Sunteți pe pagina 1din 16

CAIET DE SARCINI NR. 1 AMENAJARE SPATII VERZI CUPRINS GENERALITATI ART. 1 CAP.

I PREVEDERI GENERALE

MATERIALUL DE PLANTARE ART. 2 ART. 3 ART. 4 CALITATEA MATERIALULUI DE PLANTARE STANDARDE SI NORMATIVE DE REFERINTA MATERIALE SI ECHIPAMENTE UTILIZATE

CAP. II

CARACTERISTICI ALE MATERIALELOR UTILIZATE ART. ART. ART. ART. 5 6 7 8 MASURAREA DIMENSIUNILOR VERIFICAREA PLANTELOR LIVRAREA PAMANTUL VEGETAL SI INGRASAMINTELE

CAP. III PUNEREA IN OPERA ART. 9 ART. 10 ART. 11 ART. 12 ART. 13 ART. 14 ART. 15 ART. 16 ART. 17 ART. 18 ART. 19 ART. 20 EXECUTIA PE TEREN A PROIECTULUI RAPORTAREA PROIECTULUI PE TEREN PREGATIREA TERENULUI PENTRU PLANTAREA ARBORILOR SI ARBUSTILOR SAPATURILE TIMPUL PLANTARII SCOATEREA PLANTELOR DIN PEPINIERA TRASAREA PLANTARII SAPAREA GROPILOR PENTRU PLANTARE CURATAREA PLANTELOR PROCEDEE DE PLANTARE ALTE LUCRARI DE INGRIJIRE GAZONUL PREGATIREA SOLULUI PENTRU GAZONARE

CAP. IV CONDITII TEHNICE. REGULI SI METODE DE VERIFICARE ART. 21 ART. 22 ART. 23 ART. 24 CAP. V PROTEJAREA MATERIALULUI DE PLANTARE TRANSPORTUL DEPOZITAREA TEMPORARA A PLANTELOR VERIFICAREA CALITATII LUCRARILOR. PERIOADA DE INSTALARE

RECEPTIA LUCRARILOR ART. 25 ART. 26 ART. 27 RECEPTIA PE ETAPE RECEPTIA PRELIMINARA RECEPTIA FINALA

- AMENAJARE SPATII VERZI GENERALITATI 1. PREVEDERI GENERALE Aceste specificatii prevad conditiile tehnice ce trebuie respectate pentru executia lucrarilor de amenajare a spatiilor verzi: trasarea pe teren a proiectului conform planurilor, succesiunea corecta a lucrarilor de amenajare si plantare, folosirea in amenajare a speciilor de plante proiectate.

Pentru aceasta, partea contractanta Beneficiarul, trebuie sa asigure adoptarea masurilor organizatorice care sa duca la respectarea stricta a tehnologiilor prevazute in specificatiile de fata. Este prevazuta realizarea unei plantatii care sa ofere variatie vizuala, dar si realizarea unui ecosistem corect in raport cu ecosistemul existent. Caracteristicile elementelor vegetale sunt detaliate in plansa Tabloul vegetatiei. CAPITOLUL 1 - MATERIALUL DE PLANTARE In alegerea speciilor de plante prevazute pentru realizarea amenajarii s-a avut in vedere analiza conditiilor specifice din aceasta:

zona: climatul, solul, insorirea, vanturile dominante, numarul de zile cu inghet la sol,
gradul de poluare, factorii antropici, necesitatea de a indeplini cerintele arhitecturalambientale specifice proiectului de amenajare (ambientare agreabila, umbrirea anumitor zone, ritm de crestere, cromatica, efecte de contrast, crearea de elemente de legatura intre spatii si de unitate in zona), biodiversitatea, etc. Pentru a rezolva aceste cerinte s-au luat in considerare, pe langa criteriile arhitecturale caracterele biologice si ecologice cele mai adecvate ale speciilor de plante ce puteau folosi in avantajul lor potentialul zonei si conditiile pedoclimatice specifice. 2. CALITATEA MATERIALULUI DE PLANTARE Arborii arbustii, gardul viu si semintele de gazon vor fi procurate conform specificatiilor din prezentul caiet de sarcini; se vor respecta exact dimensiunea proiectata a plantelor, specia si varietatea prevazute. Se va consulta Tabloul vegetatiei- cuprins in volumul - Piese desenate. arborii si arbustii vor fi livrati cu balot, containerizati, gardul viu va fi livrat cu radacinile in balot ferm de pamant (acoperit de plasa metalica/textila/de plastic sau in container), fiind format in pepiniera in acest scop in asa fel incat sa fie multitulpinal.

Plantele trebuie sa aiba o buna structurare si ramificare adecvata; trebuie sa prezinte caractere specifice speciei si sa nu prezinte semne de atac de boli sau daunatori.

3. STANDARDE

SI

NORMATIVE

DE REFERINTA

STAS 2104-92 Copaci si arbusti STAS 5382-91 Copaci si copaci ornamentali. Clasificare STAS 6053-78 Copaci si arbusti salbatici. Terminologie botanica STAS 9167-91 Regenerare naturala, sisteme silvicole, ingrijire si pozitie. Terminologie STAS 5971-92 Stocuri mari de pepiniere de copaci si arbusti de ornament STAS 7184/2/3/21-8591 Pamant. Determinari fizice si chimice 4. MATERIALE SI ECHIPAMENTE UTILIZATE. VERIFICAREA CALITATII, LIVRARE, MANIPULARE, DEPOZITARE. CALITATEA PLANTELOR Plantele vor fi de calitate superioara, reprezentative pentru soiul lor si al varietatii. Trebuie sa aiba ramuri moderat sau normal dezvoltate, cu radacini viguroase. Plantele nu trebuie sa aiba insecte, boli, arsuri de soare, noduri, cioturi sau alte defecte. Nu vor fi acceptate plantele fragile, slabe. Arborii vor fi lipsiti de ramuri pe cel mult jumatate din partea inferioara a tulpinii, trunchiul fiind bine inramurit si drept. Aceasta cerinta se refera la soiurile generale, dar unele varietati, care au alta caracteristica de crestere, vor fi acceptate. Plantele trebuie sa fie exact cum este mentionat pe eticheta. Inlocuirea cu plante de aceeasi calitate, tip si marime va fi aprobata de Beneficiar fara nici o schimbare la pretul pe bucata in cazul in care materialul acceptabil din varietatea specificata nu este disponibil. Acest lucru se va permite doar in urma unei cereri scrise si a propunerii de inlocuire de la Beneficiar cu 30 de zile inainte de data planificata pentru plantare. Oricand este folosit cuvantul "specimen", se va face referire la arbori, care sunt simetrici, grei si plini de ramuri. Cand se cer mai multi din aceeasi specie, toti trebuie sa fie uniformi ca marime si forma. CAPITOLUL 2. CARACTERISTICI ALE MATERIALELOR UTILIZATE 5. MASURAREA DIMENSIUNILOR Radacina plantelor va fi suficienta pentru a asigura cresterea plantelor. Toti arbustii cu radacina dezgolita vor avea o radacina fibroasa bine ramificata care va fi dupa cum urmeaza: Inaltimea plantei Ramificarea minima a radacinilor Inaltimea plantei 450-600 mm 600-900 mm 900 mm-1.2 m 1.2-1.5 m 1.5-1.8 m 1.8-2.4 m Ramificarea minima a radacinilor 250 mm 275 mm 350 mm 400 mm 450 mm 500 mm

