Proletari din toate ţările, uniţi-vă!
Vcdere parţială a Combinatului
ORGAN AL CONSILIULUI CENTRAL AL SINDICATELOR DIN R. P. R.
De la fiecare sondă
obţinem o producţie
sporită de ţiţei
De cîteva luni, schela noastră
se menţine în fruntea întrecerii
cu celelalte unităţi ce aparţin
trustului Piteşti. Bogată în rezul­
tate a fost pentru noi şi prima
lună a anului curent. Mergînd pe
linia perfecţionării continue a
muncii şi asigurarea funcţionării
fără întrerupere a sondelor, am
reuşit să depăşim producţia
globală cu 3 la sută, iar produc­
ţia marfă cu 2,3 la sută. Succese
importante au fost obţinute şi în
privinţa creşterii productivităţii
muncii, ale cărei prevederi au
fost sporite cu 2,9 la sută, iar va­
loarea economiilor înregistrate
peste plan la preţul de cost de­
păşesc suma de 300 000 lei.
La obţinerea acestor succese ca
şi a celor ce li s-au adăugat în
cursul lunii februarie, o contri­
buţie importantă au avut-o acele
măsuri tehnico-organizatorice me­
nite a contribui la eliminarea ori­
căror strangulări sau întreruperi
în activitatea de producţie a son­
delor în perioada iernii. In a-
ceastă direcţie noi am învăţat
mult din necazurile pe care le-am
avut în iarna trecută. Iată de ce
încă înainte de sosirea iernii con­
ducerea tehnică, cu sprijinul co­
mitetului sindicatului, a luat mă­
surile necesare îneît lucrul să se
desfăşoare în mod normal Ia fie­
care loc de muncă indiferent de
condiţiile atmosferice. Astfel, fie­
cărui sector i s-au asigurat în con­
servare, gata oricînd pentru in­
trarea în producţie, cîte 2—3 tro-
lii, măsură ce a condus la elimi­
narea aproape în întregime a
prelungirii opririlor, datorită de­
fectării troliilor. Dotarea brigăzi­
lor de intervenţii cu întreg setul
de scule, precum şi organizarea
lor pe sectoare, au fost, de ase­
menea, măsuri care au avut ca
elect îmbunătăţirea activităţii de
intervenţii, activitate ce se oglin­
deşte în operativitatea cu care
s-au făcut aceste lucrări, în creş­
terea cu peste 6 Ia sută a timpi­
lor productivi faţă de cei reali­
zaţi cu o lună-două în urmă.
La rezultatele obţinute de noi
pe linia îndeplinirii ritmice şi la
toţi indicii a sarcinilor de plan
din primele zile ale anului, un
cuvînt hotărîtor de spus l-a avut
extinderea judicioasă a tehnicii
noi. De fapt aceasta este direcţia
principală spre care noi ne-am
îndreptat, în mod deosebit, aten­
ţia anul acesta. In stabilirea me­
todelor şi a mijloacelor folosite
în aplicarea lor, s-au avut în ve­
dere atît rezultatele economice
obţinute de alte unităţi similare
din ţară şi de peste hotare cît şi
eficacitatea acestora în condiţiile
de zăcămînt ale schelei noastre.
Procesul de recuperare secun­
dară este una din metodele ce se
aplică cu rezultate bune de cîţiva
ani. Incepînd cu 1964, în urma u-
nui studiu documentat, la care au
fost atraşi majoritatea inginerilor
şi tehnicienilor, noi am trecut la
aplicarea acestui proces pe blocuri
de zăcămînt. Astfel, în blocurile
unde cantitatea de ţiţei este mai
mare, injecţia a fost concentrată,
ceea ce a făcut ca debitul brut al
sondelor să crească. Efectul ? în
cursul lunii ianuarie schela a
realizat, numai pe seama aplică­
rii procesului de recuperare se­
cundară, un plus de 19 la sută
din totalul volumului de ţiţei ex­
tras.
