TEMA 1

NOȚIUNE, METODA ȘI CARACTERUL INTERDISCIPLINAR

AL MERCEOLOGIEI

Fundamentele ştiinţei mărfurilor

autor ŞARGU L. conf. 1
univ. dr.
• Bibliografie recomandată
• Bîrcă A., Merceologie alimentară, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti,
2002
• Olaru M., Pamfilie R.. Fundamentele ştiinţei mărfurilor, Ed.economică,
Bucureşti, 2005
• Redeş A., Petrescu V., Răducanu I.. Merceologie industrială. Editura Eficient,
1998.
• Stanciu I., Olaru M., Bazele merceologiei, Bucureşti, Universitatea Creştină
„Dimitrie Cantemir”, 1996
• Şargu L. Bazele ştiineţei mărfurilor, Chişinău, 2015, 245 pag.
•  
• Obiective de referință
• - de expus noțiunea merceologiei
• - de caracterizat evoluția apariției disciplinei
• - de explicat caracterul interdisciplinar al disciplinei
• - de aplicat metodele merceologiei în practică
• - de argumentat trăsăturile caracteristice ale disciplinei
 

Fundamentele ştiinţei mărfurilor

autor ŞARGU L. conf. 2
univ. dr.
 Subiectele lecției
• 1.1. Obiectul și noțiunea disciplinei
• 1.2. Evoluția apariției științei mărfurilor
• 1.3. Metodele disciplinei
• 1.4. Caracterul interdisciplinar al
merceologiei

Fundamentele ştiinţei mărfurilor

autor ŞARGU L. conf. 3
univ. dr.
1.1. Obiectul și noțiunea disciplinei
• Disciplina „Fundamentele ştiinţei mărfurilor”
este una dintre disciplinele fundamentale ale
învăţământului economic, care se ocupă de
studierea proprietăţilor mărfurilor în strânsă
legătură cu calitatea lor.
• Disciplina se mai numeşte „Bazele
merceologiei”. Etimologic, termenul de
merceologie derivă de la cuvântul latin merx
= marfă (mercis = al mărfii) şi cuvântul
grecesc logos (ştiinţă, cunoaştere).
Fundamentele ştiinţei mărfurilor
autor ŞARGU L. conf. 4
univ. dr.
definiţii ştiinţifice ale Merceologiei
• Merceologia este ştiinţa care studiază mărfurile, atât cele
materiale, cât şi cele fără conţinut material, în toată varietatea şi
complexitatea problematicii lor (I.Schileru).
• Merceologia este ştiinţa cercetării tehnico-economice a mărfurilor
din punct de vedere al utilităţii şi calităţii, prin prisma necesităţilor
şi a eficienţei economico-sociale (V. Dinu, M. Negrea).
• Merceologia este o disciplină cu caracter tehnico-economic, care
se ocupă de studierea proprietăţilor mărfurilor în strânsă legătură
cu calitatea lor.
• Merceologia integrează noţiunile de calitate, utilitate, necesitate,
eficienţă economico-socială. O definiţie cuprinzătoare a
merceologiei o desemnează ca fiind ştiinţa cercetării tehnico-
economice a produselor într-o concepţie integratoare a utilităţii şi
calităţii, raportată la necesitate şi eficienţă economică şi socială.

