Pagina

CUPRINS:
INTRODUCERE 2

CAPITOLUL I - PREZENTAREA SOCIETATII 3

1.1. SCURT ISTORIC AL SOCIETATII 3
1.2. OBIECTUL DE ACTIVITATE 3
1.3. CAPITALUL SOCIAL 4
1.4. SITUATIA PATRIMONIULUI LA DATA DE 31.12.2003 4
1.5. SITUATIA CONTULUI DE PROFIT SI PIERDERE 5

CAPITOLUL II - ANALIZA BILANTULUI CONTABIL 6

2.1 BILANTUL FINANCIAR 7
2.2. BILANTUL FUNCTIONAL 16

CAPITOLUL III - ANALIZA CONTULUI DE REZULTAT 21

3.1. TABLOUL SOLDURILOR INTERMEDIARE DE GESTIUNE 22
3.2. ANALIZA RATELOR DE RENTABILITATE 27
3.3. CAPACITATEA DE AUTOFINANTARE 31
3.4. APRECIEREA INDICATORILOR PRIVIND LICHIDITATEA 32
SI SOLVABILITATEA LA NIVELUL FIRMEI

CAPITOLUL IV - ANALIZA SWOT 36

CONCLUZII SI PROPUNERI 38

BIBLIOGRAFIE 39
 INTRODUCERE

Analiza financiara este activitatea de diagnosticare a starii de

performanta financiara a intreprinderii la incheierea exercitiului. Ea isi
propune sa stabileasca punctele tari si punctele slabe ale gestiunii
financiare in vederea fundamentarii unei noi strategii de mentinere si de
dezvoltare, intr-un mediu concurential.(2, pag.479)
De asemenea, analiza financiara face obiectul preocuparilor
externe ale partenerilor economici si financiar-bancari pentru
fundamentarea unor posibile actiuni de cooperare cu respectiva
intreprindere. Atat analiza pe plan intern cat si cea externa au ca
obiectiv determinarea rentabilitatii si a riscului si, in final a valorii
intreprinderii. Sursa de date pentru analiza financiara o constituie
documentele contabile de sinteza : bilantul, contul de rezultate si anexe
la bilant.
Analiza financiara urmareste sa evidentieze modalitatile de
realizare a echilibrului financiar pe termen lung si pe termen scurt
(obiectiv al analizei pe baza de bilant) si treptele de acumulare
baneasca, de rentabilitate ale activitatii intreprinderii (obiectiv al
analizei pe baza contului de profit si pierderi). Bilantul sintetizeaza
starea patrimoniala a intreprinderii la un moment dat, in timp ce contul
de rezultate sintetizeaza rezultatul fluxurilor economice si financiare de
intrare, de prelucrare si de iesire pe perioada considerata. Informatia
comuna care se intalneste in cele doua documente de sinteza este
rezultatul net (profitul sau pierderea) ca o reflectare a rentabilitatii
intreprinderii (intrari, prelucrari, iesiri) si a noii stari patrimoniale a
acesteia.(5, pag.239)

2
 CAPITOLUL I - PREZENTAREA SOCIETATII

1.1. SCURT ISTORIC AL SOCIETATII

Firma S.C.VALENSTAF SRL Galati isi desfasoara activitatea in municipiul

Galati avand sediul in strada Gheorghe Asachi, nr. 3, bl. B3, ap. 23, fiind
inregistrata la Registrul Comertului cu nr. J17/1050/1997 si Cod Unic de
Inregistrare Fiscala 10057721, avand urmatorul cont nr. 2511.1-990.1/rol.
S.C. VALENSTAF SRL Galati face parte din cadrul întreprinderilor mici şi
mijlocii deoarece are doar 6 salariati, iar capitalul social este de 2.000 mii lei.
Raportul de gestiune pe anul 2003 se prezinta in conformitate cu art. 73 din
Legea 195/1997 de aprobare a Ordonantei de Urgenta a Guvernului nr. 32/1997 si
e intocmit potrivit art. 27 din Legea Contabilitatii nr. 82/1995 modificata si
completata cu Ordonanta de Urgenta 32/1996.
La intocmirea raportului s-a avut in vedere Ordinul Ministerului Finantelor
Publice nr. 1827/22.12.2003 pentru intocmirea, certificarea si centralizarea
bilanturilor contabile ale agentilor economici din M.O. 53/22.01.2004.

1.2. OBIECTUL DE ACTIVITATE

Obiectul de activitate al acestei societati il reprezinta prestarea de servicii in

domeniul de telecomunicatii.
Rezultatele obtinute de societate sunt reflectate in situatiile de raportare
anuala asa cum rezulta din anexele la prezentul raport de gestiune (bilant, cont de
profit si pierdere).
Situatiile prezentate au fost intocmite pe baza balantei de verificare a
conturilor sintetice si respectarea normelor metodologice cu privire la intocmirea
acestora.
In formularele cod 10 si 20 au fost reflectate in mod fidel veniturile,
cheltuielile si rezultatele financiare ale perioadei de raportare. Posturile inscrise in
bilant corespund cu datele inregistrate in contabilitate, puse de accord cu situatia
reala a elementelor patrimoniale.
Contabilitatea valorilor materiale se tine cantitativ-valoric, contabilitatea
clientilor si furnizorilor a celorlalte creante si obligatii sunt evidentiate pe categorii
precum si pe fiecare persoana fizica sau juridica si au la baza documente legale
(justificative). Din datele prezentate in rezultatele financiare rezulta ca societatea in
anul 2004 a inregistrat un profit brut in valoare de 1.646.076 mii lei si un profit net
de 1.575.261 mii lei.

3
1.3. CAPITALUL SOCIAL

Capitalul social este de 2.000 mii lei conform H.G. 500/1999 inregistrat la
Oficiul Registrului Comertului.
 valoarea nominala a unei parti sociale - 100.000 lei
 numar parti sociale - 20 bucati
 cifra de afaceri – 4.530.036 mii lei
De la infiintare pana la data de 31.12.2004 nu s-au inregistrat majorari de capital.
Asociatii societatii sunt:
- Meca Marin - 19 parti sociale
- Lupea Paula - 1 parte sociala

1.4. SITUATIA PATRIMONIULUI LA DATA 31.12.2003

ACTIV
1. Active imobilizate
- imobilizari necorporale
- imobilizari corporale 1.664.747
- imobilizari financiare
TOTAL 1.664.747
2. Active circulante
- stocuri 204.692
- creante 171.377
- disponibilitati 27.348
TOTAL 403.417
3. Conturi de regularizare
- cheltuieli inregistrate in avans 57.577
TOTAL ACTIV 2.125.741
PASIV
1. Capitaluri proprii
- capital social 2.000
- reserve 400
- rezultatul exercitiului 1.575.261
- rezultatul reportat 1.575.261
TOTAL 1.577.661
2. Datorii totale 486.900
3. Conturi de regularizare
- venituri inregistrate in avans 61.180

TOTAL PASIV 2.125.741

4
Datoriile societatii in valoare de 486.900 mii lei se compun din:
- datorii cu personalul - 14.763 mii lei
- datorii fata de furnizori - 145.179 mii lei
- obligatii la bugetul de stat in legatura cu salariile - 8.029 mii lei
- impozit pe profit - 18.998 mii lei
- TVA - 22.343 mii lei
- alte obligatii (inclusive dividende si sume asociati) - 277.588 mii lei
Toate datoriile cu personalul si cu bugetul statului sunt datorii curente, cu
exceptia contributiei pentru asigurari sociale de sanatate datorate de angajator
pentru concedii medicale in suma de 546 mii lei.

1.5. SITUATIA CONTULUI DE PROFIT SI PIERDERE

- mii lei -
ACTIVITATE VENITURI CHELTUIELI REZULTAT

Exploatare 4.840.616 3.189.629 1.650.987

Financiara 3.237 8.148 -4.911
Extraordinar
Total activitate 4.843.853 3.197.777 1.646.076
Impozit profit 70.815
Profit net 1.575.261

Lichiditatea generala care reflecta posibilitatea componentelor patrimoniale

curente de a se transforma intr-un termen scurt in lichiditati pentru a satisface
obligatiile de plata exigibile ca raport intre activele circulante si datoriile curente
reprezinta 0,83.
Solvabilitatea patrimoniala care reprezinta gradul in care unitatea poate fata
obligatiilor de plata, ca raport intre capitalurile proprii si total pasiv reprezinta
74.21%.

