitat de cele dou linii de cmp nul si nchiderea exterioar, are form de sfert de cerc cu raza de 95-122 m si se divide n dou prti: cmpul exterior si cmpul interior; n acesta din urm sunt plasate cele trei baze, marmura si monticulul lansatorului; - cmpul nul, care este partea situat n exteriorul cmpului regulamentar. Forma, dimensiunile si marcajele sunt cele din fig. 4. Cmpul interior are suprafetele astfel: -interiorul careului delimitat de cele trei baze si marmur este gazonat; - restul suprafetei cmpului interior si aleile de sigurant au suprafata din pmnt btut sau similar (mbrcminte neabraziv). Terenul este nchis cu un grilaj de min. 2,00 m nltime, de-a lungul liniilor de margine, iar n spatele postului "primitorului" nchiderea va avea min. 7,00 m nltime pe o lungime de 20/22 m (msurati pe arc de cerc).1 Este posibil (din motive de economie) s se prevad terenuri combinate - fotbal si baseballlsoft-ball.
schema din fig. 5 prezint dispunerea acestor terenuri. ____________

1
n privinta dimensiunilor si marcajelor terenului de joc destinat competitiilor oficiale se va lua legtura, n mod obligatoriu, cu
Federatia Romn de Baseball.
I.3.1.1.e. Terenul de hochei pe iarb Pe terenul de hochei pe iarb evolueaz simultan dou echipe de cte 11 juctori. Principalele conditii de omologare a terenului de hochei pe iarb pentru competitii sunt date n tabelul 3. Tabelul 3 Aria de joc 91,40 x 55,00 m Degajament 2,00 m lateral 4,00 m n spatele portilor Aria de evolutie Natura suprafetei 99,40 x 59,00 m gazon natural gazon sintetic1
Terenul de hochei pe iarb este nconjurat pe marginea exterioar a suprafetei de degajament de o "mn curent" de 1-1.20 m nltime. n aceast nchidere a terenului sunt prevzute dou porti: una de I m ltime pentru intrarea juctori lor si a doua de 2.5-3 m ltime pentru trecerea utilajelor de ntretinere a terenului. n spatele portilor de joc, pe o lungime de minimum 12 m, nchiderea este supranaltat cu un grilaj de protectie pn la nltimea de minimum 4 m. Fig.6. Forma, dimensiunile si marcajul terenului de hochei pe iarb
______ 1
Obligatoriu pentru prima divizie de competitie sau competitie international.
I.3.1.2. Terenuri mici Terenurile din aceast categorie sunt cele cu suprafata egal sau mai mic de 40 m x 20 m pentru urmtoarele jocuri: handbal, baschet, volei si tenis. De regul marcajele pentru fiecare din aceste sporturi sunt de culoare alb1. n situatia combinrii traseelor pentru mai multe jocuri pe acelasi teren de sport , se obisnuieste folosirea pentru marcaje astfel: handbal: galben deschis;
baschet: rosu-orange;
volei: bleu ciel;
tenis: alb.
n privinta dimensiunilor si marcajelor terenului de joc destinat competitiilor oficiale se va lua legtura, n mod obligatoriu, cu Federatiile Romne de specialitate. I.3.1.2.a. Terenul de handbal Pe terenul de handbal evolueaz simultan dou echipe de cte 7 juctori1. Dimensiunile standard ale terenului sunt cele din tabelul 4. Tabelul 4 Aria de joc Degajament Arie Natura suprafetei
de evolutie 20,00 x 40,00 m 1,00 m lateral 2,00 m n spatele portilor 22,00 x 44,00 m
1
-zgura -bituminos(asfalt) -mbrcminti sintetice
La unele terenuri mici grosimea liniilor de marcaj face parte din dimensiunile terenului (volei,tenis), n timp ce pentru
aceast grosime este n afara dimensiunilor terenului (baschet, handbal). n privinta dimensiunilor, marcajelor si utilrii terenului de joc, vezi nota de la punctul I.3.
1
Competitiile oficiale se desfsoar, de regul, n sal, cele scolare se desfsoar n aer liber.
Fig.7. Forma, dimensiunile si marcajul terenului de handbal I.3.1.2.b. Terenul de baschet Pe terenul de baschet evolueaz simultan dou echipe de cte 5 juctori1. Dimensiunile standard ale terenului sunt cele din tabelul 5. Tabelul 5 Aria de joc
28,00x15,00 m
Degajament
2,00 m perimetral
Arie de evolutie
22,00x44,00 m
Natura suprafetei
-zgur -bituminos(asfalt) -mbrcminti sintetice
mbrcmintile recomandate sunt; sol stabilizat, bituminos sau asfaltat, poros si permeabil. Ele trebuie s aib o oarecare elasticitate si s nu fie periculoase n cazul cderilor.
1
Competitiile oficiale se desfsoar, de regul, n sal, cele scolare se desfsoar n aer liber.
Fig.8. Forma, dimensiunile si marcajul terenului de baschet I.3.1.2.c. Terenul de volei Pe terenul de volei evolueaz simultan dou echipe de cte 6 juctori. Tabelul 6 Dimensiuni terenului de volei pentru competitii Nivel Competitie Aria de joc Degajament 5 m lateral International 18,00 x 9,00 m 8 m n spatele liniilor de fund National 18,00 x 9,00 m 3 m lateral 5 m n spatele 28,00 x 15,00 Arie de evolutie 34,00 x19,00 m Natura suprafetei
liniilor de fund Interjudetean 18,00 x 9,00 m 3m perimetral
m 24,00 x 15,00 m
Competitiile oficiale se desfsoar, de regul, n sal, cele scolare sau de amatori se desfsoar si n aer liber. Dimensiunile terenului de volei pentru copii sunt: Vrsta Dimensiuni teren 10-11 ani9,00 x 4,50 m 12-13 ani12,00x6,00 m 14-15 ani18,00x9,00 m(juniori) Fig. 9. Forma, dimensiunile si marcajul terenului de volei I.3.1.2.d. Terenul de tenis Pe terenul de tenis evolueaz simultan doi juctori (jocul de "simplu") sau dou echipe de cte 2 juctori (jocul de "dublu"). Tabelul 7 Dimensiuni terenului de tenis pentru competitii Aria de joc (marcaj) Nivel competitie Lungime Simplu International 23,77 m 8,23m Dublu 10,97 m 10,97 m 10,97 m 36,5742,00 m 35,0036,57 m 33,0035,00 m Ltime Lungime Simplu 15,5318,50 m 15,0015,53 m 14,0015,00 m Dublu 18,2721,00 m 17,5018,27 m 16,5017,50 m Arie de evolutie Ltime
National
23,77 m
8,23 m
Copii
23,77 m
8,23m
Distanta dintre dou terenuri de tenis grupate pe aceeasi platform (de zgur sau cu orice alt mbrcminte), pentru competitii, pornind de la alturarea a dou arii de evolutie minime - 35,00 x 17,50 m - (de preferat 36,00 x 18,00), rezult minim 6,53 m; Terenul de tenis se mprejmuieste cu o nchidere de plas de srm (ochiuri mai mici de 45 mm), avnd o nltime minim de 3,50-4,00 m, bine fixat. n cazul a dou terenuri alturate nltimea nchiderii din dreptul liniilor de margine alturate poate cobori pn la 1-1,2m, eventual se suprim pe distanta de 1-3m de fiecare parte a fileu lui, mentinndu-se mprejmuirea de fund cu h = 3,5-4 m. Pentru o bun vizibilitate a mingei n miscare se recomand s se asigure un fundal de culoare nchis (verde de preferint). Fig.10. Forma, dimensiunile si marcajul terenului de tenis I.3.2. Terenuri pentru atletism Atletismul cuprinde trei grupe distincte de probe pentru care exista trei categorii de terenuri1 astfel:
I.3.2.1. - pista (pentru probele de alergri); I.3.2.2. - terenuri pentru srituri; I.3.2.3. - terenuri pentru aruncri. I.3.2.1.a. Pista de alergri (cu circuit nchis) Cunoscut n general ca "pist de atletism", este destinat probelor de atletism din competitiile mari (peste 100 m), cum ar fi probele de fond, demifond sau stafet. Regulamentul Federatiei internationale (IAAF) de atletism prevede ca pista de alergri s fie alctuit din dou linii drepte paralele si dou viraje si s aib lungimea standard de 400,00 m (+0,04 m; - 0,00m) Forma virajelor poate fi de arc n plin centru preferabil - , sau cu 2 centre (tip mner de cos) de evitat. Acelasi regulament mai prevede ca msurarea lungimii de pist s se efectueze la 30 cm de bordura interioar, si pentru ca un record s poat fi omologat s se realizeze pe o pist care s aib raza culoarului exterior de maximum 50,00 m (msurat la 20 cm de la marginea interioar a acestui culoar). Regulamentul IAAF nu precizeaz un minimum pentru raza virajelor, aceasta ns rezult din circumscrierea pistei n jurul unui teren mare de jocuri sportive ( cnd pista face parte dintr-un teren numai pentru atletism se tinde ctre o raz maxim a virajelor, aceasta asigurnd conditiile optime de desfsurare a probei), vezi tabelul 8. Din tabelul 8 si fig. 11 rezult variatiile dimensiunilor pistei de 400.00 m, cu virajele n plin centru.
1
n privinta dimensiunilor, marcajelor si echiprilor terenurilor de atletism destinate competitiilor oficiale se va lua
legtura, n mod obligatoriu, cu Federatia Romn de Atletism.
Pista de alergri se orienteaz cu axa mare pe directia nord-sud (fig. 22). Startul se ia n portiunea nordic a liniei drepte dinspre vest, directia de alergare fiind cu fata spre sud.
Pista de alergri de 400,00 m cuprinde 4-8 culoare pe ntreaga ei lungime, fiecare culoar avnd 1,22-1,25 m ltime. Una din cele dou portiuni drepte ale pistei poate avea 8-10 culoare (a se vedea tabelul 12, fig. 30, 31 si 32 bis); Pista de alergri pentru competitii internationale are 8 culoare pe toat lungimea. Dac pista de alergri nu este destinat sportului de performant (si competitiilor), atunci ea poate avea si dimensiuni mai mici de 400,00 m. Astfel de piste sunt folosite pentru initiere sau antrenament si pot avea urmtoarele dimensiuni: - licee, colegii, facultti: piste de 250,00 m; - gimnazii/scoli primare: piste de 100,00 m-50,00 m. Aceste piste vor avea 2-4 culoare, cu exceptia uneia din laturile drepte care va avea 3-6 culoare.
Spatiu de degajament: pentru pistele de alergri (cu circuit nchis) se cere rezervat pe toat lungimea
lor, att n interiorul ct si n exteriorul lor, o zon liber de orice obstacol, avnd o ltime minim de 1,00 m. Singura exceptie de la aceast norm o constituie amplasarea stlpilor de sosire, care se afl pe prelungirea imaginar a liniei de sosire, fr a se apropia la mai mult de 30,0 cm de marginile pistei.
1
Pista de alergri se orientez cu axa mare pe directia nord-sud. Startul se ia n portiunea nordic a liniei drepte dinspre vest,
directia de alergare fiind cu fata spre sud.
Pistele de alergare se delimiteaz spre interior cu borduri, avnd grosimea de 0,05 m, nltimea peste nivelul pistei de 0,05 m (Ia acelasi nivel cu gazonul) si avnd una din laturi rotunjit. Pe latura exterioar a pistei bordura nu este obligatoriu peste nivelul pistei, ea putnd fi doar vopsit (fig. 32 bis). Pista de alergare va avea panta de scurgere n sens longitudinal (descendent pe directia alergrii) de 1/1.000, iar n sens transversal (nclinat spre interiorul pistei) de 1/100. I.3.2.1.b. Pista de vitez (probe de alergri pe distante scurte) Pista de vitez se confund cu portiunea dreapt a pistei de 400 m alergri situat pe latura vestic, care este prelungit la cele dou extremitti. Pista dreapt destinat alergrilor de vitez pe 100 m va avea lungimea de 137,50 m-146,50 m, n care intr spatiul liber pn la start de 2,50-4,00 m, pista de 110,00 m si spatiul liber pentru oprire de 25,00-32,50 m. Pista va servi si pentru alergarea de 110,00 m garduri. De regul pista de vitez se construia cu un culoar n plus fat de pista circular de alergri. Aceast msur nu e necesar n cazul pistelor cu mbrcminte sintetic. n cadrul terenurilor de initiere sau antrenament se pot construi piste drepte izolate, mai scurte, de 60-80 sau 120 m, avnd minim 3 culoare. I.3.2.1.c. Pista pentru cursa de 3000 m obstacole Aceast prob se alearg pe pista de alergri a stadionului pe care se aseaz patru obstacole mobile si o groap cu apa precedat de un obstacol identic cu celelalte patru, dar montat fix n fata gropii. Groapa cu ap face parte din dotarea stadionului si este amplasat n estul axei longitudinale a acestuia, n imediata vecintate a pistei de alergri, n interiorul sau exteriorul virajului nordic (n functie de numrul de culoare, respectiv mai mare sau mai mic de 6). Cele patru obstacole mobile sunt executate din lemn, fiecare avnd lungimea de 3,96 m, nltimea de 0,914 m la ambele extremitti (pentru probele feminine nltimea este de 0,762 m), montantii fiind prevzuti cu dou tlpi lungi de 1,20-1,40 m pentru asigurarea stabilittii. Obstacolele se dispun la distante egale de
aproximativ 80,00 m. Groapa de ap are forma ptrat n plan, cu latura de 3,66 m si o adncime variabil de la 0,762 m pn la nivelul pistei, fundul gropii cobornd n panta uniform spre obstacolul fix care o precede. Fig.12. Pista pentru cursa de 3000 m obstacole are, n acest exemplu, virajul nordic (care contine groapa cu ap) exterior pistei de 400 I.3.2.2. Terenuri pentru srituri Aceste terenuri se compun dintr-o pist de elan si o zon de aterizare: Terenuri pentru srituri sunt urmtoarele: -Terenul pentru srituri n lungime; -Terenul pentru triplu salt; -Terenul pentru sritura n nltime. I.3.2.2.a. Terenul pentru srituri n lungime Lungimea pistei de elan ntre prag si extremitatea liber va fi de minimum 40,00 m (preferabil 45,00 m), iar ltimea de cel putin 1,22-1,25 m. Pistele de elan pentru atletii de categorii inferioare pot fi reduse pn la 35,00 x 1,00 m, iar pentru copii pn la 20,00 x 0,80 m. nclinarea maxim a pistei de elan n sensul alergrii va fi de 1/1000, iar n sens transversal de 1/100. Structura pistei de elan pentru srituri n lungime poate fi aceeasi cu a pistei pentru alergare. Locul de desprindere n timpul sriturii (pragul de btaie) este marcat printr-un prag de lemn ngropat la nivelul solului, avnd dimensiunile de 122 x 20 x 10 cm. La pistele de elan mai nguste de 122 cm lungimea pragului va fi egal cu ltimea pistei . Marginea dinspre groap a pistei de elan se marcheaz printr-un strat de nisip umed sau printr-o fsie de plastilin cu dimensiunile prevzute n regulamentul probelor de atletism. Pragul va fi fixat la o distant de 1,003,00 m de marginea cea mai apropiat a zonei de aterizare. ntre linia pragului si marginea cea mai ndeprtat a zonei de aterizare va fi o distant de minim 10,00 m. Zona de aterizare este o groap cu dimensiunile de I x L x h = =2,75-3,00 m x 9,00 m x 0,40 m, umplut cu nisip (umed si cu granulometrie 0,2-0,4). Axul pistei de elan se afl n prelungirea zonei de aterizare. I.3.2.2.b. Terenul pentru triplu salt Se vor respecta dimensiunile prevzute la pista de elan si zona de aterizare la sritura n lungime, tinnd seama c ntre linia pragului si marginea cea mai apropiat a zonei de aterizare va fi o distant de 9,00-12,00 m. Pentru competitii internationale aceast distant este de minim 13,00 m pentru brbati si de minim 11,00 m pentru femei. Lungimea total de elan se va extinde corespunztor (fig. 13). Zona de degajament pentru srituri (lungime si triplu salt): - de fiecare parte a pistei de elan o distant egal cu cea dintre pist si marginea zonei de aterizare; - 3,00 m n jurul zonei de aterizare. I.3.2.2.c. Terenul pentru sritura n nltime Terenul trebuie astfel amplasat n cadrul amenajrii generale, nct sportivul s nu fie obligat s alerge cu soarele n fat. Pentru o rezolvare corespunztoare a acestei probleme se prevd dou terenuri de srituri, cu
directii de elan opuse. Acest teren se compune dintr-o pist de elan, o zon de aterizare, stacheta si montantii cu suporturi. Pista de elan este constituit din dou sferturi de cerc, ale cror centre sunt situate la locurile de fixare a stlpilor, reunite printr-o band de minimum 5,00 m. Razele acestora sunt cuprinse ntre 15,00 m si 25,00 m (concursuri sub egida IAAF raz minim de 20 m). Stacheta peste care se sare (cu sectiune triunghi echilateral cu latura de 3 cm) reazem pe doi montanti telescopici de lemn sau metal (plasati la o distant de 3,66-4,00 m), prevzuti cu suporturi perfect stabile. Zona de aterizare poate avea n plan o forma dreptunghiular sau hexagonal. Cea din urm are avantajul de a avea o suprafat prelungit n directia elanului. Zona de aterizare este alctuit dintr-o saltea de spum poliuretanic, acoperit cu o prelat cu o nltime de aprox. 1,00 m de la nivelul solului. Dimensiuni minime pentru zona de aterizare sunt: 5,00 x 3,50 m (fig. 14). I.3.2.2.d. Terenul pentru srituri cu prjina n general aceste terenuri se combin cu cele pentru srituri n lungime si triplu salt, dar la cellalt capt al pistei unde nu sunt praguri. Acest teren se compune dintr-o pist de elan, o zon de aterizare, stachete si montanti cu suporturi si cutia pentru sprijinirea prjinii. Pista de elan are lungimea de 40,00-45,00 m (chiar 50,00 m pentru competitii de nivel nalt), ltimea de 1,25-2,00 m, iar structura ca si cea pentru sritura n lungime. Se recomand orientarea spre est ( n nici un caz spre sud), panta maxim a pistei fiind n sens longitudinal de 1/1.000, iar transversal de 0,5/100. Zona de aterizare are urmtoarele dimensiuni: 5,00-7,00 x 6,00 8,00 m. Celelalte detalii sunt aceleasi cu cele ale zonei de aterizare pentru srituri n nltime, exceptnd nivelul materialului de amortizare, care poate fi nltat cu 0,75-1,00 m deasupra nivelului pistei de elan pentru a reduce nltimea de cdere a sritorului . Zona de aterizare n nici un caz nu se aseaz pe o dal de beton.De obicei solul pe care se aseaz are aceeasi mbrcminte ca si pista. Pentru sprijinirea prjinii se montez la 0,20 , n fata zonei de aterizare o cutie trapezoidal cu dimensiuni de 0,4/1,084/0,60 m (vezi det. Fig. 15) Cei doi montanti ai stachetei se aseaz la distanta de 4,02 m (minimum 3,66 m), pe cte o platform executat astfel nct s se asigure stabilitatea si verticalitatea montantilor. Zona de degajament: de fiecare parte a pistei de elan o distant egal cu cea dintre pist si marginea zonei de aterizare; 4,00 m n jurul zonei de aterizare. I.3.2.3. Terenuri pentru aruncri Terenurile pentru aruncri sunt compuse din zona de elan (pist sau cerc de lansare) si terenul de receptie. Terenul de receptie se msoar cu ncepere de la marginea interioar a zonei de elan si se marcheaz cu
arce de cerc concentrice echidistante ( cu praf de cret, panglic alb etc.) pe ultimii 5,00-25,00 m, n functie de prob. La capetele arcelor de cerc se aseaz cte o born n form de trunchi de piramid pe care este marcat distant n metri de la linia de aruncare. Aruncarea discului,ciocanului si sulitei se face n directia cmpului de joc, iar stricciunile produse pe teren se repar cu gazon de rezerv. Aruncarea greuttii se face (dac e posibil) pe un teren situat n afara terenului gazonat. Din categoria terenurilor pentru aruncri fac parte: a terenul pentru aruncarea discului; b terenul pentru aruncarea ciocanului; c terenul pentru aruncarea sulitei; d -.terenul pentru aruncarea greuttii. I.3.2.3.a. Terenul pentru aruncarea discului Zona de elan (cercul de lansare) este delimitat de un cerc metalic cu grosimea de minim 6 mm si nltimea 100 mm, vopsit n alb, cu diametrul interior de 2,50 m, ngropat pn la nivelul terenului. Terenul cuprins n interiorul cercului are nivelul cu 2 cm mai cobort dect al terenului de receptie.Structura cercului de lansare este alctuit dintr-un strat de beton armat cu o plas metalic care se toarn o sap din material ct mai putin alunecos (de regul beton sau asfalt). Terenul de receptie are forma unui sector de coroan circular cu ltimea de minimum 80,00 m, delimitat de un unghi de 400, cu vrful plasat n centrul cercului de lansare. Pe ultimii 25,00 m, terenul se marcheaz cu arcuri de cerc concentrice la 5,00 m, echidistante. Terenul se amenajeaz pe o peluz moale, unde urma lsat de disc la cdere este vizibil si usor reperabil.1
1
Pentru a asigura securitatea probelor de aruncare disc si ciocan, acestea se execut din interiorul unei custi de
protectie, ce nconjoar cercul de lansare. Cusca se realizeaz din montanti metalici, cu nltimea de 3-4 m, care sustin un fileu din fibre sintetice cu ochiuri de 4-5 cm (fig.16). I.3.2.3.b. Terenul pentru aruncarea ciocanului Zona de lansare (cercul de lansare) este o suprafat de obicei betonat, plasat la 2 cm sub nivelul terenului de receptie, delimitat de un inel de fier plat de 8x100 mm si cu diametrul de 2,135 m. n platforma de beton a cercu-lui de lansare se prevd 4 orificii de 10 mm pentru scurgerea apei. Terenul de receptie are forma unui sector de coroan circular cu ltimea de 90,00 m, delimitat de un unghi de 400, cu vrful n centrul cercului de lansare.Pe ultimii 25,00 m terenul se marcheaz cu arcuri de cerc concentrice la 5,00 m, echidistante.1 Cercurile pentru aruncarea discului si a ciocanului se pot cupla n cadrul aceleiasi constructii (fig. 17). Schema terenului pentru aruncarea ciocanului este aceeasi cu cea din fig. 16, cu mentiunea c distanta minim este l= 90,00 m.
1
Pentru a asigura securitatea probelor de aruncare disc si ciocan, acestea se excut din interiorul unei
custi de protectie ce nconjoar cercul de lansare. Cusc se realizeaz din montanti metalici, cu nltimea de 3-4
m, care sustine un fileu din fibre sintetice cu ochiuri de 4-5 cm. n directia de lansare se las o deschidere care depseste cu cte 1,12 m limitele laterale ale terenului de receptie (detaliu fig. 17). I.3.2.3.c. Terenul pentru aruncarea sulitei Zona de elan are lungimea minim cuprins ntre 30,00 si 36,50 m si o ltime de 4,00 m cu o structur similar cu cea a pistei de alergri. Captul zonei este marcat de pragul de oprire, care cuprinde toat ltimea zonei de elan. Pragul are forma unui segment de cerc cu raza de 8,00 m, realizat din lemn sau metal de 7 cm ltime, fixat la nivelul terenului si vopsit n culoare aIb. Terenul de receptie are forma unui sector de coroan circular, cu ltimea de 80,00-90,00 m, delimitat de un unghi de 29, cu vrful plasat n centrul cercului de lansare. Drept teren de receptie se foloseste terenul de joc din interiorul pistei de 400,00 m. Se recomand ca axa longitudinal a amenajrii pentru aruncarea sulitei s fie paralel cu axa longitudinal a stadionului, decalajul fiind de 7,00 m. I.3.2.3.d. Terenul pentru aruncarea greuttii Zona de elan (cercul de lansare) este realizat dintr-un inel metalic fix avnd aceeasi constructie ca cel pentru aruncarea ciocanului. Spre terenul de receptie ns, se plaseaz o grinzisoar curb de aceeasi raz cu inelul metalic: pragul de oprire. Pragul de oprire are 10 cm nltime, este din lemn si trebuie s fie solid fixat de sol. Fig.18. Terenul pentru aruncarea sulitei Att cercul ct si pragul se vopsesc n culoare aIb. Prin centrul cercului si perpendicular pe directia de aruncare se traseaz o linie ce depseste cercul cu cte cel putin 0,75 m, dincolo de care se retrage sportivul dup aruncare. Pentru antrenamente, n loc de cerc de lansare se foloseste un teren 3,00x5,00 cu suprafata tare pe care cercul poate fi marcat dup dorint. Terenul de receptie are forma unui sector de coroan circular cu ltimea de minimum 25,00 m, delimitat de unghiul de 400, cu vrful plasat n centrul cercului de lansare. El este executat dintr-un amestec de argil si zgur rosie. Pentru antrenamente se poate folosi un teren de receptie executat dintr-un strat de 15-20 cm de nisip de cuart. Fig.19. Terenul pentru aruncarea greuttii I.3.3. Terenuri speciale 1.3.3.1. Terenuri pentru clrie si concursuri hipice Denumite si baze hipice, terenurile pentru clrie si concursuri hipice sunt destinate practicrii sportului clare. n aceast categorie nu se includ alergrile de cai cu pariuri specifice hipodroamelor, acestea nefiind patronate de Federatia de Clrie si nici proba complet de clrie (fond) care se desfsoar n teren variat. O sectie de clrie trebuie s dispun de: un teren de antrenament de 50 x 100 m;
un teren de concurs de 60-80x100-120 m;
un teren de dresaj de 20x60 m;
un manej (acoperit) de 20x 60 m (cu anexe); tribune pentru spectarori (1000-3000 locuri);
un grajd pentru 15-30 cai;
anexe:birou, dormitor ngrijitori, vestiare, grupuri sanitare, inclusiv dusuri pentru sportivi si sportive;

