DACIE Dezvoltare Antreprenorial pentru Competitivitate prin Inovaie i Ecoeficien - POSDRU/92/3.

.1/S/48309 Proiect cofinanat din Fondul Social European prin Programul Operaional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013 Investete n oameni!

DEZVOLTAREA DURABILA Cuprins: 1. 2. 3. 4. Conceptul de dezvoltare durabila Cronologia dezvoltarii durabile Institutionalizarea internationala si nationala privind dezvoltarea durabila Cadrul Strategic al Dezvoltarii Durabile in UE si in Romania 4.1. Strategia de dezvoltare durabil a Uniunii Europene, adoptata in anul 2001 4.2 Strategia Nationala pentru Dezvoltare Durabila a Romniei Orizonturi 2013-20202030 4.3. Tratatul de Aderare Romnia Uniunea Europeana, 4.4. Planul National de Dezvoltare 2007-2013 (PND) 4.5. Cadrul Strategic National de Referinta 2007-2013 (CSNR) 4.6. Programul Operational Regional-POR 5. Obiectivele generale ale Dezvoltarii Durabile 6. Indicatori de dezvoltare durabila 7. Obiectivele concrete de dezvoltare durabila vizate prin proiectul DACIE

1. Conceptul de dezvoltare durabila Conceptul de dezvoltare durabila a evoluat istoric plecand de la o fundamentare si intelegere a unor influente locale ori sectoriale la nivel global. Fara sa fie deloc o preocupare intamplatoare, incercarile de corelare a unor efecte globale de unele cauze, activitati ori fenomene locale trebuiau, pana la urma , sa fie puse ca evolutii si desfasurari sub o intelegere unica, un concept integrat si o denumire pe masura. In fapt, ce se intelege acum prin dezvoltare durabila (Sustainable Development)? Dezvoltarea durabila a fost definita in mai multe feluri, dar definitia cea mai apropiata de intelegerea comuna este: viitorul nostru comun de maine, determinat de responsabilitatea cu care tratam azi mediul ambiant, bunastarea economica si sociala. Termenul a fost folosit de ctre Comisia Brundtland, care a inventat ceea ce a devenit definiia cel mai adesea citata pentru dezvoltarea durabil, adica aceea de dezvoltare, care "satisface nevoile prezentului fr a compromite capacitatea generaiilor viitoare de a-i satisface propriile nevoi". ( http://en.wikipedia.org/wiki/Sustainable_development ).

CENTRUL PENTRU EDUCAIE ECONOMIC I DEZVOLTARE

ASOCIAIA FORUMUL

SC IPA SA

TINERILOR

DACIE Dezvoltare Antreprenorial pentru Competitivitate prin Inovaie i Ecoeficien - POSDRU/92/3.1/S/48309 Proiect cofinanat din Fondul Social European prin Programul Operaional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013 Investete n oameni!

Acesta definitie inglobeaza, in fapt, dou concepte cheie.: conceptul de nevoi, n special nevoile eseniale ale lumii sarace, care ar trebui s fie prioritatea absolut i ideea de limitri impuse de ctre stat asupra tehnologiei i organizrii sociale determinate de capacitatea mediului de a satisface nevoile prezente i viitoare. Dezvoltarea durabila trebuie privita ca un sistem peste spatiu si peste timp. Peste spatiu pentru ca, de exemplu, poluarea aerului in America de Nord afecteaza calitatea aerului din Asia, c pesticidele utilizate n Argentina ar putea afecta stocurile de pete din largul coastei Australiei, iar peste timp pentru ca deciziile bunicilor noastri luate cu privire la modul de a folosi terenurile agricole continua s afecteze practicile agricole actuale, iar politicile economice pe care le susinem astzi vor avea un impact asupra srciei urbane atunci cnd copiii notri vor deveni aduli. Oare nelegem bine si c, de asemenea, si calitatea vieii este un sistem? E bine s fii sntos fizic, dar ce se ntmpl dac eti srac i nu ai acces la educaie? Este bine sa ai un venit sigur, dar ce se ntmpl dac aerul din zona in care traiesti este poluat? i ca este bine s ai libertate de exprimare religioasa, dar ce se ntmpl dac nu poti hrani satisfacator familia ta? Problemele cu care ne confruntm sunt complexe i grave, i nu le mai putem aborda n acelai mod in care le-am generat. Aceste prime elemente de definire au fost preluate de pe pagina International Institute for Sustenable Development (http://www.iisd.org/ ) Tot la aceasta adresa se afla si o cronologie a dezvoltarii durabile. 2. Cronologia dezvoltarii durabile 1962. Rachel Carson publica cartea Silent Spring, care este considerata de multi ca momentul de cotitur n nelegerea noastr asupra interconexiunilor dintre mediu, economie i bunstarea social. De atunci, multe etape au marcat drumul ctre fundamentarea dezvoltarii durabile. Cartea reunete cercetari de toxicologie, ecologie i epidemiologie care sugereaza faptul c pesticidele agricole reprezinta interventii la niveluri catastrofale asupra speciilor de animale i sntii umane.

CENTRUL PENTRU EDUCAIE ECONOMIC I DEZVOLTARE

ASOCIAIA FORUMUL

SC IPA SA

TINERILOR

DACIE Dezvoltare Antreprenorial pentru Competitivitate prin Inovaie i Ecoeficien - POSDRU/92/3.1/S/48309 Proiect cofinanat din Fondul Social European prin Programul Operaional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013 Investete n oameni!

1967. Se infiinteaza Environmental Defense Fund (FED) care este insarcinata sa gaseasca soluii legale pentru daunele aduse mediului. FED merge la tribunal pentru a opri Comisia Suffolk County Mosquito Control de la pulverizarea DDT-ului pe mlatinile Long Island. (www.environmentaldefense.org ). 1968.Conferina interguvernamental pentru Utilizarea raional i conservarea Biosferei (UNESCO); discuiile se concentreaza pe conceptul, punctul de vedere ecologic de dezvoltare durabil (www.unesco.org ) Paul Ehrlich public The Population Bomb, in care se face legtura dintre populaia uman, resursele in exploatare i mediu. 1970. Se sarbatoreste pentru prima data Ziua Pamantului. Peste 20 de milioane de oameni participa la demonstratii pasnice in Statele Unite. Se infiinteaza un Consiliu de Aparare a Resurselor Naturale prin care avocati si oameni de stiinta sa faca presiuni consistente la nivelul SUA in ceea ce priveste politica de mediu (www.nrdc.org ). 1971. Greenpeace ncepe n Canada i lanseaz demonstratii agresive pentru a opri deteriorarea mediului prin proteste civile i interferene non-violente ( www.greenpeace.org ). Este ntocmit Raportul Founex de un grup de experi legat de necesitatea integrarii mediului cu strategia dezvoltrii. 1972. Conferina ONU privind protectia mediului inconjurator . Conferina de la Stockholm este axata pe combaterea poluarii i a consecintelor ploilor acide din nordul Europei. Ea conduce la crearea de numeroase agenii de protecie naionale de mediu conectate la Programul Naiunilor Unite pentru Mediu (UNEP- www.unep.org ). Clubul de la Roma public controversatele Limitele de cretere, care preziceau consecine grave n cazul in care cretere populatiei nu este ncetinit. Trile nordice critic raportul pentru ca nu da si solutii, inclusiv tehnologice, iar rile sudice sunt nfuriate, deoarece se contura abandonarea dezvoltarii economice (www.clubofrome.org ). 1973. Statele Unite editeaza Documentul Specii pe cale de dispariie, devenind una dintre primele ri care pune n aplicare protectia juridica pentru patrimoniul su piscicol, de plante i de animale slbatice. OPEC declanseaza dezbateri privind criza petrolului.

CENTRUL PENTRU EDUCAIE ECONOMIC I DEZVOLTARE

ASOCIAIA FORUMUL

SC IPA SA

TINERILOR

DACIE Dezvoltare Antreprenorial pentru Competitivitate prin Inovaie i Ecoeficien - POSDRU/92/3.1/S/48309 Proiect cofinanat din Fondul Social European prin Programul Operaional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013 Investete n oameni!