In cadrul acţiunilor de promo­
vare a tehnicii noi, un accent deo­
sebit au pus conducerea adminis­
trativă şi comitetul sindicatului
pe studierea condiţiilor optime de
exploatare a fiecărei sonde în
parte. Astfel, în funcţie de pro­
ducţia zilnică, de adincimea stra­
tului. de observaţiile făcute de
geologi, au fost iniţiate o serie de
măsuri c a : cimentări selective,
resăpări, adiţionări etc., operaţii
care, pe lingă un plus de produc­
ţie, au avut ca efect reducerea
declinului de zăcămînt. Prin efec­
tuarea lucrărilor de reparaţii ca­
pitale, bunăoară, producţia sondei
679 a crescut cu 25 la sută, iar
în urma adiţionării sondei 686
producţia acesteia a sporit cu a-
proape de trei ori. La aplicarea
celor mai corespunzătoare măsuri
tehnologice de exploatare o con­
tribuţie de seamă aduc şi ana­
lizele lunare ce se fac în pre­
zenţa conducătorilor proceselor
de producţie din fiecare secţie.
Faptul că ei urmăresc zilnic com­
portarea fiecărei sonde în pro­
ducţie le dă posibilitatea să facă
întotdeauna propuneri judicioase
pentru remedierea unor defec­
ţiuni, propuneri cărora noi le a-
cordăm prioritate în soluţionare.
La analiza făcută la sfîrşitul lu­
nii decembrie, de pildă, maistrul
Alexandru Apostol a propus ca la
sonda 756 să fie mărit diametrul
pompei, măsură ce a fost aplicată
imediat, rezultînd prin aceasta
un plus de producţie de 3 tone
ia zi. Tot el a propus la sonda
215 schimbarea adîncimii de
fixare a pompei, obţinîndu-se un
plus de 2 tone ţiţei pe zi.
Propuneri la fel de preţioase,
a căror aplicare a dus la folosirea
mai bună a fondului de sonde, au
făcut şi inginerii Patrichi Cris-
tea, Vasile Dumitru şi alţii. Pen­
tru a ilustra eficacitatea gîndirii
creatoare a muncitorilor, ingine­
rilor şi tehnicienilor schelei noas­
tre, este suficient dacă mai dăm
un singur exemplu. Procesul de
înhibitare cu proteină hidrolizată
şi hexametafosfat era de obicei
întrerupt în perioadele de iarnă.
Avînd la dispoziţie un bogat ma­
terial documentar, existent ia
biblioteca cabinetului tehnic, in­
ginerul Nicolae Păuna a procedat
la înlocuirea Iubricatoarelor exis­
tente cu lubricatoare încălzite di­
rect de către fluidul extras de la
puţ, măsură care a făcut posibilă
continuarea şi pe timp de iarnă
a procesului de înhibitare. In a-
cest fel am obţinut un lucru greu
de realizat în perioada de iarnă,
şi anume, prelungirea duratei de
funcţionare a pompelor, ceea ce a
avut ca efect mărirea distanţei
între două intervenţii, deci cîşti-
garea de plus de producţie, redu­
cerea cheltuielilor.
Studierea şi aplicarea celor mai
bune metode de exploatare a son­
delor, antrenarea brigăzilor de
intervenţii pentru a executa nu­
mai lucrări de bună calitate şi la
timp, iată aşa dar cîteva din mă­
surile mai importante care au a-
jutat colectivului nostru să por­
nească bine de la începutul a-
nului, condiţie de care depinde
în mare măsură cîştigarca între­
cerii. Conducerea schelei, spriji­
nită de comitetul sindicatului, va
continua să ia măsuri eficiente,
îneît succeselor de pînă acum să
li se adauge altele şi mai mari.
să întîmpinăm a XX-a aniversare
a eliberării patriei cu angajamen­
tele îndeplinite şi depăşite.
VALERIAN DAVIDOIU
inginer şef
schela de extracţie Găeşti
In fiecare sîmbătă, Gara de Nord din Capitală cu­
noaşte o animaţie deosebită. Oameni de toate vir-
stete, echipaţi de munte, cu scliiurile pe umăr, im-
pinzesc tot peronul. Numai cu trenul special O.N.T.
au plecat ieri pe Valea Prahovei peste 1 000 de
excursionişti, dintre care numeroşi muncitori de la
Spre lacurile
pitoreşti ale ţării
turul loc de plecare. Din iaţa uzinelor, intreprinderi-
or şi instituţiilor Capitalei au pornit spre pitoreştite
bcuri ale patriei 50 de autocare ale O.N.T. Carpati.