magazie (cu pod) pentru furaje si nutret; atelier pentru reparat harnasamentul; camer pentru pregtirea gruntelor;
magazie pentru harnasament si echipament;

atelier de potcovrie; platforma pentru gunoi;
birou administratie;

pavilion poart; mprejmuire.
n cazuri speciale, terenul pentru antrenament poate fi comun cu terenul de concurs si chiar cu terenul de dresaj, desi se recomand ca acestea s fie amplasate separat. Probele de clrie sunt urmtoarele: proba de dresaj;
proba de obstacole (inclusiv srituri n lungime si nltime);
proba complet (dresaj, fond si obstacole).
Cu exceptia probei de fond care necesit distante variind functie de prob si categorie de la 3000 m la 12000 m si care se desfsoar n afara localittilor, celelalte probe se pot organiza pe terenul de concurs prevzut cu tribune pentru spectatori. Proba de dresaj se desfsoar pe o suprafat de minimum 20,00 x 60,00 m. Traseul si lungimea probelor de obstacole variaz n functie de categoria cuplului (clret cal), de obicei ntre 400,00 si 900,00 m. Obstacolele sunt, n general, mobile, existnd numai 2-3 obstacole fixe (santuri cu ap), a cror amplasare depinde de la caz la caz. Linia de pornire, n proba de obstacole, se afl la o distant minim de 6 m si maxim de 25 m fat de primul obstacol. Linia de sosire, n proba de obstacole, se afl la o distant minim de 25 m si maxim de 25 m fat de ultimul obstacol. Cele dou linii sunt semnalizate cu benzi de culoare rosie pe partea dreapt si alb pe partea stng, printre care este obligatorie trecerea pentru a ncepe si a termina proba. Obstacolele nu vor depsi nltimea de 1,70 m si ltimea de 2,00 m. Exceptie obstacolul cu ap n fata
cruia nltimea maxim este de 0,5 m si care are o ltime (n sensul parcursului) de maxim 5,00 m. Toate obstacolele vor fi semnalizate cu benzi de culoare rosie pe partea dreapt ( n sensul parcurgerii probei) si alb pe partea stng.1 Tribuna pentru spectatori nu este obligatorie, doar pentru manejurile unde sunt competitii. Ea trebuie s fie nltat cu minimum 1,50 m de la sol. n general, terenurile pentru clrie si concursuri hipice sunt gazonate, stratul de pamnt vegetal (25-45) fiind asezat pe un strat- suport de piatr spart de 15-20 cm. Trebuie acordat o mare atentie iluminatului natural, n special n cadrul manejurilor acoperite, deoarece lumina prea intens sau contrastul dintre aceasta si umbre pot speria caii, punnd n pericol activitatea clretilor. Se recomand iluminatul pe partea superioar a fatadei de nord sau iluminatul zenital. Fig.20. Teren pentru clrie si concursuri hipice
1
Pentru detalii privind cerintele specifice probelor de clrie se va solicita Federatia Romn de Clrie.
I.4. Generalitti privind posibilitti de alturare sau combinare a dou sau mai multe terenuri de sport I.4.1. Criterii privind alturarea sau suprapunerea a dou sau mai multe suprafete de joc pe un teren 1.Spatiile de sigurant (degajament) artate la fiecare teren de sport se mentin indiferent de dimensiunile lui (regulamentare sau reduse). 2.n alturarea terenurilor se va tine cont de directia si protectia terenurilor de aruncri (atletism). 3.n suprapunerea terenurilor de sport (pe aceeasi suprafat de sport se marcheaz trasee pentru dou sau mai multe sporturi) care intervine, de regul, n cazurile terenurilor de initiere sau antrenament, se acord o atentie deosebit echiprilor specifice (porti, filee, cosuri de baschet etc.). Aceste echipri pot fi: amovibile, si atunci: - lcasurile de montaj trebuie s fie obturate si s nu prezinte prti peste nivelul terenului de sport (pentru a nu fi o surs de accidentare a sportivilor); -cnd sunt montate la pozitie echiprile amovibile (porti, plase etc.) trebuie s fie solid retinute n locasurile din teren; fixe, desi n general se evit ca echiprile terenurilor suprapuse s fie fixe (ele constituind o posibil surs de accidentare), exist si combinatii de terenuri n care acest lucru este posibil, de exemplu un traseu de handbal cu dou de baschet suprapuse, perpendicular pe el (situatie n care cosurile de baschet pot fi fixe fr a deranja terenul de handbal). 4.Protectia terenurilor - protectiile de sigurant (cum sunt cele de la terenurile de aruncri) sunt obligatorii (vezi cap. I.3.2.3.). n plus se va studia cu mare atentie ca prin alturarea diferitelor terenuri de sport s nu se creeze dificultti sau chiar riscuri n functionalitatea lor.1 Recomandare: Indiferent de dimensiunea sau complexitatea ansamblului de terenuri de sport, se recomand integrarea armonioas a acestuia n cadrul natural, exploatarea si valorificarea acestuia din urm n folosul sportivilor si al zonei de implantare.
1
Avnd n vedere imprevizibilitatea comportamentului copiilor mai ales. se recomand ca o msur suplimentar s
se afiseze la vedere modul corect si normal de utilizare a terenurilor cu echiprile lor ) dm exemplu un caz dramatic petrecut n Franta unde un adolescent a folosit o poart de fotbal- fixat numai n partea sa anterioar - ca pe un aparat de gimnastic, imprimndu-i o miscare de rotatie si basculnd-o n mod fatal peste el).
De retinut n acest sens faptul c vegetatia poate constitui un baraj natural n directia vntului dominant sau curentilor de aer ce ar putea perturba activitatea sportiv, sau ar putea n unele cazuri nlocui unele mprejmuiri. n acest sens recomandm ca la stadiul unui ansamblu de terenuri de sport s se ia n consideratie si studiul de arhitectur peisager. Exemple de terenuri suprapuse (trasee combinate) Teren combinat: 1 traseu handbal si 2 trasee baschet
1 1
Terenul este prelungit n spatele cosurilor de baschet, cum se arat n schem, pentru cazul panourilor amovibile.
Teren combinat: 2 baschet si 1 tenis Exemple de terenuri suprapuse (trasee combinate) Teren combinat: 1 traseu handbal si 2 trasee tenis Teren combinat: 1 traseu baschet si 2 trasee volei1 II. Principii privind proiectarea stadioanelor Definitie: Stadioanele sunt constructiile sportive compuse din cel putin un teren de sport omologat pentru competitii oficiale si echipat pentru a primi spectatori. I.I. Componenta stadioanelor II.1.2. Prtile componente ale unui stadion sunt: a. Incinta de joc, (tratat n cap.II.6.) este alctuit din: - terenul de competitie; - accesul la terenul de competitie; - mprejmuirea terenului de competitie. b. Tribuna, spatiul destinat spectatorilor, si aflat n zona imediat exterioar incintei de joc (pe una sau mai multe laturi, n functie de mrimea stadionului), cuprinde locuirile pentru privit spectacolul sportiv, circulatiile de acces la acestea (circulatiile interioare, fig. 153 HC.) si anexele pentru spectatori ( tribuna este tratat n cap. III);
1
Terenul este prelungit n spatele panourilor de baschet, pentru situatia echiprilor amovibile (deoarece acestea necesit o
suprafat mai mare orizontal la nivelul terenurilor).
c. Echipri pentru servicii suport si instalatii tehnologice pentru activitatea sportiv: -Echiprile pentru servicii suport ale activittii sportive sunt anexele pentru sportivi (vestiare, grupuri sanitare, serviciul medical, alte spatii cu functiuni specifice) a se vedea cap. IV. -Instalatiile tehnologice sunt echiprile care asigur functionarea constructiei si desfsurarea competitiei ( iluminat, transmisii TV, alimentare cu ap) vezi cap.V.
d.Echipri functionale anexa (cap. II.7): -Echiprile functionale sunt terenurile de sport pentru nclzire si antrenament pentru competitii (jocuri sau atletism).Aceste terenuri sunt amplasate n imediata apropiere a stadionului propriu-zis (a incintei de joc cu tribune). Acestea nu sunt obligatorii pentru toate categoriile de stadioane. II.1.2. Circulatia n stadion Accesul n incinta exterior Accesul n stadion dinspre cile publice de circulatie se face prin punctele de intrare/iesire si control. Dac acestea sunt utilate cu turnicheti se poate obtine un bun control al numrului de spectatori intrati (pentru a nu se depsi numrul maxim admis).
1 1
Zona construit a tribunelor este nconjurat n exterior de o zon de acces spre si dinspre tribune, care constituie incinta
exterior si care, la rndul ei, este mprejmuit de o nchidere exterioar a stadionului (fig. 21).
a.Circulatia pn la accesul n tribun Ajunsi n incinta exterioar, spectatorii sunt directionati, prin sisteme adecvate de semnalizare si marcaje, ctre circulatia ce conduce la punctul de acces n tribun, aceast circulatie fiind alctuit din: -Circulatia exterioar sau legtura dintre accesul n stadion si circulatiile din spatele tribunelor, care se face prin scri largi sau rampe, de dorit cu rampa dreapt, debusnd ntr-o zon larg, liber dintre tribune si incinta exterioar. Se vor evita efectele de plnie si schimbrile bruste de directie. Numrul portilor aflate pe traseul acestor circulatii trebuie limitat la minimum. -Circulatia interioar sau circulatia de distributie prin spatele tribunelor, care conduce si repartizeaz spectatorii spre punctele de acces n tribune. b)Circulatia n tribune este circulatia dintre punctele de acces n tribune pn la locurile amenajate pentru spectatori pe gradene si este tratat n capitolul III.4. Modul de rezolvare a acestor circulatii depinde de capacitatea stadionului si amplasarea tribunelor n raport cu terenul (a se vedea fig. 21, fig. 42). II.2. Clasificarea stadioanelor II.2.1. n functie de numrul de terenuri de competitie amenajate n interiorul incintei de joc, avem:
Stadioane specializate pentru un singur sport, de exemplu: stadion de atletism; arena de fotbal, de tenis,
rugby etc.
Stadioane polisportive, dup cum le spune si numele, cuprind n incinta de joc terenuri pentru mai multe
sporturi. Aceste terenuri sunt amenajate pe aceeasi suprafat de teren, n partea central -de regul gazonat - se afl terenurile pentru jocuri (fotbal sau rugby), acestea putnd fi nscrise n interiorul pistei de atletism.1
1
Arena sau stadionul definesc acelasi tip de echipare sportiv: cea destinat competitiei (cu spectatori). Deoarece termenul de
stadion provine de la denumirea antic a unei distante de aproape 200 m de pist de atletism (lat.: stadium), ar trebui ca denumirea de "stadion" s o primeasc numai locul de competitie care contine (si) pista de atletism, celelalte constructii sportive de competitie destinate altor sporturi dect atletismul, ar trebui s fie numite "aren", ns datorit faptului c la noi a intrat in limbajul curent termenul de stadion pentru aproape toate constructiile sportive de competitie. vom mentine aceast conventie. Totusi exceptie face locul pentru competitii de tenis care se numeste "aren de tenis"(sau popice, lupte si box cnd se desfsoar n aer liber).
II.2.2. Dup capacitatea lor, stadioanele sunt considerate a fi: 1.mici: dac au o capacitate a tribunelor sub 5000 locuri; 2.mijlocii: dac au o capacitate a tribunelor cuprins ntre 5000 si 25.000 de locuri; 3. mari: dac au o capacitate a tribunelor de peste 25.000 locuri; 4.foarte mari: dac au o capacitate a tribunelor de peste 50.000 locuri (acestea sunt de regul stadioanele nationale sau olimpice). II.2.3. n functie de nivelul de competitie pentru care sunt echipate, se poate face urmtoarea clasificare: 1. stadioane de categoria I: nivel international de competitie; 2. stadioane de categoria A: nivel nasional (divizia 1); 3. stadioane de categoria B: nivel national (divizia 2); 4. stadioane de categoria C: nivel national (divizia 3 si 4). II.3. Criterii de amplasare a stadioanelor Stadioanele se amplaseaz, de preferint, n zonele verzi, nepoluante. Alegerea amplasamentului unui stadion este conditionat de: -suprafetele necesare pentru stadionul propriu-zis ( cf. II.1.1. si II. 1.2.), echiprile functionale anex (II.1.3.) ct si pentru parcrile aferente; -calitatea solului si relieful; -calitatea mediului nconjurtor al zonei de implantare; -accesibiliate (ci si mijloace de acces existente si/sau posibilitti de amenajare). II.3.1. Suprafetele necesare Suprafata de teren necesar amplasrii stadioanelor Nu se pot da dect orientativ urmtoarele estimri ( fr spatii de parcare): -pentru un stadion mic o suprafat de 2,5 3 ha; -pentru un stadion mijlociu o suprafat de 3-5,5 ha; -pentru un stadion mare suprafata este mai mare de 7 ha. Amplasamantul trebuie s permit organizarea n trei zone functionale dimensionate conform capacittii stadionului, avnd un procent de ocupare a terenului astfel: -zona pentru constructii si amenajri sportive, POT max = 50%; -zona pentru spatii verzi, POT max.= 30%; -zona pentru acces (alei, drumuri,parcaje) POT max. = 20%. II.3.1.1. Incinta de ioc: - pentru terenurile mari de jocuri aprox. 1 ha; - pentru terenuri care includ si pista de atletism aprox 1,5 ha. II.3.1.2. Partea construit a stadionului, care cuprinde tribunele si diferitele spatii anexe /vestiare, serviciul administrativ, presa, servicii, securitate, spatii tehnice etc.). Suprafata construit depinde de numrul de spectatori estimat si, pentru stadioanele foarte mari, de dispozitia gradenelor ( 1, 2 nivele). Se pot lua n calcul urmtoarele suprafete:
Capacitate stadion Stadion mic Stadion mijlociu Stadion mare II.3.1.3. Acces si suprafat de degajament
Suprafata aferent unui spectator 0,40 mp/ spectator 0,50 mp / spectator 0,80 mp / spectator
