Acer palmatum dissectum x garnet Artar japonez.

Este un arbust cu coroana aplatizata, ramurile recurbate la extremitati, cu frunze de culoare verde (pentru acer palmatum dissectum); rosu purpuriu primavara, iar toamna de culoare rosu portocaliu (pentru dissectum garnet). Are inaltimea de 2-3 m, diametru de 2-3 m la maturitate. Creste bine in semiumbra si umbra. Teoretic se dezvolta si la soare, dar pentru ca are frunzele foarte fine, acestea se ard usor la soarele puternic din sud. Atunci cand nu este posibil sa fie plantat la semiumbra este de preferat sa aiba soare pana la pranz. Prefera soluri bogate, acide, fara exces de umiditate. Mesteacan - Arbore cu coroana aerata, decorativ prin ramuri subtiri si lujeri pendenti, coaja alba care se exfoliaza in fisii circulare. Frunzele devin toamna galben aurii, iar florile sunt grupate in amenti, cei masculi apar toamna si cei femeli apar primavara. Atinge inaltimi de 18-20 m si diametrul coroanei de 7-10 m, are o crestere foarte rapida si se dezvolta bine in plin soare si in semiumbra. Rezista la ger, prefera soluri sarace, nisipoase, evita solurile calcaroase, compacte si excesiv de umede. Nu este rezistent la seceta, dar rezista la fum. Fag - Arbore cu trunchi drept si scoarta neteda, cenusie mai mult sau mai putin marmorata. Frunzele sunt ovale, intregi, de culoare verde inchis, iar toamna devin ruginii. Atinge inaltimi de 20-30 m, diametrul coroanei de 20-30 m, are o crestere moderata si se dezvolta bine in plin soare si in semiumbra. Prefera climat racoros si umed, soluri revene si fertile. Denumire BERBERIS BRAD SI MOLID BUDDLEIA BUXUS VAR CALICARPA CAPSUNI CATALPA CERCIS CHAENOMELES CHAMAECYPARIS COACAZ ROSUNEGRU COTONEASTER Cantitat e Dimensiuni U/M (cm) 15-60 bucata 20 - 40 40 - 80 10-80 20 - 40 stoloni 50-120 20 -40 20-60 20-80 bucata bucata bucata bucata bucata bucata bucata bucata bucata Pret (ROL) 75.000 250.000 150.000 75.000 -150.000 30.000500.000 75.000 150.000 6.000 150.000 250.000 75.000 150.000 75.000 250.000 150.000450.000 40.000 75.000 250.000 Pret Obs. (RON) 7,5 25 15 7,5 15 3 - 50 7,5 15 0,6 15 - 25 7,5 -15 7,5 25 15 - 45 4 7,5 25

butasi bucata inradacinati 20-60 bucata

DEUTZIA DIERVILLA EVONYMUS FORSITHIA HEDERA HIBISCUS JUNIPERUS VAR KERRIA LIGUSTRUM OV. LONICERA VAR. MAHONIA MUR FARA SPINI PHILADELPHUS PYRACANTHA RIBES SALIX VAR. SEDUM SPIRAEA VAR. SYRINGA TAMARIX TECOMA THUJA SP. VIBURNUM

60-80 60-80 20-30 60-80 20-40 20 -120 20-80 20 - 60 40-80 20-40 20-60

bucata bucata bucata bucata bucata bucata bucata bucata bucata bucata bucata

butasi bucata inradacinati 60-80 bucata 20-80 40-60 40-250 20-60 60-80 40-80 60 - 80 20 - 40 20 -200 40 - 60 bucata bucata bucata bucata bucata bucata bucata bucata bucati bucata

20.000 150.000 20.000 150.000 50.00075.000 20.000 250.000 50.00075.000 75.000 250.000 75.000450.000 75.000 250.000 10.000150.000 50.000 -75.000 75.000350.000 40.000

2 - 15 2 - 15 5 - 7,5 2 - 25 5 - 7,5 7,5 25 7,5 45 7,5 25 1 - 15 5 - 7,5 7,5 35 4

20.000 - 2 - 25 250.000 75.0007,5 250.000 25 75.000 7,5 150.000 15 50.000- 5 - 100 1.000.00 0 75.0007,5 350.000 35 20.000- 2 - 25 250.000 100.000- 10 - 15 150.000 50.000 - 5 - 15 150.000 50.000 - 5 - 7,5 75.000 75.000 7,5 750.000 75 150.000 - 15 - 25

ZMEURA

drajoni

bucata

250.000 40.000

PROIECT LA TEHNICA EXECUTIEI LUCRARILOR IN AMENAJARI PEISAGERE CUPRINS I. PIESE SCRISE: 1. Conditii naturale ale zonei de amenajare 2 1.1. Amplasarea terenului 2 1.2. Conditii pedologice 2 1.3. Conditii climatice 2 1.4. Conditii hidrologice 6 1.5. Vegetatia 6 2 .Conditii social-economice 7 3.Memoriu justiftcativ 7 3.1. Prezentarea si justificarea solutiei generale de amenajare 7 3.2. Principiile de compozitiei folosite la proiectare 8 3.3. Circulatia si functionalitatea ei 8 3.4. Vegetatia propusa 8 3.5. Apele si amenajarea lor 9 3.6. Analiza dotarilor utilitare si estetice 10 4. Calcule tehnico-economice 11 4.1 Bilantul suprafetelor. 11 4.2 Antemasuratorile si evaluarea generala a costurilor 11 4.3 Lista cu lucrarile spegifice unei amenajari 12 4.4 Lista cu material sadit 13 Bibliografle .. 15 II. PIESE DESENATE: 1. Plan de situatie 2. Plan general de amenajare 3. Plan de plantar 4. Sectiuni 5. Perspective 1 CONDITIILE NATURALE ALE ZONEI DE AMENAJARE 1.1. AMPLASAREA TERENULUI Terenul este amplasat in Timisoara pe Calea Aradului nr. 119 vis--vis de SELGROS apartinand U.S.A.M.V TIMISOARA.Este un teren plan avand o suprafata de 22.436 mp. 1.2 CONDITII PEDOLOGICE In zona orasului Timisoara, invelisul de sol prezinta un aspect mozaicat datorita conditiilor naturale variate in care solurile s-au formatsi au evaluat. Sunt prezente soluri din clasele : molisoluri, argiluvisoluri, cambisoluri, soluri hidromorfe, soluri halomorfe, soluri neevaluate, vertisoluri.

In partea de est a Timisoarei au o mai lunga extindere, solurile brune eumezobazice ( gleizate, gleizate alcaizate ), intre care se intercaleaza soluri hidromorfice (soluri gleice cambice, soluri gleice mlastinoase ), soluri neevoluate (soluri aluviale gleizate ). 1.3 CONDITII CLIMATICE Predomina un climat temperat de tranziie, cu o medie anuala a temperaturilor ce depaseste 11 grade Celsius in cmpie si 10 grade Celsius in Dealurile Lipovei. Precipitaiile medii anuale cresc de la vest spre est, nregistrnd valori intre 500 i 700 mm. Rezervaiile naturale din zona sunt: Movila Sisitak, Pdurea Cenad, Locul fusilier Radmanesti, Mlatinile Stachinez, Insula mare Cenad, Mlatinile Murai, Saraturile Dinias, Pajitea cu narcise Batesti, Lacul Surduc, Beba Veche, Pdurea Bistra, Arboretumul Bazos, Insula Igris. Oraul Timioara se afla la interferenta maselor de aer maritim, de origine vestica, cu cele continentale de origine estica, la care se adaug invazia unor mase de aer cald ce traverseaz Marea Mediterana si a unor mase de aer rece, polar, Influenta acestor mase de aer imprima climei din zona un grad moderat de continentalism. Circulaia vestica persista att in perioada calda cat si in cea rece a anului. Situaiile de circulaie vestica determina ierni blnde, cu precipitaii lichide; vara, acest tip de circulaie determina scderea temperaturii aerului, precipitaii relativ bogate si un grad accentuat de instabilitate a vremii. Circulaia polara determina scderi de temperatura, nebulozitate accentuata si precipitaii sub forma de averse. Iarna, ninsorile abundente sunt nsoite si intensificate de vnt. Circulaia tropicala, cnd se produce dinspre sud-vest aduce o cantitate nsemnata de vapori de apa. Iarna aerul cald din nordul Africii, transportat peste Marea Mediterana, determina ierni blnde si cantitati nsemnate de precipitaii. Vara aerul maritim tropical genereaz o vreme instabila, cu averse si descrcri electrice. Vara, cnd advecia aerului tropical se face dinspre sud-est, vremea este clduroasa si foarte secetoasaTEMPERATURA AERULUI Temperatura medie multianuala a aerului la Timioara este de 10,6 C. De-a lungul anilor, temperatura medie anuala a aerului a prezentat variaii neperiodice in funcie de frecventa si intensitatea maselor de aer. Temperaturile medii lunare prezint un mare ascendent in primele apte luni ale anului (tabel), nregistrnd maxima in luna iulie (2I,l C), cnd si radiaia solara este cea mai puternica; din luna August minima fiind atinsa , in luna ianuarie (-1,6C). Pentru perioadele analizate, cea mai ridicata valoare medie lunara nregistrata a fost de 25,1C, in iulie 1936 iar cea mai coborta de -9,1 C in ianuarie 1942. Amplitudinea medie termica multianuala este de 22,7 C, valoare ce arata un grad moderat de continentalism. Temperaturi medii lunare si multianuale (1880-1886; 1898-1918; 1922-2000) 1 2 3 4 5 -1.6 U 5,8 11.2 6 16,3 i7 I 8 9 10 1 1 12 | 19.4 21,1 ! 20.4 16.5 11,0 5,6 0,3

Cele mai ridicate amplitudini medii anuale s-au nregistrat in anii 1942 ; 1963; si 1964. Amplitudinea medie anuala cea mai sczuta s-a nregistrat in anul 1948 (15,9) . Temperaturi extreme Cunoaterea temperaturilor extreme este necesara pentru adoptarea unor masuri de protecie in diferite sectoare de activitate. Temperatura maxima absoluta s-a nregistrat la 16 august 1962 si a fost de 40,0 C. Minima absoluta a fost de -35,3CC si s-a produs la 12 ianuarie 1963. Amplitudinea termica absoluta este de 75,3 grade Celsius. Frecventa zilelor cu diferite temperaturi caracteristice constituie, de asemeni un element de analiza a structurii regimului termic care reprezint interes pentru numeroase domenii practice. Numrul mediu al zilelor de nghe este de 91. In mod obinuit, primul nghe se produce la starsitul lunii Octombrie iar ultimul la jumtatea lunii Aprilie. Luna cu cel mai mare numr mediu de zile cu nghe este ianuarie (25 zile ). Numrul zilelor de iarna este relativ restrns datorita influentei aerului maritim cald si umed. Cele mai multe zile de iarna se nregistreaz in luna ianuarie (In medie 10,5 zile.). Numrul mediu al zilelor de vara este de aproximativ 100, fiind caracteristice pentru intervalul Aprilie - Octombrie. Numrul mediu al zilelor tropicale in Timioara este de 40; aceste zile sunt caracteristice lunilor iulie si August, cnd durata de strlucire a soarelui este maxima. Umezeala relativa. Timioara are o valoare medie multianuala de 78%. Iarna, din cauza adveciei aerului cald si umed de origine oceanica, valorile umezelii relative sunt ridicate, depind 85% .In intervalul Aprilie-august umezeala relativa se menine la valori sczute (70-72%). Umezeala relativa medie lunara si anuala (%) (1896-1915; 1926-2000) 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 Medie 87 85 77 71 72 72 70 72 75 79 85 89 78 Nebulozitatea in Timioara are valori ridicate datorita poziiei geografice a oraului cat si numeroaselor nuclee de condensare din atmosfera. Valoarea medie multianuala a nebulozitii este de 6,1, prezentnd importante variaii de la o luna la alta. Nebulozitatea minima se nregistreaz in luna august cnd se intensifica activitatea anticiclonica iar nebulozitatea maxima se produce in Decembrie, cnd este intensa activitatea ciclonica dinspre Marea Mediterana. Durata medie multianuala de strlucire a Soarelui la Timioara este de 2128 ore. In cursul unui an, cea mai mare durata de strlucire a Soarelui se nregistreaz in lunile de vara, cnd zilele sunt mai lungi si nebulozitatea redusa. Cele mai reduse valori se nregistreaz in anotimpul rece, cnd nebulozitatea are valori ridicate. Durata de strlucire a Soarelui (ore si zecimi) (1951-2000) I I2 I3 I4 i5 6 7 S 75,8 i 83.7 i 156.9 j 184,8 : 240,2 263,8 I 53,6 2128 I 9 10 111 297,4 276,4 ! 216 1 12 Suma 175,3 : 83.9