Fundamentele ştiinţei mărfurilor

autor ŞARGU L. conf. 5
univ. dr.
caracter complex, dinamic şi practic
• Caracterul complex al merceologiei este determinat de faptul că
conţinutul acesteia a fost orientat constant spre marfă şi problematica
mărfii în toate ipostazele sale, determinate de modificările complexului
de nevoi la nivelul producţiei de mărfuri comercializabile, materiale şi
imateriale (servicii, informaţii, asistenţă, consultanţă etc.). Merceologia
acoperă, aşa dar, o problematică extrem de vastă, nucleul sau fiind
constituit de obiectul schimburilor economice – marfa.
• Evoluţia societăţii umane a introdus mutaţii la nivelul comportamentului
consumatorului de produse şi servicii. Aceste mutaţii au determinat
adaptarea permanentă a producţiei şi comerţului, implicit menţinerea în
realitatea cotidiană a cunoştinţelor ce constituie fundamentul disciplinei,
demonstrând astfel caracterul dinamic al merceologiei.
• Caracterul practic, formativ al Merceologiei constă nu numai în însuşirea
cunoştinţelor şi abilităţilor necesare specialistului din comerţ şi turism, ci
şi în realizarea unei temeinice educaţii economice şi însuşirea unor
principii etice, fără de care practicarea cu succes a profesiunii de
economist rămâne unFundamentele
dezideratştiinţei
nerealizabil.
mărfurilor
autor ŞARGU L. conf. 6
univ. dr.
Merceologia studiază mărfurile din punct de vedere tehnic, economic şi social
• din punct de vedere tehnic se referă la cunoaşterea: materiilor prime şi a produselor
specifice, a grupelor de produse; schemelor tehnologice de fabricaţie a produselor;
proprietăţilor, sortimentelor, cerinţelor, normelor de cercetare; controlului calităţii,
metodelor de conducere şi management al calităţii; metodelor de verificare a calităţii
materiilor prime, procesului tehnologic şi produselor finite; marcării, ambalării,
manipulării şi transportului mărfurilor.
• din punct de vedere economic presupune cercetarea: problemelor generale ale
mărfurilor, a regulilor de clasificare, codificare, marcare, standardizare; problemelor
economice conexe cu economia produsului; implicaţiilor de natură economică a
nivelului calităţii produselor la producător (cheltuieli de producţie) şi la beneficiar
cheltuieli de exploatare, întreţinere, reparaţii etc.); optimizarea gamei sortimentale a
mărfurilor în funcţie de corelarea criteriilor de calitate cu criteriile economice şi
sociale; capacitatea de a folosi cunoaşterea produselor pentru scopuri comerciale,
publicitare, informatice.
• din punct de vedere social presupune studiul: proprietăţilor care influenţează, direct
sau indirect, starea de sănătate, nivelul de cultură, civilizaţie, gust estetic al
produselor; studierea gradului de poluare a mediului ambiant la fabricarea
produselor; dezvoltarea metodelor de cercetare comparativă şi de testare a calităţii
produselor şi informare a consumatorilor asupra rezultatelor cercetării pentru
protecţia consumatorului şi a mediului
Fundamentele ştiinţei mărfurilor
autor ŞARGU L. conf. 7
univ. dr.
 Evolutii si perspectiva:
 primul curs de merceologie in sec 18 Johan Beckmanm (Germania);
 pionerii merceologiei: scoala germana si scoala italiana;
 in ASE Bucuresti si la catedra de merceologie a Universitatii din Cluj
(1920);
 la nivel international: asociatia internaţionala de Merceologie si
Tehnologie din Viena.
 În România merceologia apare şi se studiază sub diferite denumiri
(Mărfuri, Productologie, Cunoaşterea mărfurilor etc.), odată cu
înfiinţarea primelor şcoli comerciale la Bucureşti (1864) şi Galaţi (1865)
 În Republica Moldova 1961 la Universitatea de Stat din Moldova la
facultatea de Economice

În prezent merceologia se studiază ca o disciplină de sine stătătoare în

peste 30 de ţări.

