Fundamentele Stiintei Marfurilor Prof.

Pascu Emilia

Capitolul I
Obiectul si metodele de studiere a marfurilor
Merceologia este stiinta care studiaza calitatea si sortimentul de marfuri din punct de vedere tehnic, economic si social. Cuvantul merceologie este format din doua cuvinte : Mercis al marfii ( lb. latina) Logos stiinta (lb. greaca)

Disciplina (Fundamentele Stiintei Marfurilor) are un caracter complex si interdisciplinar(calitologie), fiind stiinta calitatii serviciilor si produselor.

Cele mai importante teme din domeniul calitatii (C): - Calitatea produselor si serviciilor, proprietatile acestora - Factorii care determina si influenteaza calitatea (C) - Calimetrie - Standardizare si certificare - Ambalarea si pastrarea marfurilor - Relatia dintre calitate, consummator si mediu - Costurile calitatii - Analiza valorii Datorita caracterului complex al calitatii marfurilor, se impune cercetarea profuselor, tinand cont de cele 3 tipuri de caracteristici: caracteristici tehnice, economice si sociale.

! Din punct de vedere tehnic disciplina presupune cunoasterea caracteristicilor tehnice si a

factorilor din sfera productiei si a circulatiei marfurilor.

! Din punct de vedere economic disciplina cerceteaza implicatiile calitaii marfurilor la producator si
consummator urmarind cresterea nivelului competitivitaii pe piata a produselor.

! Din punct de vedere social. Cercetarea efectelor sociale ale marfurilor impune studierea
proprietatile care influenteaza diresct starea de sanatate, gradul de comfort in utilizare in randul consumatorilor, precum si relatia dintre om, produs si mediul inconjurator.

Principiile de baza cu care lucreaza merceologia: 1. Stabilirea concordantei dintre necesitate si produs in conditii de eficienta la producatori si consumatori

2. Integrarea rezultatelor partiale in vederea constituirii unui intreg(calitatea produsului) 3. Completarea reciproca a metodelor pt. obtinerea rezultatului final, cat mai exact, al nivelului calitatii produsului. Metode: Generale : Inductiva Deductiva Analiza Sinteza Matematica Statistica Clasice ( Specifice merceologiei) : Psihosenzoriale (organoleptice) Experimentale Moderne ( de conceptie): Analiza valorii Morfologica Brainstorming Analize: Structurala Functionala Comparativa

Metoda inductiva urmareste stabilirea unor legaturi cauzale intre datele accumulate in timp plecand de la particular in general. Metoda deductiva pleaca de la general spre particular pentru a cunoastre produsul/ produsele. Analiza presupune descompunerea unui produs in parti component sau constitutive pt a cunoaste aportul fiecareia la calitatea intregului produs sau serviciu. Sinteza stabileste conexiuni intre componentele materiale, proprietati, functii si nevoile umane. Metodele matematice extimeaza si cuantifica calitatea in vederea optimizarii structurii sortimentale. Metodele statistice se utilizeaza pt prelucrarea, analiza si interpretarea rezultatelor. Metodele psihosenzoriale se bazeaza pe utilizarea simturilor si ofera informatii primare despre forma, marime, culoare, grad de prospetime etc. Metodele experimentale au character obiectiv, au rezultate reproductibile si se folosesc pt determinarea calitatii prin teste, analize etc. Analiza structurala a marfurilor permite identificarea naturii materiilor prime, in functie de ponderea acestora se pot face aprecieri privind calitatea. Analiza functionala se utilizeaza pt produsele cu nivel ridicat de tehnicitate si necesita verificarea acestora pe standul de proba , in laboratoare, in poligoane. Analiza comparativa permite ierarhizarea produselor in functie de nivelul calitatii atins pe piata interna si externa tinand cont de mai multe criteria( caracteristici economice, pretul s.a.). Rezultatele analizei comparative pot influenta decizia de cumparare sau respingere a unui produs. Analiza se realizeaza folosind indicatorul sintetic(complex) al calitatii si eficientei economice. Dintre metodele moderne analiza valorii urmareste pt fiecare produs stabilirea unor corelatii rationale intre utilitatea produsului si costul obtinerii lui.