In ora durata de strlucire a Soarelui este puternic influenata de activitatea industriala, care prin praful si fumul pe care le degaja. produce o ecranare locala a cerului. Presiunea atmosferica are la Timioara o medie multianuala de I005;4mb. In cursul anului, cele mai mari valori ale presiunii atmosferice se nregistreaz in anotimpul rece, cnd temperaturile sunt sczute iar cele mai coborte valori in lunile de vara. Amplitudinea medie multianuala a presiunii atmosferice este de 6,0mb Precipitaiile atmosferice au la Timioara o valoare medie multianuala de 501,9 mm. Anii cu cele mai bogate precipitaii au fost: 1915; 1954; 1974. Perioadele in care precipitaiile au fost mai muli ani consecutivi peste media multianuala sunt: 1937-1941, 1954-1956, 1979-1982, 1996-1998. Cantitati anuale de precipitaii cu valori peste media multianuala s-au nregistrat in 61 de ani (50,8%). Cele mai reduse cantitati anuale de precipitaii au fost in anii: 1984, 2000. In cursul unui an, cele mai bogate precipitaii cad in luna iunie, iar cele mai reduse in Februarie. Precipitaii atmosferice. Cantitati medii lunare si multianuale (mm) (2003-2005) \ 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 An ul 39,3 36,0 36,7 43,7 46.6 76,1 63 49.8 40,3 38,9 48.2 49.S 591,9 Bogate in precipitaii sunt si lunile mai si iulie, datorita att frecventei ridicate a fronturilor si maselor de aer din vest, cat si conveciei termice intense. Din August precipitaiile ncep sa scad, astfel incat in luna Octornbrie produc minimal secundar. In noiembrie si decembrie cantitatea de precipitaii create din nou, datorita ciclonilor mediteraneeni care in aceste luni, au frecventa mare. ncepnd din ianuarie, cantitile de precipitaii ncep sa scad, in februarie nregistrndu-se minimul principal. Din februarie precipitaiile cresc progresiv pana in iunie cnd se nregistreaz maximal principal. Cantitatea maxima lunara de precipitaii nregistrata a fost de 195,1 mm(iunie 1965); valorile minime au fost de 0,0mm si 0,2 mm. Anotimpul cel mai bogat in precipitaii este vara, cele mai reduse cantitati de precipitaii cad iarna si toamna. Precipiiile solide cad mai ales iarna, cnd temperatura aerului coboar sub 0. Numrul mediu al zilelor cu ninsoare in Timioara este de 20,8. Primele ninsori apar in noiembrie, dar nu sunt de durata. In luna ianuarie se nregistreaz cel mai mare numr de zile cu precipitaii solide. Regimul eolian La Timioara direcia predominanta a vntului este cea nord-vestica, urmata de cea vestica. Numrul mare al cazurilor de calm este explicat de structura arealului constant. Cea mai sczuta frecventa o au vanturile dinspre sud. care bat mai ales in lunile aprilie si mai. Viteza medie a vntului este redusa, 2,2 m/s. Cele mai mici valori se nregistreaz in lunile august si septembrie iar cele mai mari in lunile Martie si aprilie. Cu toate ca vitezele medii lunare si anuale ale vntului sunt reduse, au fost si excepii. Ceata, fenomen meteorologic mai frecvent in nopile senine, se produce mai des iarna, iar in timpul zilei, dimineaa. Ceata in ora, formeaz mpreuna cu particule de praf, cenue, gaze toxice si smogul, un fenomen accidental de scurta durata. Primverile sunt relativ mai blnde dect in restul tarii. In lunile aprilie si mai pot sa apar scurte perioade de nghe.

Verile sunt lungi, clduroase si relativ umede. Adesea vara se prelungete pana la sfritul lunii septembrie, nceputul lunii octombrie. Dei este anotimpul cel mai ploios, vara se nregistreaz frecvent si perioade de seceta. Toamna, media lunara a temperaturii aerului se nscrie intre 5,6 51 15,4 C. Au fost ani in care temperatura medie a lunii octombrie a depit 15,0c, dar si mai mici. Toamnele sunt mai srace in precipitaii ca celelalte anotimpuri. Impurificarea atmosferei este generata de factorii naturali si de cei antropici. Substanele poluate cu aciune nociva sunt numeroase: compui ai sulfului, carbonatului si azotului; poluani sub forma de particule solide in suspensie si poluani radioactivi; pulberi sedimentabile; poluani organici. Poluarea atmosferei se datoreaz in principal activitii agenilor economici, la care ponderea echipamentelor industriale si a tehnologiilor nvechite este mare, transporturilor rutiere, precum 51 inexistentei unor stimulente pentru agenii economici care promoveaz activitati, sponsorizri sau investiii in domeniul proteciei mediului. 1.4 CONDITII HIDROLOGICE Apele subterane Acviferul freatic, format din nisipuri si pietriuri mrunte, cuprins intre 2-3m. adncime, cuprinde 3 straturi acvifere separate prin argile nisipoase. Potenialul acvifer este redus. Rurile Principalul curs de apa din Timioara este Bega. La nceputul secolului 19 ncep ndiguirile canalului. Lacurile Unele lacuri naturale, altele rezultate in urma activitii antropice. Cele naturale sunt situate fie in vechile meandre, fie in depresiunile de tasare. Sunt si lacuri formate in excavaii, rezultate din extrgrerea argilei necesara fabricilor de crmida, precum si bazinele amenajate pentru agrement. 2.CONDITII SOCIAL-ECONOMICE Municipiu-resedint a judetului Timis, Timisoara este un important centru istoric, economic, financiar, cultural si stiintific, fiind o adevrat poart a Romniei spre occidentul european. Prin numeroasele parcuri, grdini publice, scuaruri si spatii verzi, Timisoara si-a cstigat renumele de oras grdin. Deasemenea, multitudinea de sli de spectacole, teatre, muzee, expozitii, monumente istorice si arhitecturale, sli de cinema, stadioane, stranduri, e.t.c. orasul ofer posibilitatea petrecerii unui sejur plcut, n care fiecare clip poate fi valorificat din plin. * Suprafaa total a Municipiului Timioara este de 12.926,83 ha, din care 7902,61 ha teren agricol i 5024,22 ha teren neagricol;

* Suprafaa de 7902,61 ha teren agricol cuprinde: 7130,57 ha teren arabil; 425,57 ha puni; 223,25 ha fnee; 39,20 ha vii; 84,02 ha livezi. Suprafaa de 5024,22 ha teren neagricol cuprinde: 649,08 ha pduri; 317,31 ha ape, bli; 2920,36 ha construcii; 1062,51 ha drumuri; 74,96 ha teren neproductiv. n prezent, cu excepia ctorva areale mpdurite cu cer i grni (Pdurea Verde, Pdurea Bistra, Pdurea Giroc, ag), teritoriul se ncadreaz n silvostepa antropogen ce caracterizeaz ntrega Cmpie Panonic. Peisajul este diversificat i de apariia vegetaiei de lunc, de-a lungul principalelor ruri, n cadrul creia predomin arborii de esen moale. De remarcat este prezena parcului dendrologic de la Bazoul Nou: rezervaie forestier cu o suprafa de cca 60,4 ha, situat la cca 15 km SE de oraul Timioara, pe teritoriul constituit din rezervaia propriu-zis (17,8 ha) i zona tampon din jurul rezervaiei. Categoriile de persoane care vor urma sa frecventeze spatiul amenajat de langa U.S.A.M.V vor predomina studentii,clientii,salariatii, complexului SELGROS avand in vedere si faptul ca urmatorul parc(PARCUL BOTANIC) se afla la o distanta de aprox 2 km. 3.Memoriu justificativ. 3.1. Prezentarea si justificarea soluiei generale de amenajare. Spaiul care urmeaz a fi amenajat este o suprafaa plana de 22.436 mp . Terenul este amplasat pe Calea Aradului nr. 119 vis--vis de SELGROS . Terenul este delimitat de gard viu .Accesul principal este de pe Calea Aradului. Destinaia prioritara a terenului va fi cea de odihna si recreaie a studentilor. Parcul va ndeplini funcia sanitara si cea decorativa. Funcia sanitara. Influenta vegetaiei asupra sanatatii poate fi directa si indirecta. In acest sens arborii aflai in grupuri, aliniamente vor reduce valoarea temperaturilor in zilele cu temperaturi mari, ofer protecie mpotriva vntului, participa la curatarea atmosferei si reduce zgomotul. Funcia decorativa. Amenajrile peisajere imprima unui anumit teritoriu o deosebita valoare decorativa, apreciata prin satisfacia pe care o realizeaz omul fata de vegetaie care datorita componentelor (tulpini, ramuri, lujeri, flori, fructe, semine), dau impresia unui lucru bine organizat; unui lucru compus in care partile se subordoneaz in mod armonios pentru a pune in evidenta msura inerenta a fiecrei compozitei ceea ce nseamn frumusee. innd cont de arhitectura cladirii care apartine U.S.A.M.V Timisoara, de fluxul de studenti care vor traversa parcul, am ales ca amenajarea parcului sa fie realizata intr-un stilul mixt. Stilul mixt consta in imbinarea armonioasa a stilului geometric, cu cel natural (peisager), in compozitie. Prin urmare centrul compoziiei este tratat in stil peisager cu bazin de apa. Aleile sunt curbe si sinuase. Plantaiile sunt dispuse difereniat: in centrul compoziiei se va executa

o amenajare floristica mai bogata iar vegetaia este mai scunda si se vor amplasa arbori izolai deosebii de decorativi (Aesculus carnea, Albizzia julibrissin, Paulovnia tomentosa). 3.2. Principiile de compoziie folosite la proiectare. Amenajarea se face innd seama de un anumit principal de compoziie valabil pentru toate stilurile: - stabilirea proporiei (principiul proportionalitatii) corespunztoare diferitelor pari fata de ansamblu si a detaliilor fata de elementul dominant al compoziiei. Proporia s-a realizat in plan orizontal, vertical folosind arbori de diferite mrimi, arbustisi din punct de vedere al volumelor. - centrului de compoziie i se subordoneaz toate celelalte elemente ale compoziiei. Axa principala duce la centrul de compoziie. - nlturarea monotoniei cat si evitarea unei mari varietati de forme si culoare. Tonurile deschise realizate prin plantarea florilor, Thuja occidentalis, creeaz impresia unor elemente uoare apropiindu-1. - principiul functionalitatii. Acest principiu s-a realizat prin dispunerea elementelor care corespund cerinelor, funciilor intr-o compoziie organica. - principiul compatibilitii. Pentru a fi compatibile cu locul unde este amplasat parcul dar si cu populaia care va vizita parcul s-a optat pentru urmtoarele funcii: accese pietonale, relaxare, odihna,parcari,rondouri florale divers colorate,labirint,fantana arteziana. - principiul unitatii. Acest principiu presupune o multitudine contopita bazata pe o concepie dominanta care realizeaz legtura intre partile componente intr-un ntreg si in acest mod se obine in final unitate in diversitate. Elementele scuarului sunt legate unele de altele, fiecare este subordonat la un altul si toate elementului principal, centrul compoziiei. 3.3. Circulaia si funcionalitatea ei. Accesul in parc se face din Calea Ardului. Aleile sunt curbe libere (traseul in linii curbe au deschideri variabile i inflexiuni succesive, curbele si contracurbele sunt racordate prin intermediul unei zone rectilinii), sinuoase, rectilinii (au laturile paralele). Racordurile aleilor se realizeaz in funcie de unghiul acestora, astfel in cazul aleilor aproape perpendicular, avem racord cu arcuri de cere cu aceeai raza corespunznd unghiului de 90 grade si alei curbe cu unghiuri ascuite si obtuze. . Sunt alei care se bifurca unde racordurile s-au efectuat astfel incat axele aleilor sa aib acelai punct de origine. Dispoziia planului nu se subordoneaz unei reguli stricte. Schema aleilor mparte terenul in suprafee inegale. Aleile au diferite latimi astfel: aleea principala care unete cele doua intrri are o latime de 2,5m; urmtoarea care strbate centrul compoziiei este de 2m, aleile secundare care nconjoar labirintul si rondoul de flori au o latime de 1,5m . Materialul utilizat pentru realizarea (pavarea) aleilor este piatra.

Organigrama parcului. Organigrama parcului s-a realizat pentru a pune in evidenta relaiile funcionale si vizuale intre diferite elemente si ierarhizarea importantei acestora. Cerinte, functii Elementul corespondent - accese pietonale intrri,alei - relaxare, odihna zone de staionare pe bnci - jocuri statice labirint cu foisor - accese pt.autovehicule parcari - zone de interes decorativ fantana arteziana,rondouri cu flori 3.4. Vegetaia propusa sub aspectul compozitiei si amplasamentul din punct de vedere functional si estetic. Plantele lemnoase alese reprezint materialul principal de construire a peisajului vegetal. Talia. Pentru amenajarea scuarului se vor folosi plante lemnoase de diferite talii: arbori de talia I (Acer pseudoplatanus,Quercus rubra); arbori de talia II (Magnolia stelata); arbori de talia III (Albizzia julibrissin); arbuti mijlocii (Syringa vulgaris); arbuti mici si acoperitori de sol (Juniperus horizontalis). Ritmul de cretere. La alegerea speciilor s-a inut cont si de ritmul de cretere a arborilor si arbutilor, ca urmare s-au ales specii repede cresctoare ca de exemplu Albizzia julibrissin si specii cu o cretere mai nceata. Asocierea si dispunerea plantelor lemnoase. Exemplare solitare aparin speciilor arborescente si arbustive mai intresante din caracterele lor biologice care fac impresie puternica (Quercus robur, Albizzia julibrissin, Taxodium distichum). Arborii sunt amplasai pe peluze. Pe latura parcului de pe Calea Aradului avem un aliniament de Spiraea Van-houtei , un singur rnd realizat pentru gard viu. De-a lungul aleii principale avem un mic aliniament din Magnolia stelata si inca un aliniament din Acer palmatum. S-au proiectat grupuri omogene - o singura specie ( Albizzia julibrissin, Salix babilonica,Ulmus pumila) si grupuri heterogene (grupuri rezultate din asocierea speciilor de Juniperus horizontalis, Juniperus virginiana si Thuja occidentalis). In apropierea cladirii se afla un grup de arbori si arbuti care creeaz o forma piramidala dnd impresie de stabilitate si exprima tendina spre inaltare. Grupurile realizate din arbori cu corona sferica, tabulara va inspira solemnitate si va crea o senzaie de calm, de protejare. Grupurile sunt bine proporionate dup principiul asimetriei, si datorita percepiei de echilibru trezete senzaia de satisfacie. Grupurile compuse din speciile de mrimea a 2-a cum este cazul speciilor existente de Salix babilonica, creeaz impresia de melancolie ,caldura. Gardurile vii delimiteaza parterele de flori si sunt realizate din Buxus sempervirens si alt gard viu delimiteaza parcul sunt dense realizate din arbuti foioi pe doua rnduri 3,5buc/m, o singura specie - Spirea vanhouttei. Decoratiuni florale, se gasesc sub forma de rabate pe suprafete mai restranse in centrul copmpozitiei. Plantele utilizate sunt perene si anuale.Sunt banci simple si banci cu pergole ce se vor catara tropaeolum majus.