Plantele crescute in recipient - vor fi bine inradacinate si stabile in vasul in care se dezvolta. Acestea au crescut destul de mult timp in recipient pentru ca radacina sa tina pamantul cand sunt scoase din vas, dar nu suficient de mult cat sa fie intepenite in vas. Marimea recipientului va fi nu mai mica decat 75 % din volumul balotilor (radacini cu pamant). Recipientele vor fi stabile si nu vor fi deteriorate ca sa cauzeze ruperea radacinii in timpul operatiunii de plantare.

Plante cu radacina in pamant si invelita in sac de panza. Plantele trebuie sa fie cu pamant la radacina si invelite in saci de panza, ele vor fi scoase cu o cantitate suficienta de pamant, in mod egal pe toata radacina, pentru a asigura cresterea. Panza de iuta ce inveleste radacina va fi suficienta pentru a cuprinde toata radacina, in functie de soi. Balotii vor fi pregatiti intr-o maniera profesionala si vor fi bine ambalati. Sacul de panza si sfoara se vor descompune dupa plantare. In legatura cu inaltimea si diametrul trunchiului plantelor, diametrul de la partea de sus a balotilor trebuie sa fie egal sau mai mare decat marimea minima data in Tabelul I. Se intelege ca dimensiunile balotilor sunt minime, si vor fi acceptate la inaltimea corespunzatoare si diametrul trunchiului plantelor. Acolo unde tipurile de sol, conditiile climatice, rarirea radacinilor sau transplantarea in sere au facut sa rezulte radacini mai groase de 13 mm ce depasesc diametrul minim al balotului, diametrul acestuia trebuie marit in asa fel incat sa nu fie taiate radacinile mai groase de 13 mm, exceptie facand radacinile pivotante. Tipul 1 Conifere si foioase Imprastier e (m) 0.5 0.6 0.6 0.7 0.7 0.8 0.8 0.9 0.9 1.0 1.0 1.2 1.2 1.5 1.5 1.8 1.8 2.1 2.1 2.4 2.4 2.7 Diam. min. al bulg. (mm.) 275 330 375 400 450 530 600 675 800 900 Tipul 2 Conifere intinse, foioase verzi Inaltim Diam. min. e al bulg. (m) (mm.) 0.5 0.6 0.6 0.9 0.9 1.2 1.2 1.5 1.5 1.8 1.8 2.1 2.1 2.4 2.4 2.7 2.7 3.0 3.0 3.6 3.6 4.2 4.2 4.9 4.9 5.5 5.5 6.0 275 330 375 430 480 530 600 675 750 825 900 1000 1100 1200 Tipul 3 Arbori si arbusti Imprastier e (m) 0.5 0.6 0.6 0.7 0.7 0.8 0.8 0.9 0.9 1.0 1.0 1.2 1.2 1.5 1.5 1.8 1.8 2.1 2.1 2.4 2.4 2.7 Diam. min. al bulg. (mm.) 275 330 375 400 450 530 600 675 800 900 Tipul 4 Arbori umbrosi Inaltime (m) 0.5 0.6 0.6 0.9 0.9 1.2 1.2 1.5 1.5 1.8 1.8 2.1 2.1 2.4 2.4 2.7 2.7 3.0 3.0 3.6 3.6 4.2 4.2 4.9 4.9 5.5 5.5 6.0 Diam. min. al bulg. (mm.) 275 330 375 430 480 530 600 675 750 825 900 1000 1100 1200

Nota: Pentru limitele de mai sus ale diferitelor dimensiuni, marimile minime ale balotilor trebuie sa fie marite in mod proportional pentru a ajunge la limitele cele mai mici ale balotilor din urmatoarea clasificare: Baloti cu diametrul mai mic decat 500 mm - inaltimea sa fie de cel putin 75% din diametru. Baloti cu diametrul de 500-750 mm incl. - inaltimea sa fie de cel putin 66 2/3% din diametru. Baloti cu diametrul de 775 mm-1.2 m incl. - inaltimea sa fie de cel putin 60% din diametru. 6. VERIFICAREA PLANTELOR