Analiza morfologica presupune studierea sistematica a unui nr mare de valori are proprietatilor unui produs pt a gasi prin combinari multiple variante noi de produse si cai de imbunatatire a calitatii. Metoda brainstorming presupune culegerea celor mai bune idei de produse noi prin crearea de grupuri respectand anumite reguli si analizand ulterior oportunitatea tehnica si economica a acestor idei. Prin urmare marfa, in viziunea economiei politice, reprezinta un bun economic care serveste productiei sau satisfacerii nevoilor de piata ale consumatorilor, destinat unor tranzactii bilaterale pe piata, respective vanzarii-cumpararii. Trasaturile esentiale ale marfii: - Rezultatul muncii umane - Trebuie sa satisfaca o nevoie individuala sau sociala, are o finalitate sau s-a creat cu un scop binedefinit - Este destinata schimbului; nu consumului propriu - Schimbul marfii se face prin fapte de comert. Conceptul de produs se foloseste cu sensul de marfa, este un bun material rezultat dintrun process de munca sau reprezinta totalitatea obiectelor sau bunurilor obtinute in procesul de productie sau produs de schimb marfa. Conceptul de serviciu caracterizeaza rezultatul unei activitati care se afla la interfata dintre furnizor/prestator si client, in general intangibila.

Capitolul II
! Proprietatile generale ale marfurilor

! Proprietatile reprezinta totalitatea insusirilor unui produs care ii confera o anumita utilitate pt
satisfacea unei nevoi, prin serviciul adus clientilor in consum sau utilizare. Valorile propritatilor se gasesc in documentatia tehnica a produselor pt a putea fi realizate. Propritatile marfurilor sunt determinate in principal de material prima utilizata si de procesul tehnologic. Clasificarea proprietatilor marfurilor: 1. Propritati fizice: - Masa - Densitatea - Higroscopicitatea - Umiditatea - Permeabilitatea 2. Proprietati optice: - Culoarea - Transparenta - Indicele de refractie - Luciul. 3. Prop. Termice: - Caldura specifica - Coeficientul de dilatatie termica - Conductabilitatea termica

4. Prop. Psihosenzoriale/organoleptice: Prop. Olfactive Prop. Gustative Prop. Tactile Prop. Aromatice 5. Prop. Mecanice: Rezistenta la tractiune Rezistenta la rupere Rezistenta la incovoiere Rezistenta la frecare Rezilienta Duritatea Durabilitatea 6. Prop. Chimice: Compozitia chimica Stabilitatea Structura chimica 7. Prop. Estetice. Propritati fizice

! Masa exprima cantitatea materiei continuta intr-un produs, se exprima in grame, in comert sunt
utilizate 3 tipuri de masa: - Masa pe unitatea de lungime folosita in cadrul produselor textile - Masa pe unitatea de suprafata folosita in cazul covoarelor, hartiei - Masa pe unitatea de volum folosita in cadrul produselor din lemn.

! Densitatea(masa specifica) reprezinta masa unitatii de volum dintr-un corp. Este utila deoarece
permite calcularea s-au aflarea concentratiei pt diferite produse lichide. ! Higroscopicitatea reprezinta propritatea unor marfuri de a face schimb de vapori de apa cu mediul inconjurator. Aceasta prop. Determina 4 tipuri de sortie: - Adsortia( la suprafata produsului) - Absortia - Desorbtia - Chemosorbtia( reprezinta interactiunea chimica a vaporilor de apa cu produsul)

! Umiditatea reprezinta continutul total de apa al unui produs higroscopic. Continutul de apa poate
influenta masa unui produs. ! Permeabilitatea este proprietatea marfurilor de a lasa sa treaca prin ele apa, vaporii, gazelle, fiind o proprietate cu importanta crescuta pt produsele textile si incaltaminte.

! Proprietati Optice:
Culoarea are nenumarate definitii. Transparenta este insusirea unui produs de a fi strabatut de radiatii luminoase. Este o proprietate importanta pt produsele din sticla, mase plastic. Luciul este prop. De a reflecta lumina incidenta cu o difuziune cat mai redusa. In functie de aceasta prop. Produsele se impart in mai multe categorii.

Indicele de refractive permite aprecierea gradului de puritate a unui produs si concentratia in anumite substante.

! Proprietati mecanice:
Rezilienta este o proprietate mecanica, iar verificarea acestuia presupune ruperea dintr-o singura lovitura cu un ciocan pendul a unei epuvrete crestate la mijloc. Duritatea reprezinta rezistenta opusa de un produs la patrunderea unui corp din exterior in stratul sau superficial. Durabilitatea propritatea marfurilor de a-si pastra insusirile initiale o perioada cat mai lunga in conditii de utilizare normala.

! Prop. Psihosenzoriale
Aroma este o caracteristica compleza gustative-olfactiva.