Gazonul va fi realizat din plante rustice rezistente la calcat si care nu sunt pretentioase la expozitie. Plantele care vor alcatui peluza sunt: - Festuca - planta perena care are o durata relativ mare de viata, rezistenta medie la calcat si da un covor vegetal fin. - Poa - planta perena care da un covor vegetal rezistent la calcare dar cu un aspect mai grosier. - Lolium - cu specia perenne instalare si crestere rapida, rezistenta relativ buna la calcare, da un covor destul de fin 3.5 APELE SI AMENAJAREA LOR

O fantana arteziana amplasate in acest spatiu sunt elemente de decor ce confera un plus de frumusete peisajului. Fantanile arteziene sunt creatii plastice care incearca sa aduca murmurul izvoarelor in aranjamentele peisagere. Fantana arteziana este inconjurata de rasinose cum ar fi Thuya occidentalis var.fastigiata Juniperus horizontalis, Juniperus virginiana si de Betula pendula. 3.6. ANALIZA DOTARILOR UTILITARE SI ESTETICE Bancile sunt amplasate de-a lungul aleelor si in locuri izolate Unele au pergole pe care se vor catara Lonicera japonica.Foisorul este inconjurat de un labirint din Buxus sempervirens var. arborescens . 4 CALCULE TEHNICO ECONOMICE

4.1. BILANTUL SUPREFETELOR Suprafata totala a amenajarii= 22.436 MP 1.Suprafata construita din care: - suprafata ocupata cu cladiri = 1812 mp - suprafata circulatiilor (alei poteci) = 1552 mp - suprafata ocupata de constructii decorative : fantana arteziana=23,75mp foisor =113 mp Total suprafata construita = 3.411,5mp 2. Suprafata de spatiu verde efectiv = 9036 mp 3. Suprafata de intretinere a plantatiilor: - S(arbori + arbusti taratori) = (nr. arbori + nr arbusti taratori) = 27 mp - S arbusti erecti = nr arbusti erecti x 0,5 mp = 60 mp - S pete florale = 40 mp

- S liane = 20 mp Total suprafata de intretinere a plantatiilor = 147mp 4. Suprafata gazonata = 10.300 mp 4.2.Antemasuratorile si evaluarea generala a costurilor 1. TABEL CENTRALIZATOR LUCRARI EFECTUATE UM CANTITATE COST/UM RON COST TOTAL RON Inlaturarea pamantului din gropi si santuri de plantare mc 12 25.75 310 Ameliorarea solului prin asternerea unui strat de pamant vegetal de 10 cm mp 80 9.92 795 Amenajari peluze de iarba prin gazonare mp 10.300 21.50 5375.00 Plantat arbori rasinosi, cu adaos de pamant vegetal la gropile de plantare buc 8 40 320 Plantat arbusti rasinosi buc 20 35.00 70 Plantat arbori foiosi cu adaos de pamant vegetal la gropile de plantare buc 40 40 1600 Plantat arbusti foiosi cu adaos de pamant vegetal la gropile de plantare buc 60 35.00 2100 Plantat flori buc 400 0.3 120 Evaluare cost total = 10690RON

4.3 LISTA CU CANTITATILE DE LUCRARI SPECIFICE SPATIILOR VERZI (ANTEMASURATOARE)

Nr.crt. Norme de devize U.M. Cantitate 1. A. Cap. PELUZE 2. Incarcarea manuala a pamantului din gropi de planatre si a pamantului vagetal in autobasculanta a. 12 mc x 1,4/mc = 16,8 b. 6,5 mc x 1,1/mc = 7,15 t 23.95 3. Transportul cu autobasculanta a pamantului din gropi, a pamantului vegetal 5km mc 23.95 4. Extragerea pamantului vagetal necesar amenajarii spatiilor verzi mc 6.5 5. Sapatura mecanica cu buldozerul. Calculul necesarului de pamant vegetal.

Peluze 2500mp x 0.1 m = 250 Gropi arbori cu balot 33 buc x 0.4 mc= 13.2 Gropi arbusti cu balot 62 buc x 0.32 mc= 19.84 mc 283.4 6. Transportul pamantului vegetal cu autobasculanta de la 10 km 6.5mc x 1.1 t = 7.15 t 7.15 7. Transport pamant cu roaba la 150m 6mc x 1.1t/mc (pamant vegetal) t 6.6 8. Mobilizarea manuala a solului, nivelarea si finisarea suprafetelor mp 10300 9. Asezarea uniforma a stratului de pamant vegetal pe teren in strat de 20 cm mp 10300 10. Semanarea gazonului mp 10300 11. Udarea suprafetelor cu furtunul de la hidranti de 10 ori 10300 mp 0.2 mc apa/mp mc-apa 5000 12. Cosirea mecanizata a gazonului mp 10300 13. Udatul plantatiilor de 20 de ori cu furtunul Arbori 33buc x 20 x 0,05 mc = 33 Arbusti 62buc x 20 x 0,02mc = 24.8 Mc 20.2 14. Plantat flori buc 400 4.4. LISTA CU PRETURI LA MATERIALUL SADITOR

Specia Nr. buc Cost / buc Total RON Thuja occidentalis 5 59 295 Juniperus horizontalis 14 35 490 Taxodium distichum 1 90 90 Juniperus virginiana 1 46 46 Tamarix ramosisima 1 80 80 Albizzia julibrisin 3 90 270 Acer palmatum 16 80 1280 Magnolia stelata 8 20 1200 Betula pendula 4 18 72 Salix babilonica 3 11 33 Ulmus pumila 3 13 39 Chamaecyparis lawsoniana 1 27 27 Fagus silvatica 2 15 30 Acer pseudoplatanus 2 13 26 Cupresus sempervirens 1 30 30 Chamaecyparis pisiferaplumosa 1 15 15 Syringa vulgaris 2 9 18 Tropaeolum majus 10 12 120 Spiraea x vanhouttei 400 16 6400 Buxus sempervirens var.arborescens 200 11 Buxus sempervirens 200 5 1000

2200

Lonicera japonica 40 1 40 Portulaca grandiflora 1 1 1 Cost material saditor = 13802 RON Bibliografie: 1. Alexandru Moisuc, Claudia Plesa, Camelia Giuchici. Gazonul - tiina si arta. Editura AGROPRINT Timioara 2001 2. Ana F. Iliescu, Gabriela Costea ndrumtor pentru proiectarea in peisagistica. Bucureti 1998 3. Dagmar Visoiu. Nota curs de Arhitectura peisagera. 4. Gabriel Szechelzy. Nota curs de Planificare peisagera. 5. Maria Bala, Floricultura speciala. Editura TIMPOLIS, Timioara 2001 6. Monografia Timisorii. proiect scris la Arhitectura peisagera CUPRINS I. PIESE SCRISE: Capitolul I - Conditii naturale ale zonei de amenajare 1.1. Amplasarea terenului 3 1.2. Conditii pedologice 4 1.3. Conditii climatice 4 1.4. Conditii hidrologice 11 1.5. Vegetatia existenta 11 Capitolul II - Conditii social-economice 14 Capitolul III - Memoriu justiftcativ 15 3.1. Prezentarea si justificarea solutiei generale de amenajare 15 3.2. Principiile de compozitiei folosite la proiectare 3.3. Circulatia si functionalitatea ei 17 3.4. Vegetatia propusa 18 3.5. Apele si amenajarea lor 24 3.6. Analiza dotarilor utilitare si estetice 24 Capitolul IV - Calcule tehnico-economice 26 Bibliografle 35 II. PIESE DESENATE: 1. Plan de situatie 2. Plan general de amenajare 3. Plan de plantare 4. Plan general de amenajare colorat 5. Sectiuni 6. Detalii de plantare

16

7. Perspective 8. Detalii de mobilier 9. Axonometrie 2.1. PREZENTAREA SI JUSTIFICAREA SOLUTIEI GENERALE DE AMENAJARE La proiectarea spatiilor verzi se tine seama de anumite principii si legi si anume de principiul armoniei si proporiei, acestea constituind, de fapt, principiile care stau la baza proiectrii estetice a unitatii de spatii verzi. In proiectarea spatiilor verzi s-a urmrit printre altele redarea, intr-o msura cat mai mare, a specificului local cum de altfel se poate vedea si in planul general. Principiile care stau la baza proiectrii sunt: -principiul funcionalitii sau al proiectrii organice a suprafeelor si a formelor planului. La efectuarea amenajrii spaiului verde am inut seama de teren, de cldirile existente, de cile de acces si de speciile existente. -principiul compatibilitii funciei cu ambientul presupune alegerea acelor folosine ale spatiilor verzi care sa se integreze in mediul nconjurtor, aceasta realizndu-se astfel incat peisajul modificat obinut sa fie plcut si funcional. Nu s-a pstrat vegetaia existenta, dar s-a realizat o amenajare specifica stilului mixt. Trasarea aleilor la stilul mixt presupune o buna mbinare a formelor geometrice cu cele libere, sinuoase. In general, in afara desfasurarii pe mai multe axe a traseelor geometrice, cele mai multe alei perimetrale, secundare si de legtura sunt proiectate geometric. Trasarea geometrica presupune o lrgire mai mare a aleilor, uneori mai multe alei paralele si nchiderea lor la capete cu elemente care au o ornamentaie bogata. Aleile trasate geometric sunt mai nguste, mai variate ca traseu. Metodele compoziionale folosite sunt: echivalenta sau echilibrul si consecventa. 2.2. CONDITIILE NATURALE ALE ZONEI 2.2.1. DATE GEOGRAFICE Structura geologica Data fiind vrsta neozoica a Depresiunii Panonice, in structura de ansamblu a ariei care corespunde sectorului sudic al acesteia, ca de altfel a ntregii depresiuni, se deosebesc doua etaje structurale: unul de fundament, alctuit din depozite sedimentare pre teriare, isturi cristaline si altul alctuit din depozite teriare, care reprezint umplutura depresiunii. Fundamental Depresiunii Panonice este alctuit din isturi cristaline si masive eruptive, ale cror metemorfism, tectonica si punere in loc s-au realizat in timpul cautarilor prealpine. Subasmentul cristalin al acestei depresiuni este compartimentat in blocuri denivelate, dup isteme de falii cere se ntretaie aproape perpendicular. Pe aceste falii si-au fcut apariia intruziunile eruptive. In zona Timioarei isturile cristaline au fost interceptate la adncimi de peste 1742 m. Formaiunile depresiunii: Depresiunea Panonica s-a individualizat in doua etape: prima, in paleogen, ca o consecina a diatrofismului laramic, cnd s-a realizat separarea ariei depresionare de zonele emerse ce se profilau ca structogene si a doua, ncepnd din tortonian, cnd

ntregul teritoriu devine zona submersa si evolueaz ca arie de acumulare. Depozitele paleogene se suprapun fundamentului neregenerat. Este insa ndoielnica prezenta paleogenului in forajele din sectorul sudic al Depresiunii Panonice. Umplutura propriu-zisa a depresiunii o formeaz neogenul si corespunde celei de a doua etape de evoluie. Forajele au stabilit existenta in zona Timioarei a tortonianului sarmatianului si pliocenului in facies panonic. Tortonianul este constituit din argile marne gresii dure, nisipuri, pietriuri. Formaiunile de vrsta sarmatoiana sunt alctuite din marne, conglomerate, argile, nisipuri. Depozitele pliocene au o larga extindere in zona Timioarei. Depresiunea Panonica; in alctuirea pliocenului, intra in succesiunea de nisipuri argiloase marne si argile, crora li se subordoneaz pietriurile si gresiile. Grosimea panonianului variaz intre 800 si 1600 m. Cuatenarul acoper in ntregime formaiunile neogene. Straturile cuaternare sunt reprezentate prin plaistocenul mediu si superior si halogenul inferior si superior. Pleistocenul mediu este constituit dintr-un complex nisipo-argilos, a crui grosime depaseste 60 m3; pleistocenului mediu ii aparin si depozitele terasei vechi. Pleistocenul superior este reprezentat prin depozitele terasei nalte, ale celei superioare, ale terasei inferioare si prin depozitele loessoide. Depozitele terasei nalte au in alctuire pietriuri, bolovniuri si nisipuri in a cror alctuire petrografica intra cuarite, gnaise, micasisturi,granodiorite, calcare, gresii; grosimea lor variaz intre 4-6m. Depozitele terasei superioare, cu grosimi de 5-7 m, cuprind pietriuri si nisipuri. Argila roie, care aparine pleistocenului superior, are o larga rspndire; in masa de argila roie sunt diseminate si elemente mai grosiere. Depozitele loessoide sunt reprezentante prin prafuri nisipoase, nisipuri prfoase, prafuri argiloase glbui-cenuii cu concreiuni calcaroase. Holocenului inferior ii aparin depozitele terasei joase, constituite din pietriuri, bolovniuri si nisipuri cu grosimi de 5-8 cm., iar holocenului superior ii aparin aluviunile recente ale luncilor. Din punct de vedere teoretic, Timioara se afla pe o linie de falie orientata est-vest. Aceasta falie este marcata in partea de nord, in prezenta vulcanului stins de la SanovitaLudabara, in partea centrala de apele subterane mineralizate din arealul Buzias- Ivanda. Excesul de apa se resimte si astzi, dei s-au efectuat ample lucrri de canalizare si drenare. Pnza freatica fiind situata la mica adncime, dup ploi si dup topirea zpezilor apa stagneaz la suprafaa terenului. Micrile seismice. Banatul este o regiune cu numeroase focare seismice proprii, grupate in doua regiuni: sud-estul Banatului si mprejurimile oraului Timioara. In nord-vestul Timioarei se gsete linia seismica Periam- Varias-Vinga, iar in sud-est linia seismica Rudna -Parta-Sag. Un focar seismic secundar se afla sub vatra oraului Timioara. Cutremurele banatice sunt in majoritatea cazurilor, locale. Ele se caracterizeaz prin mica adncime (5-15km.), zona redusa de influenta in jurul epicentrului, miscari verticale si orizontale de tip impuls cu durata scurta si perioade lungi de revenire in aceeai zona. Relieful Predomina relieful de cmpie, care acoper trei sferturi din suprafaa totala a judeului, reprezentat fiind de cmpia de vest. In partea de est se desfasoara Dealurile si podiul