Din satele regiunii, un număr mare de colectivişti
iu plecat in excursii pe diferite trasee, in cadrul că-
ora vor face şi schimburi de experienţă cu gospo-
Iăriile agricole fruntaşe. Astiel 74 de colectivişti din
:omuna Fierbinţi, raionul Urziceni, au pornit cu au-
ocarele spre Bacău, Bicaz, Braşov, Valea Prahovei.
Zu acest prilej, ei vor vizita G.A.C. Hárman de lingă
3raşov.
Multi iubitori de sport vor face azi o excursie la
°iteşti, unde vor urmări meciul de fotbal dintre echi­
pele Dinamo Piteşti şi Steaua.
In clişeu : ieri, în Gara de Nord, înainte de pie­
tatea trenului cu excursionişti.
M E S A J U L
adresat de tovarăşul Ion Glieorghe Maurer Conferinţei
internaţionale a tineretului şi studenţilor pentru dezarmare,
pace şi independenţă naţională de la Florenţa
Răspunzîd cu plăcere la rugă­
mintea Comitetului internaţional de
pregătire al Conferinţei internaţio­
nale a tineretului şi studenţilor
pentru dezarmare, pace şi indepen­
denţă naţională, doresc să adresez
conferinţei un călduros salut şi să
asigur pe toti participanţii de pro­
funda mea simpatie faţă de iniţia­
tiva dv.
/Problem ele care formează obiec­
tul dezbaterilor dv. sínt probleme
arzătoare ale epocii noastre care a-
fectează destinele tuturor popoare­
lor.
Suprema garanţie _a păcii, nece­
sitate imperioasă pentru progresul
material şi spiritual al societăţii
umane, este fără îndoială dezarma­
rea generală şi totală.
Totodată, cauza păcii nu poate fi
despărţită în zilele noastre de cau­
za independenţei naţionale a po­
poarelor.
Rezolvarea pozitivă a acestor pro­
bleme vitale depinde în bună mă­
sură de poziţia ş i ' contribuţia tine­
retului, viitorul omenirii.
Pornind de la aceste considerente,
Guvernul Republicii Populare Ro­
míné a supus Adunării Generale
P re g ă tiri p e n tr u
Livezile din regiunea Ploieşti vor
spori in acest an cu încă 1450 de
hectare. Din acestea, 900 de hectare
vor fi plantate în prim ăvară pe te­
renuri în pantă, terenuri improprii
agriculturii. Cele mai mari supra­
Se î n t ă r e ş t e
Anui acesta în regiunea Oltenia
se' va dezvolta simţitor sectorul le­
gumicol. încă de pe acum consiliul
agricol regional a luat o serie de
măsuri. Astfel, prin „Agrosem“-01-
tenia au fost asigurate pentru sec­
torul colectivist, 30 tone seminţe de
roşii, vinete şi ardei. 40 tone sămîn-
La S.M.T. Radomireşti, regiunea Argeş, repararea tractoarelor şi utilajelor agricole s-a terminat,
în clişeu: se fac ultimele- verificări la un lot de tractoare reparate
A 5000-a tonă cărbune cocsificabil peste plan
Pentru realizarea unui randament
mediu de 1,500 tone cărbune pe
post, aşa cum s-au angajat în în­
trecerea socialistă ce o desfăşoară
în cinstea celei de a XX-a aniver­
sări a eliberării patriei, minerii de
la Uricani sínt ajutaţi de comitetul
Uzina „Armătura“,
de Ia Filatura Ro-
mîneased de Bum­
bac, Întreprinderea
de Transporturi
Bucureşti, etc.