ntre nchiderea exterioar si incinta construit este necesar o suprafat de degajament si de acces la tribune de minimum 1 mp / 2,5 persoane. Acest spatiu trebuie dimensionat astfel nct s nu se produc aglomerri n aria intrrilor /iesirilor n /din stadion. II.3.1.4.. Terenuri anex si de nclzire Aceste terenuri se prevd cel putin pentru stadioanele de categoria I si A. Pentru fotbal si rugby este util s se dispun de 1-2 terenuri concepute pentru competitiile echipelor rezerv sau de tineret si pentru nclzirea echipelor titulare. Pentru atletism, 1-2 ha cu o pist anex si diferite pentru probele atletice, s-ar putea dovedi utile. II.3.1.5. Parcri Circulatia carosabil va fi separat de cea pietonal. Aleile carosabile de decongestionare se vor dimensiona n functie de capacitatea stadionului, dar nu mai putin de 7 m. ltime. Alei carosabile de circulatie curent vor fi min. 3,5 m ltime. Alei carosabile de serviciu si ntretinere sunt de min. 6 m ltime. Accesele carosabile vor fi separate pentru publicul spectator, sportivi si personalul de ntretinere. n mod corespunztor si parcrile vor fi diferentiate dup cum urmeaz: a.Parcri pentru sportivi, oficiali (arbitrii, antrenori etc) se prevede spatiu pentru cel putin: -2 autobuze; -10 autoturisme, n imediata apropiere a vestiarelor, izolate de public, si de preferat n interiorul incintei stadionului; b.parcrile specializate, destinate politiei, pompierilor, salvrilor, s fie amplasate n spatiul imediat adiacent stadionului, astfel nct s furnizeze mijloace directe si nerestrictionate de a intra si iesi din stadion, cu totul separate de cile de acces ale publicului; c.Parcri pentru V.I.P. Acestea sunt n relatie direct cu intrarea n stadion rezervat V.I.P., si sunt dimensionate n functie de numrul programat de locuri pentru V.I.P. al stadionului; d.Parcri pentru mass-media sunt parcri amplasate n relatie direct cu accesul media n stadion, si sunt dimensionate corespunztor numrului de masini grele utilizate de serviciile de televiziune si radio; e. Parcri pentru personalul de serviciu sunt suficient dimensionate pentru a cuprinde vehiculele utilizate de aceast categorie de utilizatori (personal de ntretinere, paz, portari, serviciu pt. public catering - etc.);
f. Parcri pentru publicul spectator - parcri le publicului se prevd n general: - 1 masina / 30 spectatori; - 1 ha / 400 masini. Parcrile pentru publicul spectator, n mod ideal, ar trebui s se afle n proximitatea stadionului, amplasate astfel nct s asigure o intrare direct n stadion si s fie protejat mpotriva intruziunilor. Cnd aceast amplasare nu este posibil parcrile pentru publicul spectator se vor afla la o distant de maximum 1.500 m de stadion. Diferitele parcri din jurul stadionului ar trebui s fie marcate cu un semn distinctiv care s fac relatia cu sectorul corespondent din tribune. Toate parcrile trebuie s aib asigurat un nivel corespunztor de iluminare pe timp de noapte. II.3.2. Orientare teren Criteriul principal soarele: tinnd cont c majoritatea competitiilor se desfsoar dup amiaz, orientarea corect, pentru a evita razele de soare direct n ochii juctorilor, este cu axa longitudinal un unghi de aprox.15 de directia nord-sud (fig. 22). Pentru protectia spectatorilor mpotriva nsoririi excesive se vor prevedea copertine.1
1
n acelasi scop terenurile de sport pentru antrenament vor avea plantat pe toate laturile arbori si arbusti, uniformi ca densitate
si nltime pentru a evita fenomenul de discontinuitate luminoas.
Aceast orientare favorizeaz spectatorii aflati n tribuna de vest. n mod exceptional alti parametrii pot influenta modificarea acestei orientri (de exemplu existenta unor vnturi dominante puternice si frecvente). II.4. Capacitatea stadioanelor Pentru stabilirea capacittii unui stadion se iau n consideratie mai multi factori: -numrul populatiei pe care o serveste ( vezi Tabel.10.); -potentialul din punct de vedere sportiv al acesteia (nivel valoric al echipelor locale); -interesul publicului pentru spectacolul sportiv; -clima; -n cazul n care beneficiarul stadionului este un club sportiv, atunci capacitatea va fi dictat de cerintele federatiei sportive n cauz pentru nivelul competitional corespunztor ( de ex. Federatia de Fotbal cere pentru echipele de divizia I- national s aib un stadion omologat pentru actegoria A, cu min. 20.000 locuri; de notat c dac echipa se afl ntr-o localitate cu mai putin de 100.000 locuitori, de ex., atunci Federatia va face unele derogri, oricum pentru toate situatiile stabilirea capacittii se va face n colaborare cu federatia de specialitate). Tabel 10 Capacitatea stadioanelor n functie de numrul populatiei Numr populatie Capacitate stadion Tip stadion
8-20 000 locuitori
2000-5000 locuri
mic
20-40 000 locuitori
5000 8000 locuri
mijlociu
40-80 000 locuitori
8000-15 000 locuri
mijlociu
80-300 000 locuitori
15 000-25 000 locuri
mijlociu
Peste 300 000 II.5. Conditii generale de vizibilitate
Peste 25 000 locuri
mare
Se spune c un stadion are o bun vizibilitate atunci cnd tribunele sunt proiectate astfel nct din orice punct . aflat n aria lor de vizibilitate se asigur conditiile ca sa se poat urmri si distinge elementele semnificative ale spectacolului sportiv (mingea n cazul fotbalului si rugby-ului, atingerea liniei de sosire si obiectele pentru aruncri n cazul atletismului) fr nici un fel de obstructie pe linia vizual. Limitele acestei bune vizibilitti sunt date de capacitatea ochiului omenesc de perceptie a obiectelor n miscare (fig. 23 si fig. 24). Astfel s-a stabilit (vezi Handbook of sports and recreational building design volum 3-1981-, editura Arhitectural Press Limited) ca distanta maxim acceptabil pentru perceptia mingiei (de fotbal sau rugby) n miscare este de 189,70 m. Acelasi studiu fixeaz distanta optim de vizibilitate la 150 m. Aceste distante se iau n consideratie ncepnd cu coltul de corner cel mai ndeprtat de spectator. Se obtine urmtoare a schem n care se observ c linia (graful) de limit a vizibilittii optime se apropie sensibil de cercul cu raz de 90 m si centrul n centrul terenului de joc (fig. 23). Se remarc faptul c n situatia existentei pistei de atletism, sau a unei capacitti de mai putin de 20.000 locuri, tribunele amplasate la nord si la sud, nu ofer o vizibilitate bun (fig. 24). II.6. Incinta de joc II.6.1. Dispozitii generale pentru toate stadioanele II.6.1.1. Dimensionarea terenului de competitie sportiv Alegerea dimensiunilor terenului de competitie sportiv se va face tinnd cont de: -nivelul de competitie dorit pentru satdionul n cauz; -reglementrile federatiilor sportive cu privire la trenurile de sport pentru competitii (conditii de omologare); -se recomand a se lua n consideratie o suprafat ceva mai mare dect cea rezultat din punctele anterioare, pentru a avea o marj fat de modificrile ulterioare ale reglementrilor federatiilor de sport sau ca urmare a dorintei de a omologa stadionul pentru o categorie superioar de competitie; -n general, administratorii stadionului apreciaz util existenta unei alei de serviciu, cu o ltime minim de 2,5 m, n jurul terenului. II.6.1.2. Protectia suprafetei de sport fat de spectatori Pentru buna desfsurare a competitiilor sportive, spectatorii nu trebuie s intervin n incinta de joc. n acest sens reglementrile cele mai exigente sunt formulate de federatiile de fotbal (vezi II.6.2.1.b). II.6.2. Dispozitii particulare pentru incintele de joc Din clasificarea stadioanelor am vazut c incintele de joc pot fi pentru practicarea unei singure discipline sportive sau a mai multor discipline (nu simultan, evident!).
II.6.2.1. Incinte pentru o singur disciplin sportiv II.6.2.1.1. Incinta de joc pentru fotbal II.6.2.1.1.a. Dimensiunile si marcajul suprafetei de joc sunt cele expuse n cap. I.3.1.1.a. II.6.2.1.1.b. Protectia incintei de fotbal fat de spectatori Federatiile de fotbal reclam, n general, o nchidere a suprafetei de joc fat de zona spectatorilor la o distant minim de 2,5 m fat de liniile de tus si de 6,00 m n spatele liniei de poart. Aceast nchidere, n functie de categoria stadionului, are urmtoarele caracteristici: Tabelul 11 Categorie stadion Tipul nchiderii Dimensiuni Observatii
Panouri orizontale I si A cu plas metalic nltime 2,5-2,7 m nltime =2,20 m
sau panou vitrat grilajul poate fi nlocuit cu un sant ce nconjoar terenul de joc * sau panou nltime = 1-1,1 m publicitar ** fr muchii spre spatiul de joc
Mn B curent*+grilaj**ce obtureaz spatiul de sub mna curent Mna curent cu C sau fr obturarea spatiului inferior minii curente
FIFA si UEFA fac urmtoarele recomandri n acest domeniu, aplicabile la stadioanele de categorie 1 si a (vezi fig. 25): a) prezenta politiei si a personalului de securitate n proximitatea (sau chiar n) zonei de joc; b) dispunerea primului rnd de gradene la o nltime care s fac improbabil, dac nu imposibil intruziune n spatiul de joc; c) Santuri de dimensiuni suficiente pentru a proteja terenul. n aceste situatii este necesar dispunerea de bariere suficient de nalte att de partea tribune lor, ct si a terenului de joc, pentru a evita cderile accidentale n sant; d) ecrane transparente, peste care nu se poate trece. Oricare ar fi tipul de protectie ales, acesta trebuie s permit accesul spectatorilor n cazuri de urgent, n situatia n care nu sunt mijloace suficiente si adecvate de evacuare a spectatorilor n afara stadionului (prin spatele sau laturile tribune lor) pentru astfel de cazuri de urgent. Tipul de protectie ales trebuie aprobat de autorittile locale competente si s nu constituie un pericol
pentru spectatori n caz de panic sau evacuare de urgent. II.6.2.1.1.c. Bnci de tus Bncile de tus sunt necesare fiecarei echipe (antrenori, juctori rezerv, medic) si delegatiilor de oficiali (fig. 26). Ele sunt amplasate n latura vestic a terenului, la o distant de: -cel putin 2,5 3,5 m fat de linia de tus n competitii nationale; -cel putin 5 m fat de linia de tus n competitii internationale. Bncile de echip sunt separate, fiind amplasate simetric fat de prelungirea liniei de mijloc a terenului. Fiecare banc are locuri pentru cel putin 10 persoane. II.6.2.1.1.d. Accesul n teren dinspre vestiare Recomandri FIFA, pentru stadioane de categoria I,A si B: -Accesul juctorilor n teren trebuie s fie direct si protejat, el nu trebuie s fie accesibil spactatorilor sau reprezentantilor mass-media (fig.27); -Traseul juctorilor de la vestiare n teren trebuie s fie ct mai scurt; -La stadioanele suficient de mari, vestiarele se afl sub gradenele vestice, astfel nct amplasarea este optim att n ceea ce priveste distanta, ct si securitatea (n aceast zon de tribun se afl spectatorii cu cele mai mici nclinatii de a agresa juctorii, ceea ce pentru unele stadioane face s nu fie nevoie de tunel). II.6.2.1.1.e. Panouri publicitare Recomandrile FIFA prevd: -La proiectarea unui stadion nou se va tine seama ca s nu se obtureze cmpul vizual al spectatorilor cu panourile publicitare ce se pot monta n jurul cmpului de joc, asa cum reiese mai jos; -Distantele minime ntre marginile cmpului de joc si panourile, care au n, mod normal, o nltime de 0,90 m, trebuie s fie de: -5,00 m fat de liniile laterale; -3,00 m n spatele liniei de fund, msurati la steagul de corner; -3,50 m n spatele liniei de fund, msurati n dreptul intersectiei acesteia cu linia de poart; -6,00 m n spatele portii. n nici un caz panourile publicitare: -nu trebuiesc plasate acolo unde constituie un pericol pentru juctori, oficiali si alte persoane; -nu trebuie fcute dintr-un material periculos; -suprafata lor nu trebuie s produc reflexii ale luminii susceptibile a deranja juctorii, arbitrii sau spectatorii; -nu trebuie amplasate n locuri n acre ar constitui o piedic n calea accederii spectatorilor n suprafata de joc, n cazul unei evacuri de urgent. Fig.28. Recomandri FIFA privind panourile publicitare II.6.2.1.2.Cerinte ale incintei de joc pentru rugby II.6.2.1.2.a. Dimensiunile si marcajul suprafetei de joc sunt cele expuse n cap. I.3.1.1.b. II.6.2.1.2.b. Protectia incintei de rugby fat de spectatori.
Cerintele n ceea ce priveste protectia terenului de joc fat de spectatori sunt aceleasi ca si cele de la fortbal pentru categoriile I si A. Aceast protectie trebuie s fie n afara zonei de degajament (vezi si cap. Terenuri de sport) si s nu constituie o piedic pentru vizibiliatea spectatorilor.
1
Stadioanele germane sunt clasate astfel: A= pist 8 culoare; B = pist 6 culoare; C= pist 4 culoare; D= fr pist
circular (caracter educativ).