Verificarea plantelor va fi facuta de catre Beneficiar, sau de catre un reprezentant autorizat, oricand o astfel de examinare este considerate practica, si trebuie facuta pe terenul (sau in depozitele) care furnizeaza plantele. Aprobarea materialului la o astfel de examinare nu trebuie inteleasa ca acceptarea acestuia. Acceptarea finala se va face in momentul in care planta este intr-o conditie sanatoasa de crestere. 7. LIVRAREA Fiecare soi sau varietate vor fi manevrate si impachetate in maniera aprobata pentru acea planta, luand in considerare solul si conditiile climatice din perioada si locul de scoatere a plantelor, si de perioada ce va trece pe timpul transportului si livrarii. Se vor lua toate masurile de precautie care se obisnuiesc in practica unei bune comercializari pentru a asigura livrarea plantelor in bune conditii. Plantele vor fi impachetate si acoperite pentru a asigura o protective adecvata impotriva deteriorarii din timpul transportului. Radacinile dezgolite ale plantelor vor fi protejate cu paie umede sau cu un alt material potrivit pentru a asigura livrarea plantelor la destinatie cu radacinile umede. Cand transportul este facut cu un vehicul acoperit, acesta va fi ventilat pentru a preveni orice "incingere" in timpul transportului. Daca Beneficiarul nu solicita altfel, doar un numar reprezentativ de arbusti, sau alte plante trebuie sa fie etichetate. Toate celelalte stocuri furnizate trebuie sa fie etichetate clar cu numele si destinatia corespunzatoare asa cum este aratat in desene. 8. PAMANTUL VEGETAL SI INGRASAMINTELE Pamant vegetal. Pamantul vegetal va fi un sol argilos din orizontul A al profilelor de sol din solurile locale. Trebuie sa aiba un continut organic intre 1 si 10%. Va fi relativ eliberat de radacinile mari, bete, buruieni, arboreti, sau pietre cu diametrul mai mare de 25 mm, sau de alte gunoaie si deseuri. Cel putin 90 % trebuie sa treaca prin sita de 2.00 mm si pH-ul trebuie sa fie intre 5.0 si 8.0. Pamantul vegetal trebuie sa poata sustine si favoriza germinatia vegetatiei. Ingrasamintele. Ingrasamantul va fi un descompus al resturilor organice produs in instalatii specializate inregistrate. Ingrasamintele nu trebuie sa contina cioburi de sticla sau metale. Orice material din plastic sau alt material confectionat nu va fi mai mare de 4 mm si va fi mai putin de 1% din greutatea uscata totala a ingrasamintelor. Ingrasamintele vor ajuta cresterea si dezvoltarea vegetatiei. CAPITOLUL 3. PUNEREA IN OPERA 9. EXECUTIA PE TEREN A PROIECTULUI Trasarea pe teren a proiectului este precedata de: a) inlaturarea tuturor elementelor care nu intra in viitoarea amenajare: demolarea constructiilor inutile, taierea vegetatiei lemnoase necorespunzatoare, recuperarea prin transplantare a arbustilor si arborilor care suporta aceasta lucrare; curatirea terenului de moloz, cioturi, pietre si alte deseuri, inlaturarea buruienilor care acopera solul; b) protejarea in cadrul santierului a elementelor de vegetatie si de constructii (ornamentale si utilitare) care se mentin si se integreaza in noua amenajare. 10. RAPORTAREA PROIECTULUI PE TEREN Trasarea proiectului se realizeaza prin pichetarea planimetrica si altimetrica, prin care se transpun pe teren atat desenul in plan al proiectului cat si cotele viitoarei amenajari. Ca prima etapa, se marcheaza pe teren limitele zonelor care vor fi afectate de lucrarile de terasament si se instaleaza pichetii de nivelment conform proiectului. Dupa efectuarea terasamentelor generale se face trasarea pe teren a planului de amenajare, in etape, conform esalonarii lucrarilor de executie, incepand cu fixarea locului liniilor importante ale desenului axe principale si schema generala a circulatiei si terminand cu detaliile. Pe suprafete intinse,

pichetarea traseelor se face prin metode topografice, cu ajutorul instrumentelor uzuale. Pe suprafete mici se utilizeaza metoda caroiajului. Aceasta consta in raportarea pe teren a unei retele de patrate executate pe proiect la o scara data si transpunerea elementelor din planul desenat prin masurarea pe plan si teren a distantelor fata de liniile de caroiaj. Pentru trasarea sectoarelor regulate se folosesc mijloace simple de ridicare a perpendicularelor, raportare a unghiurilor, trasare a curbelor, etc. 11. PREGATIREA TERENULUI PENTRU PLANTAREA ARBORILOR SI ARBUSTILOR Anterior plantarilor, se executa din timp lucrarile generale de ameliorare a solului (amendamente pentru corectarea ph-ului si eventual a texturii), drenajele generale, in functie de calitatea terenului si necesitatile de amenajare. Saparea gropilor si santurilor de plantare este bine sa se faca in doua etape: - la sfarsitul verii sau toamna - gropi de desfundare (mai mari decat este necesar pentru plantare); inainte de plantare; gropile de plantare propriu-zise.

Dimensiunile gropilor de desfundare sunt: - pentru arbusti si conifere sub 1 m inaltime: 60-80 cm/40 cm (largime/ adancime) in sol bun, 80/70 cm in sol mediocru. In cazul distantelor mici de plantare se desfunda intreaga suprafata ocupata de arbusti; pentru arbori cu circumferinta sub 18-20 cm si conifere de 1-2 m inaltime 80/80 cm in sol bun; 100/80 cm pana la 120/100 cm pe soluri de calitate mai slaba; pentru arbori cu circumferinta mai mare de 20-22 cm si rasinoase peste 2 m inaltime, gropi de desfundare de minim 1 m3 putand ajunge pana la 8 m3 in functie de marimea balotului de pamant. Dimensiunile santurilor de desfundare pentru plantarea gardurilor vii in sol bun sunt: 60/50 cm (largime/adancime) pentru plantele fara pamant pe radacini; 75/50 cm pentru plantele cu balot.

Dimensiunile sporesc pe terenurile slabe. In functie de situatie, se evacueaza pietrele, deseurile, resturile vegetale. Cand solul si subsolul sunt de calitate buna, se separa straturile, pamantul de la suprafata urmand sa fie asezat in fundul gropii. Daca pamantul este partial sau total impropriu, se inlocuieste cu pamant bun (curatat de deseuri vegetale, pietre etc.) In cazul existentei unui strat impermeabil la baza gropii, este necesara strapungerea acestuia cu un burghiu si umplerea cu pietre a spatiului perforat, permitand astfel drenarea (daca grosimea stratului impermeabil nu este prea mare). Dupa desfundare, gropile se astupa, pentru tasarea naturala a solului pana la plantare. Odata cu reintroducerea pamantului este bine sa se administreze in fiecare groapa pentru arbori 1-1,5 kg de superfosfat si 0,2 kg sulfat de potasiu (1/2 pe fundul gropii si in stratul inferior de umplere). Aportul de ingrasaminte asigura satisfacerea necesitatilor arborilor si arbustilor pe o perioada de cativa ani.

12.