5
CAPITOLUL II - ANALIZA BILANTULUI CONTABIL

Pentru realizarea functiilor contabilitatii de informare, decizie si control este

necesar ca in urma lucrarilor curente de contabilitate sa se sintetizeze periodic
informatiile generate de conturi si calculele contabile in documente de sinteza
expresiv si relevante, accesibile nu numai specialistilor, ci si celor interesati de
gestiunea unitatii patrimoniale in calitate de: investitor, administrator, creditor,
banca, fiscalitate si alte organisme economice si sociale.
Ca urmare, potrivit Legii 31/1990 privind societatile comerciale si a Legii
contabilitatii 82/1991, toti agentii economici (toate persoanele juridice) sunt
obligate sa intocmeasca bilant contabil.
Legea contabilitatii 82/1991 reglementeaza regimul legal al bilantului
contabil in cadrul capitolului IV, care prevede la art. 27 ca “Bilantul contabil se
intocmeste obligatoriu anual, precum si in situatia fuziunii sau incetarii activitatii”.
Bilantul este documentul oficial de sinteza al tuturor unitatilor patrimoniale.
Fiind un complet de documente si situatii de sinteza, bilantul contabil
trebuie, in toate circumstantele, sa dea o imagine fidela, clara si completa a
patrimoniului, a situatiei financiare si asupra rezultatelor obtinute de unitatea
patrimoniala. (4, pag.248)
Analiza financiara este activitatea de diagnosticare a starii de performanta
financiara a intreprinderii la incheierea exercitiului. Ea isi propune sa stabileasca
punctele tari si punctele slabe ale gestiunii financiare, in vederea fundamentarii
unei noi strategii de mentinere si de dezvoltare intr-un mediu concurential.
Bilantul contabil constituie principala sursa informational ape baza caruia se
face analiza financiara. Din componentele bilantului contabil, fiecare are un rol in
analiza financiara. Astfel, bilantul patrimonial da posibilitatea sa se evidentieze
modalitatile de realizare a echilibrului financiar pe termen lung si pe termen scurt.
Pentru analiza echilibrului financiar se utilizeaza urmatorii indicatori:
 Situatia neta (SN);
 Fondul de rulment (FR);
 Nevoia de fond de rulment (NFR);
 Trezoreria neta (TN). (2, pag.480)

6
2.1. BILANTUL FINANCIAR

Bilantul financiar, numit patrimonial in viziunea unor tari occidentale,

constituie un suport al analizei financiare traditionale care are ca finalitate
descrierea patrimoniului intreprinderii in vederea unei evaluari patrimoniale care
poate interesa atat proprietarii, cat si creditorii.
Logica bilantului financiar se bazeaza pe criteriul lichiditatii crescatoare a
activului si pe cel al exigibilitatii crescatoare a pasivului. (5, pag.241)
Analiza lichiditate-exigibilitate, are meritul de a pune in evidenta riscul de
insolvabilitate al intreprinderii. Aceasta consta in incapacitatea intreprinderii de a-
si onora angajamentele fata de terti.
Pentru evaluarea riscului de insolvabilitate, analiza patrimoniala studiaza,in
vederea confruntarii, gradul de exigibilitate al elementelor de pasiv (insusirea lor
de a deveni scadente la un anumit termen) si cel de lichiditate el elementelor de
activ (posibilitatea acestora de a fi transformate in bani). In acest context, riscul de
insolvabilitate presupune imposibilitatea intreprinderii de a face fata pasivului
exigibil cu activul sau disponibil.

Construirea bilantului financiar (lichiditate-exigibilitate)

Construirea bilanţului financiar este o activitate deosebit de dificilă,

deoarece aprecierea exigibilităţii sau a lichidităţii în funcţie de realitatea
economică este o problemă delicată: realizarea acestei aprecieri presupune
cunoaştere perfectă a întreprinderii pentru care se realizează bilanţul financiar şi
definirea unor criterii obiective în funcţie de care să se realizeze evaluarea
lichidităţii şi a exigibilităţii elementelor patrimoniale ale întreprinderii.

Activul bilanţului financiar

Pentru a detemina (calcula) mijloacele cu durată de exploatare mai mare de

un an, se porneşte de la activul imobilizat al bilanţului contabil, care este modificat
prin:
- eliminarea (scăderea):
 activelor fictive (cheltuielile de constituire, cheltuielile de cercetare-
dezvoltare) care nu au valoare economică;
 imobilizărilor financiare ce ajung la scadenţă până la sfârşitul anului,
fiind transferate la mijloace cu durată de exploatare mai mică de 1 an.
- adăugarea:
 activelor circulante si conturilor de regularizare din bilanţul contabil, a
căror scadenţă este peste 1 an.

7
 Pentru a determina (calcula) mijloacele cu durată de exploatare mai mică de
un an, se porneşte de la activul circulant al bilanţului contabil, care este modificat
prin:
- eliminarea activelor şi a conturilor de regularizări a căror scadenţă este peste 1
an;
- adăugarea imobilizarilor financiare ce ajung la scadenţă până la sfârşitul anului.

Pasivul bilanţului financiar

Capitalurile permanente se determină pornind de la capitalul propriu şi

datoriile financiare pe termen mediu şi lung din bilanţul contabil, care sunt
modificate prin:
- eliminarea (scăderea):
 activelor fictive;
 părţii din rezultatul exerciţilui care urmează să fie distribuită;
 impozitului latent conţinut în subvenţiile pentru investiţii;
 provizioanele destinate acoperirii riscurilor şi cheltuielilor probabile să se
realizeze până într-un an;
 împrumuturilor pe termen mediu şi lung ajunse la scadenţa până la
sfârşitul anului;
- adăugarea datoriilor nefinanciare şi a conturilor de regularizare a căror
scadenţă este peste 1 an.

Resursele cu scadenţă până într-un an, se determină pornind de la datoriile

nefinanciare ale întreprinderii conform bilanţului contabil, care sunt modificate
prin:
- eliminarea (scăderea) datoriilor si a conturilor de regularizare a căror a scadenţă
este peste 1 an;
- adăugarea:
 activelor fictive;
 părţii din rezultatul exerciţilui care urmează să fie distribuită;
 impozitului latent conţinut în subventiile pentru investiţii;
 provizioanele destinate acoperirii riscurilor şi cheltuielilor probabile să se
realizeze până într-un an;
 împrumuturilor pe termen mediu şi lung ajunse la scadenţă până la sfârşitul
anului. (1, pag.18)

8
 BILANT FINANCIAR

ACTIV : N N+1

I. Mijloace cu durata de utilizare > 1 an (în mii lei):

 Imobilizari necorporale 0 0
 Imobilizari corporale 1.427.324 1.664.747
 Imobilizari financiare 0 0

II. Mijloace cu durata de utilizare < 1 an (în mii lei):

 Stocuri 242.556 204.692
 Creante 91.124 171.377
 Cheltuieli inregistrate in avans 56.777 57.577

III. Mijloace de trezorerie :

 Casa si conturi la banci 11.589 27.348

PASIV :

I. Resurse cu durata mai mare de un an (în mii lei):

 Capital social subscris varsat 2.000 2.000
 Rezerve din reevaluare 0 0
 Rezerve 400 400
 Rezultatul reportat 934.652 1.575.261
 Provizioane 0 0

II. Resurse cu durata mai mică de un an (în mii lei):

 Credite curente 892.318 486.900
 Venituri inregistrate in avans 0 61.180

9
 BILANT FINANCIAR
(mii lei)
Suma Suma
ACTIV PASIV
N N+1 N N+1
I. Mijloace cu I. Resurse cu
durata de utilizare 1.427.324 1.664.747 durata mai mare 937.052 1.577.661
mai mare de un an de un an
II. Mijloace cu II. Resurse cu
durata de utilizare 390.457 433.646 durata mai mică 892.318 548.080
mai mică de un an de un an
III. Mijloace de
11.589 27.348
trezorerie

TOTAL ACTIV 1.829.370 2.125.741 TOTAL PASIV 1.829.370 2.125.741

1. SITUATIA NETA (SN)

Situatia neta este considerata de unii autori ca fiind ecuatia fundamentala a

bilantului care reda averea neta a proprietarilor (activul neangajat in datorii).
Situatia neta este cel mai adesea pozitiva, ca efect al unei gestiuni economice
sanatoase. Aceasta situatie marcheaza obiectivul major al gestiunii financiare:
maximizarea capitalurilor proprii, a activului net finantat din aceste capitaluri.
Cresterea situatiei nete este rezultatul reinvestirii unei parti din profitul net si a
altor elemente de acumulari.
Situatia neta poate avea si o valoare negativa care semnifica realizarea unor
pierderi in exercitiile anterioare care au consumat integral capitalurile proprii.
Situatia neta se calculeaza ca diferenta intre active si datorii . (2, pag.480)

SN = ACTIV – DATORII TOTALE = CAPITALURI PERMANENTE (C.P.)