1974. Rowland si Molina n Jornalul Nature, calculeaza c utilizarea n continuare a chorofluorocarbons (CFC), la ratele actuale, diminueaz critic stratul de ozon. America Latin dezvolta World Model prin Fundacin Bariloche. Acesta este rspunsul Sudului la limitele de cretere prin care se solicit cretere economic i echitate pentru Lumea a Treia (www.fundacionbariloche.org.ar / LP-mod-latinoam.htm ) 1975. CITES. Convenia internaional privind Comerul cu specii slbatice de faun i flor intr n vigoare ( www.cites.org ) Worldwatch Institute, cu sediul n Statele Unite ale Americii, incepe s sensibilizeze opinia public la nivel mondial privitor la ameninrile la adresa mediului i pentru a determina eficiente rspunsuri strategice eficiente (www.worldwatch.org ). 1976. Habitat- Conferina ONU privind Asezarile Umane, prima reuniune la nivel mondial care leaga problemele de mediu de aezarile umane. 1977. Green Belt Movement incepe in Kenya, prin plantarea de catre comunitate a copacilor pentru a preveni deertificarea (www.greenbeltmovement.org ) Se tine Conferina ONU privind deertificarea. 1978. Amoco Cadiz -se produce o deversare de petrol n largul coastelor bretone. OCDE Direcia de Mediu relanseaza cercetarea asupra conexiunilor intre economie i mediu. (www.oecd.org ) 1979. Convenia privind poluarea atmosferica pe distane lungi, transfrontalier este adoptata. Se produc trei accidente nucleare la Mile Island, n Pennsylvania, Statele Unite ale Americii. 1980. Este lansata World Conservation Strategy document produs de Uniunea Internaional pentru Conservarea Naturii (IUCN). Seciunea "Ctre o dezvoltare durabil" identific Principalii ageni de distrugerea a habitatului precum: srcia, presiunea populaionala, inechitea sociala i regimurile de tranzacionare. Raportul solicit o nou strategie de dezvoltare internaional cuprinzand despgubiri pentru inechiti.

CENTRUL PENTRU EDUCAIE ECONOMIC I DEZVOLTARE

ASOCIAIA FORUMUL

SC IPA SA

TINERILOR

DACIE Dezvoltare Antreprenorial pentru Competitivitate prin Inovaie i Ecoeficien - POSDRU/92/3.1/S/48309 Proiect cofinanat din Fondul Social European prin Programul Operaional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013 Investete n oameni!

(www.iucn.org) Comisia Internaional privind Problemele de dezvoltare Nord-Sud lanseaza un program de supravietuire (Brandt Report), pentru o noua relatie economic ntre Nord i Sud. Global Report 2000 este publicat. El recunoate ca starea biodiversitii, pentru prima dat este critic pentru buna funcionrii ecosistemului planetar. Acesta afirm c robustetea ecosistemelor naturii este slbit prin disparitia de specii. 1981. Adunarea Mondial a Sntii, n unanimitate, adopt Strategia global pentru sntate pentru toi pana in anul 2000, care afirm c obiectivul major social al guvernelor ar trebui s fie ca toate popoarele s ating un nivel de sntate care le-ar permite s determine viziunea sociala si economica a vietii productive (www.who.org ). 1982. World Resources Institute se fondeaza n Statele Unite ale Americii. Aceasta ncepe publicarea bianuala a evaluri resurselor mondiale, n 1986 ( www.wri.org ) Convenia ONU privind drepturile asupra mriieste adoptata. Acesta stabilete norme privind continutul standardelor de mediu i msurile de aplicare care se ocup cu combaterea polurii marine (www.un.org / depts / los) Criza internaional a datoriilor erupe i amenin sistemul financiar mondial. S-au pierdut, astfel, zece ani pentru America Latin i alte regiuni n curs de dezvoltare. The UN World Charter for Nature adopt principiul c fiecare form de via este unic i ar trebui s fie respectat acest principiu, indiferent de valoarea acelei forme de via pentru omenire. Acesta necesita o nelegere a dependenei noastre de resursele naturale i nevoia de a controla exploatarea acestora (www.un.org/documents/ga/res/37/a37r007.htm ) 1983. Development Alternatives se constituie n India. Ea promoveaz o nou relaie ntre oameni, tehnologie i mediu n Europa de Sud ( www.devalt.org ) Grameen Bank este creata pentru a oferi credite pentru cei mai sraci dintre sraci n Bangladesh, si respectiv a unui noi nelegeri a rolului microcreditelor n dezvoltare (www.grameen-info.org ) 1984. Se produc scurgeri chimice toxice in Bhopal, India. 10000 mori i 300.000 rnii (www.bhopal.net ). Seceta n Etiopia. ntre 250.000 si 1 milion de oameni mor de foame. In Lumea a treia se manifesta ca voce a activistilor din Sud pe probleme de economie, de dezvoltare i de mediu ( www.twnside.org.sg ). Se tine Conferina internaional privind Mediul i Economia patronata de ctre OECD.

CENTRUL PENTRU EDUCAIE ECONOMIC I DEZVOLTARE

ASOCIAIA FORUMUL

SC IPA SA

TINERILOR

DACIE Dezvoltare Antreprenorial pentru Competitivitate prin Inovaie i Ecoeficien - POSDRU/92/3.1/S/48309 Proiect cofinanat din Fondul Social European prin Programul Operaional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013 Investete n oameni!

Se concluzioneaz c mediul i economie ar trebui s fie reciproc tratate ca parti inseparabile ale unui sistem. Aceasta contribuie la forma Raportul Viitorul nostru comun. 1985. Responsible Care, iniiativ a Productorilor canadieni de chimicale, emite Codul de conduit pentru productori chimici, care apoi a fost adoptat n multe ri (www.ccpa.ca ). Schimbri climatice. ntlnirea din Austria a Societii Mondiale de Meteorologie, UNEP i Consiliul Internaional al Stiinific lanseaza rapoartele cu privire la acumularea de dioxid de carbon i alte "gaze cu efect de ser" n atmosfer. Ei prezic nclzirea global. In Antarctica s-a descoperit o gaura de ozon de ctreoameni de tiin britanici i americani. 1986. Accidentul de la Cernobil al centralei nucleare genereaz o imprastiere masiva de substante toxice radioactive. 1987. Viitorul nostru comun (Raportul Brundtland). Raport al Comisiei Mondiale pentru Mediu i Dezvoltare intreese aspectele sociale, economice, culturale i de mediu ca probleme i soluii globale. Acesta popularizeaza termenul de "Dezvoltare durabil". Comitetul Consultativ de Dezvoltare al OCDE creeaz linii directoare pentru mediu i dezvoltare (www.oecd.org / DAC ) Este adoptat Protocolul de la Montreal privind substanele care distrug stratul de ozon (http://ozone.unep.org ) 1988. Chico Mendes, un culegator de cauciuc brazilian care lupt contra distrugerilor din jungla amazonian, este asasinat. Oamenii de tiin folosesc fotografii prin satelit pentru a documenta ceea ce produc incendiile de paduri de langa Amazon (www.chicomendes.com ) Grupul interguvernamental de experi privind schimbrile climatice (IPCC) | este nominalizat pentru a evalua cele mai actuale date tiinifice, de cercetare tehnic i socio-economice n domeniu (www.ipcc.ch ) 1989. Petrolierul Exxon Valdez eueaza si 11 milioane de galoane de petrol sunt deversate n Alaska, la Prince William Sound (www.evostc.state.ak.us ) Institutul de Mediu de la Stockholm este nominalizat ca institut independent pentru realizarea de cercetari de mediu la nivel mondial i regionale (www.sei.se ).

CENTRUL PENTRU EDUCAIE ECONOMIC I DEZVOLTARE

ASOCIAIA FORUMUL

SC IPA SA

TINERILOR

DACIE Dezvoltare Antreprenorial pentru Competitivitate prin Inovaie i Ecoeficien - POSDRU/92/3.1/S/48309 Proiect cofinanat din Fondul Social European prin Programul Operaional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013 Investete n oameni!