SPTURILE

Standarde i Normative de referin

Normativele i standardele care urmeaz, n funcie de destinaia i specificul lor, se vor respecta la lucrrile care fac obiectul caietului de sarcini. STAS-1243/1988 Terenuri de fundare, clasificare i identificarea pmnturilor. STAS 1913/14-1974 Teren de fundare, determinarea caracteristicilor de compactare. STAS 1913/5-1985 Determinarea granulozitii. STAS 1243/1988 Terenul de fundare. Clasificare. Condiii de execuie ndeprtarea stratului de suprafa se va executa conform celor stabilite prin proiect. Contractorul va ndeprta de pe suprafaa care se amenajaza toate obstacolele (noroi, moloz, umpluturi, etc.). 12.1. EXECUIA LUCRRILOR DE SPTURI

Date generale Contractorul poate executa aceste lucrri prin orice metod pe care o socotete optima, n funcie de condiiile prezentei specificaii. Cotele iniiale ale terenului vor fi convenite cu inginerul nainte de nceperea lucrrilor de spturi. Adancimea spturilor se va hotr de catre inginer, n conformitate cu prevederile proiectului. Orice piedici care se vor ivi pe parcursul spturilor se vor aduce la cunotinta inginerului i se vor trata dup cum se va indica ulterior. Contractorul va fi singurul rspunztor pentru trasarea corect i terminarea corespunztoare a lucrrilor (vezi STAS 9824/1-87). Spturi generale Contractorul va ndeprta prin spare pmntulul necorespunztor, pn la atingerea adncimii prevzute n proiect. Materialul provenit din spturile de mai sus se va depozita conform indicaiilor Inginerului, n scopul refolosirii sale. Partea superioar a spturilor se va ine descoperit ct mai puin timp posibil. Ultimii 15 cm se vor spa cnd Contractorul a luat toate msurile pentru continuarea n timp util a lucrrilor urmtoare. - sptura propriu-zis, conform proiectului; sprijiniri temporare i/sau cptuirea prilor laterale ale spturii; sparea suplimentar pe care o face contractorul din motive tehnologice pentru execuia altor operaii; meninerea spturilor fr infiltraii de ap sau ap ocazional pe tot timpul contractului.

Contractorul poate executa sptura prin orice metod pe care o consider cea mai eficient, conform cerinelor normativelor i standardelor in vigoare. 13. TIMPUL PLANTARII

Exceptand pe cele crescute in containere, plantele trebuie sa fie inactive in momentul livrarii la depozit sau la amplasament. Plantele cu radacina dezgolita vor fi plantate doar cand temperatura aerului depaseste 2 C. (a) Plantarea de primavara Aceasta lucrare se va face de cand se poate lucra pamantul pana cand planta, in conditii normale, este activa. Perioada de plantare poate fi extinsa pentru plantele crescute in recipient daca vremea este favorabila. (b) Plantarea de toamna Aceasta lucrare se va face din momentul in care planta devine inactiva pana cand pamantul nu mai poate fi lucrat, exceptie facand plantarea coniferelor care se va face intre 1 septembrie si 1 noiembrie. Toate plantele care nu au fost plantate in perioada specifica vor avea nevoie de o aprobare scrisa de la Beneficiar. Neglijenta in a asigura o astfel de aprobare va avea ca rezultat respingerea plantelor si inlocuirea acestora pe cheltuiala Contractorului. 14. SCOATEREA PLANTELOR DIN PEPINIERA Plantele nu trebuie sa fie scoase din pamant pana cand Contractorul nu este gata sa le transporte din locul original la locul lucrarii sau in depozitul aprobat. Timpul maxim dintre sapare si incarcare pentru livrare pe santier sau plasarea in depozit aprobat va fi de 4 zile pentru plantele cu radacina acoperita de pamant si invelita in saci si o zi pentru plantele cu radacina dezgolita. Acestea trebuie scoase cu grija, pentru a evita ruperea plantelor sau pierderea sau deteriorarea radacinilor, se va acorda o atentie deosebita radacinilor fibroase. Imediat dupa scoatere, radacinile vor fi protejate impotriva uscarii si inghetarii. Plantele cu radacina dezgolita vor fi scoase doar cand temperatura aerului va depasi 2 C. 15. TRASAREA PLANTARII Pe zona ce urmeaza a fi plantata se va face trasarea pozitiei plantelor inainte ca operatiile de plantare sa inceapa. In locul in care se vor planta, zonele de plantare vor fi delimitate cu jaloane, iar locurile marcate cu stegulete. Jaloanele vor fi stalpi de otel. Jaloanele vor fi batute in teren cca 900 mm. 16. SAPAREA GROPILOR PENTRU PLANTARE Marginile gropilor pentru plantare vor fi verticale iar fundul gropii va fi orizontal. Pe taluzuri, adancimea sapaturii va fi masurata din centrul gropii. Materialul excavat nu va fi depozitat pe iarba sau in santuri. Materialul in exces scos din gropi va fi imprastiat in zona din apropiere. Saparea gropilor pentru arbori. Gropile pentru arbori vor fi sapate in locul pichetat. Diametrul si adancimea gropii vor fi in concordanta cu tabelul urmator: MARIMEA PLANTELOR 1.2 m < 2.4 m (Inaltime) 2.4 m < 3.6 m (Inaltime) 25 mm < 50 mm (diametru) 50 mm < 75 mm (diametru1*) 75 mm < 100 mm (diametru) 100 mm < 125 mm (diametru) 125 mm sau mai mare (diametru) DIAMETRUL MINIM AL GROPII DE PLANTARE 750 mm 900 mm 900 mm 1.2 m 1.5 m 1.8 m Diametrul balotului + 900 mm ADANCIMEA GROPII Marimea balotului - -50 idem idem idem idem idem idem

Saparea pentru arbusti. Gropile pentru arbusti, vor fi sapate in locul marcat din spatiul pentru plantare. Distanta de plantare va fi aratata in desenele lucrarii. Distanta va fi masurata din centru catre centru si randurile alternative vor fi dispuse in zig-zag. Inainte de saparea

gropilor pentru arbusti, vegetatia existenta va fi indepartata sau tratata cu un ierbicit nerezidual. Apoi zona va fi curatata pana la o adancime de 50 mm pana cand se indeparteaza resturile, bulgarii, buruienile, pietrele si radacinile. Gropile pentru arbusti vor fi sapate cu un diametru si o adancime minima de 45cm. Imediat inainte de plantarea rasadurilor, iarba existenta si buruienile crescute in zona de plantare vor fi taiate la o inaltime maxima de 50 mm. Gropile individuale pentru plantele crescute in recipiente vor fi sapate la dimensiunile cerute de marimea balotilor. 17. CURATAREA PLANTELOR Curatarea se va face de un specialist. Retezarea ramurilor va fi facuta in asa maniera incat sa se pastreze ritmul de crestere naturala al fiecarei plante. Capetele radacinilor rupte si deteriorate de 6 mm sau mai mari vor fi retezate cu o taietura curata, indepartand doar partea deteriorata. Vor fi indepartate toate crengile rupte, cioturile si taieturile gresite de la retezarile de crengi anterioare. (a) Arborii cu frunze cazatoare. Retezarea crengilor va consta in rarirea ramurilor asa cum indica tipul de crestere al diferitelor soiuri de arbori. (b) Arbustii cu frunze cazatoare. In general, arbustii vor fi taiati de la jumatate. Arbustii care cresc greu sau nu dau lastari vor fi curatati de ramuri in acelasi fel ca si copacii umbrosi cu frunze cazatoare. 17.1. TAIEREA SI TOALETAREA ARBORILOR