SN0 = 1.829.370 – 892.318 = 937.052 mii lei

SN1 = 2.125.741 – 548.080 = 1.577.661 mii lei
∆SN = SN1 – SN0 = 1.577.661 – 937.052 = 640.609 mii lei

10
 2. FONDUL DE RULMENT (FR)

Fondul de rulment este considerat cel mai important indicator al echilibrului

financiar al intreprinderii, fiind rezultatul arbitrajului intre finantarea pe termen
lung si finantarea pe termen scurt. Fondul de rulment a cunoscut o larga definire in
literatura de specialitate, reflectand progresul pe care l-a inregistrat conceptia cu
privire la rolul analizei financiare.
Astfel a fost definit un fond de rulment net sau permanent stabilit ca
diferenta intre capitalurile permanente si activele imobilizate nete (sau ca diferenta
intre activele circulante si datoriile circulante), un fond de rulment propriu
determinat ca diferenta intre capitalurile proprii si imobilizarile nete si nu in
ultimul rand, un fond de rulment strain, corespunzator marimii datoriilor exigibile
peste un an. (7, pag.145)

a) Fondul de rulment net (FRN) sau permanent, prezintă un interes analitic şi

operational. Se determină astfel:

Fondul de rulment net sau permanent

= Capitaluri permanente - Activ imobilizat net
= Activ circulant - Datorii pe termen scurt

In termeni strict descriptivi, această noţiune poate fi comentată pe două

nivele:
1. Dacă se ţine seama de elementele din partea de sus a bilanţului, se
prezintă ca un excedent de capitaluri permanente faţă de active imobilizate nete, şi
în consecinţă va putea fi afectat finanţării activelor circulante.
2. Dacă se ţine seama de elementele din partea de jos a bilanţului, se prezintă
ca un excedent al activelor circulante, cu lichiditatea mai mică de 1 an, faţă de
datoriile cu exigibilitatea sub 1 an.
Se observă că această noţiune coincide aproximativ cu cea de "fond de
rulment net global" (FRNG), a cărei variaţie este pusă în evidenţă prin "Tabloul de
Finanţare".

FRN0 = 402.046 – 892.318 = - 490.272 mii lei

FRN1 = 460.994 – 548.080 = - 87.086 mii lei

b) Fondul de rulment propriu arata partea capitalurilor proprii utilizate pentru

finantarea activului circulant. Se defineşte astfel:

11
 Fondul de rulment propriu = Capitaluri proprii - Imobilizari nete

Deci, astfel se masoară excedentul de capitaluri proprii afectat activelor

durabile. Acest indicator permite aprecierea autonomiei de care dă dovadă
întreprinderea din punct de vedere al finanţării activelor sale imobilizate
(necorporale, corporale şi/sau financiare).(1, pag.24)

FRP0 = 937.052 – 1.427.324 = - 490.272 mii lei

FRP1 = 1.577.661 – 1.664.747 = - 87.086 mii lei

c) Fondul de rulment extern exprima partea fondului de rulment finantat prin

capitaluri straine. Se defineste astfel:

Fondul de rulment extern = Fondul de rulment net

- Fondul de rulment propriu
= Datorii exigibile peste 1 an

FRI0 = -490.272 – ( - 490.272) = 0 mii lei

FRI1 = - 87.086 – ( - 87.086) = 0 mii lei

3. NEVOIA DE FOND DE RULMENT (NFR)

Nevoia sau necesarul de fond de rulment apare ca urmare a decalajelor in

timp intre cumparari si vanzari, precum si intre vanzari si incasari. In primul caz,
aceste decalaje genereaza formarea stocurilor, iar in cel de-al doilea caz apar
creantele. Atat stocurile cat si creantele impun un necesar de fond de rulment, care
este totusi atenuat de decalajele de sens opus, intre aprovizionari si plati.
(7, pag.148)

NFR = Mijloace ciclice - Resurse ciclice

NFR0 = 390.457 – 892.318 = - 501.861 mii lei

NFR1 = 433.646 – 548.080 = - 114.434 mii lei

4. TREZORERIA NETA (TN)

12
 Trezoreria este cea de-a doua componenta a fondului de rulment. Ea apare ca
urmare a comparatiei realizate intre utilizarile si resursele corespunzatoare
operatiilor financiare pe termen scurt.
Ca urmare, trezoreria ar putea fi determinata prin doua modalitati
echivalente, si anume:

T = Mijloace de trezorerie - Resurse de trezorerie

sau
T = FRN - NFR,
Practic, ultima relatie de calcul reflecta "relaţia fundamentală a
trezoreriei". (7, pag.151)

TN0 = - 490.272 – ( - 501.861) = 11.589 mii lei

TN1 = - 87.086 – ( - 114.434) = 27.348 mii lei

5. CASH-FLOW-ul (C.F)

Evolutia trezoreriei de la exercitiul N la N+1 duce la indicatorul CASH

FLOW. Cresterea TN pe perioada exercitiului curent reprezinta CASH-FLOW-ul
perioadei, respectiv plusul monetar al exercitiului.

C.F = T.N1 – T.N0 = ∆T.N

C.F = ∆TN = 27.348 – 11.589 = 15.759 mii lei

INTERPRETAREA BILANŢULUI FINANCIAR

13
FR0 = - 490.272 mii lei <0
FR1 = - 87.086 mii lei <0
ΔFR = FR1 - FR0 = - 87.086 – (- 490.272) = 403.186 mii lei

Mărimea negativă a fondului de rulment reflectă absorbirea unei parţi din

sursele temporare pentru finanţarea unor necesităţi permanente, contrar principiului
de gestiune financiară : la necesităţi permanente se alocă surse permanente.
Este expresia unui dezechilibru financiar pe termen lung. Pe termen scurt,
FR nu constituie garanţia solvabilităţii firmei de a face faţă scadenţelor. Firma nu
dispune de un “stoc” de lichidităţi drept garanţie a achitării obligaţiilor pe termen
scurt. Totuşi, faptul că în anul 2004 fondul de rulment a crescut cu 403.186 mii lei
faţă de anul precedent, este un pas bun spre redresarea acestui dezechilibru.

FRP0 = - 490.272 mii lei <0

FRP1 = - 87.086 mii lei <0
ΔFRP = - 87.086 – ( - 490.272) = 403.186 mii lei

Mărimea negativă a fondului de rulment propriu reflectă faptul că firma nu

are libertate mare în luarea deciziilor privind dezvoltarea ei. Fondul de rulment
propriu negativ reflectă deficitul de capitaluri proprii faţă de activele imobilizate.
Din anul 2003 până în 2004, FRP a crescut cu 403.186 mii lei semnificând o
redresare pentru activitatea firmei.

FRÎ0 = 0 mii lei

FRÎ1 = 0 mii lei
ΔFRÎ = 0 mii lei

Valoarea nula a fondului de rulment împrumutat reflectă lipsa datoriilor

firmei. Faptul că societatea nu are datorii reprezintă un punct forte pentru
activitatea financiară a acesteia.