Fundamentele ştiinţei mărfurilor

autor ŞARGU L. conf. 8
univ. dr.
Metodele disciplinei
1. Metode generale:
metoda inductivă,
metoda deductivă,
metoda analizei şi sintezei,
metode matematice şi informatice, metode statistice.
2. Metode specifice, clasice în studierea merceologiei:
metode psiho-senzoriale,
metode experimentale,
analiza structurii,
analiza funcţională,
analiza comparativă,
analiza tipologică.
3. Metode moderne (de concepţie):
analiza valorii,
analiza morfologică,
metoda Delphy,
metoda Brainstorming,
metoda
Fundamentele ştiinţei mărfurilor
Benchmarking autor ŞARGU L. conf. 9
univ. dr.
 Metode specifice de cercetare
• Metodele psiho-senzoriale (organoleptice) se bazează pe folosirea organelor de simţ pentru
obţinerea datelor primare privind forma, mărimea, culoarea, aspectul exterior, gustul, gradul de
prospeţime sau degradare a produselor.
• Metodele organoleptice, fiind dependente de numeroşi factori – condiţii de determinare, parametrii
biologici ai operatorului etc. – sunt afectate de subiectivism şi incertitudine. Cu toate că au un
caracter orientativ, sunt importante, în special pentru produsele alimentare, cosmetice, parfumerie
• Metodele experimentale permit cercetarea calităţii produselor prin testări, măsurători, simulări, care
tind să reproducă cât mai fidel condiţiile reale de comportare a produselor în utilizare. Sunt metode
costisitoare şi laborioase, aplicarea acestor metode presupune existenţa unor condiţii de desfăşurare,
echipamente şi proceduri conforme prescripţiilor. Se mai numesc şi „metode de laborator” şi deseori
se recomandă corelarea metodelor experimentale cu cele psiho-senzoriale pentru obţinerea unor
rezultate obiective privind evaluarea calităţii mărfurilor.
• Analiza structurii de regulă este asociată cu analiza compoziţiei, ea permite identificarea naturii
materiilor prime şi ponderii lor în produs. Analiza structurii este importantă şi din punct de vedere
economic, deoarece ponderile materiilor prime din produs influenţează preţul de vânzare.
• Analiza funcţională constă în verificarea produselor de înaltă tehnicitate în laboratoare, poligoane de
încercări, pe standuri de probă, a nivelului performanţelor în timp, de exemplu consum de carburanţi,
fiabilitate, viteză, randamente etc.
• Analiza comparativă permite ierarhizarea produselor în funcţie de nivelul calităţii atins pe plan
regional, naţional sau internaţional, ţinând seama de proprietăţi şi eficienţă în utilizare, raportate la
preţ. Metoda comparativă are un caracter de subiectivitate, deoarece există un număr mare de
proprietăţi şi nu există criterii unice de apreciere a calităţii. Pentru a obiectiva metoda, în analiza
comparativă se poate utiliza indicatorul
Fundamentelesintetic al calităţii şi eficienţei economice.
ştiinţei mărfurilor
autor ŞARGU L. conf. 10
univ. dr.
Ştiinţa mărfurilor prezintă următoarele trăsături semnificative

• caracterul mulţi- şi interdisciplinar. Merceologia înglobează cunoştinţe de

fizică, chimie, ştiinţe naturale, geografie, istorie, drept şi legislaţie,
matematică şi statistică, electronică şiinformatică, lingvistică, filozofie,
psihologie şi estetică.
• caracterul peren şi consecvent. Elementele fundamentale ale studiului
mărfii, menţionate încăde la primele programe şi lucrări de specialitate,
continuă să reprezinte baza structurală amerceologiei contemporane.
• caracterul dinamic şi adaptabil. Continua înnoire şi adaptare a ştiinţei
mărfurilor ilustreazămobilitatea şi flexibilitatea disciplinelor care o
compun.
• complex. In ultimii ani s-au dezvoltat unele discipline merceologice care
accentuează maimult latura economică, socială şi ecologică, în defavoarea
celei tehnice.
• caracterul practic-fonnativ. Studiul mărfurilor facilitează formarea de
aptitudini şi abilităţidatorită aplicaţiilor practice ce se desfăşoară în
laboratoare de specialitate.
Fundamentele ştiinţei mărfurilor
autor ŞARGU L. conf. 11
univ. dr.
Conexiunile merceologiei cu alte ştiinţe:
• disciplene tehnice:
– tehnologia;
– fizica;
– chimia;
– metrologia (unitati de masura);
– standardizare.
• disciplene economice:
• economie politica;
• managementul;
• marketing;
• eonomia comertului.
• discipline sociale:
– sociologia;
– psihologia;
– ecologia;
– protectia consumatorului;
– estetica marfurilor