Activitatea cuprinde urmatoarele etape: - taieri de corectie - taierea ramurilor cu o directie gresita de crestere, a celor care au un punct de insertie comun, a drajonilor, reducerea din volumul coroanei, atat ca inaltime cat si ca diametru, indepartarea ramurilor uscate. taieri de egalare - taierea ramurilor de pe trunchi , pana la o anumita inaltime, care se poate aplica si la conifere (elagare). taieri de regenerare - este taierea de reintinerire, se aplica o singura data in viata arborelui, si consta in taieri radicale necesare pentru arborii mai in varsta, pentru asigurarea stabilitatii coronamentului care are tendinta sa se inalte sau sa se dezvolte haotic.

Taierea partiala sau totala se poate executa fie pentru estetizare sau intretinerea arborilor, fie pentru eliminarea lor completa. Se va izola locul, prin semnalizarea corespunzatoare (inchidere cu folie de pvc.) si se iau toate masurile privind sanatatea si securitatea muncii pentru evitarea accidentarii cetatenilor, organizandu-se pentru lucrul la inaltime. Lucrarile de intretinere sau taierile de corectie si decorative se vor realiza astfel: - taierea ramurilor cu foarfeca sau cu fierastraul in vederea formarii coroanei netezirea taieturilor cu cosorul evacuarea ramurilor taiate la marginea zonei de lucru si incarcarea lor in mijlocul de transport strangerea resturilor rezultate in urma taierii si indepartarea lor din zona de lucru.

Mijloace de toaletare si taiere a arborilor : - foarfeca ferastrau cosor

motoferastrau de taiat la inaltime motoferastrau tocatoare

Personal specializat . Se vor folosi urmatoarele categorii de personal : - ingineri silvici pentru supervizarea taierilor alpinisti utilitari pentru executarea taierilor la inaltime muncitori necalificat

18. PROCEDEE DE PLANTARE Umplutura de pamant va contine solul scos din groapa si pamant vegetal la nevoie pentru a fi potrivit cu nivelul existent. Daca solul existent nu este corespunzator, umplutura va consta in pamant vegetal. Pamantul de umplutura, la plantare, va fi sfaramicios. In nici un moment umplutura sau alt pamant vegetal folosit in lucrare nu vor fi depozitate pe iarba sau in santuri. Plantele vor fi asezate in pozitie verticala si aranjate in pamant cu 50 mm mai sus decat adancimea la care au crescut ele in pepiniera. Umplutura pregatita va fi asezata in jurul radacinii. Tasarea va insoti operatiunea de umplere cu pamant pentru a elimina golurile de aer. Dupa operatia de umplere a gropii va urma udarea plantelor. Aceasta udare va satura complet umplutura si se va face in aceeasi zi cu plantarea. Dupa ce pamantul se taseaza, ca rezultat al udarii, se va adauga umplutura pentru a se potrivi cu nivelul pamantului finisat. Inainte de a incepe operatiunea de plantare vor fi aduse pe santier utilaje aprobate de irigare in stare buna de lucru. (a) Plantele cu radacina acoperita de pamant si invelita in sac de panza. Dupa ce planta este asezata in groapa, toate corzile si panza de ambalaj vor fi indepartate de trunchi. (b) Plantele crescute in recipiente. Inainte de asezarea plantelor in groapa, recipientul va fi indepartat cu grija astfel incat sa nu fie deranjat pamantul care cuprinde radacina. In timpul operatiunii de plantare, se va avea grija ca soliditatea balotului sa nu fie distrusa. Nu trebuie indepartate materialele care se descompun intr-un sezon de crestere. (c) Plante cu radacina goala. Radacinile vor fi rasfirate cu grija intr-o pozitie naturala si umplutura pregatita va fi pusa in jurul radacinilor astfel incat radacina sa fie acoperita pentru a se evita golurile de aer. Planta va fi ridicata si apasata usor pentru a asigura contactul radacinilor cu solul. (1) Daca sunt pregatite gropile, radacinile vor fi asezate in centrul gropii si va fi compactata umplutura in jurul radacinilor pentru a se elimina golurile de aer. (2) Umplutura va fi saturata cu apa dupa ce este asezata planta. 19. ALTE LUCRARI DE INGRIJIRE 19.1 Mobilizarea solului n jurul arborilor i arbutilor este benefic pentru evoluia lor. Protejarea de tasare a solului din jurul arborilor (arii de circulaie) se poate face de la nceput, prin mijloace prevzute n proiectul de amenajare sau acestea se instaleaz ulterior: garduri metalice de protejare, pe conturul ariei ocupate de arbori, grile metalice montate pe borduri special profilate pentru a le susine la mic distan deasupra solului. Periodic, grilele se ridic penru curarea i afnarea solului. 19.2 Protecia fito-sanitar se realizeaz preventiv i curativ n funcie de vulnerabilitatea speciilor la boli i duntori, prin stropiri de iarn i n timpul perioadei de vegetaie. 19.3 Protecia mpotriva rigorilor iernii se face, ca i la plantele tinere: muuroirea sau acoperirea cu diferite materiale a arbutilor sensibili la ger, scuturarea de zpad a gardurilor vii i a speciilor de rinoase multitulpinale. 20. GAZONUL. PREGATIREA SOLULUI PENTRU GAZONARE

Pregtirea suprafeei care urmeaz s fie plantat cu gazon are ca scop afnarea, nivelarea i ndeprtarea altor plante (mai ales buruieni) : - Curatarea terenului: stratul superior de sol trebuie sa nu prezinte pietre, lemne sau alte obiecte de dimensiuni mari;

Indepartarea buruienilor manual sau prin erbicidare totala; Afanarea solului prin sapare la 20-30 cm; Asigurarea valoarea pH de 5,5 -6,5 ; Stratul superior al solului : 8-12 cm la calitatea recomandata pt ca apa sa patrunda usor

Dup ce suprafaa de prelucrat este curat, se ncepe sparea. Este recomandat s se fac o spare adanc. Dup ce toat suprafaa a fost spat, dac este cazul, aceasta se niveleaz, respectiv, se car cu roaba pmnt din zonele mai nalte n cele mai joase. Dup ce suprafaa obinut este mulumitoare, se ncepe greblarea. Scopul este sfrmarea bulgrilor i realizarea unei nivelri suplimentare. Tot la momentul greblrii se vor nltura de la suprafa pietrele i orice alte obiecte. 20.1. SEMANATUL GAZONULUI

Se va folosi tipul de gazon adecvat activitatilor proiectate; Se va efectua numai dupa ce solul a fost pregatit prin nivelare si afanare corespunzatoare; nsmnarea se poate face de primvara pn toamna dac solul este suficient de cald i de umed, din aprilie pana la inceputul lui septembrie; Se vor distribui uniform semintele pe suprafata de teren care se gazoneaza; Dupa semanare semintele se acopera cu un strat de sol de 0,5-2cm, care se preseaza usor.