NFR0 = - 501.861 mii lei

NFR1 = - 114.434 mii lei
ΔNFR = - 114.434 – (- 501.861) = 387.427mii lei

NFR negativ semnifică un surplus de resurse temporare în raport cu nevoile

corespunzătoare de capitaluri circulante (surse temporare mai mari decât nevoi
temporare ).

14
TN0 = 11.589 mii lei
TN1 = 27.348 mii lei
ΔTN = 27.348 – 11.589 = 15.759 mii lei

Trezoreria netă este expresia cea mai concludentă a desfăşurării unui

activităţi eficiente. Înregistrarea unei trezorerii nete pozitive în cadrul mai multor
exerciţii succesive, demonstrează succesul întreprinderii în viaţa economică şi
posibilităţile plasării rentabile a disponibilităţilor băneşti pentru întărirea poziţiei ei
pe piaţă. Trezoreria netă pozitivă este rezultatul întregului echilibru financiar al
întreprinderii, exerciţiului financiar s-a încheiat cu un surplus monetar expresie
concretă a profitului net din pasivul bilanţului. Acest excedent de trezorerie
urmează să fie plasat eficient şi pe deplină siguranţă pe piaţa monetară şi/sau
financiară.
Disponibilităţile băneşti din anul 2004 sunt mai mari decât în anul precedent,
ceea ce determină un cash-flow pozitiv.
CF = 15.759 mii lei
Cash-flowul pozitiv sugereaza o crestere a capacităţii reale de finanţare a
investiţiilor, ceea ce semnifică o imbogatire a activului net real, o confirmare a
majorarii valorii proprietetii. Este necesar să determinăm ratele de lichiditate sau
analiza lichidităţii firmei.

2.2. BILANTUL FUNCTIONAL

In afara bilantului financiar, in practica financiara a analizei patrimoniale se

mai utilizeaza si bilantul functional. In acest caz se renunta la aspectele de

15
lichiditate pentru active si de exigibilitate pentru pasiv. Intreprinderea se prezinta
ca o masa, o multitudine de mijloace si de resurse care trebuie grupate dupa natura
si destinatia lor.
Astfel structurat, bilantul functional evidentiaza doua categorii de utilizari in
activ, una independenta de ciclul de productie si cealalta legata direct de
exploatare, iar in pasiv doua categorii de resurse, respective resurse fara legatura
cu exploatarea si resurse generate direct de aceasta. Elementele de trezorerie apar
in mod distinct, atat in activul, cat si in pasivul bilantului.
Rolul bilantului functional in analiza financiara este nu numai de a permite
aprecierea vulnerabilitatii structurii financiare a intreprinderii, reflectate de
evolutia trezoreriei nete, dar si de a exprima interdependenta dintre structura
financiara a intreprinderii si natura activitatii sale.

Construirea bilantului functional

Echilibrele financiare pot fi analizate si prin prisma prezentarii bilantului

conform opticii functionale, care structureaza posturile de bilant in stransa legatura
cu ciclurile economice care caracterizeaza viata intreprinderii : investitii,
exploatare, finantare, trezorerie. Analiza efectuata pe baza bilantului functional
este o analiza functionala, mai bine adaptata unei gestiuni previzionale, care
situeaza in centrul atentiei ciclul de productie. (5, pag.253)
In optica analizei functionale, intreprinderea este vulnerabila daca recurge in
cea mai mare parte la finantari prin credite bancare pe credit scurt. Acest aspect
este evidentiat de studiul comparative al variatiei fondului de rulment functional cu
variatia nevoii de fond de rulment. Realizarea echilibrului financiar al
intreprinderii nu presupune doar existenta unui fond de rulment pozitiv ca marja de
siguranta, ci a unui fond acoperitor nevoilor de finantare ale ciclului de exploatare
(stocuri + creante de exploatare – datorii de exploatare). (6, pag.61)

BILANT FUNCTIONAL

ACTIV : N N+1

16
I. Mijloace stabile (MS) (în mii lei):
 Imobilizari necorporale 0 0
 Imobilizari corporale 1.789.364 2.043.272
 Imobilizari financiare 0 0
II. Active circulante de exploatare (ACE)(în mii lei):
 Stocuri 242.556 204.692
 Creante 91.124 171.377
 Cheltuieli inregistrate in avans 56.777 57.577
III. Active circulante în afara exploatării (ACIE)(în mii lei):
-
IV. Active de trezorerie (AT)(în mii lei):
 Casa si banca in lei 11.589 27.348

PASIV :

I. Resurse durabile (RD)(în mii lei):

 Capital social subscris varsat 2.000 2.000
 Rezerve 400 400
 Rezultatul reportat 934.652 1.575.261
 Amortizari 362.040 378.525
 Provizioane 0 0
 Venituri inregistrate in avans 0 61.180
II. Pasive de exploatare (PE)(în mii lei):
 Datorii mai mari de 1 an 0 0
 Datorii mai mici de 1 an 892.318 486.900
III. Pasiv în afara exploatarii (PIE)(în mii lei):
-
IV. Pasivele de trezorerie (PT)(în mii lei):
-

BILANT FUNCTIONAL

(exprimat în procente şi mii lei)

17
 Suma Suma
N+1 N N+1
ACTIV PASIV
N

I.Resurse durabile
I. Mijloace stabile(MS) 1.789.364 2.043.272 1.299.092 2.017.366
(RD)
II. Active circulante de II. Pasive de
exploatare (ACE) 390.457 433.646 exploatare (PE) 892.318 486.900

III.Active circulante în III. Pasive în afara

afara exploatării ACIE 0 0 exploatării (PIE) 0 0
IV. Active de trezorerie IV. Pasive de
(AT) 11.589 27.348 trezorerie (PT) 0 0

TOTAL ACTIV 2.191.410 2.504.266 TOTAL PASIV 2.191.410 2.504.266

1. FONDUL DE RULMENT (FR)

Metoda 1 :
FRNG = Capitaluri permanente – Activ imobilizat net = RD – MS
FRNG0 = 1.299.092 – 1.789.364 = - 490.272 mii lei
FRNG1 = 2.017.366 – 2.043.272 = - 25.906 mii lei

Metoda 2 :
FRNG = Activ circulant – Datorii pe termen scurt = MC – RC
Mijloace ciclice (MC) = ACE + ACIE + AT
Resurse ciclice (RC) = PE + PIE + PT

MC0 = 390.457 + 0 + 11.589 = 402.046 mii lei

RC0 = 892.318 + 0 + 0 = 892.318 mii lei
FRNG0 = 402.046 – 892.318 = -490.272 mii lei
MC1 = 433.646 + 0 + 27.348 = 460.994 mii lei
RC1 = 486.900 + 0 + 0 = 486.900 mii lei
FRNG1 = 460.994 – 486.900 = - 25.906 mii lei
ΔFRNG = FRNG1 - FRNG0 = - 25.906 – ( - 490.272) = 464.366 mii lei

18
 2. NEVOIA DE FOND DE RULMENT (NFR)

Nevoia de fond de rulment al exploatării (NFRE) :

NFRE = ACE – PE
NFRE0 = 390.457 – 892.318 = - 501.861 mii lei
NFRE1 = 433.646 – 486.900 = - 53.254 mii lei

Nevoia de fond de rulment în afara exploatării (NFRIE) :

NFRIE = ACIE – PIE
NFRIE0 = 0 – 0 = 0 mii lei
NFRIE1 = 0 – 0 = 0 mii lei

Nevoia de fond de rulment (NFR):

NFR = (ACE + ACIE) - (PE + PIE) = NFRE + NFRIE
NFR0 = - 501.861 + 0 = - 501.861 mii lei
NFR1 = - 53.254 + 0 = - 53.254 mii lei