Lipovei, iar in vest se afla ultimele prelungiri ale Munilor Poiana Rusca (Vf. Padesu 1374m). Luncile rurilor sunt largi, cu albii meandrate parasite, in trecut cu multe mlatini. Dei cmpia este neteda, se observa totui unele diferene in aspectul reliefului din vatra oraului si din mprejurimi. Relieful lina slab de la est ctre vest. Microrelieful vetrei oraului este dat de numeroasele denivelri pozitive si negative, unele naturale si altele de origine antropica. Denivelrile naturale negative sunt reprezentate de braele parasite ale Begheiului, iar cele pozitive de grindurile aluvionare create de acest ru. Frecvente sunt depresiunile antropice rezultate in urma extragerii argilei pentru fabricarea crmizilor. ntlnim astfel de depresiuni la periferia oraului. Unele micro forme depresionare sunt insa, forme de tasare naturala, adncite ulterior prin intervenia omului. Clima Predomina un climat temperat de tranziie, cu o medie anuala a temperaturilor ce depaseste 11 grade Celsius in cmpie si 10 grade Celsius in Dealurile Lipovei. Precipitaiile medii anuale cresc de la vest spre est, nregistrnd valori intre 500 i 700 mm. Rezervaiile naturale din zona sunt: Movila Sisitak, Pdurea Cenad, Locul fusilier Radmanesti, Mlatinile Stachinez, Insula mare Cenad, Mlatinile Murai, Saraturile Dinias, Pajitea cu narcise Batesti, Lacul Surduc, Beba Veche, Pdurea Bistra, Arboretumul Bazos, Insula Igris. 2.2.2. CIRCULATIA ATMOSFEREI Oraul Timioara se afla la interferenta maselor de aer maritim, de origine vestica, cu cele continentale de origine estica, la care se adaug invazia unor mase de aer cald ce traverseaz Marea Mediterana si a unor mase de aer rece, polar, Influenta acestor mase de aer imprima climei din zona un grad moderat de continentalism. Circulaia vestica persista att in perioada calda cat si in cea rece a anului. Situaiile de circulaie vestica determina ierni blnde, cu precipitaii lichide; vara, acest tip de circulaie determina scderea temperaturii aerului, precipitaii relativ bogate si un grad accentuat de instabilitate a vremii. Circulaia polara determina scderi de temperatura, nebulozitate accentuata si precipitaii sub forma de averse. Iarna, ninsorile abundente sunt nsoite si intensificate de vnt. Circulaia tropicala, cnd se produce dinspre sud-vest aduce o cantitate nsemnata de vapori de apa. Iarna aerul cald din nordul Africii, transportat peste Marea Mediterana, determina ierni blnde si cantitati nsemnate de precipitaii. Vara aerul maritim tropical genereaz o vreme instabila, cu averse si descrcri electrice. Vara, cnd advecia aerului tropical se face dinspre sud-est, vremea este clduroasa si foarte secetoasa. 2.2.3. TEMPERATURA AERULUI Temperatura medie multianuala a aerului la Timioara este de 10,6 C. De-a lungul anilor, temperatura medie anuala a aerului a prezentat variaii neperiodice in funcie de frecventa si intensitatea maselor de aer. Temperaturile medii lunare prezint un mare ascendent in primele apte luni ale anului (tabel), nregistrnd maxima in luna iulie (2I,l C), cnd si radiaia solara este cea mai puternica; din luna August minima fiind atinsa , in luna ianuarie (-1,6C). Pentru

perioadele analizate, cea mai ridicata valoare medie lunara nregistrata a fost de 25,1C, in iulie 1936 iar cea mai coborta de -9,1 C in ianuarie 1942. Amplitudinea medie termica multianuala este de 22,7 C, valoare ce arata un grad moderat de continentalism. Temperaturi medii lunare si multianuale (1880-1886; 1898-1918; 1922-2000) 1 2 3 4 5 -1.6 U 5,8 11.2 6 16,3 i7 I 8 9 10 1 1 12 | 19.4 21,1 ! 20.4 16.5 11,0 5,6 0,3

Cele mai ridicate amplitudini medii anuale s-au nregistrat in anii 1942 ; 1963; si 1964. Amplitudinea medie anuala cea mai sczuta s-a nregistrat in anul 1948 (15,9) . Temperaturi extreme Cunoaterea temperaturilor extreme este necesara pentru adoptarea unor masuri de protecie in diferite sectoare de activitate. Temperatura maxima absoluta s-a nregistrat la 16 august 1962 si a fost de 40,0 C. Minima absoluta a fost de -35,3CC si s-a produs la 12 ianuarie 1963. Amplitudinea termica absoluta este de 75,3 grade Celsius. Frecventa zilelor cu diferite temperaturi caracteristice constituie, de asemeni un element de analiza a structurii regimului termic care reprezint interes pentru numeroase domenii practice. Numrul mediu al zilelor de nghe este de 91. In mod obinuit, primul nghe se produce la starsitul lunii Octombrie iar ultimul la jumtatea lunii Aprilie. Luna cu cel mai mare numr mediu de zile cu nghe este ianuarie (25 zile ). Numrul zilelor de iarna este relativ restrns datorita influentei aerului maritim cald si umed. Cele mai multe zile de iarna se nregistreaz in luna ianuarie (In medie 10,5 zile.). Numrul mediu al zilelor de vara este de aproximativ 100, fiind caracteristice pentru intervalul Aprilie - Octombrie. Numrul mediu al zilelor tropicale in Timioara este de 40; aceste zile sunt caracteristice lunilor iulie si August, cnd durata de strlucire a soarelui este maxima. Umezeala relativa. Timioara are o valoare medie multianuala de 78%. Iarna, din cauza adveciei aerului cald si umed de origine oceanica, valorile umezelii relative sunt ridicate, depind 85% .In intervalul Aprilie-august umezeala relativa se menine la valori sczute (70-72%). Umezeala relativa medie lunara si anuala (%) (1896-1915; 1926-2000) 1 2 3 4 87 85 77 5 6 7 8 71 72 72 9 10 11 12 Medie 70 72 75 79 85 89 78

Nebulozitatea in Timioara are valori ridicate datorita poziiei geografice a oraului cat si numeroaselor nuclee de condensare din atmosfera. Valoarea medie multianuala a nebulozitii este de 6,1, prezentnd importante variaii de la o luna la alta. Nebulozitatea minima se nregistreaz in luna august cnd se intensifica activitatea anticiclonica iar nebulozitatea maxima se produce in Decembrie, cnd este intensa activitatea ciclonica dinspre Marea Mediterana.

Durata medie multianuala de strlucire a Soarelui la Timioara este de 2128 ore. In cursul unui an, cea mai mare durata de strlucire a Soarelui se nregistreaz in lunile de vara, cnd zilele sunt mai lungi si nebulozitatea redusa. Cele mai reduse valori se nregistreaz in anotimpul rece, cnd nebulozitatea are valori ridicate. Durata de strlucire a Soarelui (ore si zecimi) (1951-2000) I I2 I3 I4 i5 6 7 S I 9 10 111 1 12 Suma 75,8 i 83.7 i 156.9 j 184,8 : 240,2 263,8 297,4 276,4 ! 216 175,3 : 83.9 I 53,6 2128 In ora durata de strlucire a Soarelui este puternic influenata de activitatea industriala, care prin praful si fumul pe care le degaja. produce o ecranare locala a cerului. Presiunea atmosferica are la Timioara o medie multianuala de I005;4mb. In cursul anului, cele mai mari valori ale presiunii atmosferice se nregistreaz in anotimpul rece, cnd temperaturile sunt sczute iar cele mai coborte valori in lunile de vara. Amplitudinea medie multianuala a presiunii atmosferice este de 6,0mb Precipitaiile atmosferice au la Timioara o valoare medie multianuala de 501,9 mm. Anii cu cele mai bogate precipitaii au fost: 1915; 1954; 1974. Perioadele in care precipitaiile au fost mai muli ani consecutivi peste media multianuala sunt: 1937-1941, 1954-1956, 1979-1982, 1996-1998. Cantitati anuale de precipitaii cu valori peste media multianuala s-au nregistrat in 61 de ani (50,8%). Cele mai reduse cantitati anuale de precipitaii au fost in anii: 1984, 2000. In cursul unui an, cele mai bogate precipitaii cad in luna iunie, iar cele mai reduse in Februarie. Precipitaii atmosferice. Cantitati medii lunare si multianuale (mm) (2003-2005) \ 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 An ul 39,3 36,0 36,7 43,7 46.6 76,1 63 49.8 40,3 38,9 48.2 49.S 591,9 Bogate in precipitaii sunt si lunile mai si iulie, datorita att frecventei ridicate a fronturilor si maselor de aer din vest, cat si conveciei termice intense. Din August precipitaiile ncep sa scad, astfel incat in luna Octornbrie produc minimal secundar. In noiembrie si decembrie cantitatea de precipitaii create din nou, datorita ciclonilor mediteraneeni care in aceste luni, au frecventa mare. ncepnd din ianuarie, cantitile de precipitaii ncep sa scad, in februarie nregistrndu-se minimul principal. Din februarie precipitaiile cresc progresiv pana in iunie cnd se nregistreaz maximal principal. Cantitatea maxima lunara de precipitaii nregistrata a fost de 195,1 mm(iunie 1965); valorile minime au fost de 0,0mm si 0,2 mm. Anotimpul cel mai bogat in precipitaii este vara, cele mai reduse cantitati de precipitaii cad iarna si toamna. Precipiiile solide cad mai ales iarna, cnd temperatura aerului coboar sub 0. Numrul mediu al zilelor cu ninsoare in Timioara este de 20,8. Primele ninsori apar in noiembrie, dar nu sunt de durata. In luna ianuarie se nregistreaz cel mai mare numr de zile cu precipitaii solide. Regimul eolian La Timioara direcia predominanta a vntului este cea nord-vestica, urmata de cea vestica. Numrul mare al cazurilor de calm este explicat de structura arealului constant. Cea mai sczuta frecventa o au vanturile dinspre sud. care bat mai ales in lunile aprilie si mai.

Viteza medie a vntului este redusa, 2,2 m/s. Cele mai mici valori se nregistreaz in lunile august si septembrie iar cele mai mari in lunile Martie si aprilie. Cu toate ca vitezele medii lunare si anuale ale vntului sunt reduse, au fost si excepii. Ceata, fenomen meteorologic mai frecvent in nopile senine, se produce mai des iarna, iar in timpul zilei, dimineaa. Ceata in ora, formeaz mpreuna cu particule de praf, cenue, gaze toxice si smogul, un fenomen accidental de scurta durata. Primverile sunt relativ mai blnde dect in restul tarii. In lunile aprilie si mai pot sa apar scurte perioade de nghe. Verile sunt lungi, clduroase si relativ umede. Adesea vara se prelungete pana la sfritul lunii septembrie, nceputul lunii octombrie. Dei este anotimpul cel mai ploios, vara se nregistreaz frecvent si perioade de seceta. Toamna, media lunara a temperaturii aerului se nscrie intre 5,6 51 15,4 C. Au fost ani in care temperatura medie a lunii octombrie a depit 15,0c, dar si mai mici. Toamnele sunt mai srace in precipitaii ca celelalte anotimpuri. Impurificarea atmosferei este generata de factorii naturali si de cei antropici. Substanele poluate cu aciune nociva sunt numeroase: compui ai sulfului, carbonatului si azotului; poluani sub forma de particule solide in suspensie si poluani radioactivi; pulberi sedimentabile; poluani organici. Poluarea atmosferei se datoreaz in principal activitii agenilor economici, la care ponderea echipamentelor industriale si a tehnologiilor nvechite este mare, transporturilor rutiere, precum 51 inexistentei unor stimulente pentru agenii economici care promoveaz activitati, sponsorizri sau investiii in domeniul proteciei mediului. 2.2.4. RESURSELE DE APA Apele subterane Acviferul freatic, format din nisipuri si pietriuri mrunte, cuprins intre 2-3m. adncime, cuprinde 3 straturi acvifere separate prin argile nisipoase. Potenialul acvifer este redus. Rurile Principalul curs de apa din Timioara este Bega. La nceputul secolului 19 ncep ndiguirile canalului. Lacurile Unele lacuri naturale, altele rezultate in urma activitii antropice. Cele naturale sunt situate fie in vechile meandre, fie in depresiunile de tasare. Sunt si lacuri formate in excavaii, rezultate din extrgrerea argilei necesara fabricilor de crmida, precum si bazinele amenajate pentru agrement. Analiza posibilitilor economice Fondurile care stau la baza crerii parcului nu au un plafon stabilit, astfel incat nu este nevoie sa ne ncadram intr-o limita, desigur se evita cheltuirea fondurilor in mod nejustificat. Capitolul III Memoriu justificativ. 3.1. Prezentarea si justificarea soluiei generale de amenajare. Spaiul care urmeaz a fi amenajat este un scuar cu suprafaa de 6 800 m avnd forma unui poligon asemntor cu litera Z. Terenul este nconjurat pe doua laturi de strzi