Dac suprafaa de pmnt nu a fost anterior acoperit cu vegetaie, se poate trece direct la nsmnare. Dac suprafaa respectiv a fost neprelucrat sau a fost acoperit cu buruieni, va trebui sa se atepte 2 3 sptmni, pentru ca seminele de buruieni, rmase n pmnt s ncoleasc. Este util ca suprafaa respectiv s fie udat pentru a grbi germinarea buruienilor. Cnd acestea ncep s acopere suprafaa se va trece la ndeprtarea lor. Este esenial s fie ndeprtat n acest moment ct mai multe buruieni. Exist mai multe tipuri de semine de gazon. Alegerea va fi fcut funcie de tipul de sol (gazon pentru clim secetoas, pentru soluri uoare sau nisipoase, gazon rezistent la trafic, gazon pentru umbr etc.) Se recomand folosirea seminelor de bun calitate. Dac suprafaa este mai mare, seminele vor fi mprtiate cu mna. Pentru aceast operaie se alege o zi fr vnt. Imediat dup ce au fost mprtiate seminele, suprafaa trebuie greblat, pentru ca seminele s nu rmn la suprafa. Apoi urmeaz tasarea superficial a solului pentru ca seminele s intre n contact cu acesta.

20.2.

UDAREA GAZONULUI

Dup tasare, urmeaz prima udare. Aceasta are rolul de a astupa golurile dintre bulgrii de pmnt i de a asigura un bun contact ntre semine i sol. Atenie! Furtunul pentru udare trebuie s aib o duz deoarece un jet puternic de ap va spla seminele. Pentru realizarea peluzei de gazon este necesara, dupa insamantare, udarea intens timp de 2 sptmni. Dac nu plou, va trebui avut grij ca pmntul proaspt nsmnat s nu se usuce complet n aceast perioad. n zilele nsorite se va face o udare la prnz i una seara. Dup aproximativ 2 sptmni toate seminele viabile au devenit plante cu rdcin suficient de adnc aa c se poate rri udarea la aproximativ de 2 ori pe sptmn, funcie de starea vremii. Cnd iarba ajunge la nlimea de aproximativ 10 cm se va efectua prima tundere. 20.3. LUCRARILE DE INTRETINERE A GAZONULUI

Pentru a se obtine un covor de gazon de buna calitate sunt necesare lucrari de intretinere: fertilizarea solului in functie de calitatea solului respectiv; tunderea gazonului si alte lucrari speciale. ntreinerea gazonului presupune tunderea repetat i udarea n perioadele uscate. Tunderea gazonului este cea mai important operaie. Prin tundere se stimuleaz ndesirea stratului vegetal. De asemenea, prin tundere repetat se favorizeaz creterea soiurilor de iarb cu fir subire n detrimentul celor cu fir gros. Iarba netuns se va dezvolta pe vertical, va produce pai i se va nglbeni la baz. Prin tundere, aceasta se va extinde pe orizontal, ocupnd toat suprafaa de pmnt disponibil. Pe lng aspectul estetic, aceasta va ngreuna creterea buruienilor (seminele buruienilor vor ajunge mai greu la sol i vor fi sufocate de iarba deja existent). De asemenea, prin tundere se elimin aproape de la sine toate buruienile cu tulpin. Deoarece aceste buruieni produc semine doar n vrful tulpinii, prin tundere nu le dm posibilitatea s se nmuleasc. n mod ideal, gazonul se tunde cnd este perfect uscat i cnd, prin tundere se nltur 25 35% din nlime. n realitate vor interveni diveri factori (ploi prelungite, concediu, lipsa de timp etc) care ne vor ndeprta de la parametrii ideali. La clima din Romnia va trebui s ne rezervm timp pentru a tunde gazonul cel puin odat pe sptmn, n mod ideal, de 2 ori pe sptmn, de primvara pn toamna. Mainile de tuns iarba au un co detaabil n care se poate colecta iarba tiat. Dac iarba nu crete mai mult de 25 35%, tunderea se va face mai repede i nu va trebui s colectm iarba tiat. Aceasta va fi mprtiat pe sol i va contribui la fertilizare, prin descompunere. Dac, n schimb, iarba apuc s creasc mai mult, la tiere va trebui s montm coul colector, deoarece firele de iarb vor fi prea lungi pentru a fi mprtiate pe sol n mod uniform i vor rezulta brazde (ca la cosit), care vor afecta aspectul gazonui, datorita faptului ca iarba se va ingalbeni.In plus se favorizeaza si aparitia mucegaiului, care va distruge gazonul pe portiuni. Avnd coul colector montat, avem 2 operaii suplimentare de fcut n timpul tunderii. Coul trebuie golit i iarba rezultat trebuie depozitat . n mod ideal depozitarea acesteia se va face n lada cu compost. Ori de cte ori solul se usuc la mai mult de 2 3 degete n adncime, va trebui s udm gazonul. Momentul optim de udare este dimineaa, sau seara. Udarea de diminea nu va produce oc termic (diferena de temperatur ntre ap i plante) i nu va favoriza apariia mucegaiurilor i a altor boli. n schimb, marele dezavantaj al udrii de diminea este faptul c o mare parte din apa de udare se pierde prin evaporare, imediat ce soarele devine mai puternic. Cantitatea de ap va trebui n aa fel dozat nct s ptrund doar pn la adncimea la care sunt rdcinile gazonului. Dac udm prea puin, vom stimula dezvoltarea rdcinilor spre suprafaa solului i va rezulta un gazon sensibil la secet. Dac udm prea mult, pe lng faptul c apa n surplus este risipit, vom stimula apariia buruienilor cu rdcini adnci.