II.6.2.1.3. Cerinte ale incintei de joc pentru atletism Fiind o investitie relativ mare si cu rentabilitate sczut (cu exceptia Jocurilor Olimpice sau mondiale, n general afluenta de public spectator este mult mai mic dect n cazul jocurilor colective fotbal/rugby) acest tip de stadion l gsim numai la nivel national sau n marile aglomerri urbane. Lipsa constrngerilor impuse de terenurilor de fotbal sau rugby, aduce mari avantaje n proiectarea ansamblului terenului pentru atletism, cum ar fi: -posibilitatea desenrii unui traseu mai liber si mai rapid pentru pista de alergri; -posibilitatea amplasrii pistelor de srituri n interiorul pistei de alergri, unde pot fi urmrite mult mai bine de spectatori; -pista de elan pentru sritura n nltime se poate amplasa complet n interiorul virajului sudic al pistei de alergri (deci fr a o mai intersecta pe aceasta din urm). Chiar si n cazul acestui stadion specializat pentru atletism, se pstreaz o zon central dreptunghiular, dimensionat astfel nct s poat primi obiectele de la probele de aruncri, zona gazonat din motive de sigurant. Numrul, orientarea si amplasarea diferitelor terenuri de concurs n cadrul stadionului de atletism trebuie s satisfac urmtoarele cerinte: a) s confere o sigurant maxim atletilor, oficialilor si spectatorilor; b) pantele vor fi: -pentru srituri si aruncri: maximum 1/1.000 n sensul cursei; -pentru zona de receptie a terenului de aruncri: maximum 1/100 transversal; c) s plaseze atletii n pozitia cea mai favorabil, prin alegerea sensului cursei sau al aruncrii n functie de directia vntului; d) s ofere spectatorilor cea mai bun vizibilitate posibil pentru toate probele. n tabelul 12 sunt prezentate orientativ cerintele de echipare ale unui stadion de atletism n functie de nivelul de competitie conform datelor Federatiei Franceze de Atletism. Recomandm proiectantilor s ia legtura cu Federatia Romn de Atletism nc din faza de definitivare a temei, pentru a cunoaste cu exactitate cerintele specifice ale acesteia n ceea ce priveste omologarea terenurilor de competitie. Fig. 30 si 31 arat exemple de amplasare a diferitelor terenuri de atletism n cadrul unor stadioane specializate de nivel nalt. Fig.29. Schema functional a stadionului de atletism
II.6.2.2. Cerinte ale incintelor polisportive n Europa acest tip de stadion exist n dou variante: -fie pentru sporturi colective (fotbal si rugby); -fie pentru sporturi colective si atletism. II.6.2.2.1. Incinta pentru fortbal si rugby Dimensiunile necesare pentru terenul de joc sunt cele din tabelul urmtor: Tabel 12 Nivel competitie International National Categoria B Categoria C Arie de joc plus degajament minim 127,00 x 80,00 m minim 27,00 x 75,00 m 127,00 x 75,00 m 127,00 x 75,00 m
Rmn valabile cerintele de la incintele de fotbal, respectiv rugby. II.6.2.2.2..Incinta pentru atletism si sporturi colective Este un tip de stadion care are avantajul unei bune rentabilizri a zonei spectatorilor, dar din punct de vedere tehnic reprezint un compromis pentru toate sporturile: -pentru sporturile colective (fotbal, rugby) prezenta pistei de atletism atrage ndeprtarea spectatorilor (a tribunelor) de terenul de joc; -atletismul este constrns s-si amplaseze anumite suprafete de concurs n zone cu vizibilitate sczut. Coordonare ntre sporturile colective si pista de 400,00 m (fig. 32) Forma pistei de atletism depinde de: -regulamentele de atletism; -normele sporturilor colective, care difer n functie de nivelul de competitie. Forme posibile decurgnd din aceste cerinte sunt artate n fig.32.
II.7. Echipri functionale anex Practica sportului n competitii necesit echipri anexe, variabile ca numr si important, n functie de sport si de nivel de competitie. Aceste echipri1 sunt: 1.echipri tehnice specifice atletismului; 2.echipri sportive pentru pregtirea juctorilor; 3. spatii pentru materialul sportiv. II.7.1. Echiprile tehnice specifice atletismului sunt de dou categorii: 1.echiprile aflate n incinta stadionului; 2.echiprile aflate n afara incintei stadionului. II.7.1.1.Echiprile tehnice specifice atletismului aflate n incinta stadionului sunt echiprile necesare desfsurrii competitiilor de atletism si ele se compun din: 1.scara judectorilor (arbitrii) la sosire; 2.blocul tehnic; 3.camera de apel. Componenta si dimensionarea acestor echipamente, functie de nivelul de competitie, se regsesc centralizate n tabelul nr. 13. Tabel 13. Categorie stadion Scara arbitrilor Bloc tehnic Sala foto-finish Regia de comand a tabloului de afisaj Sal director concurs si speaker Secretariat competitie Camera de apel Legturi tehnice 50-80 mp 8 * 4-5 ** 50 mp * ** 20-25 mp * I 20 locuri DA 25-30 mp 30-40 mp A DA* DA*
*
B DA** DA** -
C DA*** -
ntre bloc si teren
(fose tehnice) * Aceeasi echipare ca la categoria I cu suprafete mai reduse ** Suprafete mai reduse dect la categoria anterioar *** Poate fi mobil
1
Se vor consulta n mod obligatoriu federatiile romne sportive n ceea ce priveste conformitatea acestor cerinte cu cerintele la zi ale regulamentelor sportive nationale (internationale,dup caz).
II.7.1.1.1. scara judectorilor (fig.33, 34, 35) Numr minim de locuri: dublul culoarelor de pe pist Amplasament: n afara pistei, n continuarea fictiv a liniei de sosire Acces: direct dinspre pist II.7.1.1.2. bloc tehnic (fig. 33, 34, 35, 36) Functiuni: controlul sosirilor la cursele de atletism, nregistrarea si transmiterea rezultatelor probelor de atletism, informare public. II.7.1.1.2.b. Amplasamentul blocului tehnic poate fi:
n zona tribunelor:
-n spatele si deasupra scrii judectorilor; -inclus n tribune (n partea lor 'superioar, n dreptul liniei de sosiri ) fig.33, 34, 35;
n incinta de joc:
- echipament permanent (turn fix fotofinish, amplasat n exteriorul pistei, n prelungirea liniei de sosire); -echipament semipermanent (turn mobil pentru foto-finish). II. 7.1.1.2.c. Componenta blocului tehnic 1. Sala de fotofinish, cu functiunea principal de a lua imagini ale sosirii concurentilor. Aparatele se amplaseaz n prelungirea imaginar strict a liniei de sosire si vor fi nclinate cu 30 fat de planul pistei (culoarul cel mai ndeprtat) - fig. 35. Aceast sal trebuie s aib o vedere total asupra terenului de concurs, n special asupra pornirilor si sosirilor n curs . 2. Sala de comand a tabelei electronice are suprafata de aprox. 30-40 mp si amplasament astfel nct s aib o perfect vizibilitate spre tabel.
3. Sala conducere a concursului si speaker are suprafata aprox. 20-25 mp, vedere integral asupra terenului si
este situat n vecintatea slii de fotofinish. 4. Sala secretariat concurs (si sala prelucrri de date pe calculator, acolo unde este cazul) - suprafata de aprox. 50 mp. Are relatii directe cu: blocul tehnic, presa, camera de apel. 5. Fose tehnice - toate informatiile necesare blocului tehnic pentru nregistrarea rezultatelor concursului sunt preluate din teren n punctele importante (punctele de plecare n cursele de 100 m, 110 m garduri, 200 m, 400 m si zonele de srituri sau aruncri) si transmise n blocul tehnic prin intermediul unui cablaj fix, ngropat (3 100
pentru curent 220V, curent slab, TV). Pornind din blocul tehnic, cablurile trec pe sub pist (linia de sosire) pentru a ajunge n fosele tehnice (vezi schema din fig. 36). n stadioanele de atletism sunt 4 fose. n stadioanele combinate cu jocuri e nevoie de 8 fose: - 4 n interiorul pistei (Ia colturile terenului de joc); - 4 n exteriorul pistei, la extremittile zonei de srituri (fig. 37). II.7.1.1.3. Camera de apel Functiune: adunarea si controlul atletilor nainte de intrarea n teren pentru concurs. Amplasament: ntre vestiare atleti sau terenuri de nclzire si terenul de competitie. De regul amplasamentul optim este n extremitatea "plecri" (start) a pistei de vitez. Dimensiuni: 50 - 80 mp. Camera de apel trebuie s aib legturi (voce/date, telefon) cu sala de conducere a concursului, secretariatul si blocul tehnic.1 II.7.1.2. Echipri functionale anex pentru stadioanele de atletism, exterioare incintei Acestea sunt: 1.intrare maraton; 2.terenuri pentru antrenament si nclzire. II.7.1.2.1. Intrarea pentru maraton (vezi fig. 29) se afl spre turnanta (vitajul) de sud a pistei de alergri. Dimensiuni: ltime minim de 6,00 m. Trebuie s fie liber de orice obstacol. II.7.1.2.2. Terenuri pentru antrenament si nclzire Aceast categorie de echipament functional anex depinde de categoria stadionului, spatiul de care se dispune si mijloacele financiare. Pentru stadioanele de categoria 1, ele trebuie s fie sensibil asemntoare cu cele de concurs. Pista de vitez ar putea fi separat de pista circular (dnd astfel posibilitatea mai multor atleti de ale folosi n acelasi timp). Pentru restul stadioanelor acest tip de echipare poate fi redus foarte mult (pista anex pentru stadioane de categoria A si B poate avea numai 2 culoare si un singur viraj). II.7.2. Echipri functionale anex pentru pregtire juctori si atleti II.7.2.1. Sli de nclzire Aceste echipamente se cer numai la stadioane de categoria 1 si A. Suprafata: minim 300 mp. Amplasament: de regul sub tribune.
1
Echipamentul functional anex expus se refer la stadioanele de competitii internationale (nivel maxim de dotare). Pentru
celelalte categorii de competitii (deci si de stadioane) echiparea va fi diminuat corespunztor ( a se vedea tabelul 13. si a se consulta Federatia Romn de Atletism).
Finisaj: - sol = specific pantofilor cu crampoane (insonor si rezistent) - pereti = rezistenti la soc, fr muchii ascutite. II.7.2.2. Terenuri de antrenament si nclzire pentru iocuri
Pentru stadioanele de categoria 1 si A este bine s se dispun de cte 1 -2 terenuri anex pentru a putea permite nclzirea juctorilor fr spectatori. La aceast categorie de stadioane legtura ntre terenurile anex si stadion nu este accesibil spectatorilor. Dimensiunile sunt variabile, putnd avea si dimensiuni mai mici dect minimum reglementar cerut pentru competitie III Principii privind proiectarea tribunelor Definitie: Tribunele sunt partea de constructie din cadrul unui stadion proiectate astfel nct spectatorii s poat urmri spectacolul sportiv n conditii de sigurant, bun vizibilitate si confort. Forma si dimensiunea lor variaz foarte mult, n functie de densitatea terenului sportiv si importanta acestuia (nivelul de competitie pentru care este omologat) precum si de configuratia terenului de amplasament (cu sau fr deniveIri). III.1. Clasificarea tribunelor III.1.1. Dup forma si modul de amplasare fat de terenul de sport. tribunele pot fi: 1. drepte, care la rndul lor pot fi (fig. 38): a) pe o latur (de o parte a laturiI vestice a terenului de sport); b) pe dou laturi (simetrie fat de axul lung al terenului de sport); c) perimetral; 2. curbe, care la rndul lor pot fi (fig. 38): a) pe o latur (de o parte a laturii vestice a terenului de sport): - forma de sector de elips (de fapt o suprafat compus din sectoare de cerc cu dou sau mai multe raze); - form de croissant; b) pe dou laturi (simetric fat de axul lung al terenului de sport): - dou sectoare de elips; - form de secer (cnd marginea lor interioar urmreste forma pistei de atletism, iar cea exterioar are conturul cercului de vizibilitate optim); c) pe patru laturi: - form eliptic (spatiul tribunelor este delimitat de dou contururi eliptice); - form de cerc (cnd marginea lor interioar urmreste forma pistei de atletism, iar cea exterioar are conturul unui cerc de raz mai mare dect cea de vizibilitate optim si mai mic dect cea de vizibilitate maxim); 3. mixte, si anume: a) pe dou laturi: - dou sectoare drepte cu extremittile arce de cerc; b) pe trei laturi: - forma de potcoav (dou zone drepte racordate printr-un sector de cerc); c) pe patru laturi: -forma pistei de atletism 1
Se poate trage o concluzie: n general, forma curb a tribune lor apare cnd terenul de sport contine si pista de atletism de 400,00 m. Aceast form (curb) nu este recomandat stadioane lor fr pist de atletism, deoarece ndeprteaz inutil spectatorii din zona cu cea mai bun vizibilitate asupra terenului. n sensul notei de la capitolul II.2.1., forma curb a tribunelor ar trebui s caracterizeze stadioanele, n timp ce forma rectilinie a tribunelor dispuse n jurul diferitelor terenuri de jocuri sportive, ar trebui s caracterizeze arenele. O exceptie o constituie tribunele n form de croissant (III.I.I. - paragraf 2a.), acestea fiind tribune curbe ce avanseaz pn la limita dreapt a terenului de joc. IIl.1.2. Dup materialul de constructie folosit, tribunele pot fi: 1) din lemn (pn la structuri lamelare); 2) din metal (pn la structuri de grinzi metalice triangulare); 3) din beton (pn la beton armat precomprimat); 4) din piatr. IIll.1.3. Dup confort tribunele se clasific astfel: 1) n functie de spatiul rezervat spectatorului: a)tribune cu locuri n picioare; b)tribune cu locuri de stat jos;
1
Dup cum se observ n aceast clasificare, forma tribunelor este dictat de: forma terenului de sport; studiul
conditiilor de vizibilitate (vezi si capitolul II.5).
2) n functie de expunerea spectatorului la conditiile atmosferice: a) tribune descoperite; b) tribune acoperite. 2 III.1.4. Dup modul de rezolvare al structurii de reazem a tribunelor, acestea pot fi:
1. cu o suprastructur proprie; 2. asezate pe un taluz sau un rambleu; 3. mixte (o combinatie ntre tipurile 1 si 2) (vezi fig. 39).
III.2. Amplasarea tribunelor Criterii generale de amplasare Amplasarea tribunelor este determinat de urmtorii factori: - orientarea terenului de sport (n emisfera de Nord orientarea preferential a tribunei este cu fata ctre NE, pentru a evita razele directe ale soarelui n competitiile de dup amiaz); - regimul vnturilor dominante (acest factor implic si msuri de protectie specifice - acoperirea si/sau nchiderea lateral, bariere naturale sau arhitecturale); - conditii generale de vizibilitate (vezi cap. 11.5.); - relieful terenului; - numrul spectatorilor: tribunele pot avea dispunerea pe o singur latur a terenului de sport (stadioane mici) pn la dispunerea perimetral (stadioane mijlocii/mici), si chiar pe mai multe nivele (stadioane foarte mari) -
vezi fig. 38 si 42;