(Lorena si Zurich), iar pe celelalte doua de cldiri (un hotel, blocuri, case si fosta vila a familiei Kimmel. Scuarul este delimitat de gard din beton si gard metal. Destinaia prioritara a scuarului va fi cea de odihna si recreaie a populaiei. Scuarul va ndeplini funcia sanitara si cea decorativa. Funcia sanitara. Influenta vegetaiei asupra sanatatii poate fi directa si indirecta. In acest sens arborii aflai in grupuri, aliniamente vor reduce valoarea temperaturilor in zilele cu temperaturi mari, ofer protecie mpotriva vntului, participa la curatarea atmosferei si reduce zgomotul. Funcia decorativa. Amenajrile peisajere imprima unui anumit teritoriu o deosebita valoare decorativa, apreciata prin satisfacia pe care o realizeaz omul fata de vegetaie care datorita componentelor (tulpini, ramuri, lujeri, flori, fructe, semine), dau impresia unui lucru bine organizat; unui lucru compus in care partile se subordoneaz in mod armonios pentru a pune in evidenta msura inerenta a fiecrei compozitei ceea ce nseamn frumusee. innd cont de arhitectura vilei care a aparinut familiei Kimmel, de cldirile din vecintate, de fluxul de oameni care vor traversa scuarul dar si de cartierul in care este amplasat (un cartier mai mrgina), am ales ca reamenajarea scuarului sa fie realizata intr-un mod mai modest, abordnd stilul mixt. Prin urmare centrul compoziiei este tratat in stil geometric cu bazin de apa. Aleile sunt curbe si sinuase. Plantaiile sunt dispuse difereniat: in centrul compoziiei se va executa o amenajare floristica mai bogata iar vegetaia este mai scunda si se vor amplasa arbori izolai deosebii de decorativi (Aesculus carnea, Albizziajulibrissin, Paulovnia tomentosa). 3.2. Principiile de compoziie folosite la proiectare. Amenajarea se face innd seama de un anumit principal de compoziie valabil pentru toate stilurile: - stabilirea proporiei (principiul proportionalitatii) corespunztoare diferitelor pari fata de ansamblu si a detaliilor fata de elementul dominant al compoziiei. Proporia s-a realizat in plan orizontal, vertical folosind arbori de diferite mrimi, arbustisi din punct de vedere al volumelor. - centrului de compoziie i se subordoneaz toate celelalte elemente ale compoziiei. Axa principala duce la centrul de compoziie, axele secundare ntretaie axa principala sub anumite unghiuri si unele merg paralel cu aceasta. - nlturarea monotoniei cat si evitarea unei mari varietati de forme si culoare. Tonurile deschise realizate prin plantarea florilor, Thuja occidentalis, creeaz impresia unor elemente uoare apropiindu-1. - principiul functionalitatii. Acest principiu s-a realizat prin dispunerea elementelor care corespund cerinelor, funciilor intr-o compoziie organica. - principiul compatibilitii. Pentru a fi compatibile cu locul unde este amplasat scuarul dar si cu populaia care va vizita scuarul s-a optat pentru urmtoarele funcii: accese pietonale, relaxare, odihna, jocuri statice, jocurile copiilor si zona de interes decorativ. - principiul unitatii. Acest principiu presupune o multitudine contopita bazata pe o concepie dominanta care realizeaz legtura intre partile componente intr-un ntreg si in

acest mod se obine in final unitate in diversitate. Elementele scuarului sunt legate unele de altele, fiecare este subordonat la un altul si toate elementului principal, centrul compoziiei. 3.3. Circulaia si funcionalitatea ei. Accesul in scuar se face prin doua intrri, una de pe strada Lorena iar cea de-a doua de pe strada Zurich. Intrrile sunt semipiatete, avnd si rol de ieiri. Aleile sunt curbe libere (traseul in linii curbe au deschideri variabile i inflexiuni succesive, curbele si contracurbele sunt racordate prin intermediul unei zone rectilinii), sinuoase, rectilinii (au laturile paralele). Racordurile aleilor se realizeaz in funcie de unghiul acestora, astfel in cazul aleilor aproape perpendiculare (exemplu intrarea din strada Lorena), avem racord cu arcuri de cere cu aceeai raza corespunznd unghiului de 90 grade si alei curbe cu unghiuri ascuite si obtuze. Interseciile sunt simple cu racordul laturilor aleilor . Sunt alei care se bifurca unde racordurile s-au efectuat astfel meat axele aleilor sa aib acelai punct de origine; alei care se intersecteaz sub forma de cruce axele fiind continue si pite cu forme adecvate tramei aleilor . Dispoziia planului nu se subordoneaz unei reguli stricte. Schema aleilor mparte terenul in suprafee inegale. Aleile au diferite latimi astfel: aleea principala care unete cele doua intrri are o latime de 2,5m; urmtoarea care strbate centrul compoziiei este de 2m, aleile secundare care nconjoar scuarul au o latime de 1,5m iar potecile care fac legtura intre aleile principale si secundare de 1m. Materialul utilizat pentru realizarea (pavarea) aleilor este piatra. Organigrama scuarului. Organigrama scuarului s-a realizat pentru a pune in evidenta relaiile funcionale si vizuale intre diferite elemente si ierarhizarea importantei acestora. Cerinte, functii Elementul corespondent - accese pietonale intrri - relaxare, odihna zone de staionare pe bnci - jocuri statice chioc, mese ah - jocurile copiilor tenis de masa, leagne - zona de interes decorativ centru compoziional Ierarhizarea importantei elementelor I - centru compoziional II - intrri II - zone de staionare pe bnci IV- loc de joaca pentru copiii V- chioc 3.4. Vegetaia propusa Plantele lemnoase alese reprezint materialul principal de construire a peisajului vegetal. Talia. Pentru amenajarea scuarului se vor folosi plante lemnoase de diferite talii: arbori de talia I (Acer platanoides, Fraxinus excelsior); arbori de talia II (Aesculus hippocastanum); arbori de talia III (Albizzia julibrissin); arbuti nali (Forsythia intermedia); arbuti mijlocii (Chaenomeles japonica); arbuti mici si acoperitori de sol (Juniperus horizontalis).

Ritmul de cretere. La alegerea speciilor s-a inut cont si de ritmul de cretere a arborilor si arbutilor, ca urmare s-au ales specii repede cresctoare ca de exemplu Albizzia julibrissin si specii cu o cretere mai nceata. Asocierea si dispunerea plantelor lemnoase. Exemplare solitare aparin speciilor arborescente si arbustive mai intresante din caracterele lor biologice care fac impresie puternica (Aesculus carnea, Albizzia julibrissin, Paulownia tomentosa, Chaenomeles japonica). Arborii sunt amplasai pe peluze. Pe latura scuarului de pe strada Lorena avem un aliniament de arbori simplu - un singur rnd, realizat din Tilia tomentosa. De-a lungul aleii principale avem un mic aliniament dublu si simplu din Acer platanoides. Grupurile reunesc de la 2 - 7 exemplare cu repartiia spaiala neregulata. S-au proiectat grupuri omogene - o singura specie (Catalpa bignonoides, Albizzia julibrissin si majoritatea arbutilor) si grupuri heterogene (grupuri rezultate din asocierea speciilor de Juniperus horizontalis, Juniperus communis si Thuja occidentalis). In apropierea casei care a aparinut familiei Kimmel se afla un grup de arbori si arbuti care creeaz o forma piramidala dnd impresie de stabilitate si exprima tendina spre maltare. Grupurile realizate din arbori cu corona sferica, tabulara va inspira solemnitate si va crea o senzaie de calm, de protejare. Grupurile sunt bine proporionate dup principiul asimetriei, si datorita percepiei de echilibru trezete senzaia de satisfacie. Grupurile compuse din speciile de mrimea intai cum este cazul speciilor existente de Fraxinus excelsior, creeaz impresia de maretie si intensifica dispoziia, favorizeaz optimism. Gardurile vii sunt in numr de doua, plasate in fata aliniamentului de Tilia tomentosa. Sunt dense realizate din arbuti foioi pe doua rnduri 3,5buc/m, o singura specie - Spirea vanhouttei. Decoratiuni florale, se gasesc sub forma de rabate pe suprafete mai restranse in centrul copmpozitiei. Plantele utilizate sunt perene si anuale. Pe langa pergole se vor planta trandafiri agatatori. Gazonul va fi realizat din plante rustice rezistente la calcat si care nu sunt pretentioase la expozitie. Plantele care vor alcatui peluza sunt: - Festuca - planta perena care are o durata relativ mare de viata, rezistenta medie la calcat si da un covor vegetal fin. - Poa - planta perena care da un covor vegetal rezistent la calcare dar cu un aspect mai grosier. - Lolium - cu specia perenne instalare si crestere rapida, rezistenta relativ buna la calcare, da un covor destul de fin Caracteristicile speciilor utilizate in amenajare. Specii lemnoase. I. Arbori rasinosi. 1. Abies alba. Crestere inceata, maltime -50 m, culoare ace verde Tnchis cu dungi albe de stomate pe dos. Cerinte: sol fertil, umed, semi-umbra, rezistent la ger, rezistent la nocivitati. 2. Thuja occidentals - tuia. Crestere inceata, inaltime 20 m, culoare verde. Cerinte: orice sol, semi-umbra, umbra, rezistent la ger, rezistent la nocivitati.

II. Arbori foiosi. 1. Acer platanoides - paltin de camp, artar. Crestere inceta; inaltime 25 m; culoarea frunzelor vara-verde, toamna-galben roscat. Cerinte: sol fertil, uscat; semi-umbra, lumina; rezistenta la ger. 2. Aesculus hippocastanum - catan porcesc. Crestere rapida; inaltime 20 m; culoarea funzelor vara-verde mchis, toamna galben brun; culoarea florilor alb galbui cu pete roz; timpul de mflorire IV - V Cerinte: sol fertil, uscat, umed; semi-umbra; rezistent la ger; nerezistent la nocivitati. 3. Aesculus carnea - castan rosu. Crestere rapida; inaltime 15 m; culoarea frunzelor vara-verde, toamna galben brun; culoarea florilor roz inchis; inflorire V - VI. Cerinte: sol fertil, uscat, umed; semi-umbra; rezistent la ger. 4. Albizziajulibrissis5. Catalpa bignonioides - catalpa. Crestre rapida; inaltime 15 m; culoarea frunzelor verde deschis; culoarea florilor alb patat cu galben si brun: inflorire VI - VII. Cerinte: sol fertil, uscat, umed; lumina; rezistent la ger; rezistent la nocivitati. 6. Fraxinus excelsior frasin comun. Crestere rapida; inaltime 30 m; culoarea funzelor verde inchis-vara, glalben violet-toamna. Creinte: sol fertil, umed, uscat; lumina; rezistent la ger; nerezistent la nocivitati. 7. Paulownia tomentosa - paulovnie. Crestere rapida; inaltime 15m; culoarea frunzelor verde inchis; culoarea florilor violet; inflorire V - VI. Cerinte: orice sol, umede; lumina; nerezistent la ger. 8. Robinia pseudoacacia - salcam. Crestere rapida; inaltime 25 m; culoarea frunzelor vara-verde, toamna verde galbui; culoarea florilor alb; inflorire VI. Creinte: orice sol, uscat; lumina; rezistent la ger; rezistent la nocivitati. 9. Tilia tomentosa - tei alb. Crestere: inceata; inaltime 30m; culoarea frunzelor vara-verde argintiu, toamna galben; culoarea florilor galbui; inflorire VI. Cerinte: sol fertil, uscat; semi-umbra, umbra; rezistent la ger; rezistent la nocivitati. III. Arbusti rasinosi. 1. Juniperus communis - ienupar. Crestere inceata; inaltime 6 m; culoarea frunzelor verde cu dunga alba. Cerinte: orice sol: semiumbra, umbra; rezistent la ger; rezistent la nocivitati. 2. Juniperus horizontalis. IV. Arbusti foiosi. 1. Berberis vulgaris - dracila. Crestere inceata; inaltime 2 m; culoarea frunzelor vara-verde, toamna-purpurie; culoarea florilor galbena; inflorire V- VII. Creinte; orice sol; lumina, semi-umbra; rezistent la ger; nerezistent la nocivitati. 2. Chaenomeles japonica - gutui japonez. Crestere inceata; inaltime 2 m; culoarea frunzelor vara-verde inchis, toamna-galben; culoarea florilor rosu, roz; inflorire IV. Creinte: sol fertil, umed; lumina;

rezistent la ger. Fructe decorative parfumate. 3. Forsythia intermedia clopotei galbeni. Crestere rapida; inaltime 2,5 m; culoarea frunzelor var-verde, toamna-galben violet; culoarea florilor galben inchis; inflorire IV. Cerinte: orice sol; lumina, umbra; rezistent la ger; rezistent la nocivitati. 4. Loiseleuria procumbens. Specie taratoare; culoarea frunzelor verzi lucitoare; culoarea florilor roz. Creinte: soluri nisipoase. 5. Mahonia aquifolium - mahonie. Crestere inceata; inaltime 1 m; culoarea frunzelor verde lucitor-vara, roscat-toamna; culoarea florilor galben; inflorire IV - V. Cerinte: sol fertil, uscat; lumina si umbra; rezistenta la ger; rezistent la nocivitati. 6. Sambucus nigra - soc comun. Inaltime 10 m; culoarea frunzelor verde; culorea florilor alb; inflorire VI - VII. Cerinte: sol fertil, umed; lumina, umbra; rezistent la ger; rezistent la nocivitati. 7. culoarea frunzelor verde-vara, rocat-toamna; culoarea florilor alb; nflorire V Spiraea vanhouttei - zapejoara. Cretere rapida; inaltime 1,2 m; - VI. Cerine: orice sol; lumina si semi-umbra; rezistent la ger; rezistent la nocivitati. 8. Syringa vulgaris - liliac. Cretere nceata; inaltime 7 m; culoarea frunzelor verde; culoarea florilor violet, alb; nflorire IV- V. Cerine: sol fertil, umed; lumina; rezistent la ger; rezistent la nocivitati. A 9. Viburnum opulus - calin. Inaltime 4 m; culoarea frunzelor varaverde, toamna-purpurii; culoare florilor alb; nflorire V-VI. Cerine: sol umed. Plante floricole. 1. Ageratum mexicanum - pufulati. Planta anuala; inaltimea intre 15-60 cm; frunzele cu marginea crenata; culoarea florilor alba sau roz; nflorire din mai pana in toamna. 2. Begonia semperflorens ~ begonie, gheata. Planta anuala; inaltime intre 15-30 cm; frunze verzi sau rosjatice; flori albe, roz sau roii; nflorire din mai pana in octombrie. 3. Celosia cristata - creasta cocosului. Planta anuala; inaltime 40 - 50 cm; inflorescena tip spic, realiznd uneori o veritabila imitaie a unei creste de cocos.. A 4. Dahlia variabilis - dalie, gherghina. Inaltimea 1-2 m; culoare florilor galbene in centru in rest un colorit variat. 5. Euphorbia polychroma. 6. Iris germanica - stanjenel. Inaltime 50-100 cm; culoarea florilor violet. 7. Trandafiri agatatori.