1990. Institutul Internaional pentru Dezvoltare Durabil (IISD) este fondat n Canada i ncepe publicarea Buletinului Negocierile pentru Pamant , ca autoritate de nregistrare internaional pentru negocierile privind mediul i dezvoltarea (www.iisd.org Se organizeaza Summitul ONU pentru copii, un important mod de recunoatere a impactului de mediu pentru viitorul noilor generaii (www.unicef.org / WSC) Centrul Regional de Mediu pentru Europa Central i de Est este infiintat pentru a aborda provocrile legate de mediu n ntreaga regiune, cu accent pe angajarea de afaceri, precum i legat de societatea civil (www.rec.org ) 1991. Pescuitul de cod pe coasta estica canadiana se diminueaza drastic atunci cnd numai 2700 de tone de biomasa reproducere este deversata accidental, dup o recolta de 190 mii tone. Sute de incendii la sonde n Kuweit, timp de luni de zile n urma rzboiului Golfului Persic. 1992. Se infiinteaza Consiliul de Afaceri pentru Dezvoltare Durabil, Dezvoltare public, Schimbari de golf, pentru stabilirea de afaceri n promovarea practicilor dezvoltarii durabile (www.wbcsd.ch ) Summit-ul Pmntului. Conferina ONU privind Mediul i Dezvoltare (UNCED), are loc la Rio de Janeiro. Acordurile sunt prinse in Planul de aciune Agenda 21 i in: Convenia privind diversitatea biologic, Convenia-cadru privind schimbrile climatice, Schimbarea principiilor de exploatare a padurilor. 1993. Prima reuniune a Comisiei ONU privind Dezvoltare Durabil, creata pentru a asigura monitorizarea UNCED, consolidarea cooperrii internaionale i de facilitare a capacitatii de luare a deciziilor interguvernamentale (www.un.org / ESA / sustdev ) 1994. Global Environment Facility aloca miliarde de dolari ajutor pentru restructurare, pentru luarea deciziilor necesare in rile n curs de dezvoltare ( www.gefweb.org ) se publica Agenda 21 a Chinei, o Carta alb pe Poporului din Republica Popular Chinez privitoare la populaie, mediu i dezvoltare. China ofer un exemplu internaional pentru strategii nationale de dezvoltare durabil. 1995. Are loc Summit-ul Mondial pentru Dezvoltare Social este inut la Copenhaga. Este prima dat cnd comunitatea internaional exprim un angajament clar n favoarea eradicrii srciei absolute (www.un.org / ESA / socdev / WSSD / index.html ) Are loc A patra Conferin mondial privind femeile inut la Beijing. Negocierile recunosc c

CENTRUL PENTRU EDUCAIE ECONOMIC I DEZVOLTARE

ASOCIAIA FORUMUL

SC IPA SA

TINERILOR

DACIE Dezvoltare Antreprenorial pentru Competitivitate prin Inovaie i Ecoeficien - POSDRU/92/3.1/S/48309 Proiect cofinanat din Fondul Social European prin Programul Operaional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013 Investete n oameni!

statutul de femei a facut progrese, dar rmn inca obstacole la concretizarea pentru femei a drepturilor lor ca drepturi ale omului (www.un.org / womenwatch / Daw / Beijing) Are loc executarea lui Ken Saro-Wiwa n Nigeria, fapt care aduce in atenia internaional legturile ntre drepturile omului, justiie, mediu, securitate i creterea economic. Organizaia Mondial a Comerului (OMC) a recunoscut formal relatiile intre comer, mediu i dezvoltare (www.wto.org ) 1996. Este adoptat ISO 14001 n mod oficial ca standard internaional neobligatoriu pentru protecia mediului ca parte a sistemelor de management al societatilor (www.iso.org ) 1997. Haos ecologic i financiar in Asia. El Nio a cauzat, pe langa distrugerile proprii, secet in regiune i a necesitat si 3 miliarde de dolari n domeniul sntii. 1998. Controversa fata de organismele modificate genetic (OMG). Preocupari fata de mediu i de securitatea alimentara sunt formulate de Uniunea European si fata de importurile de culturi modificate genetic din America de Nord,iar fermierii din rile n curs de dezvoltare se rzvrtesc mpotriva "Tehnologia terminator. Vreme neobisnuit de sever. In China, cele mai grave inundaii din ultimele decenii, dou treimi Bangladesh este de sub ap timp de cteva luni, uraganul Mitch distruge pri ale Americii Centrale, 54 de ri sunt afectate de inundaii i 45 de secet, iar temperatura la nivel mondial atinge cea mai mare valoare nregistrat vreodat (http://lwf.ncdc.noaa.gov/oa/climate/research/1998/ann/extremes98.html ) 1999. Lansarea Indicilor Dow Jones privind Durabilitatea (http://www.sustainabilityindex.com/ ). Primul instrument de acest gen ofer ndrumare pentru investitori n cutarea companii profitabile care urmeaz principiile de dezvoltare durabil (www.sustainabilityindex.com ) A treia Conferin ministerial a OMC a avut loc la Seattle. Mii de demonstrani au protestat fa de efectele negative ale globalizrii i fata de creterea de corporatii globale. Este primul dintre multele proteste antiglobalizare, demonstraii dand semnalul unei noi ere de onfruntare ntre nemulumii, prile interesate i cei aflai la putere (www.iisd.org / comerciale / OMC / seattleandsd.htm ) 2000. Obiectivelor ONU de Dezvoltare ale Mileniului aduna cel mai mare numar de lideri mondiali care sunt de acord cu un set de obiective limitate n timp i msurabile pentru

CENTRUL PENTRU EDUCAIE ECONOMIC I DEZVOLTARE

ASOCIAIA FORUMUL

SC IPA SA

TINERILOR

DACIE Dezvoltare Antreprenorial pentru Competitivitate prin Inovaie i Ecoeficien - POSDRU/92/3.1/S/48309 Proiect cofinanat din Fondul Social European prin Programul Operaional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013 Investete n oameni!

combaterea srciei, foametei, bolilor, analfabetismului, degradarea mediului i discriminarea mpotriva femeilor, care urmeaz s fie realizate pn n 2015 (www.un.org / millenniumgoals) Potrivit IUCN Lista Rosie cuprinde 11046 specii care sunt acum ameninate cu dispariia. 2001.9.11. Teroritii nonstatali reprezentnd interese si ideologii anti -Vest interesele ataca World Trade Center i Pentagon, marcnd sfritul unei ere de nestingherita expansiune economice. Pietele de capital i economiile se poticnesc iar Statele Unite se pregtesc pentru un rzboi de durata mpotriva terorismului. A patra Conferin ministerial a OMC care a avut loc la Doha, in Qatar, recunoate problemele de mediu si preocuprile legate de dezvoltare, n declaraia sa finala (www.ictsd.org / ministerial / Doha ) China se altur OMC, se produce o accelerare a schimbarilor structurale naionale economice. Iar China, mpreun cu India i Brazilia, sunt recunoscute ca fore majore noi n economia global. 2002. Are loc Summit-ul mondial privind dezvoltarea durabil care se tine la Johannesburg, pentru a marca 10 ani de la UNCED. ntr-un climat de frustrare fa de lipsa de progres a Guvernelor, summit-ul promoveaz "parteneriate" de nonnegotiated privind abordarea durabilitatii (www.worldsummit2002.org ) Comunicatul Global Reporting Initiative prezinta linii directoare pentru raportarea activitatilor privind aspectele economice, dimensiunile sociale i de mediu, de afaceri (www.globalreporting.org ) 2004. Lui Wangari Muta Maathai ii este acordat Premiul Nobel pentru Pace. Fondator al Green Belt Movement n Kenya, ea este primul ecologist caruia s i se fi atribuit un Premiu Nobel (http://nobelprize.org/peace/laureates/2004 ) HIV / SIDA n Africa sub-saharian. Numai n 2004 2,5 milioane de oameni din regiune mor de SIDA i peste trei milioane devin recent infectati. Acolo traiesc doar 10 la sut din populaia lumii, mai mult de 60 pe sut dintre persoane au HIV( www.unaids.org ) 2005. Protocolul de la Kyoto intr n vigoare, din punct de vedere juridic. Trile dezvoltate isi asuma obiective de reducere a emisiilor de gaze cu efect de ser i stabilirea de dezvoltare curat. Millenium Ecosystem utilizand peste 1300 de experi din 95 de tari furnizeaza informaii tiinifice cu privire la consecinele schimbarilor ecosistemului pentru bunstarea oamenilor

CENTRUL PENTRU EDUCAIE ECONOMIC I DEZVOLTARE

ASOCIAIA FORUMUL

SC IPA SA

TINERILOR

DACIE Dezvoltare Antreprenorial pentru Competitivitate prin Inovaie i Ecoeficien - POSDRU/92/3.1/S/48309 Proiect cofinanat din Fondul Social European prin Programul Operaional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013 Investete n oameni!

