ce s RU

SUMAR
............. pag. 2-3
RADIOTEHNICA PENTRU ELEVI pag. 4-5
Dioda Zener
Experiment
T ranzistoare-Ech
CQ-YO .............. pag. 6-7
RTTY
Preselector-amplificator pentru ban-
da de 144 MHz
0-V -2 pentru SO, 40, 20 15 m
CITITORII RECOMANDA . . . . pag. 8-9
Circuit basculant
Tester
Sonerie
Amplificator de
Compas telescopic
ATELIER . . . . . . . . .pag. 10
Adaptor pentru
Tabla
FOTOTEHNICA . . . . .pag. 11
Ceaika
Dispozitiv electric de developatfilme
Fotografia pe leml"l
:s)' . . pag. 12-13
Biogazul
AUTO-MOTO .......... pag. 14-15
Consumul de combustibil-
risipei
Tester auto
PUBLICITATE .......... pag. 16
1. A. E. 1.-Titu
TEHNiCA MODERNA . . . . . . pag. 17
Circuitul integrat logic CDB 493 E
CONSTRUCTII-AMENAJARI .. pag. 18-19
Inlocuirea electric
Pentru
Inlocuirea prizei de tensiune
pentru --- butelia de aragaz
--- -
- - - - calorifer
BICICLET A - UN VEHICUL
PENTRU TOATE VIRSTELE . pag. 20-21
REVIST A REVISTELOR . . pag. 22
Pentru
Receptor RGO
V U -metru
Compresor de
MOZAIC . . . . . . . . . .pag. 23
vehiculelor pe
O cu bile
Cuvinte
REDACTIA RAsPUNDE .... pag. 24
Radioservice
RI
ErEllMEIIT/STIRIC
y
II r/ATA SICIErArl1
J ,
IBAsrlE
Eveniment de majora
pentru poporului nostru, pentru
viitorul construit
pe baza unor profunde analize
marxiste, Congresul al XII-lea
al Partidului Comunist Romn a re-
levat, prin documentelor
adoptate - n
spirit democratic de cele mai largi
mase de oameni ai muncii -, liniile
fundamentale, principalele caracteris-
tici ale etape istorice de
dezvoltare a Romniei socialiste.
Raportul prezentat de
NICOLAE la cel de-al
XII-lea Congres ai P.C.R.,
a teoretice prac-
tice a partidului nostru, document de

reflectare a Romniei so-
cialiste, a demonstrat cu puterea de
a faptelor partidul nostru
s-a dovedit a fi singurul partid din
istoria a care s-a
identificat intru totul cu
interesele maselor largi populare, a
pus mai presus de orice
fericirea intregului nos-
tru popor.
Pentru milioane de tineri din uzine,
de pe ogoare, din
Congresul al XII-lea al Partidului Co-
munist Romn a reprezentat o
a permanente a
partidului, a secretarului general
de tineret, de
mai departe
a muncii,
gigantica creatoare pe care
o intregul nostru popor,
viitorul comunist al patriei.
Cel de-al XII-lea Congres al Parti-
dului Comunist Romn in sine
multiple dintre ele se de-
aceea de a fi un
lucid dialog cu viitorul. Tot ce s-a
realizat a fost examinat prin prisma
a ceea ce avem de realizat, succesele
dobindite au fost consemnate ca un
punct de pornire spre trepte viitoare
de progres, prefigurate n documen-
tele pe care le-au
tut Congresul le-a aprobat. Senti-
mentul justificat de mindrie patrioti-
pentru noastre repre-
un autentic imbold pentru a
instaura o calitate in n-
treaga pe care o de-
punem, pentru progresul so-
cialiste, pentru inaintarea noastre
pe drumul comunismului.
Documentele Congresului
ncrederea n tineret, increderea in
sale creatoare in entu-
ziasmul specific virstei, in
tul de idealurile socialismului,
dar, n timp, la cote su-
perioare de indeplini-
rea sarcinilor spiritul res-
sociale.
Congresul al XII-lea al Partidului
Comunist Romn a reprezentat un
deosebit eveniment cu rezo-