Bibliografie:

1. Alexandru Moisuc, Claudia Plesa, Camelia Giuchici. Gazonul - tiina si arta. Editura AGROPRINT Timioara 2001 2. Ana F. Iliescu, Gabriela Costea A ndrumtor pentru proiectarea in peisagistica. Bucureti 1998 3. Dagmar Visoiu. Nota curs de Arhitectura peisagera. 4. Gabriel Szechelzy. Nota curs de Planificare peisagera. 5. Maria Bala, Floricultura speciala. Editura TIMPOLIS, Timioara 2001 6. Monografia Timisorii. Proiect. Propunere pentru reamenajarea strandului Termal BORDEROU 1.1 TEMA DE PROIECTARE 1.2 MEMORIU JUSTIFICATIV 1.3 VEGETATIA EXISTENTA 2.1 CONDITII NATURALE ALE ZONEI AMENAJATE 2.2 DATE GEOGRAFICE: Structura geologica,Relieful ,Clima 2.3 CIRCULATIA ATMOSFEREI 2.4 TEMPERATURA AERULUI 2.5 RESURSELE DE APA 3.1 DEVIZ 3.2 LISTA CU MATERIAL SADITOR

1.1 TEMA DE PROIECTARE

Se propune prin tema de proiectare reamenajarea strandului Termal din Timisoara. Datorita apelor termale si datorita pozitiei sale in oras strandul are o deosebita importanta ca loc de agrement. Proiectul va pastra nemodificata pozitia actuala a bazinelor de inot si a cladirilor existente.Vor fi reamenajate platformele de beton, dusurile si spatiile verzi din cuprinsul strandului. Se vor amenaja de asemenea spatiile verzi din imediata vecinatata a bazei de agrement pana la limita strazilor limitrofe.

Pentru amenajarea spatiilor verzi se va tine cont de functiunea diferitelor suprafete. Se vor cauta speciile potrivite pentru fiecare din aceste zone din punct de vedere estetic. Se va tine cont de corecta distributie a spatiilor umbrite si a celor neumbrite destinate pentru plaja. Se vor evita speciile care pot avea un efect neplacut prin mirosul lor datorat florilor sau prin fructele care murdaresc zonele invecinate. Pentru amplasarea mobilierului se vor cauta variantele cele mai bune.

1.2 MEMORIU JUSTIFICATIV Spatiul care urmeaza a fi amenajat este STRANDUL TERMAL care are o suprafata de 9300 mp, avand forma unui dreptunghi. Terenul se afla amplasat pe partea stanga al Canalului Bega, in partea de N-V este Podul Michelangelo, la V Bv.Michelangelo,P-ta Leonardo se afla in partea S-V, iar la S-E Bv.Corneliu Coposu. Destinatia prioritara a scuarului va fi cea de odihna, recreatie si relaxare a populatiei. Scuarul va ndeplini functia sanitara si cea decorativa. Functia sanitara. Influenta vegetatiei asupra sanatatii poate fi directa si indirecta. In acest sens arborii aflati in grupuri, aliniamente vor reduce valoarea temperaturilor in zilele cu temperaturi mari, ofera protectie mpotriva vntului, participa la curatarea atmosferei si reduce zgomotul. Functia decorativa. Amenajarile peisajere imprima unui anumit teritoriu o deosebita valoare decorativa, apreciata prin satisfactia pe care o realizeaza omul fata de vegetatie care datorita componentelor (tulpini, ramuri, lujeri, flori, fructe, seminte), dau impresia unui lucru bine organizat; unui lucru compus in care partile se subordoneaza in mod armonios pentru a pune in evidenta masura inerenta a fiecarei compozitei ceea ce nseamna frumusete. Principiile de compozitie folosite la proiectare. Amenajarea se face tinnd seama de un anumit principiu de compozitie valabil pentru toate stilurile: - stabilirea proportiei (principiul proportionalitatii) corespunzatoare diferitelor parti fata de ansamblu si a detaliilor fata de elementul dominant al compozitiei. Proportia s-a realizat in plan orizontal, vertical folosind arbori de diferite marimi, arbustisi din punct de vedere al volumelor. - Axa principala porneste de la accesul in incinta strandului si duce cu ajutorul aleilor secundare la elementele de baza a compozitiei. S-a cautat nlaturarea monotoniei - principiul unitatii. Acest principiu presupune o multitudine contopita bazata pe o conceptie dominanta care realizeaz legatura intre partile componente intr-un ntreg si in acest mod se obtine in final unitate in diversitate. Elementele strandului sunt legate unele de altele, fiecare este subordonat la un altul.

Circulatia si functionalitatea ei Accesul strandului se face pe doua parti ambele de pe Bv Corneliu Coposu ,una dintre are acces prin cladirea strandului. Aleile sunt curbe libere (traseul in linii curbe au deschideri variabile i inflexiuni succesive, curbele si contracurbele sunt racordate prin intermediul unei zone rectilinii), sinuoase. Aleea principala porneste de la accesul in incinta strandului si duce cu ajutorul aleilor secundare la elementele de baza a compozitiei.Materialul utilizat pentru realizarea aleilor sunt dalele. La intrarea in strand este amplasat pe aleea principala o statuie care prin pozitia ei imbie populatia la destindere, distractie, miscare si relaxare. Zona pentru copii este amplasata in apropierea bazinului mic. Pentru aceasta zona am folosit culori vii, labirint, casuta in forma de ciuperca, obiect de catarat. Tinand cont de faptul ca acest strand este in apropierea Complexului Studentesc si de faptul ca perioada de expunere la soare este incepand cu 1 mai si pana la 15 septembrie am optat pentru trei terase si un jacuzzi cu o capacitate mare, pentru ca acest strand sa aiba o activitate buna si in restul lunilor.Pe aceste terase se pot instala si arbusti, flori in ghivece, jardiniere, astfel incat vegetatia sa fie prezenta. Jacuzzi este o inovatie superioara, care combina caldura, apa si aerul intr-un masaj inviorator, ce ajuta la relaxare, deconectare, si nu in ultimul rand, la intinerire. Pentru folosirea efectiva a spa-ului, temperatura apei trebuie sa fie cuprinsa inte 3437 grade C, temperatura ce poate fi obtinuta multumita unei surse de incalzire : schimbator de caldura electric sau agent termic. Un circuit inchis de apa si aer a carui putere este asigurata de pompe va asigura masajul relaxant al intregului corp. Acest puternic jet apa - aer se obtine prin mijloace fizice si mecanice : este necesar un compresor pentru producerea si sporirea presiunii jetului de apa. In cadrul acestui proces este inclusa si pompa, necesara pentru trimiterea si recircularea apei in cuva de jaccuzi prin duzele de insuflare obtinandu - se un jet de apa la presiune relaxant si reconfortant. Cuva propriu - zisa poate fi construita din beton sau poate fi prefabricata din acril. Terasa rotunda de langa jacuzzi este inconjurata de un gard viu unde am folosit ca specie Buxus sempervirens facand sa se simta puritatea aerului si amplitudinea mai mare sau mai mica a valorilor de temperatura ,umbra generata de acest gard viu este benefic asupra organismului . Aceasta terasa va fi acoperita in caz de vreme nefavorabila cu copertina. Terasa din mijlocul strandului este prevazuta cu acoperis sustinut de cinci coloane.Aceste coloane ,la baza sunt inconjurate de ghivecein care sunt plante cataratoare

ce imbratiseaza coloanele dand un aer de armonie si bucurie.Iar terasa de langa restaurant (aprovizionarea cu produse se face din restaurant) am prevazut-o cu doua mese de biliard. Am propus instalarea gazonului, rezistent la calcat si zone cu nisip pentru o mai larga satisfacere a preferintelor vizitatorilor. Acest spatiu este ingradit de un gard viu din Buxus sempervirens,evitand astfel privirea persoanelor care trec pe langa acest strand.

1.3

VEGETATIA EXISTENTA

Nr. Denumire material dendrologic 1 Populus tremula 2 Salix matsudana var. Tortuosa 3 Salix matsudana var. Tortuosa 4 Salix matsudana var. Tortuosa 5 Salix babylonica 6 Populus tremula 7 Salix babylonica 8 Ailanthus atissima 9 Morus alba 10 Populus tremula 11 Morus alba 12 Acer negundo 13 Salix matsudana var. Tortuosa 14 Populus tremula 15 Aesculus hippocastanum 16 Salix babylonica 17 Populus tremula 18 Aesculus hippocastanum 19 Populus tremula 20 Acer negundo 21 Salix babylonica 22 Acer negundo 23 Populus nigra 24 Salix babylonica 25 Ligustrum vulgare 26 Ligustrum vulgare 27 Betula pendula 28 Fraxinus excelsior 29 Fraxinus excelsior 30 Pinus nigra

31 32 33 34 35 36 37 38 39 40 41 42 43 44 45 46 47 48 49 50 51 52 53 54 55 56 57 58 59 60 61 62 63 64 65 66 67 68 69 70 71 72 73 74 75 76

Liriodendron tulipifera Pinus nigra Ulmus montana Juniperus virginiana Ginkgo biloba Ulmus montana Ulmus montana Ulmus Montana Acer platanoides Fraxinus excelsior Acer negundo Prunus cerasifera Forsythia suspense Juglans regia Taxus baccata Berberis vulgaris Pyracantha coccinea Populus tremula Aesculus hippocastanum Viburnum opulus Ulmus laevis Fraxinus excelsior Aesculus hippocastanum Aesculus hippocastanum Chaenomeles japonica Prunus mahaleb Acer platanoides Crataegus monogyna Fraxinus excelsior Pyracantha coccinea Fraxinus excelsior Sambucus nigra Sambucus nigra Prunus persica Prunus persica Aesculus hippocastanum Taxus baccata Prunus mahaleb Prunus mahaleb Prunus mahaleb Prunus mahaleb Sambucus nigra Chaenomeles japonica Paulownia tomentosa Aesculus hippocastanum Aesculus hippocastanum

77 78 79 80 81 82 83 84 85 86 87 88 89 90 91 92 93 94 95 96 97 98 99 100 101 102 103 104 105 106 107 108 109 110 111 112 113 114 115 116 117 118 119 120 121 122

Aesculus hippocastanum Pinus nigra Populus nigra Populus nigra Quercus robur Populus nigra Tilia platyphillos Prunus cerasifera Pinus nigra Prunus cerasifera var. Pisardi Prunus cerasifera var. Pisardi Tilia tomentosa Prunus mahaleb Aesculus hippocastanum Magnolia kobus Tilia tomentosa Salix matsudana var. Tortuosa Ulmus laevis Salix matsudana var. Tortuosa Fraxinus excelsior Acer negundo Fraxinus excelsior Ulmus montana var. Pendula Buxus sempervirens Ulmus minor Ulmus montana var. Pendula Ligustrum vulgare Ulmus minor Acer campestre Picea abies Ulmus montana var. Pendula Ulmus montana var. Pendula Thuja occidentalis Buxus sempervirens Ligustrum vulgare Ligustrum vulgare Buxus sempervirens Ulmus montana Taxodium distichum Juglans regia Ulmus montana var. Pendula Ligustrum vulgare Ligustrum vulgare Ulmus montana var. Pendula Ailanthus altissima Ailanthus altissima

123 124 125 126 127 128 129 130 131 132 133 134 135 136 137 138 139 140 141 142 143 144 145 146 147 148 149 150 151 152 153 154 155 156 157 158 159 160 161 162 163 164 165 166 167 168

Ulmus montana var. Pendula Prunus cerasifera var. Pisardi Prunus cerasifera var. Pisardi Prunus cerasifera var. Pisardi Prunus cerasifera var. Pisardi Prunus cerasifera var. Pisardi Prunus cerasifera var. Pisardi Prunus cerasifera var. Pisardi Prunus cerasifera var. Pisardi Prunus cerasifera var. Pisardi Prunus cerasifera var. Pisardi Prunus cerasifera var. Pisardi Prunus cerasifera var. Pisardi Prunus cerasifera var. Pisardi Prunus cerasifera var. Pisardi Prunus cerasifera var. Pisardi Prunus cerasifera var. Pisardi Prunus cerasifera var. Pisardi Prunus cerasifera var. Pisardi Prunus cerasifera var. Pisardi Prunus cerasifera var. Pisardi Prunus cerasifera var. Pisardi Prunus cerasifera var. Pisardi Prunus cerasifera var. Pisardi Prunus cerasifera var. Pisardi Prunus cerasifera var. Pisardi Prunus cerasifera var. Pisardi Prunus cerasifera var. Pisardi Prunus cerasifera var. Pisardi Prunus cerasifera var. Pisardi Prunus cerasifera var. Pisardi Ailanthus altissima Thuja occidentalis Fraxinus excelsior Juglans regia Thuja occidentalis Acer negundo Prunus cerasifera Catalpa bignonioides Populus alba Juglans regia Acer pseudoplatanus Prunus cerasifera Fraxinus excelsior Morus alba Thuja occidentalis

169 170 171 172 173 174 175

Thuja Thuja Thuja Thuja Thuja Thuja Thuja

occidentalis occidentalis occidentalis occidentalis occidentalis occidentalis occidentalis

2.1 CONDITII NATURALE ALE ZONEI AMENAJATE

2.2.GEOGRAFICE Structura geologica Data fiind vrsta neozoica a Depresiunii Panonice, in structura de ansamblu a ariei care corespunde sectorului sudic al acesteia, ca de altfel a ntregii depresiuni, se deosebesc doua etaje structurale: unul de fundament, alctuit din depozite sedimentare pre teriare, isturi cristaline si altul alctuit din depozite teriare, care reprezint umplutura depresiunii. Fundamental Depresiunii Panonice este alcatuit din sisturi cristaline si masive eruptive, ale caror metemorfism, tectonica si punere in loc s-au realizat in timpul cautarilor prealpine. Subasmentul cristalin al acestei depresiuni este compartimentat in blocuri denivelate, dupa isteme de falii cere se ntretaie aproape perpendicular. Pe aceste falii si-au facut aparitia intruziunile eruptive. In zona Timisoarei sisturile cristaline au fost interceptate la adncimi de peste 1742 m. Formatiunile depresiunii: Depresiunea Panonica s-a individualizat in doua etape: prima, in paleogen, ca o consecinta a diatrofismului laramic, cnd s-a realizat separarea ariei depresionare de zonele emerse ce se profilau ca structogene si a doua, ncepnd din tortonian, cnd ntregul teritoriu devine zona submersa si evolueaza ca arie de acumulare. Depozitele paleogene se suprapun fundamentului neregenerat. Este insa ndoielnica prezenta paleogenului in forajele din sectorul sudic al Depresiunii Panonice. Umplutura propriu-zisa a depresiunii o formeaza neogenul si corespunde celei de a doua etape de evolutie. Forajele au stabilit existenta in zona Timisoarei a tortonianului sarmatianului si pliocenului in facies panonic. Tortonianul este constituit din argile marne gresii dure, nisipuri, pietrisuri. Formatiunile de vrsta sarmatoiana sunt alcatuite din marne, conglomerate, argile, nisipuri. Depozitele pliocene au o larga extindere in zona Timisoarei.