Clasificarea propritatilor
Clasificarea proprietatilor se face dupa mai multe criteria : 1. Dupa natura aportului adus la satisfacerea nevoi clientului. In functie de acest criteriu: Proprietati tehnice Proprietati tehnic-functionale ( functional-constructive) Proprietati psihosenzoriale Proprietati economice (fara prt) Proprietati ecologice ( grad poluare) Proprietati ergonomice ( nivelul de comfort) 2. Dupa importanta in stabilirea nivelului calitatii: Proprietati critice, iar lipsa acestora afecteaza utilitatea produsului Proprietati principale, care influenteaza pretul de vanzare al produsului Proprietati secundare, care influenteaza marimea proprietatilor principale Proprietati minore care au o influenta mai redusa asupra valorii de intrebuintare a produsului 3. Dupa modalitatea de apreciere si masurare: Proprietati attributive ale caror marimi se apreciaza prin intermediul organelor de simt Proprietati masurabile- proprietati intriseci 4. Dupa relatia marfa-proprietati: Intriseci depend de natura materiei prime si sunt proprietati masurabile ce se exprima prin cifre Extriseci, care se atribuie marfurilor si se exprima prin notiuni sau attribute( dulce, amar etc), fac parte din categoria proprietatilor psihosenzoriale.

Caracteristicile de calitate sunt proprietatile esentiale ale unui produs si determina calitatea acestuia, iar standardul ISO 9000:2000 le prizinta ca fiind o trasatura distinct a unui produs, process sau system privind o cerinta de calitate.

! Caracteristici functionale: fiabilitate, mentenabilitate, disponibilitate.

! Fiabilitatea exprima aptitudinea sau probabilitatea ca un produs sa functioneze la un moment dat

fara caderi in conditii prescrise. Probabilitatea ca timpul de functionare fara defectiune sa fie mai mare sau egal cu timpul prescris: R(t) = P( Tt ) Functia de fiabilitate - R(t)- este descrescatoare, pozitiva si continua intr-un interval de timp de la 0 la : t = 0 R(t) = 1 (produsul functioneaza singur) t R(t) 0

! Functia de nonfiabilitate - F(t)- reprezinta probabilitatea de defectare a produsului. Este o functie crescatoare, pozitiva si continua: F(t) = P( T < 0) R(t) + F(t) =1
Cele 2 evenimente sunt complementare, nu se produc simultan, ci se exclud.

Indicatorii fiabilitatii
In cazul produsului reparabil, timpul calendaristic de functionare este dat de suma timpilor de functionare, suma timpului de defectare si suma perioadei planificate pt intretinerea produsului:

! Tc = Tf + Td + Ti ! Indicatorii experimentali in cazul produselor reparabile sunt:

Media timpului de buna functionare ( MTBF) Rata caderilor ( ) !Ipostazele fiabilitatii: Fiabilitatea proiectata Fiabilitatea experimentala Fiabilitatea operationala Fiabilitatea nominala Fiabilitatea estimata

Concepte: Mentenabilitatea reprezinta probabilitatea ca un produs defect sa fie restabilit si adus in starede functionare intr-un anumit interval de timp Mentenanta reprezinta suma activitatilor tehnice si organizatorice derulate pt mentinerea unui produs in starea de a-si indeplini functiile proiectate: Mentenanta preventive ( revizii periodice) Mentenanta corectiva (reviziile capital) Indicatori de mentenabilitate: Functia de mentenabilitate Media timpilor de reparare Rata reparatiilor Factorii mentenabilitatii:

Accesibilitatea reprezentand aptitudinea unui system de a permite demontarea si montarea facila a oricarui subansamblu Existenta pieselor de schimb Centrele pt service reprezinta un instrument util pt urmarirea modului de comportare a produsului. Disponibilitatea reprezinta o caracteristica functional care exprima modul de manifestare a calitatii produsului in timpul functionarii. Este determinate de fiabilitate si mentenanta. Caile de imbunatatire a disponibilitatii constau in cresterea fiabilitatii si mentenabilitatii produselor si utilizarea exacta a acestora.