Participarea la Congres a
ai partidelor comuniste
socialiste social-
democrate, ai de eliberare
a celor mai largi iubi-
toare de pace progres,
inaltul prestigiu al parti-
dului nostru, stima de
care se secretarul general,
NICOLAE
militant neobosit pentru soli-
cu progresiste de pre-
tutindeni, pentru unei lumi a

a confirmat politicii
externe a noastre, a partidului
nostru, din co-
romni, a intregului popor,
de prietenie colaborare cu
toate socialiste, cu n curs
de dezvoltare, cu toate statele lumii,
pentru instaurarea unor demo-
cratice intre pentru
unei lumi in care fiecare popor
poate realiza sale vitale.
Marele forum al ro-
mni, al intregului popor
ncheiat in aceste zile de
tirzie. Acum a sosit momen-
tul transpunerii in a
lor luate, momentul faptelor avintate
de al tuturor angaja-
mentelor luate pentru concretizarea
documentelor adoptate de Congres,
pentru edificarea noilor trepte de pro-
gres pentru noas-
- Romnia
Tinerii au cinstit in
implinirea a 40 de ani de la
istoricul eveniment al alegerii
NICOLAE in
conducerea Uniunii Tineretului Co-
munist, demonstrind angajarea in mun-
a tinerei care,
intr-o unitate de monolit in jurul Parti-
dului Comunist Romn,
elocvente in cartea de aur a
care in ani cea mai
infloritoare din intreaga sa isto-
rie.
Realitatea a noastre
politice, unitatea in jurul parti-
dului s-au exprimat, in zilele Congre-
sului in etapa
prin adeziunea la proiectele
de documente la propunerea de
realegere a NICOLAE
cel mai iubit fiu al po-
porului nostru, in inalta de se-
cretar general al partidului - care au
devenit acum fapte -, prin aproba-
rea documentelor Congresului inau-
gurarea unei practice de
transpunere in a prevederilor
acestor documente.
"EITRU IIIIA,rUIREA
A IIfCUMEIrElil AIII,rArE
Spiritul de lucru ce a dominat lu-
Congresului noi va-
noastre viitoare, este
caracterizat de luciditate angajare
de mobilizarea a unor
puternice creatoare, de exami-
nare a practice din unghiul
celei mai ridicate cu im-
perativul superioare, de ra-
cordare a muncii productive la cele
mai ridicate cote de finalizare, pentru
complexe
ale mersului al patriei C8-
Intreprinderea Automatica este,
prin profilul o unitate de
a industriei de ma-
Aici, membrii unei
U.T.C. puternice, cu aproape 1 500 de
tineri, se prin
nute in in ndeplinirea sarci-
nilor de plan a angajamentelor asu-
mate n ampla ntrecere
printre promotorii introducerii noului,
printre cei care contribuie la fiecare
loc de Ia\c.oncretizarea ori-
cuprinse. in Direetivele
gresului al XIHea:al Pad,ldului CQ-
munist Romn.
Printre angajamentele $umate de
tineri a cinsti nsemnatul eve-
intrarea in de serie
a automatului programabil realizat de
membrii cercului de
realizarea cu componente electronice
a panourilor de auto-
matizare pentru diverse ramuri indus-
triale. De asemenea, realizarea panou-
rilor de automatizare pentru strungul
carusel de 8500 mm constituie o im-
la reducerea efor-
tului valutar.
actuale de per-
ale de la Auto-
matiCa sint legate - cum ne
spunea Florea Corbea-
nu, secretarul comitetului U.T.C. -
de realizarea de nOIi cu
de
al intregii materiale prin
sporirea gradului de automatizare.
Prevederile Directivelor Congresu-
lui al XII-lea al P.C.R., care concre-
un procent de 205-229 in 1985
de 1980 la mijloace de automa-
tizare ale tehnicii de calcul, pun
in noi
importante sarcini de in
realizarea calitatea, eficien-
competitivitatea constituie nu
numai atribute necesare, ci per-
manente imperative."
De asemenea, re.proiectarea unor
produse, reaHzarea de noi tipuri de
panouri de automatizare pentru in-
dustria industria construc-