(www.millenniumassessment.org ) 2006. Raportul Stern descrie convingtor costurile privind lipsa de aciune fata de schimbrile climatice ca fiind de pn la 20 ori mai mari dect msurile necesare pentru a aborda problemele astzi (www.sternreview.org.uk ) NASA emite rapoarte care arata o refacere a stratului de ozon, n parte datorit reducerii concentraiilor de CFC, liminate n conformitate cu Protocolul de la Montreal. (http://science.nasa.gov/headlines/y2006/26may_ozone.htm ) 2007. Atenia public fata de schimbrile climatice creste. Fostul Vice President Al Gore, publica documentul Un Adevr neconvenabil si ctig un Premiu al Academiei, iar IPCC face previziuni alarmante despre sanatatea planetei. Gore este nominalizat pentru Premiul Nobel pentru Pace (www.ipcc.ch ) Mai multe semne devin ingrijoratoare. Se prezice c stocurile de pete ar putea disprea n 50 de ani, iar oamenii de tiin spun ca si rechinii i albinele sunt, de asemenea, in mare risc. 2008. Ideile economiei verzi se constituie intr-un set consistent. Guvernele naionale investesc o parte din buget pentru stimularea economic n aciunile de mediu, precum i pentru un nivel redus de carbon. Obiectivele pentru economia viitoare se bazeaza pe verde (www.oecd.org/dataoecd/58/34/44077822.pdf ) Crete urbanizarea. Pentru prima dat n istorie mai mult de 50 la sut din populaia lumii traieste n orae (www.unfpa.org / PDS / urbanization.htm ). Crizele mondiale ale alimentelor, combustibilului i financiare devin convergente. Preurile globale la produsele alimentare sunt in cretere cu 43 la sut ntr-un an; datorita cererii de energie n cretere din China, India i din alte parti cresc preurile la energie; instituiile financiare se cltina, are loc prbuirea creditelor ipotecare din Statele Unite Statele, trimiterea lumii n recesiune. 2009. Topirea ghetarilor si a stratului de gheata din Oceanul Arctic aduce seceta in Australia, nceputa n 2003, si insotita de cele mai grave incendii din istorie. G20 promite subventii pentru eliminarea treptat a combustibililor fosili. Experii estimeaz c anual subveniile s-ar putea ridica la 500 miliarde dolari, suma egal cu 1 la suta din PIB-ul mondial ( www.globalsubsidies.org / files / active / I_policy_ brief_on_G-20_Announcement_Oct_09-1.pdf )

CENTRUL PENTRU EDUCAIE ECONOMIC I DEZVOLTARE

ASOCIAIA FORUMUL

SC IPA SA

TINERILOR

10

DACIE Dezvoltare Antreprenorial pentru Competitivitate prin Inovaie i Ecoeficien - POSDRU/92/3.1/S/48309 Proiect cofinanat din Fondul Social European prin Programul Operaional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013 Investete n oameni!

Conectivitatea ntreagii lumi depete previziunile. Aproximativ 60 la sut din oameni din lume au acum telefoane mobile, 25 la suta sunt pe Internet. Reelele de socializare influeneaz n mod direct angajarea ceteanului fata de chestiuni diverse precum campania prezideniala a lui Obama. La Copenhaga se desfasoara negocieri privind aspectele climatice, dar rezultatele acestor negocieri de la Copenhaga sunt neclare (www.iisd.ca/climate/cop15/ ) 3. Institutionalizarea internationala si nationala privind dezvoltarea durabila Dupa cum transpare deja din cele prezentate mai sus dezvoltarea durabila a fost institutionalizata progresiv. Dintre institutiile semnificative care se preocupa de acest fenomen complex si complicat enumeram, nu neaparat in ordinea aparitiei lor, doar cateva: ONU-Organizatia Natiunilor Unite, prin Departamentul pentru Afaceri Economice si Sociale- Divizia pentru Dezvoltare Durabila (http://www.un.org/esa/dsd/csd/csd_index.shtml ) [The United Nations Commission on Sustainable Development (CSD) was established by the UN General Assembly in December 1992 to ensure effective follow-up of United Nations Conference on Environment and Development (UNCED), also known as the Earth Summit], respectiv prin organismele: UNCED- United Nations Conference on Environment and Development UNFF-United Nations Forum on Forest UNEP-United Nations Environment Programme (www.unep.org ) UN-HABITAT -Council of the United Nations Human Settlements Programme,

si Programele Globale: Sustainable Development Environment and Energy Sustainable Forest Management Ecosystem Management Resource Efficiency Harmful Substances and Hazardous Waste Water and Sanitation Sustainable Cities Urban Management

CENTRUL PENTRU EDUCAIE ECONOMIC I DEZVOLTARE

ASOCIAIA FORUMUL

SC IPA SA

TINERILOR

11

DACIE Dezvoltare Antreprenorial pentru Competitivitate prin Inovaie i Ecoeficien - POSDRU/92/3.1/S/48309 Proiect cofinanat din Fondul Social European prin Programul Operaional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013 Investete n oameni!

respectiv prin Programele Regionale: Food Security and Sustainable Development Environment and Development Sustainable Energy Sustainable Development and Human Settlements Sustainable Development and Productivity OECD-Organizatia pentru Cooperare Economica si Dezvoltare, prin Directoratul de mediu si Comitetul Consultativ de Dezvoltare WB-Banca Mondiala (World Bank), prin finantarea unor organisme care realizeaza studii legate de globalizare si efectele acesteia IBRD-Banca Internationala pentru Recoconstructie si Dezvoltare (BIRD) IISD- Institutul Internaional pentru Dezvoltare Durabil (www.iisd.ca ) CCE- COMISIA COMUNITILOR EUROPENE, prin Strategia de dezvoltare durabil a Uniunii Europene, adoptata in anul 2001, ultimul raport de evaluare fiind facut in 2009 (Mainstreaming sustainable development into EU policies: 2009 Review of the European Union Strategy for Sustainable Development) Guvernul Romaniei ( prin Ministerul Mediului si Dezvoltarii Durabile), care a realizat si aprobat Strategia Nationala pentru Dezvoltare Durabila a Romniei-Orizonturi 20132020-2030, Bucuresti 2008 INS- Institutul National de Statistica

4. Cadrul Strategic al Dezvoltarii Durabile in UE si in Romania 4.1. Strategia de dezvoltare durabil a Uniunii Europene, adoptata in anul 2001 (v. http://ec.europa.eu/environment/eussd/, respectiv: http://europa.eu/legislation_summaries/environment/sustainable_development/l28117_en.ht m) O intelegere mai buna a tuturor aspectelor componente ale Strategiei de dezvoltare durabil a Uniunii Europene se obtine daca se consulta documentele:

CENTRUL PENTRU EDUCAIE ECONOMIC I DEZVOLTARE

ASOCIAIA FORUMUL

SC IPA SA

TINERILOR

12

DACIE Dezvoltare Antreprenorial pentru Competitivitate prin Inovaie i Ecoeficien - POSDRU/92/3.1/S/48309 Proiect cofinanat din Fondul Social European prin Programul Operaional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013 Investete n oameni!

-Commission Communication of 15 May 2001 A Sustainable Europe for a Better World: A European Union Strategy for Sustainable Development (Commission proposal to the Gothenburg European Council) [COM(2001) 264 final -Commission Communication of 13 December 2005 on the review of the Sustainable Development Strategy A platform for action [COM(2005) 658 final -Communication from the Commission to the European Parliament, the Council, the European Economic and Social Committee and the Committee of the Regions of 24 July 2009 - Mainstreaming sustainable development into EU policies : 2009 Review of the European Union Strategy for Sustainable Development [COM(2009) 400 final -Commission Communication of 22 October 2007 Progress Report on the Sustainable Development Strategy 2007 [COM(2007) 642 final -Commission Communication of 9 February 2005 The 2005 Review of the EU Sustainable Development Strategy: Initial Stocktaking and Future Orientations [COM(2005) 37 final Abstract: The Sustainable Development Strategy deals in an integrated way with economic, environmental and social issues and lists the following seven key challenges:

Climate change and clean energy Sustainable transport Sustainable consumption and production Conservation and management of natural resources Public health Social inclusion, demography and migration Global poverty

Dezvoltarea durabila a devenit un obiectiv politic al Uniunii Europene ncepnd cu anul 1997, prin includerea sa n Tratatul de la Maastricht. n anul 2001, Consiliul European de la Goteborg a adoptat Strategia de Dezvoltare Durabila a Uniunii Europene, careia i-a fost adaugata o dimensiune externa la Barcelona, n anul 2002. n anul 2005, Comisia Europeana a demarat un proces de revizuire a Strategiei, publicnd, n luna februarie, o evaluare critica a progreselor nregistrate dupa 2001, care puncteaza si o serie de directii de actiune de urmat n continuare. Documentul a evidentiat si unele tendinte nesustenabile, cu efecte negative asupra mediului nconjurator, care puteau afecta dezvoltarea viitoare a Uniunii Europene, respectiv schimbarile climatice, amenintarile la adresa sanatatii publice, saracia si excluziunea sociala, epuizarea resurselor naturale si erodarea biodiversitatii. Ca urmare a identificarii acestor probleme, n iunie 2005, sefii de