1
Cu ct mai ridicat este nivelul competitional pentru care este omologat stadionul, cu att mai mare este gradul de confort pe
care trebuie s I ofere tribunele. Deja forurile sportive internationale care patroneaz meciurile de fotbal de nivel nalt (FIFA si UEFA) au cerinta obligatorie ca aceste meciuri s fie urmrite din tribune prevzute cu scaune individuale pentru fiecare spectator. Mai exist si tendinta de a se recomanda ca o suprafal din ce n ce mai mare din tribune s fie acoperit, ceea ce ar putea deveni n viitor o cerint obligatorie pentru meciurile de nivel nalt.
III.3. Capacitatea tribunelor Capacitatea tribunelor se stabileste de la caz la caz, n functie de importanta si tipul echipamentului cruia i sunt destinate. De retinut: 1. Pentru echipamentele destinate competitii lor sportive (stadioanele) exist un numr minim de locuri, dictat de sportul respectiv si nivelul de competitie. Pentru aceasta trebuie consultate federatiile sportive de specialitate. 2. Se poate stabili si un maximum, dictat de conditiile generale de vizibilitate (vezi cap. 11.5.). Exemplu de calcul pentru un stadion mare: - pentru zona de vizibilitate optim: suprafat tribune = suprafata zonei optime - suprafata incintei de joc = 25.500 mp - 10.000 mp = 15.500 mp, de unde rezult, pentru 0,80 mp/un loc, un numr de aprox. 20.000 locuri pe un nivel; -pentru zona de vizibilitate maxim: suprafat tribune = suprafata zonei maxime - suprafata incintei de joc = 49.000 mp - 10.000 mp = =39.000 mp, de unde rezult, pentru 0,80 mp/un loc, un numr de aprox. 48.000 locuri pe un nivel. III.4. Cerinte functionale III.4.1. Accesul la tribune Accesul la tribune se poate face astfel:
1. lateral sau din spatele tribunei; 2. din fat (n acest caz prima graden va fi supranltat cu aproximativ 1,00 m deasupra terenului de sport); 3. cu vomitorii (acestea prezint totusi dezavantajele de a ocupa, n general, zone cu vizibilitate foarte bun si
de a genera ambuscade n cazul evacurii de urgent, de aceea poate c ar fi de evitat n favoarea unor accese n partea de spate-sus a gradenelor, debusnd n favoarea circulatiei de distributie adecvat); d) combinate partial sau total cele trei sisteme precedente. Numrul intrrilor n tribune este determinat de numrul spectatorilor, respectiv al cilor de evacuare, precum si de necesarul de controlori (care trebuie s fie ct mai redus). III.4.2.Compartimentarea tribunelor La stadioanele de peste 20.000 locuri se recomand mprtirea (compartimentarea) tribunelor n sectoare de maximum 5.000 locuri cu propria lor echipare n ceea ce priveste functionalitatea, circulatia si serviciile. Se mai recomand ca sectoarele s fie mprtite pe subsectoare astfel:
1. pentru zone de stat n picioare subsectoare de aprox. 500 persoane (n general se consider o densitate de aprox. 47 persoane la 10 mp.), delimitate de circulatii att laterale distantate la maximum 10 m - ct si n fata si n spatele subsetorului distantate la maximum 12 m; 2. pentru zone cu locuri de stat jos, subsectoare de aprox. 1.000-1.200 locuri, cuprinznd un numr maxim de 30 rnduri. n cadrul subsectoarelor, cei aprox. 1.000-1.200 spectatori se vor repartiza n rnduri de maximum 40 de locuri cuprinse ntre dou circulatii sau maximum 20 de locuri cuprinse ntre un perete si o circulatie. III.4. 3. Circulatia n tribune III.4.3.1. Distanta maxim de parcurs dintre un loc n tribun si iesirea cea mai apropiat trebuie s fie de 45,00 m (vezi fig. 40) astfel: - pentru locuri n picioare sau pe bnci aceast distant este linia ce uneste locul respectiv cu cea mai apropiat iesire; -pentru locuri pe scaune, aceast distant reprezint suma dintre lungimea rndului si aceea a cii laterale de parcurs de la locul respectiv la cea mai apropiat iesire. III.4.3.2. Dimensionarea cilor de acces va respecta urmtoarele: Cile de acces din jurul subsectoarelor nu vor fi mai mici de 1,2 m. Se consider ltimea minim de trece 1,2 m (adic acea ltime care asigur evacuarea unui numr de 100 de persoane ntr-un minut n conditii rezonabile, fie aceasta un Modul de iesire - M.I.). Dou persoane pot trece simultan printr-un modul de iesire. n general, se recomand un timp planificat de iesire n caz de urgent de 270 secunde (evacuarea tribunei1). Acest timp este inclus n timpul mediu admis de evacuare a stadionului2, care este de 8-10 minute3. III.4.3.3. Calculul fluxului de evacuare al unei iesiri se face mprtind ltimea sa la ltimea modulului de iesire, si apoi nmultind cu numrul de spectatori rezultati din timpul maxim de evacuare a tribunei (450 de spectatori n cazul timpului de 270 secunde). n mod normal suma capacittilor individuale ale iesiri lor ar trebui s fie o msur a capacittii zonei destinate spectatorilor stadionului (tribuna). III.5. Cerinte de vizibilitate a tribunelor Conditiile generale de vizibilitate sunt cele expuse n cap. II.5. Cerinte pentru asigurarea unei bune vizibilitti de ctre tribune: -forma (profilul n sectiune transversal a tribune lor); - dimensiunea elementelor ce alctuiesc tribuna trebuie s respecte datele rezultate din studiul curbei de vizibilitate. Din acest studiu, n functie de datele fiecrui caz n parte, poate rezulta fie un profil drept al tribunelor, fie unul parabolic (vezi fig. 41 si 42).
1
evacuare tribun = toti spectatorii au prsit locurile din tribun si au trecut de "punctele de acces n tribun" spre incinta exterioar tribunei.
2 3
evacuare stadion = toti spectatorii au trecut de incinta exterioar (vezi cap. II.1. si fig. 21). Pentru fiecare stadion n parte se va face un studiu separat pentru a se stabili, mpreun cu autorittile
cu rspunderi n acest sens, si n functie de capacitate, modul de rezolvare a traseelor de evacuare si materialele folosite, precum si de normele specifice n vigoare, timpii maxim admisi pentru evacuarea tribunei si respectiv a
stadionului. III.5.1. Calculul curbei de vizibilitate Profilul transversal al gradenelor este o curb parabolic ce se poate determina fie prin metoda analitic (fig. 43), fie prin metoda grafic lachez (fig. 44). Pentru ambele metode se va tine seama de urmtoarele elemente conventionale: - prima graden va avea cca. 18 cm nltime, iar ultima maximum 40 cm; - n fata primei gradene se va rezerva un spatiu de circulatie de minim 1,2 m; -n cazul cnd nu exist pist de alergri, ntre spatiul de circulatie si terenul de joc se va prevedea un spatiu liber perimetral (de sigurant) de 1,50-2,00 m; - punctul A (focar), situat fie n mijlocul pistei de alergare, fie la marginea terenului de joc la 0,50 m nltime (sau, n cazul terenurilor rar pist, la 1/4 din ltimea acestora msurnd de la margine); - nltimea (h) cu care raza vizual depseste pe vertical spectatorului din fat, raza vizual a acestuia 10-15 cm; - ltimea gradenei (r) n functie de tipul de scaun, cu/fr sptar 75-85 cm; - nltimea gradenei (d) rezult din calculul curbei de vizibilitate
1 Desi pentru gradene rezult nltimi diferite, se va considera o nltime medie constant pentru grupuri de cca. 1012 gradene. n acest caz profilul tribunei devine o linie frnt, nltimea gradenelor schimbndu-se n punctele de frngere.
n ipoteza folosirii metodei analitice intervin, n plus, urmtorii factori: -distanta pe vertical (b) de la punctul A pn la nivelul pardoselii primului rnd de spectatori; - distanta (a) de la nivelul pardoselii pn la nivelul ochilor unui spectator asezat (1,20 m) sau stand n picioare (1,65 m); - nivelul ochiului spectatorului din rndul n fat de nivelul primei gradene ( Un); -distanta pe orizontal (Sn) de la proiectia vertical a punctului A pn la ochiul spectatorului din rndul n; -nivelul unei gradene (Un - a) fat de focar. III.5.1.1.a. Formula de calcul a vizibilittii va fi: Un =[Sh x(h+Un-1 )-b x r]:Sn-1 Cota ultimei gradene va fi determinat calculnd succesiv toate gradenele, ntruct nivelul fiecreia are ca baz de calcul nivelul gradenei precedente. n ipoteza unui numr total de 14 gradene, formula va arta astfel: Un =[S14 x (h+U13 )-bxr]:S13 IIl.5.1.1.b. Pentru determinarea profilului transversal al gradenelor prin folosirea metodei grafice se va proceda dup cum urmeaz: Se va construi profilul transversal al tribunei la o scar destul de mare, de preferint 1/20, folosind parametrii care s-au ntrebuintat si la metoda analitic prezentat anterior. Metodologia const n a determina pozitia pe care trebuie s-o aib ochiul spectatorului din rndul n, cu ajutorul unei drepte care s treac prin focarul A si printr-un punct situat la distanta h (10-15 cm) deasupra ochiului spectatorului din rndul n - 1 (raza vizual a spectatorului din rndul n). Nivelul primei gradene si distanta de la focar la spectator variaz dup tipul tribunelor. La tribunele drepte,
paralele cu pista de alergare, distanta de la focar la spectator rmne constant; la cele eliptice, aceast distant este constant la viraje si variaz n dreptul aliniamentului drept al pistei de alergare. Nivelul primei gradene si distanta de la focar la primul rnd de spectatori au o influent hotrtoare asupra nltimii tribunelor. De regul, calculul profilului tribunei se face pe axul longitudinal al pistei (Ia turnante). III.5.2. Profil rectiliniu n practic, din motive de executie, se admit profile de tribune constituite din tronsoane rectilinii, a cror pant creste pe msura deprtrii de teren. Fiecare tronson poate avea 5-10 rnduri. Panta ultimului rnd nu poate depsi 45. Pentru fiecare tronson rectiliniu dimensiunile n sectiune a gradenelor sunt date de relatia: H = c + IX x (nc + H) : D (toate dimensiunile sunt n m; vezi fig. 45) unde: h = nltime gradene ale unui tronson de aceeasi pant; c= 10-15 cm; I = adncime graden; n = numr rnduri tronson; H = nltime ochi primul spectator; D = distant ochi primul spectator si punctul observat (linia de tus etc.); X = distanta dintre ochii primului spectator si ultimul rnd de gradene nltimea gradenelor variaz, n general, de la 0,25 m n partea inferioar la 0,45 m spre partea superioar. III.5. 3. Pentru verificarea vizibilittii unei tribune se poate folosi urmtoarea formul (vezi fig. 46):
unde: h = 80 cm; d=12 cm III.5.4. Dispozitii particulare Pentru stadioanele de foarte mare capacitate, tribunele pot fi dispuse pe dou nivele (n unele cazuri chiar 3) - fig. 42 si 47. n aceast dispozitie a tribune lor pentru ca spectatorul aflat pe ultimul rnd din nivelul inferior s poat urmri traiectoriile aeriene ale mingii se ia n consideratie conventia ca raza vizual a acestuia s treac prin verticala punctului de mijloc al terenului la o nltime minim de 15,00 m (fig. 47). III.6. Gradene III.6.1. Clasificri si dimensiuni de gradene III.1.6.1. Clasificare gradene n functie de confortul oferit spectatorilor (pozitia pe care pot s o aib acestia n timp ce ocup locurile din tribuna special amenajat n vederea urmririi spectacolului sportiv), putem deosebi urmtoarele tipuri de gradene: a) gradene pentru locuri de stat n picioare (fig. 48a); b) gradene pentru locuri de stat asezat (fig.48b).1
Noile reglementri FIFA exclud prevederea de tribune pentru stat n picioare la stadioanele cu peste 10.000 locuri.
III.1.6.2. Capacitate gradene (tribune) a) n cazul gradenelor cu locuri de stat n picioare se consideri un numr de 5 spectatori pe mp (0,50 m ltime x 0,40 m adncime = 0,20 mp/spectator). b)Pentru gradenele cu locuri de stat asezat, n functie de tipul locului de stat, distingem urmtoarele dou situatii: - loc fr sptar (0,40 + 0,45 m/loc x 0,85 + 090 m) = = 0,308 + 0,360 mp/spectator; - cu sptar (0,40 + 0,45 m/loc x 0,85 + 0,90 m) = = 0,340 + 0,450 mp/spectator. III.6.1.3. Dimensiuni gradene Dimensiunile gradenelor, respectiv h = nltimea si I = adncimea (fig. 48), rezult din calculul curbei de vizibilitate valorile lor maxime, respectiv minime fiind n functie de tipul gradenei (cu locuri n picioare sau asezate) dup cum urmeaz:
1. Gradene cu locuri n picioare (fig. 48a):