3. TREZORERIA NETA (TN)

TN = FRNG - NFR
TN = Mijloace de trezorerie – Resurse de trezorerie = AT – PT

TN0 = - 490.272 – ( - 501.861) = 11.589 mii lei

sau
TN0 = 11.589 – 0 = 11.589 mi lei
TN0 = 11.589 mii lei > 0

TN1 = - 25.906 – ( - 53.254) = 27.348 mii lei

sau
TN1 = 27.348 – 0 = 27.348 mii lei
TN1= 27.348 mii lei > 0

INTERPRETAREA BILANŢULUI FUNCŢIONAL

19
 Valorile negative ale FRNG reflecta faptul că resursele durabile ale firmei
nu sunt suficiente pentru a acoperi valorile imobilizate. Cu cât fondul de rulment
este mai mic cu atât disponibilităţile băneşti ale întreprinderii sunt mai mici,
provocând o instabilitate financiară, de aceea, pentru acoperirea nevoilor stabile,
este necesar un credit pe termen scurt.
NFR < 0 => deficit de nevoi temporare (ciclice)
FRNG > NFR si TN >0
Acest caz, al trezoreriei nete pozitive, corespunde situaţiei în care FRNG
este suficient de mare pentru a asigura nu numai finanţarea stabilă a ciclului de
exploatare, dar în acelaşi timp şi a unei trezorerii pozitive care să permită deţinerea
de disponibilităţi băneşti sau efectuarea de plasamente. In situaţii extreme, această
configuraţie permite stingerea datoriilor pe termen scurt fără a crea probleme
privind continuarea activităţii. Altfel spus, în termeni financiari, capitalurile
permanente sunt suficiente pentru asigurarea unei finanţări stabile a:
- tuturor imobilizărilor;
- întregii exploatări;
- unei rezerve de lichidităţi.
La prima vedere, această structura financiară caracterizează întreprinderea în
termeni favorabili, de echilibru, fără a permite însă şi previzionarea riscurilor de
dezechilibru financiar care ameninţă întreprinderea. Totuşi, pe termen scurt, o
trezorerie excedentară poate duce la dificultăţi în reglarea datoriilor dacă scadenţa
unora dintre ele este mai apropiată, iar realizarea mijloacelor mai îndepărtată. Intr-
o astfel de situaţie este necesară negocierea unor noi credite de trezorerie sau
realizarea unor active pentru depăşirea dificultăţilor. In plus, o astfel de situaţie
poate ascunde o fragilitate financiară care trebuie să devină mult mai preocupantă
pe termen mediu si lung.

CAPITOLUL III – ANALIZA CONTULUI DE REZULTAT

20
 Daca analiza financiara s-ar rezuma numai la datele furnizate de bilant,
analistul ar fi lipsit de informatiile privind aspectele dinamice care caracterizeaza
activitatea unei intreprinderi. Astfel, bilantul exprima starea patrimoniala din
momentul inchiderii exercitiului, in timp ce contul de rezultate arata cum s-a ajuns
la aceasta stare, prezentand fluxurile de venituri si de cheltuieli ce au avut loc in
cursul exercitiului.
De aceea, analiza bilantului este completata cu analiza informatiilor
continute de contul de profit si pierdere. Concluziile desprinse in urma analizei
contului de rezultate, corelate cu cele obtinute din interpretatrea altor date
disponibile, permit luarea unor decizii fundamentale, in masura sa potenteze
dezvoltarea viitoare a unitatii si imbunatatirea performantelor sale.
Contul de rezultate reflecta beneficiul sau pierderea exercitiului ca diferenta
intre ansamblul veniturilor si cheltuielilor, punand in evidenta parametrii
interdependenti, de genul: pretul, volumul de activitate, factorii de productie,
concurenta, etc. Cu toate ca performanta unei intreprinderi are un caracter
multidimensional, ea este adesea exprimata si inteleasa prin indicatorii financiari.
(7, pag.169)
Contul de profit si pierderi prezinta rezultatele totale ale exercitiului si
cuprinde urmatorii indicatori principali:
- cifra de afaceri
- veniturile si cheltuielile exercitiului grupate dupa natura lor si pe activitati
- rezultatul general al exercitiului (profit sau pierderi) defalcat pe:
- rezultatul curent al exercitiului
- rezultatul exceptional
- impozitul pe profit.
Privit prin prisma finalitatii, daca bilantul contabil permite o crestere a starii
financiare a patrimoniului, contul de profit si pierderi are un continut indeosebi
economic, deoarece ofera informatii asupra activitatii de productie, comerciale sau
financiare a unitatii patrimoniale, a modului cum aceasta isi gestioneaza afacerile
prin dimensiunea veniturilor, cheltuielilor, rezultatelor pe care le genereaza.
(4, pag.256)
Analiza contului de rezultate urmareste sa se inteleaga de ce intr-un anumit
sector, o intreprindere inregistreaza rezultate mai bune sau mai slabe decat media
sectorului. Prin urmare, pot fi cunoscute punctele forte si punctele slabe ale
intreprinderii si implicit, cauzele acestor abateri de la medie.

3.1. TABLOUL SOLDURILOR INTERMEDIARE DE GESTIUNE (TSIG)

21
 Pe baza contului de rezultate se poate determina o serie de indicatori valorici
privind volumul si rentabilitatea activitatii intreprinderii.
Constructia in trepte a indicatorilor pornind de la cel mai cuprinzator
(productia exercitiului + adaosul commercial) si incheind cu cel mai sintetic
(profitul net al exercitiului), a sugerat denumirea seriei lor de cascada a soldurilor
intermediare de gestiune. Fiecare sold intermediar reflecta rezultatul gestiunii
financiare la treapta respectiva de acumulare. (3, pag.58)
TSIG
INDICATORI: 2003 2004
Venituri din vanzarea marfurilor 0 968
- cheltuieli cu marfurile vandute 0 968
= Marja comerciala 0 0
Venituri din productia vanduta 2922417 4529069
+ venituri din productia stocata 0 0
+ venituri din productia imobilizata 236127 114484
= Productia exercitiului 3158544 4643553
+ marja comerciala 0 0
- consumul extern de la terti 661198 624304
= Valoarea adaugata 2497346 4019249
+ subventii de exploatare - -
- cheltuieli de personal 485000 445170
- impozite si taxe 355939 315877
= EBE 1656407 3258202
Venituri din exploatare 3199488 4840616
- cheltuieli de exploatare 2209573 3189629
= Rezultatul exploatarii 989915 1650987
+ venituri financiare 403 3237
- cheltuieli financiare 11210 8148
= Rezultatul curent 979108 1646076
+ venituri extraordinare 0 0
- cheltuieli extraordinare 0 0
= Rezultatul brut 979108 1646076
- impozit pe profit 44456 70815
= Rezultatul net 934652 1575261

 Cifra de afaceri (CA)

22
 Reprezintă mărimea “afacerilor” realizate cu terţii prin desfăşurarea
activităţii specifice, normale, de către o întreprindere. Acest indicator măsoară
performanţele economice brute ale firmei, el confirmând că produsele sau
serviciile corespund doleanţelor clienţilor.

CA = Venituri din vânzarea mărfurilor + Venituri din vânzarea produselor finite

+ Venituri din prestări servicii

CA 2003 = 2.922.417 + 0 + 0 = 2.922.417 mii lei

CA 2004 = 4.529.069 + 968 +0 = 4.530.037 mii lei

 Marja comerciala (MC)

Este un sold intermediar specific unitatilor cu profil commercial si se

determina ca diferenta intre pretul de vanzare a marfurilor si costul lor de
achizitie. Ea reprezinta principala resursa de finantare a activitatii pentru unitatile
de desfacere, motiv pentru care este considerata elementul fundamental de
apreciere al eficientei acestora.