CENTRUL PENTRU EDUCAIE ECONOMIC I DEZVOLTARE

ASOCIAIA FORUMUL

SC IPA SA

TINERILOR

13

DACIE Dezvoltare Antreprenorial pentru Competitivitate prin Inovaie i Ecoeficien - POSDRU/92/3.1/S/48309 Proiect cofinanat din Fondul Social European prin Programul Operaional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013 Investete n oameni!

state si guverne ai tarilor Uniunii Europene au adoptat o Declaratie privind liniile directoare ale dezvoltarii durabile, care ncorporeaza Agenda de la Lisabona, revizuita, pentru cresterea economica si crearea de noi locuri de munca drept o componenta esentiala a obiectivului atotcuprinzator al dezvoltarii durabile. Dupa o larga consultare, Comisia Europeana a prezentat, la 13 decembrie 2005, o propunere de revizuire a Strategiei de la Goteborg din 2001. Ca rezultat al acestui proces, Consiliul UE a adoptat, la 9 iunie 2006, Strategia rennoita de Dezvoltare Durabila, pentru o Europa extinsa. Documentul este conceput ntr-o viziune strategica unitara si coerenta, avnd ca obiectiv general mbunatatirea continua a calitatii vietii pentru generatiile prezente si viitoare prin crearea unor comunitati sustenabile, capabile sa gestioneze si sa foloseasca resursele n mod eficient si sa valorifice potentialul de inovare ecologica si sociala al economiei n vederea asigurarii prosperitatii, protectiei mediului si coeziunii sociale. Strategia UE pentru Dezvoltare Durabila, ce reprezinta fundamentul Strategiei Nationale a Romniei n domeniu, completeaza Strategia de la Lisabona si se doreste a fi un catalizator pentru cei ce elaboreaza politici publice si pentru opinia publica, n scopul schimbarii comportamentului n societatea europeana si, respectiv, n societatea romneasca si implicarii active a factorilor decizionali, publici si privati, precum si a cetatenilor n elaborarea, implementarea si monitorizarea obiectivelor dezvoltarii durabile. Responsabilitatea pentru implementarea Strategiei revine Uniunii Europene si statelor sale membre, implicnd toate componentele institutionale la nivel comunitar si national. Este subliniata, de asemenea, importanta unei strnse conlucrari cu societatea civila, partenerii sociali, comunitatile locale si cetatenii pentru atingerea obiectivelor dezvoltarii durabile. n acest scop, sunt identificate patru obiective-cheie: Protectia mediului, prin masuri care sa permita disocierea cresterii economice de impactul negativ asupra mediului; Echitatea si coeziunea sociala, prin respectarea drepturilor fundamentale, diversitatii culturale, egalitatii de sanse si prin combaterea discriminarii de orice fel; Prosperitatea economica, prin promovarea cunoasterii, inovarii si competitivitatii pentru asigurarea unor standarde de viata ridicate si unor locuri de munca abundente si bine platite; ndeplinirea responsabilitatilor internationale ale UE prin promovarea institutiilor democratice n slujba pacii, securitatii si libertatii, a principiilor si practicilor dezvoltarii durabile pretutindeni n lume. Pentru a asigura integrarea si corelarea echilibrata a componentelor economice,

CENTRUL PENTRU EDUCAIE ECONOMIC I DEZVOLTARE

ASOCIAIA FORUMUL

SC IPA SA

TINERILOR

14

DACIE Dezvoltare Antreprenorial pentru Competitivitate prin Inovaie i Ecoeficien - POSDRU/92/3.1/S/48309 Proiect cofinanat din Fondul Social European prin Programul Operaional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013 Investete n oameni!

ecologice si socio-culturale ale dezvoltarii durabile, Strategia UE statueaza urmatoarele principii directoare: Promovarea si protectia drepturilor fundamentale ale omului; Solidaritatea n interiorul generatiilor si ntre generatii; Cultivarea unei societati deschise si democratice; Informarea si implicarea activa a cetatenilor n procesul decizional; Implicarea mediului de afaceri si a partenerilor sociali; Coerenta politicilor si calitatea guvernarii la nivel local, regional, national si global; Integrarea politicilor economice, sociale si de mediu prin evaluari de impact si consultarea factorilor interesati; Utilizarea cunostintelor moderne pentru asigurarea eficientei economice si investitionale; Aplicarea principiului precautiunii n cazul informatiilor stiintifice incerte; Aplicarea principiului poluatorul plateste. Aspectele de continut ale Strategiei UE se concentreaza asupra unui numar de 7 provocari cruciale si 2 domenii trans-sectoriale. Multe dintre tintele convenite n cadrul UE sunt stabilite n expresie numerica sau procentuala, cu termene stricte de implementare, fiind obligatorii pentru toate statele membre. Strategia UE stabileste, de asemenea, proceduri precise de implementare, monitorizare si urmarire, cu obligatii de raportare la fiecare doi ani, din partea Comisiei Europene si statelor membre, asupra angajamentelor asumate. Termenul pentru analizarea progreselor nregistrate si revederea prioritatilor Strategiei UE de catre Consiliul European a fost septembrie 2009, cu obligatia statelor membre de a raporta asupra implementarii Strategiilor Nationale pna cel mai trziu n luna iunie 2009. 4.2 Strategia Nationala pentru Dezvoltare Durabila a Romniei Orizonturi 2013-2020-2030 , Bucuresti 2008 (http://strategia.ncsd.ro/docs/sndd-final-ro.pdf ) Lucrarea reprezinta un proiect comun al Guvernului Romniei, prin Ministerul Mediului si Dezvoltarii Durabile (MMDD) si al Programului Na_iunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD), prin Centrul Na_ional pentru Dezvoltare Durabila, aprobat prin Hotarrea de Guvern Nr. 1216 din 4 octombrie 2007, publicata n Monitorul Oficial Nr. 737 din 31 octombrie 2007. n perioada 1997-1999 a fost elaborata pentru prima data, cu asistenta din partea Programului ONU pentru Dezvoltare (PNUD), o Strategie Nationala pentru Dezvoltare Durabila, care a fost definitivata n urma unui numar mare de contributii asamblate ntrun cadru larg participativ si adoptata ca document oficial al Guvernului Romniei. Desi

CENTRUL PENTRU EDUCAIE ECONOMIC I DEZVOLTARE

ASOCIAIA FORUMUL

SC IPA SA

TINERILOR

15

DACIE Dezvoltare Antreprenorial pentru Competitivitate prin Inovaie i Ecoeficien - POSDRU/92/3.1/S/48309 Proiect cofinanat din Fondul Social European prin Programul Operaional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013 Investete n oameni!

impactul acestui document asupra politicilor publice la nivel national a fost relativ restrns, el a oferit cadrul conceptual si metodologia de consultare a factorilor interesati pentru implementarea cu succes a programului Agenda Locala 21 ntr-un numar de circa 40 municipalitati si judete. Dupa aderarea Romniei la UE, Strategia din 1999 a format obiectul unei raportari interimare catre Comisia Europeana asupra aplicarii obiectivelor dezvoltarii durabile, n iulie 2007. Demersurile pentru elaborarea unei strategii complexe de dezvoltare durabila a Romniei, cu orizont de timp 2025, au continuat, la initiativa Presedintelui Romniei si sub egida Academiei Romne, pe parcursul anilor 2002-2004, nsa nu si-au gasit finalizarea ntr-un document coerent si au ramas n stadiul de proiect. Vom reda, pentru intelegerea structurarii strategiei, cuprinsul acesteia. Cuprins-pg.4 Rezumat executiv- pg.7 Istoricul si metodologia lucrarii Partea I Cadrul conceptual - pg.10 1. Introducere: Defini_ii necesare - pg.10 2. Strategia UE pentru Dezvoltare Durabila- pg.11 3. Indicatorii dezvoltarii durabile- pg.13 4. Masurile de conformitate cu obiectivele dezvoltarii durabile adoptate de Romnia nprocesul de pre- si post-aderare- pg.15 Partea II Situatia actuala a sistemului socio-economic si a capitalului natural al Romniei pg.19 1. Capitalul natural- pg.19 2. Capitalul antropic- pg.26 3. Capitalul uman - pg.32 4. Capitalul social - pg.37 Partea III Obiective-tinta si modalitati de actiune la orizont 2013, 2020, 2030, conform orientarilor strategice ale UE- pg.41 1. Provocari cruciale - pg.41 1.1 Schimbarile climatice si energia curata - pg.41 1.2 Transport durabil - pg.47 1.3 Productie si consum durabile - pg.52 1.4 Conservarea si gestionarea resurselor naturale - pg.59 1.5 Sanatatea publica - pg.66 1.6 Incluziunea sociala, demografia si migratia - pg.70 1.7 Saracia globala si sfidarile dezvoltarii durabile - pg.77 2. Teme inter- si trans-sectoriale - pg.81 2.1 Educatia si formarea profesionala - pg.81 2.2 Cercetarea stiintifica si dezvoltarea tehnologica, inovarea - pg.90 3. Instrumente financiare si economice - pg.94

CENTRUL PENTRU EDUCAIE ECONOMIC I DEZVOLTARE

ASOCIAIA FORUMUL

SC IPA SA

TINERILOR

16

DACIE Dezvoltare Antreprenorial pentru Competitivitate prin Inovaie i Ecoeficien - POSDRU/92/3.1/S/48309 Proiect cofinanat din Fondul Social European prin Programul Operaional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013 Investete n oameni!