Q
.. ... __.,.,..,."
rea de materiale materii prime, n
primul rnd a cuprului aluminiului.
realizate
acum au dus deja la economii de ma-
terii prime de circa 20 la Utili-
zarea circuitelor integrate la doza-
toare o de ordin
structural, anume tot
mai a electronicii indus-
triale in domeniul
De aceea, comitetului
U.T.C. pe linia s-au ma-
terializat n organizarea cursurilor de
de
pentru ca tinerii
fie la curent cu ultimele
in acest domeniu. produc-
ce presupun calitate competi-
tivitate, inglobate n produsele de se-
rie, vor putea fi astfel onorate la un
nivel superior.
Prin utilizarea benzilor de circuite
integrate s-au economii ce
cu reducerea costului de
circa 3 ori, realizndu-se insemnate
economii valutare. Retopirea capete-
lor de conductoare de cupru duce, de
asemenea, la importante economii de
materiale. Economii de energie elec-
s-au printr-un nou pro-
cedeu de a la ta-
blourile de automatizare ce
utilizarea ciocane lor de lipit, red u-
dndu-se consumul de cositor. Fap-
tul multe dintre produsele intre-
prinderii fac obiectul unor importan-
te contracte cu parteneri subin-
sporite pentru rea-
lizarea unei de calitate pen-
tru gama de repere.
Prezente pe meridianele lu-
mii, incorporate fie in
de mare productivitate, in complexe
industriale, produsele reali-
zate de colectivul de oameni ai muncii
din ntreprinderea Automatica, n
rndul tinerii constituie un pu-
ternic rodul
unui amplu proces de modernizare,
concretizat, dealtfel, in
cuprinse in Directivele Congresului
al XII-lea al Partidului Comunist Ro-
mn.
Prin rezultate deosebite, tinerii co-
au cinstit un eveniment de o
pentru
rea de tineret din
implinirea a 40 de ani de la
alegerea NICOLAE
in conducerea Uniu-
nii Tineretului Comunist.
din intreprindere ma-
nifestat prin fapte elocvente de mun-
adeziunea la propunerea realegerii
NICOLAE
n de secretar gene-
ral al partidului, apreciind contribu-
la elaborarea Directi-
velor Congresului al XII-lea al P.C.R.,
a celorlalte importante documente
adoptate cu acest prilej. Tinerii mun-
citori, tehnicieni de la
lrArAIITII PE ""flIIArElE
,
1111" EIIBEIITE
ln noul an anul Congresului
al XII-lea al partidului, este mai lim-
pede ca oricnd necesitatea concreti-
in complexe a unei
idei directoare pentru ro-
mnesc, anume integrarea acestuia
cu cercetarea Finalitatea
acestei idei generoase pentru viitorul
se circumscrie principalului obiec-
tiv al -
pentru a tinerei gene-
,
Este elocvent faptul n cursul
anului precedent, activitatea de
cercetare dezvoltare s-a
materializat in cadrul
superior in 1 000 de proiecte, utilaje,
in 90 de proto-
tipuri asimilate n n OI de in-
complexe-unicate. Ofensiva
progresului tehnologic se concreti-
in tematica la
parametri calitativi:
reni n colaborare cu de la
de fi-
nisat cu ultrasunete pentru filiere din
diamant carburi metalice,
de la Universitatea AI. 1. Cuza
au trecut la realizarea n serie a mini-
calculatoarelor pentru scop didactic,
iar de la Politeh-
nica au realizat un calcu-
lator universal cu microprocesoare -
Felix M 18, care a intrat n
({Automatica au relevat in
generate totala adeziune de con-
programatic al documentelor
Congresului al XII-lea al P.C.R., docu-
mente de o
care ntr-un spirit profund
obiectivele de
dezvoltare a patriei noastre n cinci-
nalul n continuare, ntr-o
de
la I.C.E. Aceste exemple sint doar
spicuiri dintr-un amplu al mun-
cii productive de cercetare, care n-
pe numai la profilul
mecanic, 6000 de utilaje,
9000 de subansambluri, 15000 SDV-
uri, la profilul chimic - 00 tone de
produse ceramice mase plastice,
la profilul metalurgic - 100 tone de
piese turnate, la profilul -
10000 mp de hale industriale 30 de
apartamente la profi-
lul - 4 000 de apa-
rate didactice instrumente de