MC =Venituri din vanzarea marfurilor – Cost de achizitie al marfurilor vandute

MC2003 = 0 - 0 = 0 mii lei

MC2004 = 968 – 968 = 0 mii lei

 Productia exercitiului (PE)

Este compusa din productia vanduta, productia stocata si productia

imobilizata. Ea caracterizeaza mai bine activitatea intreprinderii din cursul unui
exercitiu decat productia vanduta sau cifra de afaceri, mai ales daca productia
imobilizata detine o pondere importanta. (7, pag.172)

PE = Prod.vanduta ± Prod.stocata + Prod.imobilizata

PE2003 = 2.922.417 + 236.127 = 3.158.544 mii lei

PE2004 = 4.529.069 + 114.484 = 4.643.553 mii lei

 Valoarea adaugata (VA)

23
 Acest indicator reprezinta sporul de valoare pe care o unitate patrimonial ail
adauga la bunurile si serviciile aduse de la terti.
Valoarea adaugata asigura legatura dintre contabilitatea intreprinderii si
contabilitatea nationala deoarece agregarea acestui indicator la nivelul
macroeconomic duce la calculul produsului intern brut (PIB). (2, pag.484)

VA = MC + PE – Consumurile provenite de la terti

VA2003 = 0 + 3.158.544 – (525.263 + 88.113 + 47.822) = 3.158.544 – 661.198

= 2.497.346
VA2004 = 0 + 4.643.553 – (415.465 + 130.533 + 78.306) = 4.643.553 – 624.304
= 4.019.249

 Excedentul brut de exploatare (EBE)

Exprima acumularea bruta din activitatea de exploatare, admitand ca

amortizarea si provizioanele sunt doar cheltuieli calculate, nu si platite. De aceea,
acestea din urma, pana la solicitarea lor (pentru investitii, riscuri sau cheltuieli), se
regasesc in acumularile banesti ale intreprinderii. Excedentul brut de exploatare
exprima capacitatea potentiala de autofinantare a investitiilor (din amortizari,
provizioane si profit). (3, pag.62)

EBE = VA + Subventii de exploatare – Cheltuieli de personal – Impozite si taxe

EBE2003 = 2.497.346 – 485.000 – 355.939 = 1.656.407 mii lei

EBE2004 = 4.019.249 – 445.170 – 315.877 = 3.258.202 mii lei

 Rezultatul exploatarii (RE)

Este diferit de EBE, intrucat el tine cont de toate cheltuielile si veniturile

calculate privind exploatarea. Rezultatul exploatarii masoara performantele
industriale si comerciale ale unei intreprinderi, independente de politica financiara,
fiscala si de distribuire a dividendelor, tinand cont insa de deprecierea capitalului
fix (amortizari si provizioane).

RE = Venituri din exploatare – Cheltuieli de exploatare

24
RE2003 = 3.199.488 – 2.209.573 = 989.915 mii lei
RE2004 = 4.840.616 – 3.189.629 = 1.650.987 mii lei

 Rezultatul financiar (RF)

Rezultatul financiar apare ca expresie a politicii de finantare adoptata de

unitate, fiind in majoritatea cazurilor negative. Totusi, anumite intreprinderi, in
special cele mari, obtin adesea un rezultat financiar pozitiv, a carui marime nu este
neglijabila.
Rezultatul financiar se determina ca diferenta intre veniturile financiare
totale si cheltuielile financiare totale, exprimand performantele obtinute de
intreprindere ca urmare a implicarii in activitatea financiara.

RF = Venituri financiare – Cheltuieli financiare

RF2003 = 403 – 11.210 = - 10.807 mii lei

RF2004 = 3.237 – 8.148 = - 4.911 mii lei

 Rezultatul curent (RC)

Este un sold intermediar de gestiune care exprima sintetic performantele

economice si financiare ale intreprinderii, obtinute ca urmare a desfasurarii de
operatiuni curente, cu caracter normal.

RC = Rezultatul exploatării + Rezultatul financiar

RC 2003 = 989.915 – 10.807 = 979.108 mii lei

RC 2004 = 1.650.987 – 4.911 = 1.646.076 mii lei

 Rezultatul exceptional (RX)

25
 Este stabilit ca un sold al operatiunilor exceptionale derulate de unitate intr-o
anumita perioada. Aceste operatii genereaza cheltuieli si venituri a caror evolutie
nu este neaparat liniara pe parcursul exercitiului sau de la un exercitiu la altul.
Exprimand un rezultat obtinut din operatii care nu se repeta cu regularitate de la an
la an, acest sold trebuie sa fie izolat de rezultatul curent, deoarece el nu intervine in
previziunea rezultatelor pentru exercitiile viitoare.

RX = Venituri excepţionale – Cheltuieli exceptionale

RX2003 = 0 – 0 = 0
RX2004 = 0 – 0 = 0

 Rezultatul brut al exerciţiului (RBE)

Este un sold intermediar care reflecta sintetic eficienta intregii activitati

desfasurate de o intreprindere intr-o perioada de timp determinata.

RBE = RE + RF + RX
= RC + RX
= Venituri totale – Cheltuieli totale

RBE 2003 = 989.915 – 10.807 + 0 = 979.108 mii lei

= 979.108 + 0 = 979.108 mii lei
= 3.199.891 – 2.220.783 = 979.108 mii lei
RBE 2004 = 1.650.987 – 4.911 + 0 = 1.646.076 mii lei
= 1.646.076 + 0 = 1.646.076 mii lei
= 4.843.853 – 3.197.777 = 1.646.076 mii lei

 Rezultatul net al exerciţiului (RNE)

Este unul din soldurile intermediare de gestiune cele mai utilizate in analiza
contabil-financiara pe baza ratelor. Acesta se obtine prin deducerea impozitului pe
profit din rezultatul brut al exercitiului. (7, pag.174)

RNE = RBE – Impozit pe profit

26
RNE 2003 = 979.108 – 44.456 = 934.652 mii lei
RNE 2004 = 1.646.076 – 70.815 = 1.575.261 mii lei

3.2. ANALIZA RATELOR DE RENTABILITATE

Prin intermediul unei analize retrospective diagnosticul financiar detecteaza

eventualele stari de dezechilibru financiar in scopul identificarii originii si cauzelor
care le-au generat si al stabilirii masurilor de redresare. Diagnosticul financiar are
ca obiective masurarea rentabilitatii capitalurilor intreprinderii si aprecirea
conditiilor de echilibru financiar pentru a evalua gradul de independenta
economica si financiara al intreprinderii.
Masura indeplinirii acestor obiective este data de un sistem de rate
explicative de eficienta determinate ca raport intre efectele economice si financiare
obtinute (acumularea bruta, profituri, dividende) si eforturile depuse pentru
obtinerea lor (activul economic, capitalurile investite, capitalurile proprii).
Sistemul de rate de rentabilitate cuprinde in sinteza 3 grupe:
1) rate de rentabilitate economica
2) rate de rentabilitate financiara
3) rate de structura a capitalurilor.
Determinarea lor face apel la datele contabile din bilant si din contul de
rezultate, la retratarea acestora pentru obtinerea unui bilant financiar si la datele
obtinute prin intocmirea tabloului de finantare. (3, pag.91)

1) Ratele de rentabilitate economică

Ratele de rentabilitate economica masoara eficienta mijloacelor materiale si

financiare alocate intregii activitati a intreprinderii. Acestea pot fi clasificate in:
- rapoarte (indicatori) între rezultatele obţinute şi capitalurile alocate;
- indicatori de rentabilitate definiţi ca rapoarte între rezultate întreprinderii şi cifra
de afaceri.
Capitalurile pentru care se analizează profitabilitatea sunt cele angajate de
către întreprindere.

Rentabilitatea economică a capitalurilor investite se calculează cu ajutorul

următoarelor formule:

27
unde s-a notat cu
EBE - excedentul brut al exploatării
NFR - necesarul de fond de rulment.

Re 2003 = 1.656.407 / 1.427.324 – 501.861 + 11.589 = 1,7676

Re 2004 = 3.258.202 / 1.664.747 – 53.254 + 27.348 = 1,9881
Re 2004 > Re 2003 => rentabilitatea economică în anul 2004 este mai mare decât în
anul precedent => creste eficienţa utilizării mijloacelor economice şi financiare.

2) Ratele de rentabilitate financiară

Acestea măsoară randamentul capitalurilor proprii, deci al plasamentului pe

care l-au facut actionarii cand au cumparat actiunile intreprinderii. Rentabilitatea
financiară remunerează proprietarii firmei prin acordarea de dividende către aceştia
şi prin creşterea rezultatelor care, în fapt, reprezintă o creştere a averii
proprietarilor. Rentabilitate financiară reflectă capacitatea firmei de a degaja profit
net prin capitalurile proprii angajate în activitatea sa.
Profit net
RF = Capitaluri proprii

RF 2003 = 934.652 / 937.052 = 0,9974

RF 2004 = 1.575.261 / 1.577.661 = 0,9984
RF 2004 > RF 2003
3) Ratele de structură a capitalurilor

Aceste rate caracterizează modalităţile de finanţare a investiţiilor firmei

(strategice, de exploatare şi de echilibru), putandu-se grupa astfel:

a) rate ale echilibrului financiar;

b) rate ale indatorarii.