Depresiunea Panonica; in alcatuirea pliocenului, intra in succesiunea de nisipuri argiloase marne si argile, carora li se subordoneaza pietrisurile si gresiile. Grosimea panonianului variaza intre 800 si 1600 m. Cuatenarul acopera in ntregime formatiunile neogene. Straturile cuaternare sunt reprezentate prin plaistocenul mediu si superior si halogenul inferior si superior. Pleistocenul mediu este constituit dintr-un complex nisipo-argilos, a carui grosime depaseste 60 m3; pleistocenului mediu ii apartin si depozitele terasei vechi. Pleistocenul superior este reprezentat prin depozitele terasei nalte, ale celei superioare, ale terasei inferioare si prin depozitele loessoide. Depozitele terasei nalte au in alcatuire pietrisuri, bolovanisuri si nisipuri in a caror alcatuire petrografica intra cuartite, gnaise, micasisturi, granodiorite, calcare, gresii; grosimea lor variaza intre 4-6m. Depozitele terasei superioare, cu grosimi de 5-7 m, cuprind pietrisuri si nisipuri. Argila rosie, care apartine pleistocenului superior, are o larga raspndire; in masa de argila rosie sunt diseminate si elemente mai grosiere. Depozitele loessoide sunt reprezentante prin prafuri nisipoase, nisipuri prafoase, prafuri argiloase galbui-cenusii cu concretiuni calcaroase. Holocenului inferior ii apartin depozitele terasei joase, constituite din pietrisuri, bolovanisuri si nisipuri cu grosimi de 5-8 cm., iar holocenului superior ii apartin aluviunile recente ale luncilor. Din punct de vedere teoretic, Timisoara se afla pe o linie de falie orientata est-vest. Aceasta falie este marcata in partea de nord, in prezenta vulcanului stins de la SanovitaLudabara, in partea centrala de apele subterane mineralizate din arealul Buzias- Ivanda. Excesul de apa se resimte si astazi, desi s-au efectuat ample lucrari de canalizare si drenare. Pnza freatica fiind situata la mica adncime, dupa ploi si dupa topirea zapezilor apa stagneaza la suprafata terenului. Miscarile seismice. Banatul este o regiune cu numeroase focare seismice proprii, grupate in doua regiuni: sud-estul Banatului si mprejurimile orasului Timisoara. In nord-vestul Timisoarei se gaseste linia seismica Periam- Varias-Vinga, iar in sud-est linia seismica Rudna -Parta-Sag. Un focar seismic secundar se afla sub vatra orasului Timisoara. Cutremurele banatice sunt in majoritatea cazurilor, locale. Ele se caracterizeaza prin mica adncime (5-15km.), zona redusa de influenta in jurul epicentrului, miscari verticale si orizontale de tip impuls cu durata scurta si perioade lungi de revenire in aceeasi zona. Relieful Predomina relieful de cmpie, care acopera trei sferturi din suprafata totala a judetului, reprezentat fiind de cmpia de vest. In partea de est se desfasoara Dealurile si podisul Lipovei, iar in vest se afla ultimele prelungiri ale Muntilor Poiana Rusca (Vf. Padesu 1374m). Luncile rurilor sunt largi, cu albii meandrate parasite, in trecut cu multe mlastini. Desi cmpia este neteda, se observa totusi unele diferente in aspectul reliefului din vatra orasului si din mprejurimi. Relieful lina slab de la est catre vest. Microrelieful vetrei orasului este dat de numeroasele denivelari pozitive si negative, unele naturale si altele de origine antropica. Denivelarile naturale negative sunt reprezentate de bratele parasite ale Begheiului, iar cele pozitive de grindurile aluvionare create de acest ru.

Frecvente sunt depresiunile antropice rezultate in urma extragerii argilei pentru fabricarea caramizilor. ntlnim astfel de depresiuni la periferia orasului. Unele micro forme depresionare sunt insa, forme de tasare naturala, adncite ulterior prin interventia omului. Clima Predomina un climat temperat de tranzitie, cu o medie anuala a temperaturilor ce depaseste 11 grade Celsius in cmpie si 10 grade Celsius in Dealurile Lipovei. Precipitatiile medii anuale cresc de la vest spre est, nregistrnd valori intre 500 si 700 mm. Rezervatiile naturale din zona sunt: Movila Sisitak, Padurea Cenad, Locul fusilier Radmanesti, Mlastinile Stachinez, Insula mare Cenad, Mlastinile Murai, Saraturile Dinias, Pajitea cu narcise Batesti, Lacul Surduc, Beba Veche, Padurea Bistra, Arboretumul Bazos, Insula Igris. 2.3. CIRCULATIA ATMOSFEREI Orasul Timisoara se afla la interferenta maselor de aer maritim, de origine vestica, cu cele continentale de origine estica, la care se adauga invazia unor mase de aer cald ce traverseaza Marea Mediterana si a unor mase de aer rece, polar, Influenta acestor mase de aer imprima climei din zona un grad moderat de continentalism. Circulatia vestica persista att in perioada calda cat si in cea rece a anului. Situatiile de circulatie vestica determina ierni blnde, cu precipitatii lichide; vara, acest tip de circulatie determina scaderea temperaturii aerului, precipitatii relativ bogate si un grad accentuat de instabilitate a vremii. Circulatia polara determina scaderi de temperatura, nebulozitate accentuata si precipitatii sub forma de averse. Iarna, ninsorile abundente sunt nsotite si intensificate de vnt. Circulatia tropicala, cnd se produce dinspre sud-vest aduce o cantitate nsemnata de vapori de apa. Iarna aerul cald din nordul Africii, transportat peste Marea Mediterana, determina ierni blnde si cantitati nsemnate de precipitatii. Vara aerul maritim tropical genereaza o vreme instabila, cu averse si descarcari electrice. Vara, cnd advectia aerului tropical se face dinspre sud-est, vremea este calduroasa si foarte secetoasa. 2.4. TEMPERATURA AERULUI Temperatura medie multianuala a aerului la Timisoara este de 10,6 C. De-a lungul anilor, temperatura medie anuala a aerului a prezentat variatii neperiodice in functie de frecventa si intensitatea maselor de aer. Temperaturile medii lunare prezinta un mare ascendent in primele sapte luni ale anului (tabel), nregistrnd maxima in luna iulie (2I,l C), cnd si radiatia solara este cea mai puternica; din luna August minima fiind atinsa , in luna ianuarie (-1,6C). Pentru perioadele analizate, cea mai ridicata valoare medie lunara nregistrata a fost de 25,1C, in iulie 1936 iar cea mai coborta de -9,1 C in ianuarie 1942. Amplitudinea medie termica multianuala este de 22,7 C, valoare ce arata un grad moderat de continentalism. Temperaturi medii lunare si multianuale (1880-1886; 1898-1918; 1922-2000)

1 2 3 4 5 6 i7 I 8 9 10 1 1 12 -1.6 U 5,8 11.2 16,3 | 19.4 21,1 ! 20.4 16.5 11,0 5,6 0,3 Cele mai ridicate amplitudini medii anuale s-au nregistrat in anii 1942 ; 1963; si 1964. Amplitudinea medie anuala cea mai scazuta s-a nregistrat in anul 1948 (15,9) . Temperaturi extreme Cunoasterea temperaturilor extreme este necesara pentru adoptarea unor masuri de protectie in diferite sectoare de activitate. Temperatura maxima absoluta s-a nregistrat la 16 august 1962 si a fost de 40,0 C. Minima absoluta a fost de -35,3CC si s-a produs la 12 ianuarie 1963. Amplitudinea termica absoluta este de 75,3 grade Celsius. Frecventa zilelor cu diferite temperaturi caracteristice constituie, de asemeni un element de analiza a structurii regimului termic care reprezinta interes pentru numeroase domenii practice. Numarul mediu al zilelor de nghet este de 91. In mod obisnuit, primul nghet se produce la starsitul lunii Octombrie iar ultimul la jumatatea lunii Aprilie. Luna cu cel mai mare numar mediu de zile cu nghet este ianuarie (25 zile ). Numarul zilelor de iarna este relativ restrns datorita influentei aerului maritim cald si umed. Cele mai multe zile de iarna se nregistreaza in luna ianuarie (In medie 10,5 zile.). Numarul mediu al zilelor de vara este de aproximativ 100, fiind caracteristice pentru intervalul Aprilie - Octombrie. Numarul mediu al zilelor tropicale in Timisoara este de 40; aceste zile sunt caracteristice lunilor iulie si August, cnd durata de stralucire a soarelui este maxima. Umezeala relativa. Timisoara are o valoare medie multianuala de 78%. Iarna, din cauza advectiei aerului cald si umed de origine oceanica, valorile umezelii relative sunt ridicate, depasind 85% .In intervalul Aprilie-august umezeala relativa se mentine la valori scazute (70-72%). Umezeala relativa medie lunara si anuala (%) (1896-1915; 1926-2000) 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 Medie 87 85 77 71 72 72 70 72 75 79 85 89 78 Nebulozitatea in Timisoara are valori ridicate datorita pozitiei geografice a orasului cat si numeroaselor nuclee de condensare din atmosfera. Valoarea medie multianuala a nebulozitatii este de 6,1, prezentnd importante variatii de la o luna la alta. Nebulozitatea minima se nregistreaza in luna august cnd se intensifica activitatea anticiclonica iar nebulozitatea maxima se produce in Decembrie, cnd este intensa activitatea ciclonica dinspre Marea Mediterana. Durata medie multianuala de stralucire a Soarelui la Timisoara este de 2128 ore. In cursul unui an, cea mai mare durata de stralucire a Soarelui se nregistreaza in lunile de vara, cnd zilele sunt mai lungi si nebulozitatea redusa. Cele mai reduse valori se nregistreaza in anotimpul rece, cnd nebulozitatea are valori ridicate. Durata de stralucire a Soarelui (ore si zecimi) (1951-2000)

I I2 I3 I4 i5 6 7 S 75,8 i 83.7 i 156.9 j 184,8 : 240,2 263,8 I 53,6 2128

I 9 10 111 297,4 276,4 ! 216

1 12 Suma 175,3 : 83.9

In oras durata de stralucire a Soarelui este puternic influentata de activitatea industriala, care prin praful si fumul pe care le degaja. produce o ecranare locala a cerului. Presiunea atmosferica are la Timisoara o medie multianuala de I005;4mb. In cursul anului, cele mai mari valori ale presiunii atmosferice se nregistreaza in anotimpul rece, cnd temperaturile sunt scazute iar cele mai coborte valori in lunile de vara. Amplitudinea medie multianuala a presiunii atmosferice este de 6,0mb Precipitatiile atmosferice au la Timisoara o valoare medie multianuala de 501,9 mm. Anii cu cele mai bogate precipitatii au fost: 1915; 1954; 1974. Perioadele in care precipitatiile au fost mai muli ani consecutivi peste media multianuala sunt: 1937-1941, 1954-1956, 1979-1982, 1996-1998. Cantitati anuale de precipitatii cu valori peste media multianuala s-au nregistrat in 61 de ani (50,8%). Cele mai reduse cantitati anuale de precipitaii au fost in anii: 1984, 2000. In cursul unui an, cele mai bogate precipitatii cad in luna iunie, iar cele mai reduse in Februarie. Precipitatii atmosferice. Cantitati medii lunare si multianuale (mm) (2003-2005) \ 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 An ul 39,3 36,0 36,7 43,7 46.6 76,1 63 49.8 40,3 38,9 48.2 49.S 591,9 Bogate in precipitatii sunt si lunile mai si iulie, datorita att frecventei ridicate a fronturilor si maselor de aer din vest, cat si convectiei termice intense. Din August precipitatiile ncep sa scada, astfel incat in luna Octornbrie produc minimal secundar. In noiembrie si decembrie cantitatea de precipitatii create din nou, datorita ciclonilor mediteraneeni care in aceste luni, au frecventa mare. ncepnd din ianuarie, cantitatile de precipitatii ncep sa scada, in februarie nregistrndu-se minimul principal. Din februarie precipitatiile cresc progresiv pana in iunie cnd se nregistreaza maximal principal. Cantitatea maxima lunara de precipitatii nregistrata a fost de 195,1 mm(iunie 1965); valorile minime au fost de 0,0mm si 0,2 mm. Anotimpul cel mai bogat in precipitatii este vara, cele mai reduse cantitati de precipitatii cad iarna si toamna. Precipitiile solide cad mai ales iarna, cnd temperatura aerului coboara sub 0. Numarul mediu al zilelor cu ninsoare in Timisoara este de 20,8. Primele ninsori apar in noiembrie, dar nu sunt de durata. In luna ianuarie se nregistreaza cel mai mare numar de zile cu precipitatii solide. Regimul eolian La Timisoara directia predominanta a vntului este cea nord-vestica, urmata de cea vestica. Numarul mare al cazurilor de calm este explicat de structura arealului constant. Cea mai sczuta frecventa o au vanturile dinspre sud. care bat mai ales in lunile aprilie si mai. Viteza medie a vntului este redusa, 2,2 m/s. Cele mai mici