ln timp, a
cunoscut un important salt cantitativ,
ajungind de la 610 milioane de lei n
cu 3 ani, la 878 milioane de lei
n prezent. Calitatea acestei
este n profilul legat din ce
in ce mai mult de nevoile
economice din industria
de
chimie, etc. Dar, este ca-
zul s-o spunem mai
destule in care pirogravu-
ra, lucrul de cusutul
lor mai loc de
Documentele adoptate de Congre-
sul al XII-lea al P.C.R. con-
unei noi n
toate domeniile de activitate, inclusiv
n domeniul viitoarelor cadre
de muncitori, tehnicieni
pentru care re-
o de a acti-
profesionale.
U.T.C. din ti-
nerilor din liceele de specialitate le
sarcina
activitatea
ELEMENTE
DE CIRCUIT
DIODA llliR
Coeficientul termic poate avea va-
lon pozitive (tensiunea de
cu temperaturii) sau
negative (tensiunea scade cu
terea temperaturii). De el este
cuprins n intervalul orientativ (10-
5
-
10-
3
)/oC. Valorile de catalog ale ten-
siunii nominale snt expiimate la tem-
peratura de 25C.
Curentul Zener nominal, IZ (sau
I ZN)' este un parametru pen-
tru practice cu diode stabi-
lizatoare, in de el alegndu-se
valorile serie de limitare.
Valorile lui IZ de la mili-
amperi la sute de miliamperi, in
de tipul diodeL In cataloage
sint date, de Iz' valorile I
zm
I
ZM
' respectiv curentul Zener minim
(de la care incepe se manifeste
Fiz. A. MARCULESCU
efectul de stabilizare) maxim admi-
sibil (prin a se pericli-
integritatea dispozitivului).
Rd, se defi-
ca la diodele prin ra-
portul dintre de tensiune
de curent in unui punct de
pe .6.U
Rd=.-