Dar, Gara de
Nord nu este sin-
Anul XX - nr. 5075
DUMINICĂ
1
M A R T I E
1964
4 pagini 20 bani
O.N.U., încă din 1960, examinarea
unor măsuri pe care fiecare stat în
parte şi organizaţiile internaţionale
ar urma să le ia pentru promovarea
în rîndurile tineretului a ideilor
păcii, respectului reciproc şi înţe­
legerii între popoare. La sesiunea
a XVIII-a a Adunării Generale
O.N.U., îm preună cu alte 25 de de­
legaţii, delegaţia romînă a prezentat
un proiect de Declaraţie internaţio­
nală în această problemă care, con­
form hotărîrii adoptate, urmează să
fie dezbătut în vederea elaborării fi­
nale la cea de-a XlX-a sesiune a
Adunării Generale.
Sîntem convinşi că principiile şi
idealurile înscrise în proiectul de
Declaraţie prezentat la O.N.U. vor
găsi înţelegere şi aprobare din par­
tea tuturor guvernelor ca şi a or­
ganizaţiilor de tineret din lumea
întreagă. însăşi conferinţa dv. con­
stituie o manifestare a dorinţei şi a
hotărîrii tineretului lumii de a trăi
în pace, într-o lume fără arme şi
războaie, în care fiecare popor să
fie liber şi egal în drepturi cu ce­
lelalte.
Urez deplin succes conferinţei în
realizarea nobilelor sale ţeluri.
p l a n ta r e a p o m ilo r
feţe se vor planta în raioanele Te-
leajen. Cislău şi Tîrgovişte. Pînă
acum s-au executat gropi pe 650
de ha, iar materialul săditor este
asigurat din pepinierile regiunii.
(Coresp. „Munca“)
baza legumicolă
ţă de ceapă, 450 tone mazăre şi fa­
sole de sămînţă. în anul. acesta baza
legumicolă numai în sectorul colec­
tivist va ajunge la 18 000 de hec­
tare, contribuind la mai buna apro­
vizionare a oamenilor muncii cu le­
gume şi zarzavaturi.
(Coresp. „Munca“)
sindicatului să aplice în toate aba­
tajele cele mai productive metode
de lucru. O largă extindere au căpă­
ta t în ultim ul timp armarea mixtă,
puşcarea selectivă şi extragerea a
două cîmpuri de cărbune pe aripă
şi schimb.
In asemenea condiţii, marea m a­
joritate a brigăzilor obţin randa­
mente ridicate la nivelul celor mai
bune brigăzi, ca cele conduse de mi­
nerii Stancu Teodorescu, Aurel Dră-
ghici şi Gheorglîe Mihtie. Ca urm are
a acestui fapt, în cursul lunii fe­
bruarie productivitatea muncii a
crescut în abataje în medie la peste
1,500 tone cărbune pe post. S-au rea­
lizat, astfel, de la începutul anului
pînă în prezent 5 000 tone cărbune
cocsificabil peste prevederile planu­
lui. (Coresp. „Munca")
Studenţii fără frecvenţă in prima sesiune
de examene din acest an
în a doua jum ătate a lunii m ar­
tie, studenţii din învăţăm întul su­
perior fără frecvenţă încep prima
sesiune de examene din acest an
universitar.
Pentru ca pregătirea muncitorilor,
tehnicienilor, învăţătorilor şi a ce­
lorlalţi oameni ai muncii care u r­
mează aceste cursuri să se desfă­
şoare în condiţii cît mai bune, Mi­
nisterul Invăţăm întului a organizat,
pe lîngă consultaţiile date în cen­
trele universitare, cercuri de studii
în oraşele Ploieşti, Arad. Lugoj.
Şomcuţa Mare, Cehu Silvaniei.
Cercurile de studii sínt îndrumate
de cadre ale institutelor de învăţă-
© em u
CU
Presa, radioul şi televiziunea
transmit aproape zilnic veşti care
nu pot lăsa indiferent pe nici un
cetăţean al patriei noastre: încă
0 blocuri date in folosinţă de con­
structorii din oraşul..., încă un
complex alimentar sau un cămin
studenţesc au iost construite în
cartierul,., $i nu există om, lie
el din Baia Mare, Suceava, Tr.
Severin sau Călăraşi, care să nu
realizeze imediat închizînd numaj
ochii, imaginea tonică şi graţioasă
a acestor construcţii moderne.