valori se nregistreaza in lunile august si septembrie iar cele mai mari in lunile Martie si aprilie. Cu toate ca vitezele medii lunare si anuale ale vntului sunt reduse, au fost si exceptii. Ceata, fenomen meteorologic mai frecvent in noptile senine, se produce mai des iarna, iar in timpul zilei, dimineata. Ceata in oras, formeaza mpreuna cu particule de praf, cenuse, gaze toxice si smogul, un fenomen accidental de scurta durata. Primaverile sunt relativ mai blnde dect in restul tarii. In lunile aprilie si mai pot sa apara scurte perioade de nghet. Verile sunt lungi, calduroase si relativ umede. Adesea vara se prelungeste pana la sfrsitul lunii septembrie, nceputul lunii octombrie. Desi este anotimpul cel mai ploios, vara se nregistreaza frecvent si perioade de seceta. Toamna, media lunara a temperaturii aerului se nscrie intre 5,6 si 15,4 C. Au fost ani in care temperatura medie a lunii octombrie a depasit 15,0C, dar si mai mici. Toamnele sunt mai sarace in precipitaii ca celelalte anotimpuri. Impurificarea atmosferei este generata de factorii naturali si de cei antropici. Substantele poluate cu actiune nociva sunt numeroase: compusi ai sulfului, carbonatului si azotului; poluanti sub forma de particule solide in suspensie si poluanti radioactivi; pulberi sedimentabile; poluanti organici. Poluarea atmosferei se datoreaza in principal activitatii agentilor economici, la care ponderea echipamentelor industriale si a tehnologiilor nvechite este mare, transporturilor rutiere, precum si inexistentei unor stimulente pentru agentii economici care promoveaza activitati, sponsorizari sau investitii in domeniul protectiei mediului. 2.5. RESURSELE DE APA Apele subterane Acviferul freatic, format din nisipuri si pietrisuri marunte, cuprins intre 2-3m. adncime, cuprinde 3 straturi acvifere separate prin argile nisipoase. Potentialul acvifer este redus. Rurile Principalul curs de apa din Timisoara este Bega. La nceputul secolului 19 ncep ndiguirile canalului. Lacurile Unele lacuri naturale, altele rezultate in urma activitatii antropice. Cele naturale sunt situate fie in vechile meandre, fie in depresiunile de tasare. Sunt si lacuri formate in excavatii, rezultate din extrgrerea argilei necesara fabricilor de caramida, precum si bazinele amenajate pentru agrement.

Analiza posibilitatilor economice Fondurile care stau la baza crearii parcului nu au un plafon stabilit, astfel incat nu este nevoie sa ne ncadram intr-o limita, desigur se evita cheltuirea fondurilor in mod nejustificat. NR.CRT ARTICOLE DE CALCULATIE PU LEI/UM TOTAL/ART 1. Curatat teren 5000/mp 9.300mp 46.500.000 2. Plantare gard viu 200.000/mp 350/mp 70.000.000 3. Sapat groapa pt.jacuzzi 50.000/mp 40mp 2.000.000 4. Curatarea arborilor si arbustilor 100.000/buc 175buc 17.500.000 5. Semanarea gazonului 450.000kg 22x4000mp 39.400.000 6. Ingrasaminte organice din mranita 20.000kg 400x4000mp 0 7. Azotat de amoniu 50.000kg 400x4000mp 80.000.000 8. Arbustii plantati in ghivece 5.000.000/buc 10 buc 50.000.000 9. ghivece 800.000/buc 10 buc 8.000.000 10. Terasa de langa jacuzzi (se folosesc dale) 3000/buc 20buc/mp 40mp 2.400.00 0 11. Terasa centrala (se folosesc dale) 3000/buc 20buc/mp 40mp 2.400.000 12. Terasa de langa restaurant (se folosesc dale) 3000/buc 20buc/mp 30mp 1.800.000 13. Alee cu dale 3000/buc CANT(UM) COST

32.000.00

20buc/mp 300mp 18.000.000 14. pergola 300.000/buc 2 buc 600.000 15. Acoperis terasa centrala Si coloanele 40.000.000 1buc 40.000.000 16. casuta 8.000.000 1buc 8.000.000 17. Labirint (realizat din placi din tabla zincata) 300.000 buc 10 buc 3.000.000 18. sezlong 2.500.000/buc 50buc 125.000.000 19. Mese 1.000.000/buc 30buc 30.000.000 20. scaune 600.000/buc 120buc 72.000 21. Obiect de catarat 450.000/buc 1buc 450.000 22. Cosuri pt. gunoi 350.000/buc 6buc 2.100.000 23. Saci cu ciment 150.000/sac 20buc 3.000.000 24. Ghivece cu Ficus 1.200.000/buc 20buc 24.000.000 TOTAL 678.150.000LEI

3.2 LISTA CU MATERIAL SADITOR

1. Ficus australis-20 buc 2. Trachycarpus fortunei-5buc 3. Phdenix dactylifera(curmal)-5buc

4. Gard viu-buxus sempervirens Bibliografie: 1. Alexandru Moisuc, Claudia Plesa, Camelia Giuchici. Gazonul - tiina si arta. Editura AGROPRINT Timioara 2001 2. Ana F. Iliescu, Gabriela Costea A ndrumtor pentru proiectarea in peisagistica. Bucureti 1998 3. Dagmar Visoiu. Nota curs de Arhitectura peisagera. 4. Gabriel Szekely. Nota curs de Planificare peisagera. 5. Maria Bala, Floricultura speciala. Editura TIMPOLIS, Timioara 2001 6. Monografia Timisorii. http://amenajarepeisaj.blogspot.com/

http://urbangreentm.blogspot.com/ -andrei condoros

Nr. crt.

Specia

Denumire popular

Nr. exemplare

Pre unitar (lei)

Valoare total (lei)

Acer campestre Acer monspessulanum Acer negundo Acer palmatum Acer pseudoplatanus Acer rubrum Acer saccharinum Acer tataricum Aesculus hippocastanum Ailanthus altissima Alnus glutinosa Abies concolor Acer platanoides Acer rubra Abies sp. Buddleia davidii Buxus sempervirens Betula pendula Berberis vulgaris Berberis thunbergii

I. ARBORI I ARBUTI A Jugastru Arar american Arar japonez Paltin de munte Arar rou Paltin argintiu Arar tataresc Castan cenuar anin Brad argintiu Paltin de cmp Paltin rou Brad B budleie Buxus Mesteacn Dracil Dracil japonez

120.000 3.200.000 900.000 550.000 150.000 4.400.000 400.000 120.000 500.000 450.000 220.000 1.350.000 155.625 335.000 1368000 260.000 300.000 131.250 118.000 150.800

C Campsis radicans Caragana arborescens Carpinus betulus Cercis siliquastrum Chaenomeles japonica Clematis sp. Colutea arborescens Cornus alba Cornus sanguinea Corylus avellana Cotinus lutea Cotoneaster horizontalis Crataegus coccinea Cytisus praecosa Catalpa bignonioides Cercis siliquastrum Cotinus coggygria Cotoneaster horizontalis Chamaecyparis lawsoniana Deutzia hybrida Elaeagnus angustifolia Euonymus europaeus Fraxinus excelsior Fagus sylvatica Trmbi Caragan Carpen Arborele iudei Gutui japonez Curpen Bicoas Corn Snger Alun Scumpie Cotoneaster Pducel Mtura verde Stejar rou american Arborele Iudei Scumpie Cotoneaster Chiparos de California D Deuie E Salcioar Salba moale F Frasin fag 150.000 150.000 250.000 200.000 220.000 350.000 150.000 120.000 1.000.000 120.000 300.000 150.000 120.000 120.000 120.000 500.000 200.000 200.000 200.000 320.000 650.000 521.250 118.500 1.972.200

Forsythia intermedia Ginkgo biloba Gleditsia triacanthos Hibiscus syriacus Hippophae rhamnoides Hidrangea arborescens Ilex aquifolium Juniperus horizontalis Juniperus sp. Kerria japonica Laburnum anagyroides Larix deciduas Ligustrum ovalifolium Liriodendron tulipifera Lonicera sp. Magnolia acuminate Magnolia kobus Magnolia soulangiana Mahonia aquifolium Paulownia tomentosa Philadelphus sp. Platanus sp. Pseudotsuga menziesii Pinus nigra

forsitie G Gingo gladi H Hibiscus Ctina de ru hortensie I Ilex J Ienupr orizontal Ienuperi K Kerie L Salcm galben Larice Lemn cinesc Arborea lalea Lonicera M Magnolia mare Magnolie Magnolie Mahonie P Paulovnie Iasomie Platan Duglas Pin negru

150.000 566200 750.000 338.750 118.500 400.000 900.000 487.500 722.000 250.000 155.625 524.400 75.000 550.000 260.000 787.500 800.000 1.000.000 150.000 8.000.000 200.000 400.000 722000 665000

Pinus mugo Pinus cembra Picea pungens Picea glauca Picea abies Pinus strobes Pinus sylvestris Picea pungens Pyracantha coccinea Populus sp. Quercus sp. Rhus typhina Rosa spp. Robinia sp. Salix sp. Sambucus sp. Sophora japonica Salix matsudana Syringa vulgaris Spiraea vanhouttei Sequiadendron giganteum Sorbus sp. Symphoricarpus sp. Tilia tomentosa Thuja plicata Thuja occidentalis Tamarix ramosissima Tsuga canadensis Thuja orientalis

Jneapn Zmbru Molid argintiu Molid canadian Molid Pin neted Pin de pdure Molid argintiu Piracant Plop negru Q Stejar R Oetar Trandafiri Salcm S Salcie Soc Sofor Salcie japonez Liliac Spiree Arborele mamut Sorb Crmz T Tei argintiu Tuie gigantic Tuie ocidental Ctina roie Tsuga Tuie

494000 722000 457900 482600 444600 592.500 641.250 1503.750 233.600 350.000 300.000 120.000 55.000 250.000 150.000 3.000.000 517.500 150.000 150.000 1.800.000 500.000 100.000 243.750 1.038.750 476.250 162.500 300.000 1.166.600

Taxus baccata Thuja occidentalis Taxodium distichum Ulmus sp. Viburnum sp. Wisteria sinensis

oriental Tisa Tuia occidental Chiparos de balt U Ulm V Drmoz W Glicina TOTAL LEI

302.100 277.400 1.200.000 120.000 120.000 756200

Pinus strobesPin neted592.500 Acer palmatumArar japonez550.000 Acer pseudoplatanusPaltin de munte150.000 Acer platanoidesPaltin de cmp155.625 Betula pendulaMesteacn131.250 Carpinus betulusCarpen120.000 Chaenomeles japonicaGutui japonez120.000 Cornus sanguineaSnger 120.000 Cornus albaCorn 120.000 Euonymus europaeus Salba moale200.000 Forsythia intermediaforsitie150.000 Fagus sylvaticafag150.000 Juniperus horizontalisIenupr orizontal487.500 Pinus mugoJneapn494000 Symphoricarpus sp.Crmz100.000

5.16. NTOCMIREA DEVIZELOR

5.16.1. DEVIZ DE LUCRRI PENTRU INFIINAREA PELUZELOR I PLANTAIILOR DE ARBORI I ARBUTI
Valoare manoper Cantit / . UM (lei) Valoa re Total (lei)

Simbol de pre

Denumirea articolului

Unitate de msur A. PELUZE

TSH04D1

TSH05B1

TSH13B1

TSH09A1

TSH12A1

TSH14A1

TSH14A2

Mobilizarea manual a m.p solului n teren tare, nivelare i finisare Aternerea uniform a stratului de pmnt m.p vegetal pe teren orizontal n strat de 20 cm Administrat tona ngrminte chimice 300 kg/ha Semnat gazon pe 100m.p. suprafee orizontale sau 2 pant <30% (40 g/m ) Semnat gazon pe 100m.p. suprafee orizontale cu 2 pant >30% (40 g/m ) Udarea suprafeelor cu 100 m.p. furtunul de la hidrani (20 ori) Cosirea gazonului cu 100 m.p. motocositoare B. PLANTAII Spat gropi poligonale Plantat arbori foioi Plantat arbuti foioi Plantat arbori rinoi Plantat arbuti rinoi Udat plantaii cu furtunul (20 ori) Plantat trandafiri Plantat flori de talie mic Plantat flori cu nlimea >15 cm Plantat flori perene cu balot Udat suprafee floricole i trandafiri (cu furtunul, de la hidrani) TOTAL
m.c. buc. buc. buc. buc. m.c. buc. 100 buc.

5320

3958

2120884 127195 137223 17311 6597

TSH17C1 TSH124C1 TSH24A1 TSH24 TSH25B1 TSH27A1 TSH24B1 TSH30A1

72649 27893 9421 181292 39056 26389 135090 66738 104843 101545 17311 -

TSH30B1

100 buc.

TSH30C1

100 buc.

TSH12A1

m.p.

5.16.2. DEVIZ PENTRU LUCRRI DE NTREINERE

Simbol de pre 1. Sv C1 a1 b1 Sv C3 a1 b1

Denumirea articolului 2. Administrarea ngrmintelor chimice: n teren lucrat manual Administrarea substanelor chimice pe peluze i rabate folosind aparate de mn. Se adaug costul substanei. prin prfuire prin stropire Plivirea gazonului. Plivirea i splugirea rabatelor de flori. Cosirea manual a peluzelor cnd terenul este neacoperit de plantaii, n teren orizontal sau pe: pante pn la 15 Tunderea bordurilor sau chenarelor din Buxus Tunderea ornamental a gardurilor vii din arbuti i a aliniamentelor din arbori Tierea de corecie la arbori i arbuti: pn la vrsta de 10 ani peste vrsta de 10 ani

Unitatea de msur 3. ha

Pre unitar total (lei) 4.

Cantit .

Valoa re Total (lei)

138900 112300

ar 9700 8650 38500 135800

Sv C4 Sv C5 Sv C6

ar ar

ar m 13950 950 550 m

2

a1 Sv C9 Sv C10

Sv C12 a1 b1

buc.

11200 15200