- h maxim = 20 cm; -l minim 35 cm (recomandat 40 cm); b) Gradenele cu locuri de stat jos pot fi de trei tipuri: 1)locurile de stat jos sunt direct pe graden; 2)locurile de stat jos sunt pe bnci fixate pe gradene; . 3) locurile de stat jos sunt pe scaune individuale. Dimensiunile pentru gradene tip b.1: - h maxim = 40 cm; -l minim = 70 cm (recomandat 80 cm). III.6.1.4. Dimensiuni locuri de stat ios Locuri le de stat jos n gradene pot fi pe bnci sau pe scaune individualei, ale cror dimensiuni minime, respectiv adncimea (Ib pentru bnci si Is pentru scaune n fig. 48b) si ltimea (L) sunt urmtoarele:
locuri pe bnci:
- Ib 30 cm; - lt (ltimea minim de trecere ntre rnduri) 35 cm; -l (gradena ) 65 cm. -locuri pe scaune individuale - scaune cu limite laterale (cu sau fr brate) si cu sptar, cu urmtoarele dimensiuni: - L 50 cm (distanta ntre limitele laterale ale scaunului); - Is 35 cm (recomandat 40 cm); - It 35 cm (ltimea minim suport picioare) recomandat 40 cm; - dac sptarul scaunului este peste 30 cm nltime, atunci ltimea inim a suportului pentru picioare ,este de 40 cm.
Rndurile de scaune vor fi astfel dimensionate nct s lase o ltime de trecere (ltime suport picioare) de minimum 0,35 m, scaunele fiind n pozitia asezat. Cnd scaunele sunt rabatabile, ltimea minim de trecere ntre scaune (scaunele avnd bancheta ridicat) este recomandat s fie 50 cm. Bancheta se va aseza n consol, astfel ca marginea anterioar s avanseze cu 20-30 cm fat de peretele vertical al gradenei pe care este asezat. III.6.1.5. Bariere de retinere (protectia circulatiei spectatorilor) a) n cazul amenajrilor de locuri pentru stat n picioare (pe gradene sau pant) este necesar a fi prevzut pentru fiecare 25 mp cte o bar n lungime de cca. 3,00 m si la nltimea de 1,20 m. Acestea se vor plasa intercalat, astfel nct s nu permit formarea de culoare pe linia de cea mai mare pant a tribunei (fig. 48c); b) n zonele tribunelor n care exist denivelri ntre dou gradene succesive sau ntre o graden si sol, mai mari sau egale cu 1,00 m se vor prevedea parapete, bariere de retinere sau alte elemente echivalente, cu conditia de a nu stnjeni circulatia. Note: 1.Avnd n vedere importanta deosebit (din punct de vedere al sigurantei spectatorilor) pe care o au barierele de retinere, att n ceea ce priveste amplasarea. ct si caracteristicile constructive ale acestor bariere, recomandm consultarea prescriptiilor cuprinse n Codul de securitate pentru stadioane sportive (Guide to Safety at Sports Grounds - cunoscut ca Geen code elaborat n Marea Britanie). 2. Locurile pentru stat n picioare se pot amplasa si pe suprafete orizontale (1-3 rnduri de spectatori) sau n pant (unghi maxim 7) - fig. 48a. 3. nltimea maxim de 45 cm a gradenelor apare n situatii speciale, cnd panta ajunge la maximul admis de , situatie n care se vor lua msuri speciale de sigurant, cum ar fi prevederea de bariere sau elemente echivalente pentru protectia circulatiei pe vertical si limitarea numrului de gradene consecutive la 5. III.6.2. Amplasarea locurilor speciale III.6.2.1. Pentru stadioanele de nivel competitional nalt (international, national I, A si B) se prevd locuri speciale, amplasate de regul n tribuna principal (tribuna vestic a stadionului) care este acoperit, astfel: a) Loja oaspetilor de onoare se amplaseaz n mijlocul tribunei sau sectorului pentru invitati, avnd asigurat un acces separat, precum si o circulatiei pentru autovehicule. Capacitatea lojei va fi de 15-25 de locuri. n legtur cu aceasta, se vor prevedea: hol, grupuri sanitare, garderob, bufet, telefon. b) Sectorul pentru invitati speciali se prevede n zona central a tribunei principale, avnd cca. 200 de locuri. c) Locurile reprezentantilor presei se amplaseaz n tribuna principal, n apropierea locurilor pentru juriu, ntr-un sector cu o bun vizibilitate asupra ntregului teren. Locurile vor fi prevzute cu pupitre pentru scris, iar numrul lor se va stabili prin tem de la caz la caz. n principiu, o treime din aceste locuri trebuie s fie echipate cu racorduri telefonice si modem. n apropiere se vor gsi spatii pentru redactare, cabinele telefonice si teleimprimatoare (faxun), o sal pentru conferinte de pres, studiouri de televiziune si camere obscure pentru fotografii, n conformitate cu dispozitiile FIFA si UEFA. Numrul cabinelor telefonice depinde de importanta stadionului si variaz ntre 3 si 20.
d) Cabinele crainicilor de radio, de televiziune. de regie tehnic si platformele pentru televiziune se vor proiecta conform temei ntocmite de beneficiar cu acordul Societtii Nationale de Radio si Televiziune. Ele se vor amplasa n sectorul vestic al tribunei, n punctul cel mai ridicat, cu o foarte bun vizibilitate asupra ntregului teren. III.6.2.2. Locuri pentru spectatori cu handicap n toate categoriile de stadioane se recomand s se ia msurile necesare pentru a asigura conditiile speciale de sigurant si confort pentru spectatorii cu handicap. Pentru aceasta trebuie s se prevad locuri special amenajate n tribune astfel nct s asigure persoanelor cu handicap o bun vizibilitate si un acces comod (rampe pentru scaune cu rotile), precum si servicii sanitare si de asistent adecvat proiectate pentru aceast categorie de spectatori, n conformitate cu normele specifice n vigoare. Trebuie asigurat spectatorilor cu handicap, inclusiv celor n scaune cu rotile, accesul n tribune (nc de la intrarea n stadion prin portile nchiderii exterioare), astfel nct s nu se creeze dificultti n uz nici acestora si nici celorlalti spectatori. Spectatorii cu handicap nu trebuie s se afle n nici o zon a stadionului n care imposibilitatea lor de a se misca repede ar reprezenta un risc pentru ceilalti spectatori n cazul evacurii de urgent. III.7. Principii de proiectare ale anexelor pentru spectatori De regul, anexele pentru spectatori sunt amplasate n spatiul dintre incinta exterioar si tribune (fig. 21). Acest spatiu, important ca volum, n caz de panic poate fi si un spatiu suplimentar de sigurant (ca un "vas de expansiune") la iesirea din tribune. Semnalizarea tuturor "localurilor" aflate n acest spatiu, precum si a circulatiilor incluse, trebuie s fi abundent, clar, precis si lesne de nteles si de ctre utilizatorii necunosctori ai limbii romne. Se recomand utilizarea "ideogramelor". Aceast semnalizare trebuie s fie vizibil att noaptea, ct si n caz de panic. n categoria anexelor pentru spectatori sunt incluse urmtoarele spatii functionale:
1. Holurile si spatiile pentru circulatie si odihn se afl n cea mai mare parte pe marile "inele de distributie" din
spatele tribunelor. Circulatiile de distribuire si degajament din spatele tribunelor trebuie s aib o ltime suficient de mare pentru a prelua aceste functiuni. Dac aceste circulatii sunt acoperite, vor avea o nltime minim sub plafon de 2,40 m si vor fi libere de orice obstacol. Se va da o atentie deosebit rezistentei materialelor folosite si a parapetelor sau minilor curente. Legtura dintre accesul n stadion si circulatiile din spatele tribunelor se face prin scri largi sau rampe, de dorit cu ramp dreapt, debusnd ntr-o zon larg, liber, dintre tribune si incinta exterioar. Se vor evita efectele de "plnie" si schimbrile bruste de directie. Numrul portilor aflate pe traseul acestor circulatii trebuie limitat la minimum. Portile de iesire din incinta exterioar (iesire din stadion) vor fi, n schimb, n numr ct mai mare. Toate portile se vor deschide ctre exterior (n sensul evacurii). Se vor evita portile culisante. Ideal ar fi ca aproximativ jumtate din nchiderea exterioar s se poat deschide n momentul iesirii publicului. Pe de alt parte aceast nchidere exterioar trebuie astfel prevzut nct s nu ncurajeze intruziunile (nltime minim de 2,50 m, detalii care s nu permit escaladarea etc.).
2. Grupurile sanitare se vor dimensiona conform STAS 1478, vezi si Tabelul nr. 14. Se recomand amplasarea
grupurilor sanitare la o distant de maximum 60 m de la orice loc n tribun. O parte a acestor grupuri sanitare se amplaseaz la marginea circulatiilor ce leag incinta exterioar de tribune.
3. Sectorul alimentar, cuprinde forme foarte variate, ncepnd de la punctele de alimentatie public pn la
restaurante de mare capacitate. Barurile sunt amplasate, de regul, n spatele tribunelor, n apropierea iesirilor, dar astfel nct s nu constituie o jen n calea fluxului de evacuare. Restaurantele pot fi, de exemplu: un restaurant clasic n spatele tribunei de vest (pentru locurile speciale) si un restaurant rapid (snack, fast-food) n spatele tribunei de est. Oricum ele trebuie s fie usor accesibile tuturor locurilor, si s aib deschidere spre exterior. d) Serviciul medical este si el. n functie de capacitatea stadionului (vezi tab. 14). Pentru stadioane de categ. I si uneori A exist un post central de serviciu medical si unul sau mai multe posturi de prim-ajutor, destinate spectatorilor, n timp ce pentru celelalte categorii postul central poate fi acelasi cu cel destinat sportivilor. Toate spatiile destinate serviciului medical trebuie s asigure evacuarea n conditii de securitate si urgent a pacientilor si, de aceea, s existe un traseu al lor care nu se intersecteaz cu celelalte circulatii (n orice caz s nu poat fi obstructionat de acestea) si s aib parcare proprie n care stationeaz o salvare. Dac este necesar se va prevedea si un helicopter. Pentru stadioanele de categ. B si C postul central poate fi doar o infirmerie, iar posturile secundare pot lipsi (vezi tab. 14). e) Servicii diverse: - comert: standuri distributie produse derivate (textile, fanioane, insigne etc.); - oficiu obiecte pierdute; - puncte de ntlnire; - cabine telefonice: numrul lor este n. functie de importanta echipamentului sportiv si se va stabili prin tem; acestea vor fi judicios amplasate pe conturul stadionului, pe circulatia din spatele tribunelor; pentru stadioanele mari n care se desfsoar ntlniri importante, se poate amplasa un oficiu postal temporar; - spatii de receptie - stadioanele mari au, de regul, prevzute spatii special amenajate, legate de tribuna oficial si locurile speciale; aceste spatii sunt utilizate pentru ntlniri ale firmelor sau sponsorilor, festivitti etc. f) Anexe cu rol n siguranta spectatorilor - post de supraveghere, cu vedere panoramic asupra ansamblului tribunelor (direct sau video); acest post se recomand stadioanelor cu peste 30.000 spectatori, dar poate fi impus de comisia de omologare a stadionului n cazul unor incinte cu o configuratie aparte sau al "manifestrilor cu risc"; -spatiu regrupare personal civil de securitate (poate fi acelasi cu spatiul personalului temporar: plasatori, controlori); - spatii pentru fortele politiei: - post comandament, situat n apropierea conducerii stadionului si cu acces la ecranele de control; - sala de adunare si asteptare, are o suprafat de 300-400 mp n cazul stadioanelor importante; are acces usor att dinspre parcarea destinat fortelor de ordine, ct si spre teren si gradene; - spatii pentru controlul delicventilor, situate la marginea incintei exterioare n proximitatea a 1-2 intrri;
-spatii pentru pompieri - desi se admite c ntr-un stadion bine conceput sunt putine riscuri de incendiu, se recomand s se prevad un spatiu pentru ctiva pompieri, accesibil din parcarea serviciului de securitate si cu legtur telefonic cu cazarma cea mai apropiat.'
1
Dup cum am artat riscul cel mai mare ntr-un stadion l constituie efectele panicii asupra unei mari aglomerri de
oameni. Din acest motiv pe lng msurile luate printr-o proiectare conform normelor corespunztoare n vigoare, sunt de o foarte mare important msurile ce se cer luate de ctre administratorii stadionului si factorii implicati n omologarea si eliberarea permisului de functionare a stadionului (Federatia Romn de Fotbal sau alte federatii, unde este cazul /Prefectura, Politia, Pompierii etc.). Recomandm consultarea Norme de prevenire si stingere a incendiilor specifice activittilor din domeniul sportului.
IV. Principii privind proiectarea echiprilor pentru servicii suport ale activittii sportive Echiprile anex ale activittii sportive (destinate sportivilor, antrenorilor, arbitrilor, juriului) se
dimensioneaz n functie de importanta si categoria terenului de sport sau a stadionului (a se vedea fig. 49, 50 si 51). Dintre acestea fac parte urmtoarele: IV.I. Vestiarele pentru sportivi sunt amplasate n apropierea terenurilor de antrenamente sau competitii si au o circulatie direct, care nu se intersecteaz cu cea a spectatorilor. Vestiarele pentru sportivi amplasate n cadrul stadioane lor se afl (acolo unde structura o permite) sub tribune, cnd aceasta nu este posibil se pot situa n spatele tribunelor, cu conditia s existe o trecere protejat spre terenul de sport. IV1.1 Modul de functionare si tipul mobilierului utilizat determin urmtoarele feluri de vestiare:
1. Vestiare fr dulapuri: n general folosite pentru grupuri mari de sportivi apartinnd aceleiasi structuri
(scoal, club, asociatie sportiv, unitti militare ). Se va prevedea pentru fiecare sportiv o suprafat de 1,00 mp.
2. Vestiare cu dulapuri (boxa individuale), care vor fi folosite la unitti sportive cu un numr restrns de sportivi
(care fac parte din instituii de nvtmnt superior, cluburi si asociatii sportive mai importante, companii mari). Aceste tipuri de vestiare se rezolvm fie cu bnci n fata dulapurilor, prevzndu-se 1,50 mp de persoan, fie cu bnci sub dulapuri, prevzndu-se 1,25 mp de persoan. Acest tip de vestiar este de preferat pentru atletism, unde sunt multi sportivi care l utilizeaz n momente diferite, sistemul permitnduIe s lase vestiarul descuiat.
3. Vestiare cu garderob comun, care vor fi prevzute numai la baze sportive (sau complexe) ce urmeaz a fi
folosite si de un mare numr de sportivi din rndurile populatiei (bazine de not, patinoare etc.), fiind servite de personal special. Aceste vestiare vor avea o parte din suprafat rezervat pentru dezbrcare (0,50 mp/persoan) si o alt parte, cu cuiere, rezervat exclusiv depozitrii hainelor (0,15 mp/ persoan, n calcul tinndu-se seama de capacitatea maxim admis). Cele dou prti ale vestiarului vor fi separate printr-o tejghea pentru predarea hainelor, n lungime de minimum 2,50 m. Timpul necesar pentru dezbrcare sau mbrcare se consider 15 minute. IV.1.2. Toate tipurile de vestiare necesit o bun iluminare si ventilare. Aerul conditionat nu este recomandat. Ventilarea mecanic se va face cu priz de aer n sala vestiarelor si extractie n sala dusurilor. IV.I.3. Pardoseala va fi din materiale ce faciliteaz o ntretinere usoar, antiderapant, recomandabil insonor si rezistent la crampoanele de la ncltmintea de sport (preferabil pardoseala de tip cauciuc). nltimea ncperilor va fi de minimum 2,80 m. VI 1.4. Dimensionarea si numrul de vestiare pentru sportivi n general pentru stadioanele de categ. I si A se prevd minimum 4 vestiare - pentru fotbal si celelalte sporturi pe echipe. Dimensionarea si numrul de vesti are pentru sportivi depind nu numai de nivelul de competitie, dar si de sportul practicat. Se va tine cont de aceasta, numrul de sportivi ce utilizeaz simultan vestiarele fiind diferit de la o ramur sportiv la alta (vezi si tabelul 15 cu valori orientative pentru competitii nalte). n consecint, pentru fiecare obiectiv, n functie de ramura de sport si nivelul de competitie practicat, se vor
dimensiona echiprile respective cu avizul federatiilor de specialitate. Tabelul 15 Nr. total de juctori I Sportul 2 (echipe) x (nr . titulari + nr. rezerve) Atletism Fotbal 300 atleti 2 x (11 + 7) 16 4 echipament mai voluminos = scaune de Rugby 2 x (15 + 6) 4 0,60 m Itime si 0,20 mp/juctor n plus la suprafete fat de fotbal Fotbal american Baseball ca informatie (nu face 2 x 35 obiectul prezentului normativ) 2 x 20 4 arbitrii si juriu = 150 persoane Nr. de vestiare sportivi Observatii