Pentru că ele au intrat în conştiin­
ţa noastră, a fiecăruia, şi sínt
acolo o prezentă vie, chiar şi iară
să le vezi la iafa locului. Uneori
sínt atît de multe la un loc, incit
aproape că nu ajunge alfabetul
pentru a le numerota • blocul A,
B, C... iar dacă lot nu s-au ter­
Noul di n r e g i u n e
în imagini
în holul mare al clubului Rafină­
riei Ploieşti-Sud s-a deschis ieri o
expoziţie organizată de Consiliul lo­
cal al sindicatelor cu lucrări ale fo­
tografilor amatori din oraşul şi ra ­
ionul Ploieşti. Aici sínt expuse peste
230 fotografii executate de membrii
cercurilor de fotografi amatori de pe
lingă sindicatele din oraş şi raion.
Ele înfăţişează aspecte din munca şi
viaţa petroliştilor, a constructorilor
de utilaj petrolier şi chimic, peisaje
industriale moderne ale noilor insta­
laţii, imagini din frumuseţile na­
turale din regiune etc.
(Coresp. „Munca")
m înt superior din Bucureşti şi din „Scano Boa“, o
alte centre universitare. în cadrul coproducţie italo-
lor au loc lecţii de sinteză, con­ spaniolă,
sultaţii individuale şi pe grupe, se- alb“, o realizare a
minarii şi aplicaţii practice de labo­ cineaştilor finlan­
rator. Totodată, studenţii din învă­ dezi. De asemenea,
ţăm întul fără frecvenţă primesc din va fi prezentat un
partea facultăţilor planuri de învă- filme documentare
ţămînt, programe de studii, grafice de scurt metraj,
şi cursuri litografiate, liste biblio­ realizate de stu­
grafice etc.
Numărul studenţilor care urmează h ia : „Ochii ora­
în acest an universitar cursurile şului meu“, „Or­
fără frecvenţă este cu 4 200 mai chestra ultrasune­
mare faţă de anul precedent.
(Agerpres)
chimic de la Borzeşti
Foto : P. COZIA
APARATELOR...;
minal o iei de Ia capăt : A 1, combinat 1 Cind va ii gata, atunci
13 3, C 2 etc. să ved eţi!
Nu de mult s-a anunfat darea — Nici n-o să mai îndrăzneas­
în folosinţă a încă unui bloc din­ că bolile să se apropie de n o i! Si,
tre cele mai moderne, ,,mobilai“ bine dispuşi, oamenii au coborît
gata cu garnituri la ultimul cu­ indreptîndu-se spre intrarea uzi­
vin/ al „modei“ şi în apartamen- nei marcată de o aripă ridicată
parcă pentru zbor. Pe cifiva i-ahi
intîlnit apoi la locurile lor de
muncă. Supravegheau bunul mers
Vă prezentăm: al liniilor automate ale instala­
ţiilor.
UZINA
Aparent, muncitorii uzinei nu
au mare lucru de făcut. Se
DE MEDICAMENTE
plimbă de la un reactor chimic
la altul, citesc pe ceasul de con­
„BUCUREŞTI“
trol ceva, mai pun mina pe un
buton, pot chiar să privească pe
geam minute întregi, mai ales că
tele căruia au intrat oameni cu
pereţii exteriori sínt din sticlă,
preocupări tot dintre cele mai mo­
derne, §tirea suna cam a şa : in pe toate etajele clădirii, iar citesc
ceva la un aparat de control, mai
primele zile ale lui noiembrie
deschid un caiet şi notează una
7963, noua uzină de medicamente
.,Bucureşti“ a dat primele şarje sau alta... Asta numai aparent,
Căci gînăul operatoarei Constan­
de piramidon şi vitamină C. Deci
e vorba de blocul V.P.! căruia oa­ ţa Dumitrescu, care lucrează în
secţia unde se fabrică piramido­
menii din preajma locului ii spun
aşa numai cind sini toarte gră­ nui, urmăreşte parcă moleculă
cu moleculă reacţiile complexe
biţi, altiéi ii alintă cu dragoste
şi pufin umor, pronunt'mdu-i nu­
ale fazei de diazotare, în ciuda
mele întreg: Blocul „Vitamina şi faptului că instalaţiile compli­
Piramidonui". De iapt, uzina mai
produce si novalgin, dar cum e- cate ascund privirii procesul, lă-
sînd-o să-l constate şi să-l
iectele lui sínt cam aceleaşi cu
ale piramidonului, porecla s-a
determine numai prin ochii apa­
simplificat. ratelor de control. La fel m un­
In autobuzul care ducea către
noua uzină o conversaţie aproape ceşte şi operatorul Cornel Dumi­
generală între pasageri, ia care trescu, la faza de reducere. unde
din cind în cinci participa şi só­
trebuie să se obţină în final, tot
iéiul — deşi poleiul de pe şosea dirijat din butoane, sulfonatul
îi solicita multă atenţie — releva
tocmai această dragoste şi min- de aminoantipirină. Pe acesta îl
drie cu care privesc oamenii tî- 'preia prin conducte instalaţia de
nărul obiectiv industrial: formilare, la care lucrează în a-
— Parc-ar ii un hotel de la
Mamaia 1 celaşi mod Nicolae Sebe, şi aşa
—• Da, da, acest bloc este .,Per­
la“ din cartierul nostru. OLGA ŢICLEANU
— E impresionant, nu-i aş a ?