28
 a) Ratele echilibrului financiar sunt expresia importantei si a evolutiei in
timp a fondului de rulment net (FRN), nevoii de fond de rulment (NFR) şi a
trezoreriei nete (TN):

Rata de finanţare a activelor fixe evidenţiază existenţa sau nu a unui fond de

rulment si se poate exprima:
Capitaluri proprii
Rfaf = Active fixe brute

Rfaf 2003 = 937.052 / 1.427.324 = 0,6565

Rfaf 2004 = 1.577.661 / 1.664.747 = 0,9476
Rfaf 2004 > Rfaf 2003
Rata de finanţare a NFR:
FR
RNFR = NFR

RNFR 2003 = - 490.272 / - 501.861 = 0,9769

RNFR 2004 = - 25.906 / - 53.254 = 0,4864
RNFR 2004 < RNFR 2003

b) Rate ale indatorarii:

Rata capacităţii de plată a ciclului de exploatare este o rata de lichiditate si

se determina astfel:

Active circulante
RL = Datorii exigibile pe termen scurt

RL 2003 = 345.269 / 892.318 = 0,3869

RL 2004 = 403.417 / 548.080 = 0,7360
RL 2004 > RL 2003
Rata capacităţii de plată imediata este o rata de trezorerie si se determina astfel:

Disponibilitati
RT = Datorii imediat exigibile

29
RT 2003 = 11.589 / 892.318 = 0,0129
RT 2004 = 27.348 / 548.080 = 0,0498
RT 2004 > RT 2003
Firma nu dispune de puterea economică (disponibilităţi, surse financiare) de
a plăti imediat datoriile exigibile pe termen scurt.

Rata îndatorării sau levierul se determină:

Datorii pe termen lung si scurt

RL =
Capitaluri proprii

RL 2003 = 892.318 / 937.052 = 0,9522

RL 2004 = 486900 / 1.577.661 = 0,3086
RL 2004 < RL 2003
Rata datoriilor financiare caracterizează gradul de îndatorare pe termen lung
a întreprinderii şi se determină:

Datorii Financiare pe termen lung

RDF =
Capitaluri permanente

RDF 2003 = 0
RDF 2004 = 0

Rata capacităţii de rambursare exprimă în număr de ani capacitatea

întreprinderii de a rambursa datoriile financiare pe termen lung:

Datorii Financiare pe termen lung

RCR =
CAF
(1, pag.52)

RCR 2003 = 0
RCR 2004 = 0
3.3. CAPACITATEA DE AUTOFINANTARE (CAF)

Pentru a face fata nevoilor sale de finantare, o intreprindere trebuie sa-si

utilizeze propriile resurse sau sa procure resurse din exterior. Resursele interne
sunt generate de activitatea desfasurata, dand continut notiunii de capacitate de
autofinantare (CAF), cunoscuta si sub numele de marja bruta de autofinantare.
Finantarea intreprinderii din resurse proprii este denumita autofinantare,
pentru a o delimita de finantarea de origine externa. Marimea capacitatii de
autofinantare depinde, in primul rand, de performantele economice si financiare ale

30
unitatii in cauza, dar si de o serie de parametri interni sau externi, cum ar fi:
politica adoptata de conducere in materie de indatorare, dispozitiile fiscale
referitoare la sistemele de amortizare (liniara, degresiva, accelerata).
Cu toate ca nu este inclusa in tabloul soldurilor intermediare de gestiune,
CAF ar putea fi considerate un sold, dar cu o valoare informationala mai bogata,
intrucat evidentiaza in ce masura intreprinderea poate sa-si finanteze cresterea
economica. Ea poate fi determinata prin doua metode: deductiva (substractiva) si
aditiva.
Metoda deductiva porneste de la EBE la care se adauga celelalte venituri
generatoare de incasari si se scad alte cheltuieli generatoare de plati.

- +
Alte cheltuieli (din cadrul cheltuielilor Excedentul brut al exploatarii
de exploatare ) (plati)
Cheltuieli financiare (plati) Alte venituri (din cadrul veniturilor din
exploatare) (incasari)
Cheltuieli exceptionale (plati) Venituri financiare
Impozit pe beneficii Venituri exceptionale
Capacitate de autofinantare

Calculul CAF, dupa metoda substactiva, scoate in evidenta faptul ca la

originea indicatorului stau productia si activitatea de comercializare, motiv pentru
care valoarea sa informativa este de neinlocuit.
Metoda aditiva porneste de la rezultatul exercitiului, corectat cu soldul
obtinut in urma compensarii cheltuielilor calculate cu veniturile calculate.
Rezultatul exercitiului -
Venituri calculate
+ = Capacitatea de autofinantare
Cheltuieli calculate

Unul din avantajele principale ale metodei aditive este de a fi extrem de

simpla, permitand calculul rapid al CAF. Acesta este motivul pentru care ea este,
in general, preferata de practicieni. (7, pag.177)

An 2003 An 2004
CAF = EBE 1.656.407 3.258.202
+ Alte venituri din exploatare 40.944 196.095
- Alte cheltuieli din exploatare 930.077 1.921.162
+ Rezultatul participaţiilor 0 0

31
 + Venituri financiare 403 3.237
- Cheltuieli financiare 11.210 8.148
+ Venituri excepţionale 0 0
- Cheltuieli excepţionale 0 0
- Participarea salariaţilor la profit 0 0
- Impozit pe profit 0 0

CAF 2003 = 756.467 mii lei

CAF 2004 = 1.528.224 mii lei

Firma dispune de o capacitate de autofinanţare destul de mare şi pozitivă,

reprezentând o importantă sursă de finanţare a nevoilor permanente şi temporare.

3.4. APRECIEREA INDICATORILOR PRIVIND LICHIDITATEA SI

SOLVABILITATEA LA NIVELUL FIRMEI

 Analiza lichidităţii societăţii

Lichiditatea exprimă capacitatea unei firme de a face faţă obligaţiilor proprii

de plată pe termen scurt. Aceasta implică transformarea rapidă a activelor
circulante în disponibilităţi băneşti. Lipsa de lichiditate poate conduce firma la
situaţia de a nu putea face faţă obligaţiilor sale şi a înceta plăţile.
Printre indicatorii ce caracterizează gradul de lichiditate al firmei sunt :

a) Rata lichidităţii generale se determină ca raport între activele circulante şi

obligaţiile curente sau datoriile pe termen scurt. (6, pg. 216)

Rlg = Active circulante / Datorii pe termen scurt

Rlg 2003 = 345.269 / 892.318 = 0,3869

Rlg 2004 = 403.417 / 486.900 = 0,8285

Această rată ar trebui să se încadreze în intervalul [1,5 ; 2].Lichiditatea

generală a firmei este subunitară, ceea ce înseamnă că datoriile exigibile pe termen
scurt nu sunt acoperite , în principiu , de capitalurile circulante, astfel că fondul de
rulment financiar a devenit negativ.

32
 b) Rata lichidităţii imediate exprimă capacitatea certă a întreprinderii de a face
faţă imediat achitării unor obligaţii.

Disponibilitati  Venituri realizate pe termen scurt

Rli = Obligatii curente

Rli 2003 = 11.589 / 892.318 = 0,0129

Rli 2004 = 27.348 / 486.900 = 0,0561

Această rată trebuie să fie mai mare de 0,3. Lichiditatea are un nivel scazut,
ceea ce inseamna ca datoriile pe termen scurt depăşesc disponibilităţile.

c) Rata lichidităţii restrânse se calculează ca raport între active circulante

diminuate cu valoarea stocurilor şi obligaţiile curente (resurse mai mici de 1 an)

Rlr = (Active circulante – Valoarea stocurilor) / Obligatii curente

Rlr 2003 = (345.269 – 242.556) / 892.318 = 102.706 / 892.318 = 0,1151

Rlr 2004 = (403.417 – 204.692) / 486.900 = 198.725 / 486.900 = 0,4081

Această rată ar trebui să fie mai mare de 0,8 dar în nici unul din cazuri nu se
întâmplă acest lucru.
Consecinţe ale unei lichidităţi insuficiente :
Imposibilitatea societăţii de a cumpăra în momentul ivirii unor situaţii
favorabile;
Posibilităţi reduse de a cumpăra cantităţi mari (când este cazul)
Precipitarea actului decizional;
Clienţii primesc cu întârziere comenzile;
Imposibilitatea desfăşurării normale a activităţii.