20.4.

INLOCUIREA GAZONULUI

In cazul n care se impune in anumite zone refacerea gazonului, sunt necesare urmatoarele lucrari:

decaparea

complet

suprafeelor

ce urmeaz a fi gazonate

prelucrarea manual sau mecanic a pmntului (frezarea lui) mrunirea complet a pmntului erbicidarea buruienilor existente mbuntirea pmntului n stratul superior, prin completarea lui cu compost semnarea gazonului aprox 50-60 g/mp ncorporare i tvlugire udare continu primul tuns dup ce gazonul ajunge la o nlime de 10 cm; tunderile ulterioare se vor face la nlimi de 5 cm reinsmnri i operaiuni de ntreinere aplicarea de ngrmnt

Capitolul 4. CONDITII TEHNICE. REGULI SI METODE DE VERIFICARE 21. PROTEJAREA MATERIALULUI DE PLANTARE Materialul de protejare pentru semanare si plantare va fi non-toxic pentru vegetatie si pentru incoltirea semintelor. Materialul de protectie pentru semanare va fi dupa cum urmeaza: (1) Paie. Paiele vor fi de grau, orez, ovaz sau alte paie aprobate, si vor fi uscate la aer. (2) Protejare hidraulica. Protejarea hidraulica va fi din celuloza curata sau din celuloza din lemn reciclat sau fibre de hartie care nu contin factori care inhiba cresterea sau germinarea. Protejarea hidraulica se va dispersa rapid si va ramane ca o pasta fina cand este amestecata cu apa. Pasta va fi verde la culoare pentru a permite dozarea vizuala cand este aplicata si, cand este pulverizata uniform pe suprafata pe care este aplicata, va forma un invelis absorbant ce permite patrunderea apei in stratul inferior. Protejarea hidraulica va fi impachetata in cutii rezistente la umezeala sau saci cu cantitatea neta a materialului impachetat aratat pe fiecare pachet. Celuloza din lemn sau fibrele de hartie nu vor fi solubile in apa si vor indeplini urmatoarele proprietati: Celuloza din lemn reciclata sau fibrele din hartie nu trebuie sa contina foi lucioase. Continutul umiditatii: % pe masa (greutate), maxim 15 Substanta organica, lemn, fibra uscata % pe masa (greutate), minim 95 PH 4.3-8.5 Capacitatea de tinere a apei, in stare uscata % pe masa (greutate), minim 400 (3) Liant chimic de protectie. Liantul chimic de protectie va fi un produs disponibil pe piata, recomandat in mod special de producator pentru a fi folosit ca stabilizator al protectiei. Liantul de protectie nu va pata si nu va fi toxic pentru vegetatie si pentru mediu. Se va dispersa rapid si va ramane in suspensie cand va fi agitat cu apa. Liantul de protectie si suspensia cu apa sau pasta formata va fi verde la culoare pentru a permite masurarea vizuala la aplicare. Inainte de a folosi liantul de protectie, Contractorul va prezenta o certificare notariala facuta de producator in care afirma ca acesta indeplineste toate cerintele. Liantul chimic de protectie va fi impachetat, depozitat si transportat in concordanta cu recomandarile producatorului cu cantitatea neta aratata chiar pe fiecare pachet sau container. Materialul de protectie pentru plantare va consta in scoarta de copac maruntita, aschii de copac, sau alte materiaie organice de protectie. 22. TRANSPORTUL

In timpul transportului, Contractorul va avea grija sa previna ruperea si uscarea plantelor. La sosirea la locul lucrarii sau la depozit, plantele vor fi verificate daca au fost transportate corect. Daca radacinile sunt uscate, ramurile mari sunt rupte, bulgarii de pamant sunt desprinsi sau parti din scoarta sunt rupte, Beneficiarul poate respinge copacii rupti. Cand un copac a fost respins, Contractorul il va indeparta de urgenta din locul lucrarii si il va inlocui. 23. DEPOZITAREA TEMPORARA A PLANTELOR Nici o planta nu trebuie sa ramana in depozitul temporar pe timpul verii. Plantele livrate pentru proiect care nu trebuie plantate imediat vor fi protejate in urmatorul mod: (a) Plante cu radacina dezgolita. Plantele pot ramane pe santier doar 24 ore inainte de a fi plantate sau mutate in depozit. In timpul perioadei de 24 ore Contractorul trebuie sa continue sa aiba grija sa previna ruperea si ofilirea plantelor. Radacinile plantelor ce vor fi plasate in depozit vor fi mai intai acoperite cu o pasta din pamant vegetal si apa. Plantele vor fi apoi protejate si pastrate umede, cu radacinile innoroiate sau prin asezarea plantei intr-un depozit racoros si umed. (b) Plantele cu radacina acoperita de pamant si invelita in sac de panza si plantele crescute in recipiente. Plantele pot ramane pe santier doar 72 de ore inainte de a fi plantate sau duse in depozit. Plantele cu radacina acoperita de pamant si invelita in sac de panza vor fi pastrate umede si vor fi bine ingrijite. Pentru a preveni ofilirea sau inghetarea, vor fi depozitate, fie intr-o cladire cu conditii de racoare si umiditate, fie in grup compact cu radacinile invelite si separate de un material de protectie potrivit astfel incat sa fie complet acoperite.

24.