Ea poate avea valori de la citeva
de ohm la sute de
ohmi (cele cu tensiuni nominale mari).
Efectul de tensiune este cu
att mai eficient cu cit dina-
este mai O stabilizare
s-ar pentru Rd=O, cind por-
de a caracteristicii ar
fi perfect
rn tabelul publicat sint date citeva
tipuri mai des utilizate de diode Ze-ner
fabricate la noi in Catalogul
O
au cunoscut in ultima vreme diodele
EXPEIIIEI1
M. ALEXANDRU.
electrici prin atingerea unei taste, foto-
releu, teat. pentru rezistente, diode, condensatoare etc. - iati
numai citeva aplicatii posibile ale montajului descris in conti-
nuare. EI se constructorilor care
un tiristor de 5-10 A, cu tensiunea de lucru de peste 50 V.
In . figura 1 este varianta
pentru bricheta Tiristorul Th. este ali-
mentat cu tensiunea de 6,5-7 V
de secundarul transformatorului Tr.
Deoarece tiristorul conduce numai una
dintre tensiunea eficace pe
de Rs va fi de numai
2,5-3 V (se cont de pe
tiristor).
Comanda tiristorului n o face
comutatorul electronic T 1 -T 2' alimen-
tat cu tensiune de 9 V, ce se
prin redresare (D)
filtrare (C) din tensiunea
de 6,5 V.
Pentru a mon-
tajului, presupunem tasta T
Tranzistorul T 1 este blocat, avnd baza
la minus prin Rz. T 2 este el
emitor-colector a lui
foarte mare. Poarta P
astfel polari-
blocat, tensiu-
toarelor folosite de valorile rezisten-
Experimentarea se ncepe realiznd
partea a schemei (n dreapta
liniei punctate). Se transfor-
matorul, tiristorul (KY201-202 etc.), dio-
da D (F307-F407, 1 N4002-1N4007 etc.),
condensatorul (470-1000 V)
sarcina Rs, care pentru probe va fi un
bec de de 3,5 V /0,2-0,3 A. Se
montajul de la se
tensiunea ntre punc-
tele M N (cca 9 V). Becul trebuie
fie stins (fig. 2). Apoi se ntre
poarta tiristorului plus (P N) re-
din ce n ce mai mici, plecnd
de la 5 kQ la 620 n. ncepnd
de la o valoare n jos, becul
se va aprinde. De exemplu, becul
de la 1,5 kn, putem lua re-
de limitare de 820 Q;
becul de kn,
=680 n etc.
ca n fig. R" *
(valoarea tranzistorul T
2
Becul
el aprmzi(ndlJ-Se
din seria PL, cu din epoxid,
avnd dimensiunile indicate n fig. 4.
Ele snt marcate prin imprimarea tipu-
lui pe a unui inel n apro-
pierea catodului (terminalul de
inelul de vopsea se la
plus).
avem o Zener cu marca-
jul sau de tip necunoscut, ina-
inte de a o utiliza este necesar
terminalele, o
ca apoi tensiu-
nea de
Verificarea se face ca la
diodele cu ajutorul ohm-
metrului, cu voltmetrul sau cu un tes-
ter adecvat (vezi Tehnium nr. 8
9/1979). ntr-un sens con-
duce, acesta corespunznd
directe, cind de tensiune la
bornele diodei este de 0,5-0,7 V; n
sensul invers, dioda este des-
chizndu-se numai prin aplicarea la
bornele sale a unei tensiuni egale cu
V ZN' Acesta din corespunde
inverse el este sensul n
care trebuie dioda pentru a
ca stabilizatoare de tensiune.
Pentru a 'diodei
Zener ca stabilizatoare de tensiune,
figura 5. La sursa de tensiune
Uj , este
dioda Zener DZ, in serie cu o
de limitare, R. In paralel pe este
montat un voltmetru avind
suficient de mare pentru a putea
neglija curentul absorbit de el n timpul

presupunem sursa este la
inceput pe o valoare U j ten-
siunii de Uza diodei.
cum s-a din caracteristica
tensiune-curent (fig. 1, nr. trecut), n
aceste dioda o rezis-
foarte mare, deci este
de un curent foarte mic, neglijabil. VoIt-
metrul va indica aproximativ tensiunea
sursei, Uj , din care se scade
pe R cu el.
Pe ce tensiunea de
intrare, mai precis n imediata apropiere
a valorii tensiunii de Uz, dioda
ncepe semnificativ. Tensiu-
nea de voltmetru cores-
la valoarea Uz, care
chiar n con-
tinuare tensiunea de intrare. Cu alte cu-
vinte, n aceste s-a la
bornele diodei o tensiune la
valoarea Uz. a
tensiunii de intrare. conduce la
a curentului prin
a-i modifica semnificativ ten-
siunea la borne (vezi fig. 1).
O concluzie care se poate trage
este pentru a se o tensiune
Uz, montajul trebuie fie
alimentat cu o tensiune de intrare U i mai
mare ca Uz. U j - Uz este pre-
de de limitare R
este practic tensiunea care dic-
curentul Iz prin (deoarece
la Ui = Uz dioda
un exemplu concret, anume
1111 presupunem U i = 12 V, Uz = 8,2 V,
R=200 n. Ui-U
z
va fi de
3,8 V, iar curentul prin
1 Ui- Uz = 3,8 V = 19 mA (
z R 200 n am
neglijat n com-