Dar e numai începutul viitorului (Continuare în pag. 3-a)
OOC»OCCXOCCC3COOOCOOOCOCOOO3COO30OOOOOCOCOO»5
Deschiderea Expoziţiei
anuale de grafică
Sîmbătă s-a deschis în sala Dalles
Expoziţia anuală de grafică, organi­
zată de Comitetul de Stat pentru
Cultură şi A rtă şi Uniunea Artiştilor
Plastici.
Expoziţia cuprinde peste 400 de
lucrări : gravuri, desene, acuarele,
afişe, caricaturi, ilustraţii, unele a-
părute în diferite publicaţii, iar alte­
le inedite semnate de peste 200 gra­
ficieni din întreaga ţară.
Cuvîntul de deschidere a fost
rostit de Vasile Dobrian, secretarul
secţiei de grafică a Uniunii A rtişti­
lor Plastici.
(Agerpres)
Săptămîna Pe tema ameliorării cerealelor
viitoare Referatele prezentate la sesiunea anuală a Institutu­
pe ecrane lui de cercetări pentru cereale şi plante tehnice de la
Fundulea, încheiată sîmbătă, au sintetizat principalele
Săptămîna vii­ rezultate ale cercetărilor efectuate în ultimii ani. în
toare vor rula pe
ecranele cinemato­
domeniul ameliorării cerealelor au fost prezentaţi cei
mai valoroşi hibrizi dubli de porumb creaţi de institut,
în zonele de cîmpie din sudul şi vestul ţării, în con­
grafelor din Capi­
tală următoarele
prem iere: fiimul
„Foto Haber“, o
diţii de cultură neirigată şi irigată. De asemenea, au
fost înfăţişate rezultatele experienţelor cu hibrizi de.
sorg pentru boabe. Tot în domeniul ameliorării au fost
caracterizate noile soiuri de mazăre şi floarea soarelui
producţie . a stu­
diourilor din R.P.
Ungară, filmul
ce urmează să fie înmulţite pentru a fi extinse în
cultură.
In ce priveşte agrotehnica, referatele susţinute au
„Renul tratat rezultatele folosirii diferitelor forme de îngră­
şăminte cu azot şi influenţa spaţiului de nutriţie asu­
pra producţiei la hibrizi dubli de porumb. Au fost
expuse date privind cultura irigată a porumbului şi
a griului.
nou program de
Referatele susţinute la sesiunea anuală au arătat, de
asemenea, unele rezultate în domeniul producerii se­
minţelor de hibrizi dubli de porumb, rezistenţei la ger
dioul Alex. Sa-
a soiurilor de grîu cultivate în ţara noastră, agroteh­
nicii culturii orezuiui şi unor plante de nutreţ, precum
şi în legătură cu unele studii de genetică, fiziologie,
chimie şi tehnologie, plante medicinale, şi folosirea
telor“, „Linişte“, izotopilor radioactivi în agricultură.
„Comoara". (Agerpres)