4. Comunicare, mobilizarea actorilor si multiplicarea factorilor de succes - pg.96 Partea IV Probleme si preocupari specifice situatiei din Romnia - pg.99 1. Riscuri si vulnerabilitati generate de factori endogeni si exogeni - pg.99 2. Cresterea sustenabila: transformarile structurale si echilibrele macroeconomice - pg.101 2.1 Asigurarea sustenabilitatii pe termen lung a consumurilor energetice si materiale bazate pe evaluarea realista a capacitatii de suport a capitalului natural- pg.103 2.2 Modernizarea treptata a macrostructurii economiei pentru a corespunde cerintelor sociale si de mediu- pg.104 2.3 Cresterea productivitatii muncii si mbunatatirea ratei de ocupare - pg.105 2.4 mbunatatirea managementului micro- si macro-economic - pg.106 2.5 Politica de investitii si diversificarea surselor de finantare - pg.107 2.6 Mentinerea echilibrelor macro-economice - pg.108 3. Dezvoltarea regionala si actiunea locala; problematica specifica a dezvoltarii rurale pg.111 3.1 Dezvoltarea regionala -pg.112 3.2 Dezvoltarea rurala, agricultura, silvicultura si pescuitul - pg.117 3.3 Implementarea Agendei Locale pentru secolul XXI (AL-21) - pg.123 4. Amenajarea teritoriului si planificarea spatiala - pg.125 4.1 Planificarea spatiala - pg.126 4.2 Cadastrul Romniei - pg.130 5. Dimensiunea culturala a dezvoltarii durabile - pg.133 6. Capacitatea administrativa si calitatea serviciilor publice; dezvoltarea durabila ca masura a eficientei guvernarii si a calitatii politicilor publice- pg.139 7. Politica externa si de securitate: orientari generale si contributii specifice ale Romniei la Politica Externa si de Securitate Comuna si la Politica Europeana de Securitate si Aparare ale UE n raport cu cerintele dezvoltarii durabile- pg.143 Partea V Implementare, monitorizare si raportarea rezultatelor - pg.149 4.3. Tratatul de Aderare Romnia Uniunea Europeana, (http://eur-lex.europa.eu/JOHtml.do?uri=OJ:L:2005:157:SOM:RO:HTML ) semnat la 25 aprilie 2005, si protocoalele anexate cuprind angajamentele concrete ale Romniei de transpunere n practica a ntregului acquis comunitar si prevad unele decalari ale termenelor de implementare ale unor obligatii de mediu (pna n 2015 pentru instalatiile industriale cu grad ridicat si complex de poluare, pna la 16 iulie 2017 pentru depozitele municipale de deseuri, 2018 pentru extinderea sistemelor urbane de alimentare cu apa potabila si tratare a apelor uzate). 4.4. Planul National de Dezvoltare 2007-2013 (PND) (http://www.inforegio.ro/user/File/PND_2007_2013.pdf )

CENTRUL PENTRU EDUCAIE ECONOMIC I DEZVOLTARE

ASOCIAIA FORUMUL

SC IPA SA

TINERILOR

17

DACIE Dezvoltare Antreprenorial pentru Competitivitate prin Inovaie i Ecoeficien - POSDRU/92/3.1/S/48309 Proiect cofinanat din Fondul Social European prin Programul Operaional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013 Investete n oameni!

reprezinta documentul de planificare strategica si programare financiara multianuala care orienteaza si stimuleaza dezvoltarea economica si sociala a tarii n concordanta cu principiile Politicii de Coeziune a Uniunii Europene. Planul stabileste drept obiectiv global reducerea ct mai rapida a disparitatilor de dezvoltare socio-economica dintre Romnia si celelalte state membre ale Uniunii Europene si detaliaza obiectivele specifice ale procesului pe 6 directii prioritare care integreaza direct si/sau indirect cerintele dezvoltarii durabile pe termen scurt si mediu: Obiectivul cresterii competitivitatii si dezvoltarii economiei bazate pe cunoastere include, ca una dintre principalele subprioritati, mbunatatirea eficientei energetice si valorificarea resurselor regenerabile de energie n vederea reducerii efectelor schimbarilor climatice; Aducerea la standarde europene a infrastructurii de baza pune accentul pe dezvoltarea durabila a infrastructurii si mijloacelor de transport prin reducerea impactului asupra mediului, promovarea transportului intermodal, mbunata_irea siguran_ei traficului si protectia elementelor critice de infrastructura; Prioritatea privind protectia si mbunatatirea calitatii mediului prevede mbunatatirea standardelor de viata pe baza asigurarii serviciilor de utilitati publice, n special n ceea ce priveste gestionarea apei si deseurilor; mbunatatirea sistemelor sectoriale si regionale ale managementului de mediu; conservarea biodiversitatii; reconstructia ecologica; prevenirea riscurilor si interventia n cazul unor calamitati naturale; Perfectionarea si utilizarea mai eficienta a capitalului uman are n vedere promovarea incluziunii sociale si ntarirea capacitatii administrative pentru dezvoltarea unei piete a muncii moderne si flexibile, mbunatatirea relevantei sistemului de educatie si formare profesionala pentru ocuparea fortei de munca, stimularea culturii antreprenoriale; Dezvoltarea economiei rurale si cresterea productivitatii n sectorul agricol, silvic si piscicol contine prevederi privind utilizarea rationala a fondului funciar, reabilitarea ecologica a unor terenuri degradate sau poluate, siguranta alimentara, bunastarea animalelor, ncurajarea acvaculturii n zonele costiere; Obiectivul de diminuare a disparitatilor de dezvoltare ntre regiuni si n interiorul acestora are n vedere, printre altele, mbunatatirea performantei administrative si a infrastructurii publice locale, protectia patrimoniului natural si cultural, dezvoltarea rurala integrata, regenerarea zonelor urbane afectate de restructurarea industriala, consolidarea mediului de afaceri si promovarea inovarii. Sunt prevazute, de asemenea, actiuni n domeniul cooperarii transfrontaliere, transnationale si interregionale n vederea integrarii socio-economice a zonelor de granita si cresterea accesibilitatii regiunilor Romniei n cadrul teritoriului UE. Programarea financiara a Planului National de Dezvoltare 2007-2013 estimeaza investitiile necesare, esalonate pe ani, n valoare totala de circa 58,67 miliarde euro.

CENTRUL PENTRU EDUCAIE ECONOMIC I DEZVOLTARE

ASOCIAIA FORUMUL

SC IPA SA

TINERILOR

18

DACIE Dezvoltare Antreprenorial pentru Competitivitate prin Inovaie i Ecoeficien - POSDRU/92/3.1/S/48309 Proiect cofinanat din Fondul Social European prin Programul Operaional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013 Investete n oameni!