1

M
p
2
510-62.0
Q
M(-9V)
+

o F407
1 ..... ----.... - .... --10----1 .... ---'
3
de 5-10 VC.c. va indica tensiune zero la
bornele becului). La atingerea tastei
becul se va aprinde. mon-
este prea sensibil (simte
rea minii sau
contactul
valoarea lui
este

eventual se
tranzistorul T 1 .
Ui
+
cu R, precum curentul prin
instrument).
Concluzia atrage n mod
firesc ntrebarea: Cu ct anume trebuie
fie Vi mai mare ca V Z pentru a se
efectul de stabilizare? Altfel
spus, ntre ce limite ale tensiunii de in-
trare Vi dioda poate la bornele
sale tensiunea aproximativ V z?
este n
celor doi ai diodei, I
Zmin

I
zMax
' Astfel, efectul de stabilizare n-
cepe (devine utilizabil) de la valoarea
1 Z = 1 Zmin este asigurat, a pune n
pericol integritatea la
valoarea 1 Z = I ZMax. Atunci cnd curentul
1 Z prin este mai mic ca 1 Zmin> dioda
nu tensiunea la bor-
nele sale cu Vi' Daca.
curentul prin este mai
mare ca I
zMaxo
dioda dar ea
ntr-o regiune
a caracteristicii, riscnd n orice moment
prin fenomenul
de
Cunoscnd valoarea R, din
U i - V Z = R . 1,'.
4
.....----0 M (-9V)
...... ----oR{ta R3)
----oN(+9V)
acum nlocuirea becului
printr-o de care
la 1-2 A. Se poate
folosi o de
din care se taie o
12-14 bucle. Aceasta se n
locul scurtndu-se din ea
cte cnd devine incandes-
2-4 secunde de la atingerea
tastei T. Pentru evitarea pericolului de
incendiu sau de scurtcircuit (deci dis-
+
se pot calcula limitele admise pen-
tru tensiunea de intrare:
V
imin
= V Z + R I
zmi
", respectiv
V iMax = V Z + R I zMax
Invers, se cunosc limitele de va-
pentru tensiunea de intrare, V imin
V
iMax
, de limitare R poate
fi ntre valorile extreme:
R
V;-Vz R
. =--- M
mln I
zMax
ax I
Zmin
Reamintim I
Zmim
I
zMax

V Z snt caracteristice pentru fiecare tip
de Zener, fiind date n cataloage.
Nu vom da un exemplu' numeric de-
oarece analiza de mai sus a abstrac-
de curentul.absorbit de instrument
Cum este firesc stabilizarea de
tensiune se face pentru a' utiliza
tensiune, pentru a alimenta un
consumator oarecare, Rs, cu sursa de
tensiune V Z la bor-
nele diodei (fig. 6). Presupunem ne
n de stabilizare,
Vi> V
z
I
Zmin
<Iz< I
zMax
' Curentul to-
tal 1 debitat de sursa de alimentare se
n componentele Iz (prin
Is (prin de Tensiu:"
220V
t'V
II 1
5
trugerea nichelina va fi mon-
rigid prin strngere n pe
o din sticlotextolit de pe care
s-a stratul de cupru (fig. 3).
n final, montajul va fi realizat robust
nchis ntr-o cutie Conexiu-
nile la se fac cu cordon ecranat
Tiristorul se pe un radiator
cu de cca 25 cm
2
Conexiu-
nile la tiristor la se fac cu
cordon cu de 1 mm
2