IV.2. Grupuri sanitare pentru sportivi, prevzute cu dusuri, lavoare si spItoare pentru picioare, cu ap cald si rece, closete si pisoare. Fiecare grup sanitar va fi prevzut cu robinet de serviciu pentru curtenie. n cadrul fiecrui grup se va prevedea o fntn tsnitoare. ncperile vor avea lumin direct, asigurndu-li-se o bun ventilatie. Numrul obiectelor sanitare se va determina conform standardelor n vigoare, n orice caz nu mai putin de un WC si un pisoar pentru fiecare vestiar (n cazul fotbalului si a celorlalte jocuri). IV.3. Vestiare pentru profesori si antrenori, precum si pentru arbitrii si juriu, mpreun cu grupul sanitar respectiv, se vor dimensiona n functie de importanta programului. IV.4. Camera pentru dezvoltarea fortei, cu o suprafat de cea. 70 mp, va fi utilat cu o serie de aparate speciale, a cror list va fi stabilit de acord cu federatia de specialitate. IV.5. Serviciul medical, amplasat n apropierea intrrii pe teren si care va servi pentru acordarea primului ajutor medical sportivi lor accidentati. n cabinet se va prevedea cel putin un pat permanent, un pat pliant (de rezerv), loc pentru targ si o canapea pentru consultatii. n functie de mrimea echipamentului sportiv se va rezerva o ncpere special pentru medic sau investigatii. Cabinetul medical va fi dotat cu lavoar. Suprafata ncperii va fi de min. 20 mp. Cabinetul medical trebuie s fie prevzut obligatoriu numai la echipamentele sportive de categ. 1, A si B. La restul echipamentelor sportive unde au loc competitii, organizatorii vor asigura prezenta unui medic echipat cu trus de prim ajutor (vezi tab. 14). n mod obligatoriu, la stadioanele din categoria I si A vor fi
prevzute n imediata apropiere a vestiarelor spatii pentru controlul antidopaj, n conformitate cu reglementrile n materie ale FIFA si UEFA. IV.6. Camera de masaj, amplasat n apropierea vestiarelor, care va fi bine luminat si ventilat,finisat cu materiale care s permit o usoar ntretinere a curteniei, va fi prevzut cu instalatii pentru reglarea temperaturii. Camera de masaj se va dota cu paturi pentru masaj si odihn, cu un cntar si un lavoar. IV.7. Camera de odihn, care se va prevedea numai la stadioanele mari, la cele mici odihna fcndu-se tot n camera de masaj. IV.8. Camere de oaspeti si judectori-arbitrii, al cror numr, suprafat si felul mobilrii se vor stabili prin tem. IV.9. Camere pentru cazarea echipelor si sportivilor oaspeti care s asigure posibilitti de antrenament neconditionat de problema hotel-restaurant -transport. IV.10. Sala de sedint si proiectii, hol, bufet, cabine telefonice, bazin cu ap cald, instalatii de hidromasaj, saun finlandez etc., care se vor prevedea, de la caz la caz, n raport cu amploarea echiprii sportive. schemele din fig. 49, 50 si 51 arat componenta echiprilor anexe pentru sportivi si legturile lor functionale, pentru diferite categorii de stadioane. V. Principii privind asigurarea instalatiilor aferente constructiilor sportive n aer liber V.1. Instalatii electrice Solutia de alimentare cu energie electric se stabileste de furnizorul de electricitate. Gradul de asigurare n alimentarea cu energie electric se stabileste de ctre beneficiarul complexului sportiv sau a stadionului n colaborare cu unitatea furnizoare de energie. Se impune asigurarea unui grad ridicat de sigurant pentru alimentarea pompelor de incendiu (cnd este cazul) si a iluminatului de sigurant (evacuare n caz de incendiu). Iluminatul incintei de joc (cnd este cazul) se va reduce n caz de avarie la minimum necesar pentru evacuarea juctorilor si a personalului auxiliar aflat n teren. Toate stadioanele, n care se desfsoar competitii n noctun, vor fi prevzute cu 6 surse de rezerv independent (grup electrogen).De la aceast surs se vor alimenta obligatoriu urmtorii receptori: iluminatul de sigurant ( de evacuare n caz de incendiu), iluminatul minim necesar pentru evacuarea persoanelor aflate in teren, iluminatul hidrantilor de incendiu interiori ( din spatiile nchise), instalatia de semnalizare si detectare incendii, iluminatul camerei pompelor de incendiu, precum si electropompele de incendiu. Valorile minime recomandate (la nivelul terenului) pentru iluminarea medie a terenurilor sportive, pentru activitti nocturne sunt conform cap. 2.4.(B)1.1. Iluminarea stadioanelor se face prin baterii de reflectoare montate pe piloni si, n msura n care este avantajos, si pe copertinele tribunelor. Iluminatul trebuie s scoat n evident, la toate disciplinele sportive, zonele cmpului de joc. Pilonii vor fi asezati n afara tribunelor si sub un unghi de 10-150 fat de linia portilor. Pentru stadioanele de fotbal si rugby, nltimea pilonilor trebuie s fie de min. 20 m si vor amplasati la min. 10 m de linia de tus. Pentru atletism, pentru partea gazonat, este suficient instalatia de la fotbal. Pentru partea virajelor se va
mri numrul de proiectoare la pilonii din colturi. Pentru baseball se vor prevedea patru piloni de 2025 m pentru cmp exterior si patru piloni de 1520 m pentru cmp interiori. Amplasarea pilonilor la terenurile de fotbal pentru antrenament Caracteristici Nr. Piloni/latur nltime piloni Distanta fat de teren 4 16 m Variante de amplasare 3 18 m 2 20 m
- 6 m fat de linia de tus
Amplasarea pilonilor pentru terenuri mici (tenis, baschet,volei,handbal) Caracteristici Nr.piloni/latur nltime minim Tenis 4 9m Baschet 3 9m Volei 3 9m 3 m/zon degajament Handbal 4 9m 3 m/linie de tus
Distant /fat de 3 m/ teren joc 3 m/teren joc
Actionarea reflectoarelor se face de la distant, cu prevederea unor semnalizri corespunztoare (functionare, ntrerupt, defect etc.). Pentru ntretinerea reflectoarelor se va prevedea accesul necesar, cu respectarea conditiilor cerute de tehnica securittii protectiei muncii, scar de acces pe stlpi, balustrade de protectie la platformele reflectoarelor etc. Stadioanele prevzute cu iluminat pentru jocuri n nocturn vor fi prevzute cu iluminat de sigurant adecvat pentru evacuarea spectatorilor. Tensiunea de distributie pentru instalatiile electrice de fort si de lumin nu trebuie s depseasc 250 V fat de pmnt. Instalatiile electrice pe terenuri sportive sau stadioane se execut cu cablu subteran. Se vor prevedea instalatiile necesare pentru iluminarea parcului sau alei lor din jurul complexului si n spatiile dintre constructiile acestuia, dac nu sunt ncadrate n reteaua de iluminat a orasului. Actionarea iluminatului se va face de la un numr de puncte ct mai redus, accesibile numai personalului de serviciu. Solutia pentru protectia mpotriva accidentelor prin electrocutare se va stabili n conformitate cu prevederile STAS 2612, 6119, 6616 si normativ I 7, iar solutia pentru protectia contra descrcrilor electrice naturale se va stabili conform normativului I 20, acordndu-se o atentie special instalatiilor pentru pilonii de iluminare. Pentru prevenirea unor eventuale incendii n spatiile anexelor, care se ncadreaz n categoria "C" pericol de incendiu, se vor prevedea instalatii de detectare si semnalizare incendii. V.2. Instalatii telefonice Instalatiile telefonice necesare organizrii concursurilor, anuntrii si conducerii sportive, precum si pentru
pres, radio, televiziune si public se vor stabili, n functie de mrimea si importanta echipamentului sportiv, prin tema de proiectare ntocmit de beneficiar si ROMTELECOM. V.3. Instalatii de radiodistributie Terenurile de sport vor fi prevzute cu un centru de amplificare, care s cuprind instalatiile necesare comunicrilor ctre spectatori, chemrii juctorilor din cabine, avizrii lor pe teren etc., precum si instalatiile necesare transmiterii de programe muzicale n timpul pauze lor. Se va prevedea spatiul necesar pentru statia de amplificare. Amplasarea difuzoarelor n teren, distanta dintre ele, nltimea si unghiul de montare se va stabili pe baz de calcule, astfel nct s se asigure acoperirea integral a suprafetei de receptie, s asigure un nivel ct mai sczut al sursei, s nu produc ecou si s nu mpiedice vizibilitatea spectatorilor. V.4.Instalatii de trasmisiuni radio si televiziune Proiectarea si realizarea instalatiilor speciale de transmisii radio si televiziune. Se va stabili prin tema de proiectare si se va respecta normele specifice ale societtii nationale de radio si televiziune. La stadioanele si complexele sportive foarte mari (peste 50.000 locuri) se recomand a se prevedea si instalatie de televiziune n circuit nchis, pentru supravegherea ntregii suprafete a stadioanelor, precum si a anexelor. Instalatiile electrice se vor proiecta tinnd seama de aceste necesitti prevzndu-se posibilitti de alimentare att a receptorilor ficsi, ct si mobili (prize de curent monofazice cu protectie). V.5. Instalatii pentru semnalizri optice La stadioanele destinate si pentru competitii noctume, pentru anuntarea rezultatelor se vor prevedea panouri luminoase n puncte cu o bun vizibilitate.Pentru atletism se vor prevedea circuite necesare urmririi rezultatelor competitiilor (praguri, srituri, cronometraj,puncte de control etc.) cu consultarea MTS. V.6. Alimentare cu ap NecesaruI global de ap se stabileste pe baza prevederilor STAS 1478, STAS 1343 si normativului I 9. Alimentarea cu ap a obiectivului se face, de regul, de la reteaua public din zon. n cazul cnd reteaua public nu poate asigura debitul si presiunea necesar (conf. avizului ntreprinderii de gospodrire a apelor) se va prevedea o surs proprie (captare sau puturi de adncime). Se poate stabili si o cooperare cu alte unitti consumatoare din zon. Dac reteua public nu poate asigura debitul si presiunea necesar, se poate face alimentarea din aceast retea la debitele convenite cu ntreprinderea de distributie a apei, prevzndu-se un rezervor de acumulare si statia de pompare necesar. Alimentarea cu ap se poate face si n sistem divizor, utiliznd pentru ap de incendiu si tehnologic surse de ap nepotabil, cu conditia prevederii de retele de distributie separate pentru alimentarea cu ap a anexelor (cu exceptia necesittilor pentru stingerea incendiilor prin hidranti interiori), unde se va folosi numai ap potabil. Pe terenul de sport se vor prevedea hidranti exteriori pentru stingerea incendiilor, lund n calcul un debit minim de 5 l/sec. si maxim 15 I/sec. (conf. cap. 2.3.2. din prezentul normativ). Numrul (necesarul), tipul, amplasarea si debitul specific al hidrantilor exteriori se vor stabili n functie de sistemul de stingere si de utilajul de dotare, astfel nct s se asigure debitul de calcul necesar la incendiu. Pentru hidrantii interiori, numrul de jeturi n
functiune simultan, se va determina pe baza prevederilor STAS 1478. Timpii de functionare a hidrantilor va fi de 60 minute pentru hidrantii exteriori si de 10 minute pentru cei interiori. Pe teren se vor prevedea hidranti pentru stropit si n spatiile de circulatie pentru spectatori se vor prevedea fntni tsnitoare cu ap potabil pentru but. Stropirea se va realiza, de preferint, cu instalatii mobile cu jet cu dispersie mare (dispersoare). Alimentarea cu ap cald menajer a anexelor sociale se va face fie de la o surs existent n zon, care poate asigura debitul necesar, fie prin prevederea unei instalatii proprii de preparare ap cald menajer (schimbtoare de cldur, central termic sau boilere electrice). Instalatiile se vor dimensiona conform prevederilor normativelor 19 si I 1, precum si STAS 1478. V.7. Canalizare Reteaua de canalizare interioar a apelor menajere conventional curate, provenite din anexe si de la fntnile de but, se va realiza conform prevederilor STAS 5433, normativelor I 9 si I 1. Evacuarea apelor uzate se va face, de regul, prin racordarea la reteaua de canalizare public din zon. n lipsa unei canalizri publice se va prevedea o fos septic cu vidanjare periodic. Canalizarea apelor meteorice si a celor provenite din stropirea suprafetelor de joc se va face, de regul, la reteaua de canalizare public din zon. Dac reteaua de canalizare public nu are capacitatea de preluare instantanee a apelor, se va prevedea un bazin de retentie,din care apele vor fi trimise n canalizarea public prin curgere natural sau prin pompare, n cantittile acceptate de reteaua public. n cazul existentei unei retele publice de canalizare, apele colectate n bazinul de retentie, vor fi evacuate pe terenurile din vecintate,folosind posibilittile naturale de preluare a acestora. Dup caz, apele din bazinul de retentie, pot fi folosite la stropirea suprafetelor gazonate, a pistelor de atletism precum si stingerea unui eventual incendiu (pentru alimentarea autopompelor formatiilor de pompieri). Solutiile de rezolvare se vor stabili de comun acord cu organele locale abilitate (consilii comunale, orsenesti,organe M.I. etc). V.8.Drenajul terenurilor de sport Toate terenurile de sport trebuie prevzute cu instalatii de drenare a apelor meteorice, pentru a permite desfsurarea reuniunilor sportive si a antrenamentelor n conditii normale chiar pe durata unei ploi (mrunte sau torentiale). Apele provenite din drenare se vor evacua n conditii prevzute la pct. V.7. Amenajarea de terenuri sportive si stadioane se va face pe terenuri unde pnza de ap freatic va avea adncimea de minim 70 cm de la nivelul terenului. Solutia de drenare a apelor infiltrate n solul terenurilor sportive baza concluziilor studiilor de specialitate (hidrogeotehnice).Proiectarea sistemelor de drenare se va face de specialisti n domeniu. Nu este recomandat supradimensionarea drenajului, ntruct realizarea si exploatarea acestor sisteme este costisitoare. Pentru terenurile ce se amplaseaz pe un strat de argil, a crui grosime este sub 1,50 m, este indicat solutia de drenaj n adncime. Sistemul const n puturi de colectare de dimensiuni n plan de 60 x 60 cm 70 x 70 cm, asezate la o anumit distant egal ntre ele. Adncimea puturilor va fi egal cu grosimea stratului impermeabil, iar distanta dintre puturi se va determina n functie de cantitti le de ap ce trebuie captate si de permeabilitatea stralului inferior. Puturile se umplu cu bolovani de ru, pietris si nisip, iar terenul se amenajeaz cu
pante de scurgere ctre puturi. Peste ultimul strat de balast nivelat se realizeaz straturile terenului gazonat sau a pistei de atletism. V.9. Instalatii termice ncperile functionale ale anexelor din cadrul stadioanelor sportive trebuie nclzite pe timp friguros. n functie de sursa de energie termic de care se dispune n zon, nclzirea se poate realiza cu ap cald (90 70 C, sau 95 75C) sau cu abur de joas presiune (0,5 1 bar). Corpurile de nclzire vor fi formate din radiatoare de font, din otel, convectoare, registre etc. n cazul n care n zon nu exist o surs de energie termic, se va prevedea o central termic proprie, functionnd cu gaz metan, butan gaz sau combustibil lichid. Dac volumele ce se cer nclzite sunt mici se poate prevedea si o nclzire electric. Proiectarea si realizarea instalatiilor de nclzire, inclusiv a sursei termice, se va face conform prevederilor STAS 1907, STAS 1797, normativelor I 13 si I 6 si a prevederilor specifice din normativul P.S.I. n vigoare la data ntocmirii documentatiei. V.10. Instalatii de ventilare si/sau climatizare n cadrul anexelor sociale ale stadioanelor si complexelor sportive pot fi ncperi care s necesite instalatii de ventilare mecanic sau climatizare. Instalatiile de ventilare mecanic se vor prevedea pentru ncperile functionale care nu au posibilitti de ventilare natural sau a ncperilor n care se produc degajri de substante nocive si mirosuri, n cantitti ce nu pot fi diluate prin ventilare natural. Instalatiile de climatizare pot fi prevzute n ncperile cu aparatur si tehnic de calcul, urmnd ca necesitatea prevederii unor astfel de instalatii s fie justificat prin tema de proiectare. Proiectarea si realizarea instalatiilor de ventilare mecanic se va face tinnd seama de prevederile din STAS 1238, 4836, 6648 si normativul I 5.