VERIFICAREA CALITATII LUCRARILOR. PERIOADA DE INSTALARE

Angajatorul isi va asuma responsabilitatea pentru toate plantele gasite in stare satisfacatoare la verificare pentru incheierea cu succes a perioadei de plantare. Plantele care nu indeplinesc cerintele pentru receptie vor fi inlocuite de Contractor pe cheltuiala proprie dupa data verificarii si inainte de 30 noiembrie. Plantele mentionate pentru plantare numai primavara se vor planta inainte de 30 aprilie. Datele de mai sus vor putea fi schimbate cu acordul Beneficiarului doar daca conditiile de vreme extreme sau alte circumstante o vor impune. Cand inlocuirile sunt terminate, Contractorul va plivi si va curata intreaga lucrare. Curatarea va include curatarea de crengi uscate, stropirea cu substante adecvate a plantelor infectate de insecte, indepartarea marcajelor si a plasei, plivirea, refacerea protectiei, indepartartarea resturilor de la lucrare si curatarea in general a santieruiui. Cand vor fi incheiate operatiunile de curatare, verificarea se va face doar pentru plantele inlocuite. Toate aceste plante trebuie sa fie in concordanta cu specificatiile de la inceputul lucrarii. Pentru plantarile inlocuitoare nu va trebui sa treaca o perioada de fixare pentru a fi acceptate. Plantele inlocuitoare este necesar sa fie plantate bine si sa se afle intr-o buna conditie in timpul verificarii. Pentru a se asigura conditii adecvate de prindere si stabilizare, este necesar sa fie executate lucrari de intretinere pe o perioada de un an. Pentru plantele din zona de arbusti decorativi si zona de gard viu tuns mobilizarea solului in jurul plantelor se va face manual cu ajutorul uneltelor, pe o adancime de 15cm, in diametru de 0,5m, iar pentru arbori de 0,8m diametru, realizand spargerea bulgarilor si indepartarea resturilor vegetale, smulgerea buruienilor si adunarea lor in gramezi in afara locului de interventie. Mobilizarea solului va fi executata de 3 ori pe an, dupa cum urmeaza: prima data in aprilie, a doua oara in iunie, a treia oara in octombrie. Aceasta lucrare va fi executata de-a lungul unui an, necesar plantelor pentru a se stabiliza. Udarea va fi realizata folosind cisterne dotate cu furtune si este necesara in lunile iunie, iulie si august - de cate doua ori in fiecare saptamana. Luand in considerare pierderile din sol datorate evaporarii, trebuie udat cu 120l/planta ce vor fi distribuiti plantelor in sase portii a cate 20l/planta , asigurand o patrundere la 50cm adancime a apei pentru plantele din zona de gard viu, vor fi distribuite 360l/planta in sase portii a cate 60l fiecare.

Cuvetele de udare vor fi umplute la sfarsitul perioadei de udare, in sezonul rece. Partea contractanta va identifica sursele de apa si va obtine autorizatiile necesare. Supervizarea plantatiilor consta in verificarea plantelor si indepartarea celor degradate, precum si verificarea nivelului de plantare. Taierile de corectie ale coroanei vor fi executate pentru a mentine arbustii in volumul necesar. Acest lucru se executa deoarece taierile repetate fac masa foliara sa devina mai densa, ducand la obtinerea unei mai bune ecranari. Protectia fitosanitara este necesara pentru a lupta impotriva bolilor si daunatorilor ce pot produce daune majore plantelor, ducand la distrugerea masiva a plantatiilor sau la diminuarea aspectului decorativ. Pentru a se realiza protectia fitosanitara se va executa stropirea bianuala cu substante chimice, Protectia plantelor se realizeaza in maniera preventiva pentru a preintimpina aparitia bolilor sau daunatorilor ce sunt dificil de indepartat. 25. MASURI DE TEHNICA SECURITATII MUNCII Pe parcursul executiei lucrarilor antreprenorul va lua toate masurile de protectie a muncii necesare conform cu normativele in vigoare - norme MLPTL 9/N/15.03.1993 si norme generale din decret nr. 290/16.08.1999, corespunzatoare acestui tip de Iucrari. Masurile din aceste norme nu sunt limitative, ele se vor completa cu norme specifice constructorului. Masurile de protectie a muncii corespunzatoare acestor Iucrari sunt curente, fara tehnologii care sa necesite conditii speciale. 26. MASURI DE PROTECTIE CONTRA INCENDIULUI C 300 aprobat de MLPAT cu ordinul nr. 20N/1994 HGR 51/1997 privind avizarea, autorizarea PSI; OGR 60/1998 privind organizarea apararii impotriva incendiilor, completata cu OGR 114/2000; HGR 571/1998 - aprobarea constructiilor care se supun autorizarii; Ordin Ml 775/1998 - pentru aprobarea Normelor generale de prevenire si stingerea incendiilor"; P 118/1999 - Normativ de siguranta la foc a constructiilor; DG PSI 005/2001 - Dispozitii generale PSI privind activitatea de aparare impotriva incendiilor, aprobata cu Ordinul Ml 138/05.09.2001. La realizarea investitiei, vor fi respectate ultimele versiuni, in vigoare, ale actelor normative mentionate. 27. ASIGURAREA CERINTELOR DE CALITATE Masuri pentru asigurarea cerintelor de calitate conform prevederilor Legii nr. 10/1995 Cerinta A - rezistenta si stabilitatea structurii Cerinta B - siguranta in exploatare. In vederea asigurarii acestei cerinte se vor respecta : STAS-urile in vigoare la montarea mobilierului urban 28. CERINTA D- IGIENA/ SANATATEA OAMENILOR,REFACEREA/ PROTECTIA MEDIULUI Pentru eliminarea deseurilor se vor prevedea ghene, platforme de gunoi cu depozitarea in europubele. Lucrrile proiectate nu au efecte negative suplimentare fa de situaia existent asupra solului, drenajului, microclimatului, apelor de suprafa sau din punct de vedere al zgomotului i peisajului. Nu sunt afectate obiective de interes cultural sau istoric. Prin executarea lucrrilor proiectate se va rezolva favorabil att impactul asupra factorilor de mediu, ct i din punct de vedere economic i social. CAPITOLUL 5. - RECEPTIA LUCRARILOR 29. RECEPTIA PE ETAPE Acceptarea de catre etape se face atunci cand toate lucrarile prevazute in documentatie sunt incheiate, precum si verificarile au fost efectuate conform prevederilor din prezentul Caiet de sarcini.

Comisia de receptie examineaza lucrarile si pentru a verifica daca acestea respecta conditiile de calitate impuse de specificatiile tehnice, precum si observatiile inregistrate in timpul executarii, efectuate de catre comisiile de control autorizate. In urma acestei acceptari trebuie sa fie elaborat un Raport de acceptare pe etape, in care se specifica toate reparatiile necesare, data la care acestea trebuie sa fie incheiate, precum si recomandari cu privire la modul in care trebuie sa fie tinute sub observatie sectoarele care nu respecta dispozitiile dinprezentul Caiet de sarcini. 30. RECEPTIA PRELIMINARA Receptia preliminara se efectueaza in conformitate cu normele juridice actuale. Comisia de receptie a lucrarilor va examina lucrarile, precum si documentatia de control si rapoartele referitoare la receptia pe etape elaborate in timpul lucrarilor. 31. RECEPTIA FINALA Pe perioada de garantie, Contractorul este obligat sa inlocuiasca orice plantare nereusita. Receptia finala este facuta la sfarsitul perioadei de garantie, in conformitate cu prevederile legale actuale.