Fundamentele ştiinţei mărfurilor

autor ŞARGU L. conf. 12
univ. dr.
Merceologia studiaza marfurile in toate
etapele logistice ale acestora

nevoi – productie – comert – turism –

consum – mediu

Fundamentele ştiinţei mărfurilor

autor ŞARGU L. conf. 13
univ. dr.
 Verificarea cunoştinţelor TEST 1
1. Merceologia este o disciplină cu caracter
a) tehnico-economic
b) economic
c) social

2. Marfa, ca obiect al schimburilor economice şi produs al muncii, reprezintă unitatea a doi factori:
a) valoarea şi valoarea de utilizare
b) valoarea materiei prime şi auxiliare
c) valoarea şi valoarea exprimată prin preţ

3. Merceologia are un caracter

a) complex,
b) ştiinţific
c) pragmatic

4. Din punct de vedere tehnic merceologia se referă la cunoaşterea:

a) materiilor prime şi a produselor specifice, a grupelor de produse;
b) problemelor generale ale mărfurilor,
c) regulilor de clasificare

5. Cunoaşterea mărfurilor din punct de vedere economic presupune cercetarea:

a) optimizarea gamei sortimentale a mărfurilor în funcţie de corelarea criteriilor de calitate
b) studierea gradului de poluare a mediului ambiant la fabricarea produselor
c) metodelor de conducere şi management al calităţii

Fundamentele ştiinţei mărfurilor

autor ŞARGU L. conf. 14
univ. dr.
Verificarea cunoştinţelor TEST 2
6. Cunoaşterea mărfurilor din punct de vedere social presupune studiul:
a) proprietăţilor care influenţează, direct sau indirect, starea de sănătate
b) problemelor economice conexe cu economia produsului;
c) schemelor tehnologice de fabricaţie a produselor

7. Principii de bază ale metodologiei de cercetare a calităţii produselor:

a) stabilirea concordanţei între necesitate şi produs
b) stabilirea nivelului calitativ la un moment dat
c) diversificarea şi perfecţionarea continuă

8. Metodele generale de cercetare ale Merceologiei

a) metoda analizei şi sintezei
b) metoda experimentală
c) analiza morfologică

9. Metode specifice, clasice în studierea merceologiei

a) analiza comparativă
b) analiza valorii
c) analiza statistică

10. Etapele logistice în care merceologia studiază mărfurile

a) nevoi – productie – comert – turism – consum – mediu
b) nevoi – productie – comert – consum
c) productie – comert – consum

Fundamentele ştiinţei mărfurilor

autor ŞARGU L. conf. 15
univ. dr.
 Pentru studiul individual
• Subiecte pentru referate:
1. Rolul şi necesitatea merceologiei în societatea modernă
2. Evoluţia apariţiei ştiinţei mărfurilor

Cerinte pentru referat

Structura referatuluireflectă conţinutul cercetării şi este determinată de sarcinile şi
obiectivele investigaţiei. Astfel structura referatului va fi constituită din:
• Foaie de titlu (Denumirea universităţii, denumirea facultăţii, denumirea catedrei,
tema referatului, cine a elaborat, cine a coordonat)
• Cuprins (enumerarea subiectelor şi paginile une se reflectă)
• Introducere ( actualitatea temei, scopul cercetării, subiectul cercetării)
• Expunerea materialului ( pe paragrafe cu numerortare 1,2,3,...)
• Concluzii ( realizarea scopului, poziţie personală pe subiect)
• Bibliografie ( max 5 surse)
• Volumul referatului va constitui între 7-15 pagini format A4 cu caracter 14 şi 1,25
spaţii între rînduri.

Fundamentele ştiinţei mărfurilor

autor ŞARGU L. conf. 16
univ. dr.