NP 066-2002

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

NP 066-2002

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

NORMATIV PRIVIND PROIECTAREA TERENURILOR SPORTIVE SI STADIOAN...

NORMATIV PRIVIND PROIECTAREA TERENURILOR SPORTIVE SI STADIOAN... Page 2 of 82

NORMATIV PRIVIND PROIECTAREA TERENURILOR SPORTIVE SI STADIOAN... Page 3 of 82

NORMATIV PRIVIND PROIECTAREA TERENURILOR SPORTIVE SI STADIOAN... Page 4 of 82

pe terenuri de fundare dificile ( de exemplu, pe pamnturi sensibile la umezire);

NORMATIV PRIVIND PROIECTAREA TERENURILOR SPORTIVE SI STADIOAN... Page 5 of 82

NORMATIV PRIVIND PROIECTAREA TERENURILOR SPORTIVE SI STADIOAN... Page 6 of 82

NORMATIV PRIVIND PROIECTAREA TERENURILOR SPORTIVE SI STADIOAN... Page 7 of 82

NORMATIV PRIVIND PROIECTAREA TERENURILOR SPORTIVE SI STADIOAN... Page 8 of 82

2. n functie de amplasament. copertina se calculeaz suplimentar la ncrcarea cu praf industrial prevzut n

A3. Plansele spatiilor ( ncperilor ) amenajate sub tribune

1,5 [4,0] 1,5

10x10 [5X5] 10x10

NORMATIV PRIVIND PROIECTAREA TERENURILOR SPORTIVE SI STADIOAN... Page 9 of 82

amenajate sub tribune Note:

TABELUL D Coeficientii ncrcrilor (n) si fractiunea de lung durat (n )

ncrcri concentrate (tab. B) 1,2

NORMATIV PRIVIND PROIECTAREA TERENURILOR SPORTIVE SI STADIOA... Page 10 of 82

NORMATIV PRIVIND PROIECTAREA TERENURILOR SPORTIVE SI STADIOA... Page 11 of 82

NORMATIV PRIVIND PROIECTAREA TERENURILOR SPORTIVE SI STADIOA... Page 12 of 82

NORMATIV PRIVIND PROIECTAREA TERENURILOR SPORTIVE SI STADIOA... Page 13 of 82

NORMATIV PRIVIND PROIECTAREA TERENURILOR SPORTIVE SI STADIOA... Page 14 of 82

NORMATIV PRIVIND PROIECTAREA TERENURILOR SPORTIVE SI STADIOA... Page 15 of 82

NORMATIV PRIVIND PROIECTAREA TERENURILOR SPORTIVE SI STADIOA... Page 16 of 82

NORMATIV PRIVIND PROIECTAREA TERENURILOR SPORTIVE SI STADIOA... Page 17 of 82

1. spatiul afectat tribunelor poate avea fie:

3. capacitatea tribunelor cu gradene se va stabili considernd o submprtire n blocuri de max.500

9. nltimea barierelor va fi de min. 1,02 m si max. 1,12 m (recomandat 1,10m);

NORMATIV PRIVIND PROIECTAREA TERENURILOR SPORTIVE SI STADIOA... Page 18 of 82

NORMATIV PRIVIND PROIECTAREA TERENURILOR SPORTIVE SI STADIOA... Page 19 of 82

min. 3 % din iluminatul normal, dar min. 5 Ix

NORMATIV PRIVIND PROIECTAREA TERENURILOR SPORTIVE SI STADIOA... Page 20 of 82

min. 3,00 m perimetral.

NORMATIV PRIVIND PROIECTAREA TERENURILOR SPORTIVE SI STADIOA... Page 21 of 82

min. 5,00 m perimetral

2. 2(B) 3. Siguranta cu privire la terenurile pentru atletism (vezi anexa A cap.1.3.2.)

NORMATIV PRIVIND PROIECTAREA TERENURILOR SPORTIVE SI STADIOA... Page 22 of 82

NORMATIV PRIVIND PROIECTAREA TERENURILOR SPORTIVE SI STADIOA... Page 23 of 82

1. protectia prin legarea la pmnt; 2. protectia prin legarea la nul.

NORMATIV PRIVIND PROIECTAREA TERENURILOR SPORTIVE SI STADIOA... Page 24 of 82

NORMATIV PRIVIND PROIECTAREA TERENURILOR SPORTIVE SI STADIOA... Page 25 of 82

NORMATIV PRIVIND PROIECTAREA TERENURILOR SPORTIVE SI STADIOA... Page 26 of 82

NORMATIV PRIVIND PROIECTAREA TERENURILOR SPORTIVE SI STADIOA... Page 27 of 82

= max. 120 secunde - sisteme manuale

NORMATIV PRIVIND PROIECTAREA TERENURILOR SPORTIVE SI STADIOA... Page 28 of 82

starea de combustie, producnd izbucnirea incendiului.

NORMATIV PRIVIND PROIECTAREA TERENURILOR SPORTIVE SI STADIOA... Page 29 of 82

NORMATIV PRIVIND PROIECTAREA TERENURILOR SPORTIVE SI STADIOA... Page 30 of 82

ANTRENAMENT (lx) 250-400 250-400

COMPETITII (lx) 300-600 250-400

300 250 300-500

600 450 300-500

300 300 150

300-600 500-600 250-600

Pentru cazul c se utilizeaz sistemul foto-finish.

NORMATIV PRIVIND PROIECTAREA TERENURILOR SPORTIVE SI STADIOA... Page 31 of 82

NORMATIV PRIVIND PROIECTAREA TERENURILOR SPORTIVE SI STADIOA... Page 32 of 82

1. terenuri pentru jocuri sportive; 1. terenuri mari pentru:-fotbal

2. terenuri mici pentru:- handbal

2. terenuri pentru atletism: - terenuri (piste) pentru alergri

3. terenuri speciale pentru: - tir cu arcul

NORMATIV PRIVIND PROIECTAREA TERENURILOR SPORTIVE SI STADIOA... Page 33 of 82

care se initiaz, profesori, antrenori etc.);

NORMATIV PRIVIND PROIECTAREA TERENURILOR SPORTIVE SI STADIOA... Page 34 of 82