Capitolul III
Calitatea produselor si serviciilor !Calitatea. ! Din punct de vedere filozofic calitatea produselor rezulta din sinteza optima a principalelor
proprietati care exprima gradul de utilitate in satisfacerea nevoilor exprimate sau implicite. ! Din punct de vedere tehnic calitatea exprima gradul de conformitate cu specificatii din documentatii. ! Din punct de vedere economic calitatea reprezinta masura optima in raport cun cheltuielile ocazionate la producator si consumator. ! Din punct de vedere social calitatea reprezinta gradul de satisfacere a nevoilor clientului, acesta fiind scopul pt care sunt realizate produsele Calitatea este masura in care un ansamblu de caracteristici intriseci indeplineste conditiile (ISO 9000:2000) Calitatea poate fi: slaba, buna, mediocra, excelenta. Conceptul de calitate totala este ansamblul de procedee si metode care urmaresc participarea intregului personal pt satisfacerea nevoilor clientilor si chiar depasirea asteptarilor acestora. Componente extracalitative QVTLCRA: - Trebuie sa oferim o calitate a produselor si serviciilor (Q) - Trebuie sa asiguram livrarea cantitatii cerute ( V) - Trebuie sa livram marfa la momentul dorit de client ( T) - Trebuie sa livram marfa la locul cerut ( L) - Trebuie sa oferim marfa la un cost cat mai mic pt client ( C) - Trebuie sa oferim marfa in conditiile unor relatii agreabile, eficiente ( R) - Trebuie sa asiguram sistemul administrativ ( A) Caracterul complex al calitatii rezulta din multitudinea de caracteristici de calitate Caracterul dinamic al calitatiieste determinat in egala masura de progresul tehnico-stiintific de exigentele crescute ale consumatorilor, de concurenta. Nivelul calitatii unui produs poate fi ridicat prin 2 cai: 1. Calea extensiva care presupune cresterea in timp a nr de caracteristici utile ale produsului 2. 2. Calea intensiva presupune imbunatatirea nivelului unor caracteristici de calitate ( ex: micsorarea consumului de carburant)

Pe circuitul tehnic al marfurilor calitatea acestora se poate modifica, de obicei in sens negativ, datorita factorilor care actioneaza pt acest traseu. Ipostazele calitatii: - Calitatea proiectata - Calitatea omologata - Calitatea prescrisa - Calitatea contractata Calitatea reala Calitatea tehnica corespunde punctului de vedere al producatorului. Calitatea comerciala reflecta punctul de vedere al consumatorului. Valoarea de intrebuintare al unui produs diferentiaza produsul in grupe si subgrupe in functie de necesitatile pe care le acopera. ! Intre calitate si valorea de intrebuinte este un raport c de la parte la intreg, deoarece calitatea este conferita de principalele proprietati, iar valoarea de intrebuintatre este data de totalitatea proprietatilor. Calitatea unui produs se compune din urmatoarele elemente: 1. Cerintele calitatii reprezinta nevoile clientilor reiesite din cercetarile de marketing 2. Proprietatile 3. Caracteristicile de calitate acele proprietati esentiale Modalitati de exprimare a calitatii o putem face utilizand urmatoarele: - Parametrii cand vorbim de valoarea absoluta a proprietatilor si caracteristicilor de calitate ale produsului - Indicii exprima valorile relative ale unei caracteristici fata de cea prescrisa a unui produs de referinta - Indicatorii calitatii reprezinta sinteza caracteristica functiilor unui produs

!Functiile calitatii:
Tehnica Economica Scociala

! Functia tehnica a calitatii este conferita de caracteristicile tehnice si functionale aflate in

interdependent si isi au originea in calitatea materiei prima si a procesului de productie Nivelul tehnic al produselor reprezinta marimea caracteristicilor tehnico-functionale. Intre nivelul tehnic si calitate este un raport ca de la parte la intreg.

! Functia economica a calitatii are in vedere aprecierea calitatii produsului prin prisma serviciului
adus clientului raportat la costul global. exista efecte economice ale calitatii atat asupra veniturilor clientului, cat si asupra costului de productie. ! Din punct de vedere a costurilor si calitatii prezinta costuri astfel: se inregistreaza costuri: - Active (ante-factum) Costuri de prevenire - Reactive, care determina organelle producatoare sa-si adume consecintele si sa corecteze situatia respective. Defectul este perceput ca o eroare, greseala, deficienta inregistrata cand produsul nu respecta specificatiile( post-factum)

Exista 4 categorii de costuri identificabile ale calitatii: Costuri preventive: - Costuri de evaluare gradul de conformitate a produselor - Costuri de remediere interna a defectelor depistate inainte de livrare - Costuri de remediere externa generate dupa livrare, la client. Costurile de prevenire: - instruirea personalului - proiectarea echimpamentului de testare - evaluarea furnizorilor Costurile de identificare: - inspectii - evaluarea personalului - probe de teren Costurile interne: - costurile facturilor - deseurile - refacerea facturilor