4.5. Cadrul Strategic National de Referinta 2007-2013 (CSNR), (http://www.fonduri-ue.ro/upload/118786170647.pdf ) aprobat de Comisia Europeana la 25 iunie 2007, stabileste prioritatile de interventie ale Instrumentelor Structurale ale UE (Fondul European de Dezvoltare Regionala, Fondul Social European si Fondul de Coeziune) n cadrul politicii de coeziune economica si sociala si face legatura ntre prioritatile Planului National de Dezvoltare 2007-2013 si cele ale UE stabilite prin Orientarile Strategice Comunitare privind Coeziunea 2007-2013 si Strategia Lisabona revizuita. CSNR prezinta situatia socio-economica a Romniei la momentul aderarii, analiza punctelor tari si slabe, oportunitatilor si amenintarilor (SWOT), viziunea strategica si sinteza Programelor Operationale Sectoriale (POS) si Programului Operational Regional (POR) ce urmeaza a fi implementate n cadrul obiectivului Convergenta. 4.6. Programul Operational Regional-POR (http://www.mdrl.ro/_documente/POR/POR_august_07.pdf , http://www.fonduri-structuraleeuropene.ro/por.html ) Principalele caracteristici ale POR, care il individualizeaza de celelalte Programe Operationale, sunt: - Are o dimensiune locala evidenta, in abordarea problemelor socio-economice din punct de vedere local si valorificarea resurselor si oportunitatilor locale; Da prioritate regiunilor relativ ramase in urma si mai putin dezvoltate, pentru a le asigura un set minim de preconditii de crestere, neavand, in sine, un scop redistributiv; - Domeniile de interventie ale POR sunt complementare domeniilor de interventie ale celorlalte Programe Operationale, si se asteapta sa opereze in sinergie cu acestea; Promoveaza o abordare de jos in sus a dezvoltarii economice; - Ia in considerare gradul scazut al capacitatii de planificare si programare din tara si prevede, in linii mari, axe prioritare tematice la nivel national, si anume: Axa 1 Sprijinirea dezvoltarii durabile a oraselor potentiali poli de crestere Axa 2 Imbunatatirea infrastructurii regionale si locale de transport Axa 3 Imbunatatirea infrastructurii sociale Axa 4 Consolidarea mediului de afaceri regional si local Axa 5 Dezvoltarea durabila si promovarea turismului Axa 6 Asistenta tehnica Din continutul acestora intereseaza cu prioritate pentru proiectul DACIE: Profilurile Socio-Economice ale Regiunilor si Disparitati Intraregionale - Regiunea de Dezvoltare Sud-Est - Caracteristici demo-geografice SE

CENTRUL PENTRU EDUCAIE ECONOMIC I DEZVOLTARE

ASOCIAIA FORUMUL

SC IPA SA

TINERILOR

19

DACIE Dezvoltare Antreprenorial pentru Competitivitate prin Inovaie i Ecoeficien - POSDRU/92/3.1/S/48309 Proiect cofinanat din Fondul Social European prin Programul Operaional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013 Investete n oameni!

- Forta de munca si migratia - Economia regionala SE - Infrastructura SE - Zone problema - Potential de dezvoltare - Regiunea de Dezvoltare Sud - Caracteristici demo-geografice SUD - Forta de munca si migratia SUD - Economia regionala SUD - Infrastructura SUD - Zone problema SUD - Potential de dezvoltare SUD - Regiunea de Dezvoltare Sud-Vest - Caracteristici demo-geografice Sud-Vest - Forta de munca si migratia Sud-Vest - Economia regionala Sud-Vest - Infrastructura Sud-Vest - Zone problema Sud-Vest - Potential de dezvoltare Sud-Vest Nota: O adancire a cadrului strategic ar presupune si prezentarea aspectelor dezvoltarii durabile continute in: -STRATEGIA DE DEZVOLTARE A REGIUNII DE DEZVOLTARE SUD-EST 2007-2013 -STRATEGIA DE DEZVOLTARE A REGIUNII DE DEZVOLTARE SUD 2007-2013 -STRATEGIA DE DEZVOLTARE A REGIUNII DE DEZVOLTARE SUD-VEST 2007-2013 si a Planurilor de Dezvoltare Regionala asociate. 5. Obiectivele generale ale Dezvoltarii Durabile ONU, OECD si Banca mondiala au identificat urmatoarele Obiective generale ale dezvoltarii durabile: -Reducerea saraciei -Educatie universala -Egalitatea intre sexe -Reducerea ratei mortalitatii -Sanatate reproductiva -Protectia mediului Le vom rementiona, in continuare, sintetic, pe cele ale Strategiei Nationale pentru Dezvoltare Durabila a Romniei Orizonturi 2013-2020-2030 si alaturi de acestea pe cele ale Strategiei UE specifice si anume:

CENTRUL PENTRU EDUCAIE ECONOMIC I DEZVOLTARE

ASOCIAIA FORUMUL

SC IPA SA

TINERILOR

20

DACIE Dezvoltare Antreprenorial pentru Competitivitate prin Inovaie i Ecoeficien - POSDRU/92/3.1/S/48309 Proiect cofinanat din Fondul Social European prin Programul Operaional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013 Investete n oameni!

Romania - Schimbarile climatice si energia curata - Transport durabil - Productie si consum durabile - Conservarea si gestionarea resurselor naturale - Sanatatea publica - Incluziunea sociala, demografia si migratia - Saracia globala si sfidarile dezvoltarii durabile

UE

Climate change and clean energy Sustainable transport Sustainable consumption and production Conservation and management of natural resources Public health Social inclusion, demography and migration Global poverty

Se observa cu usurinta ca exista o orientare oarecum diferita in Europa fata de obiectivele generale mondiale, explicatia fiind ca obiectivele UE si ale tarilor care au aderat la UE au intensitati diferite chiar fata de obiectivele similare globale, corespunzand specificului si nivelului de dezvoltare european. 6. Indicatori de dezvoltare durabila Indicatori de dezvoltare durabil variaz spaial i temporal odata cu schimbarile condiiilor de mediu, socio-economice i politice. Diferitele instituii cu preocupari fata de fenomen nu au facut suficiente eforturi pentru a standardiza evaluarea, masurarea progresului dezvoltrii durabile la nivel global, regional i naional. Ar fi nevoie desigur de o abordare bazat pe larga colaborare i cu viziune holistic. Indicatori de dezvoltare durabil pot fi asociati nivelelor: de politic, de planificare si de implementare. Unii indicatori relevani pot fi prezentate dup cum urmeaz: Formularea politicii prietenoase fata de mediu, planificare, strategie de management la nivel naional, la nivel regional, cu asigurarea cadrului juridic i instituional. Alocarea de fonduri adecvate pentru a asigura adoptarea unor abordri de dezvoltare durabil. Disponibilitatea forei de munc calificate, instruite n domeniul managementului de mediu durabil Difuzarea de informaii privind modalitile de gestionarea durabil a resurselor Conservarea de specii rare, pe cale de dispariie i de plante protejate / speciile de animale i a habitatelor lor fragile.

CENTRUL PENTRU EDUCAIE ECONOMIC I DEZVOLTARE

ASOCIAIA FORUMUL

SC IPA SA

TINERILOR

21

DACIE Dezvoltare Antreprenorial pentru Competitivitate prin Inovaie i Ecoeficien - POSDRU/92/3.1/S/48309 Proiect cofinanat din Fondul Social European prin Programul Operaional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013 Investete n oameni!

Costul efectiv, cele mai bune practici de mediu prietenos i uor de gestionat la nivel local pentru conservarea aerului, apei, solului i a biodiversitii Conservarea echilibrata la nivel naional, regional pentru situatiile critice Furnizare de surse alternative de energie care s nlocuiasc poluarea facuta cu sursele convenionale de energie. Facilitatea de ap potabil de calitate si in cantitatile necesare Acordarea de stimulente financiare pentru conservare i pedeapsirea pentru poluare Mecanism de mprire echitabil a beneficiilot ntre prile interesate. Mecanism de monitorizare i evaluare pentru a asigura adoptarea de practici de mediu prietenos i feedback pentru mbuntirea n timp util. In tabelul de mai jos se rafineaza si mai mult indicatorii dezvoltarii durabile, asociindu-I in mod firesc de obiectivele acesteia, respectiv: OBIECTIVE Bunastare economica Reducerea srciei extreme. Proporia celor care triesc n srcie extrem n rile n curs de dezvoltare ar trebui s fie redus cu cel puin o jumtate pn n 2015. ( Copenhaga) INDICATORI Bunastare economica 1. Incidenta saraciei extreme: Populaia sub un dolar pe zi 2. Ratia Srcia Gap: Incidena inmultita cu profunzimea srciei 3. Inegalitatea: Cei mai sraci acincea cota din consumul naional 4. Malnutriia infantil: Prevalena de sub-greutate la populatia cu varsta de sub 5 ani Durabilitatea mediului Durabilitatea mediului Srcie, Mediu, i Resurse Naturale Exemple de tinte din Planul de implementare Punerea n aplicare practic a dezvoltrii Johannesburg durabile ar trebui s fie concertate la nivel 1. Srcia: Reducerea populaiei cu venit de sub naional i internaional, pentru a combate un dolar pe zi srcia i proteja mediul. 2. Ap i canalizare: Populatie cu acces la surse sigure de ap i sanitare de baz (Johannesburg Summit 2002) 3. Producie i consum durabile: elaborarea unui cadru pe 10 ani pentru Dezvoltare Durabil 4. Energie: Accesibilitatea la surse de alimentare cu energie care protejeaza mediul 5. Produse Chimice: Dezvoltarea abordrii strategice de gestionare a produselor chimice 6. Gestionarea bazei de resurse naturale: meninerea sau restaurarea rezervelor srcite de