Din punct de vedere al lichidităţii, societatea nu dispune de resurse băneşti

necesare pentru acoperirea datoriilor.

 Analiza solvabilitatii societatii

33
 Solvabilitatea patrimoniala reprezinta gradul in care societatea poate face
fata obligatiilor de plata. Aceasta se determina ca raport intre capitalurile proprii si
total pasiv.

Coeficienti de solvabilitate

Capitaluri proprii 1
S1 = Capital permanent ≥ (0,5)
2

S1 2003 = 937.052 / 937.052 = 1 > 0,5

S1 2004 = 1.577.661 / 1.577.661 = 1 > 0,5

Capitaluri proprii 1
S2 = Datorii totale
≥ (0,5)
2

S2 2003 = 937.052 / 892.318 = 1,05 > 0,5

S2 2004 = 1.577.661 / 486.900 = 3,24 > 0,5

Indicatorul solvabilităţii patrimoniului

Capitaluri proprii
SP = Total pasiv = 0,5

SP2003 = 937.052 / 1.829.370 = 0,5122 sau 51,22%

SP2004 = 1.577.661 / 2.125.741 = 0,7421 sau 74,21%

Indicatorul solvabilitatii patrimoniului are o valoare mare in ambele cazuri.

In anul 2004 solvabilitatea patrimoniala inregistreaza o crestere semnificativa de la
51,22% la 74,21%; creste cu 22,99% fata de anul precedent. Valoarea solvabilitatii
reflecta faptul ca societatea poate face fata obligatiilor de plata in proportie de
74,21%.

Rata stabilităţii financiare

Capital permanent 2
RSf = Total pasiv
≥ 3 (0,66)

34
RSf 2000 = 937.052 / 1.829.370 = 0,5122 < 0,66
RSf 2001 = 1.577.661 / 2.125.741 = 0,7421 > 0,66

CAPITOLUL IV – ANALIZA SWOT

Cunoaşterea poziţiei pe care o ocupă firma în raport cu principalii concurenţi

pe principalele domenii de activitate poate fi determinată folosind abordarea
Puncte forte, Puncte slabe, Oportunităţi, Ameninţări. Această evaluare se face prin
compararea nivelului existent în diferite domenii funcţionale cu standardele de
excelenţă stabilite.
O atenţie deosebită trebuie acordată în evaluarea punctelor tari şi punctelor
slabe acelor domenii de activitate care prezintă importanţă pentru întreprindere. De
exemplu, o întreprindere care îşi propune ca obiectiv strategic lansarea pe piaţă a

35
 unor noi produse sau modernizate o importanţă deosebită o reprezintă compararea
situaţiei existente cu standardele de performanţă în domeniul producţiei.
Identificarea punctelor tari şi a punctelor slabe şi compararea acestora cu
standardele de excelenţă interne şi cu nivelul atins în diferitele domenii de firmele
concurente trebuie să aibă un caracter dinamic, ţinând seama de faptul că în
condiţiile în care în cadrul întreprinderii are loc o ridicare a nivelului unui anumit
domeniu de activitate este posibil ca această îmbunătăţire a nivelului să aibă loc şi
la întreprinderile concurente.
Abordarea analizei diagnostic a întreprinderii sub forma unei matrice
"Ameninţări, Oportunităţi, Puncte forte şi Puncte slabe", a fost propusă în 1982 de
H.Weihrich, profesor la Universitatea din San Francisco în lucrarea "Long Range
Planing": (1, pag.74)

ANALIZA SWOT

Puncte forte Puncte slabe

 Capacitate de autofinantare suficient de  Resurse permanente insuficiente pentru

mare acoperirea nevoilor permanente
 Personal calificat, cu experienta în  Imposibilitatea obtinerii unui credit
domeniu bancar pe termen lung
 Solvabilitate peste limita favorabila  Scaderea numarului de clienti

36
  Disponibilitati financiare scazute
 Instabilitate financiara
 Indatorare globalav ridicata
 Investitii aproape inexistente

Oportunităţi Ameninţări

 Scaderea ratei dobanzii bancare la  Lichiditate sub limita favorabilă

creditele pe termen mediu si lung  Apariţia unui nou concurent pe plan local
 Posibilitatea primirii unei subvenţii  Cresterea neasteptată a pretului la materii
pentru investitii prime si materiale la principalii furnizori

CONCLUZII :

In decursul anului 2004 SC. VALENSTAF SRL a realizat o cifra de afaceri

neta de 4.530.037 mii lei, cu mult mai mare decat cifra de afaceri din anul
precedent, si anume 2.922.417 mii lei.
In anul 2004 societatea si-a dezvoltat afacerile cu tertii prin desfasurarea
activitatii sale specifice. Marimea cifrei de afaceri indica performantele economice
brute ale firmei, confirmand ca produsele sau serviciile corespund doleantelor
clientilor.

37
 Indicatorii echilibrului financiar pe termen lung şi scurt sunt negativi
(FR<0, NFR<0, TN >0) ceea ce reflectă o situaţie negativă a firmei.
Capacitatea de autofinanţare este pozitivă şi destul de mare pentru a finanţa
nevoile financiare ale firmei. Capacitatea de autofinanţare pozitivă este rezultatul
unui excedent brut de exploatare mare, care sintetizează şi reflectă activitatea de
exploatare.
Nevoile permanente sunt mai mari decât resursele permanente, aceste nevoi
trebuie astfel finanţate din resurse temporare (care sunt mai mari decât nevoile
temporare).
Ratele de lichiditate nu se încadrează în limitele favorabile.
Solvabilitatea patrimoniului are o valoare mare, peste limitele favorabile.
Valoarea solvabilitatii reflecta faptul ca societatea poate face fata obligatiilor de
plata in proportie de 74,21%.

PROPUNERI :

 Apelerea la un credit pe termen scurt. Societatii în cauza nu i se acorda

imprumut pe termen lung pentru ca nu se incadreaza in conditiile de lichiditate
impuse de banca
 Cresterea resurselor permanente
 Atentie la resursele temporare si nevoile permanente, precum si la buna
gestionare a lor.

Bibliografie:

1. Doinita Ariton, “Finantele intreprinderii”

2. Iacob Petru Pantea, “Contabilitatea financiara a agentilor economici din

Romania”, Editura Intelcredo, Deva, 1999

3. Ion Stancu, “Gestiunea financiara”, Editura Economica, Bucuresti, 1997

38
4. Mihail Epuran, Dumitru Cotlet, Felicia Ineovan, Ion Peres, “Contabilitatea
financiara”, Editura de Vest, Timisoara, 1998

5. Silvia Petrescu, Marilena Mironiuc, “Analiza economico-financiara”, Editura

Tiparul, Iasi, 2002

6. Georgeta Vintila, “Gestiunea financiara a intreprinderii”, Editura Didactica si

Pedagogica, Bucuresti, 2000

7. Neculai Tabara, Emil Horomnea, Constantin Toma, “Analiza contabil-

financiara”, Editura Tipo Moldova, Iasi, 2002

8. N. Ionescu, “Pledoarie pentru IMM”, Tribuna Economica Nr.12/95

9. Neculai Tabara, Emil Horomnea, “Elemente de diagnostic financiar in economia

intreprinderii”, Tribuna Economica Nr.7/95

10. V. Ilie, “Intreprinderea si decizia de finantare”, Tribuna Economica Nr. 4/95

11. Ion Bratu, “Diagnoza performantelor firmei”, Tribuna Economica, Nr. 13/95

39