CENTRUL PENTRU EDUCAIE ECONOMIC I DEZVOLTARE

ASOCIAIA FORUMUL

SC IPA SA

TINERILOR

22

DACIE Dezvoltare Antreprenorial pentru Competitivitate prin Inovaie i Ecoeficien - POSDRU/92/3.1/S/48309 Proiect cofinanat din Fondul Social European prin Programul Operaional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013 Investete n oameni!

peti 7. Sntate: mbuntirea Educaiei pentru Sntate 8. Dezvoltarea durabil a statelor insulare mici n curs de dezvoltare: Dezvoltarea iniiativelor comunitare bazate pe dezvoltarea durabil a turismului 9. Dezvoltare durabil pentru Africa: mbuntirea productivitii agricole durabile

Dezvoltarea Sociala Educaia primar universala Ar trebui s existe educaie primara n toate rile pn n 2015. (Jomtien, Beijing, Copenhagen) Egalitatea de gen Progresul ctre egalitatea de gen i abilitarea femeilor ar trebui s fie demonstrat prin eliminarea disparitilor de gen n nvmntul primar i secundar pn n 2005. ( Cairo, Beijing, Copenhagen) Mortalitatea infantil si a nou-nascutilor Ratele de mortalitate pentru sugari i copii sub vrsta de cinci ani ar trebui reduse n fiecare ar n curs de dezvoltare cu dou treimi fata de nivelul din 1990, pn n 2015. (Cairo) Mortalitatea materna Rata mortalitii materne ar trebui s fie redus cu trei ptrimi ntre 1990 i 2015 (Cairo, Beijing) Sntatea reproducerii Accesul ar trebui s fie disponibil prin intermediul sistemului de ngrijire

Dezvoltarea Sociala 1. nscrierea neta n nvmntul primar 2. Finalizarea clasei a 4-a din nvmntul primar 3. Rata de alfabetizare pentru grupa de varsta 15 - 24 ani 1. Raportul fete - biei n nvmntul primar i secundar 2. Raportul femei la barbati literati (15-24 ani)

1. Rata mortalitii infantile 2. Rata mortalitii sub varsta de 5 ani

1. Rata mortalitii materne 2. Nateri asistate de personal medical calificat 1. Rata Prevalena Contraceptiva 2. Prevalena HIV ntre 15 - 24 ani la femeile gravide

CENTRUL PENTRU EDUCAIE ECONOMIC I DEZVOLTARE

ASOCIAIA FORUMUL

SC IPA SA

TINERILOR

23

DACIE Dezvoltare Antreprenorial pentru Competitivitate prin Inovaie i Ecoeficien - POSDRU/92/3.1/S/48309 Proiect cofinanat din Fondul Social European prin Programul Operaional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013 Investete n oameni!

medical primar la servicii de sntate a reproducerii pentru toate persoanele de varsta adecvata, nu mai trziu de anul 2015. (Cairo) Indicatori Generali Indicatori Generali Alti indicatori generali utilizati PNB pe cap de locuitor Rata de alfabetizare a adulilor Rata de viata total a fertilitii Sperana la natere Ajutor ca % din PNB Datoria extern ca% din PNB Investiii ca% din PIB Comer ca% din PIB In ceea ce priveste Romania exista, pe langa indicatorii folositi de INS, in concordanta cu indicatorii EUROSTAT, si alte incercari de a defini indicatori si mai rezoluti de dezvoltare durabila, chiar pana la nivelul judetelor. Astfel, pentru a cuantifica si a avea o imagine corecta a dezvoltarii durabile, se apreciaza ca se impune dezvoltarea unui sistem informational statistic n acest domeniu. Abordarea unui sistem de indicatori care sa ajute la monitorizarea dezvoltarii durabile a tarii noastre, trebuie sa porneasca de la obiectivele si tintele prevazute n Strategia Nationala pentru Dezvoltare Durabila, n Strategia de dezvoltare a Romniei Orizont 2025 si alte documente programatice adoptate la nivel national si sa fie n concordanta cu Strategia de Dezvoltare Durabila a UE adoptata n anul 2001 la Gteborg. Acesti indicatori trebuie sa fie consensuali si sa dea o imagine reprezentativa celor trei dimensiuni a dezvoltarii durabile: societate, economie si mediu. n aceeasi masura, este necesar ca acestia sa fie foarte clari, robusti si viabili din punct de vedere statistic, sa fie obtinuti din cele mai bune surse de date, surse care sa fie armonizate din punctul de vedere al metodologiei cu standardele internationale, sa fie comparabili cu Statele Membre ale UE si sa ofere comparabilitate si cu standardele internationale utilizate de Organizatia Natiunilor Unite si OECD. n acealsi timp, acesti indicatori trebuie sa se poata obtine n timp util si sa fie usor de revizuit, n vederea actualizarii lor. Institutul National de Statistica a luat initiativa de a include si de a initia n Programul Phare 2001, componenta Statistica mediului, un studiu pilot pentru dezvoltarea unui sistem de indicatori de dezvoltare durabila. Scopul acestui proiect este realizarea unui sistem de indicatori care sa acopere n totalitate cei trei piloni ai dezvoltarii durabile si de a pune bazele unei largi dezbateri cu factorii interesati n dezvoltarea acestui domeniu. La construirea

CENTRUL PENTRU EDUCAIE ECONOMIC I DEZVOLTARE

ASOCIAIA FORUMUL

SC IPA SA

TINERILOR

24

DACIE Dezvoltare Antreprenorial pentru Competitivitate prin Inovaie i Ecoeficien - POSDRU/92/3.1/S/48309 Proiect cofinanat din Fondul Social European prin Programul Operaional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013 Investete n oameni!

indicatorilor s-a avut n vedere un model de organizare sistematica si coerenta a datelor, adoptat de Eurostat si Agentia Europeana de Mediu, respectiv modelul DPSIR. Lista indicatorilor cuprinde: - indicatori structurali cu referinta la mediu, pentru care Romnia are obligativitate de raportare catre organismele internationale; - indicatori care monitorizeaza atingerea obiectivelor de dezvoltare ale mileniului; - indicatori care monitorizeaza atingerea obiectivelor cuprinse n Strategia de dezvoltare a Romniei Orizont 2025 (v. SISTEM DE INDICATORI DE DEZVOLTARE DURABILA SITUATIA N ROMNIA SIMONA TOMA, INS DUMITRA MEREUTA, MMGA) Pe linia celor mentionate in lucrarea Indexul dezvoltrii durabile n Romnia la nivel judeean i regional- Ruxandra MocanuPerdichi propune un sistem cu 19 indicatori ( a se vedea: http://www.inovatiasociala.ro/index.php/jurnal/article/view/35 )

7. Obiectivele concrete de dezvoltare durabila vizate prin proiectul DACIE Proiectul DACIE Dezvoltare Antreprenoriala pentru Competitivitate prin Inovatie si Ecoeficienta promoveaza principiile si cerintele exprese ale Uniunii Europene privind dezvoltarea durabila prin componente specifice ale pachetului integrat de servicii (informare si constientizare, formare, consultanta, bune practici europene). Proiectul va oferi materiale menite sa explice si sa promoveze conceptul de dezvoltare durabila, legislatia nationala si acquis-ul comunitar cu privire la inovare, protectia mediului si eficienta energetica. Programele de instruire vor cuprinde module privind eficientizarea consumului energetic de calitate, promovarea energiilor alternative, ecoeficienta, reciclabilitatea si ecoproiectarea. Consultantii vor facilita integrarea principiilor dezvoltarii durabile in modelele organizationale si tehnologice elaborate. Proiectul contribuie astfel la formarea unor mentalitati si comportamente noi si la dobandirea competentelor necesare aplicarii principiilor dezvoltarii durabile, stimuland protejarea resurselor si crearea unui mediu mai curat pentru intreaga comunitate. Prin dezvoltarea competentelor beneficiarilor se vor crea si premise pentru implicarea lor in activitati cu o valoare adaugata mai mare si cresterea competitivitatii firmelor, elemente ce vor permite, pe termen lung, o dezvoltare economica si sociala durabila la nivel regional si national.

CENTRUL PENTRU EDUCAIE ECONOMIC I DEZVOLTARE

ASOCIAIA FORUMUL

SC IPA SA

TINERILOR

25