FOTORELEV
Pentru a transforma montajul din
. fig. 1 n fotoreleu, se partea din
stnga liniei punctate nlocuind-o cu sche-
ma din fig. 4. de Rs va
fi n acest caz un bec de 3,5 V;0,2-0,3 A
sau becuri n paralel. Se poate
folosi orice tip de (FD), chiar
una dintr-un tran-
zistor cu siliciu bun, i s-a pilit
capsula.
Cnd fotodioda este becul
stins a fotodio-
nea la bornele consumatorului va fi
cu tensiunea de a diodei,
V s = V z, Vi - V Z fiind aici
de R. Curentul prin
Js, poate fi calculat din le-
gea lui Ohm: V s= Uz=Rs Is. De
valorile numerice ale exemplu-
lui precedent lund Rs = 1 kn,
Is = = 8,2 mA.
Numai de data aceasta curentul Iz
prin nu va mai valoarea
de 19 mA anterior.
aflndu-ne n de stabilizare (-ten-
siunea la bornele diodei Uz =
pentru o valoare a tensiunii de in-
trare (U
i
= 12 V), curentul total care
. .. 1 Vi-UZ d
trece pnn cIrcUlt este = --R-- ,a 1-
tot de 19 mA. Dar, cum 1 = Iz + Is,
iar curentul prin este Is = 8,2 mA,
Iz= 10,8 mA. o
n aceste calcule s-a neglijat,
pentru simplificare, a
diodei (care, oricum, este de R).
presupunem acum tensiunea
intrare mici n jurul va-
lorii fixe Vi> de 10+ 20% (de exem-
plu, simte sursa
este dintr-un transformator de
un redresor un filtru). Conform
prezentate anterior, orice va-
AV
i
a tensiunii de intrare va con-
duce la o a curentului total prin
circuit AI = A Vi. dioda
R
n continuare n de stabilizare,
tensiunea la bornele sale nu se
perceptibil n curentul
prin de ne-
schimbat (valorile Rs V s = V Z con-
stante). de curent
este exclusiv de
care are capacitate carac-
teristicii sale n zona de stabilizare (va-
mari de curent
unor foarte mici ale tensiunii la
dei n tranzistorul
T 2)' La ntuneric, becul se aprinde, sen-
sibilitatea fiind din
metrul de 1-3 Mil.
TESTER
nici o modificare de pnnCIpm,
schema din fig. 1 poate fi ca
te.ster pentru diode con-
densatoare. n acest scop, sarcina Rs va
fi un bec de de 3,5 V;0,2-0,3 A
(fig. 5). Piesele de verificat se conec-
catalogul
I.P .R.S.-BAneasa
19m
Tip Tip I.P.R.S.
BFV 63 B 2N2221B
BFV 64 2 N 2907
BFV 65 2 N 914
BFV 68 BC 107
BFV 69 2 N 918
BFV 85 2 N 2222
BFV 86 2 N 2907
BFW 20 2 N 2907 A
BFW 29 2 N 2918 A
BFW 31 2 N 2905 A
BFW 32 2 N 2222
BFW 47 2 N 3553
BFW 63 BF 167
BFW 69 2 N 3553
BFX 12 2N2905A
BFX 13 2 N2905 A
BFX 18 BF 173
BFX 19 BF 254
BFX 20 BF 183
BFX 21 BF 181
BFX 29 2 N 2905 A
Tocmai in aceasta
de tensiune cu ajutorul diode-
lor Zener.
ca urmare a prea
a lui Vi> curentul prin
este scos din domeniul de stabilizare
(Izm;", I
zMax
), tensiunea la bornele con-
sumatorului poate apreciabil
(cnd Iz < I
Zmin
), respectiv dioda se poate
(cnd Iz> I
zMax
)' Proiectarea
circuitului de stabilizare din fig. 6
tocmai n alegerea unei diode DZ a
valorii lui R astfel nct de
(de obicei primeas-
o tensiune la borne, n
unor cunoscute
( AUi) ale de intrare Vi'
n continuare cteva recoman-
practice privind realizarea circuitu-
lui din fig. 6. El cea mai
de stabilizator cu per-
modeste, utilizat ndeosebi la
alimentarea unor montaje aparate
(generatoare de semnaL
redresoare pentru pastilelor
de acumulator, aparate de radio cu
consum redus, instrumente de
etc.).
A. Datele cunoscute ale problemei snt
tensiunea la con-
sumator, V s, curentul (maxim) con-
sumat de Is, respectiv valoarea
de Rs.
B. Dioda Zener se va alege din tipu-
rile care au tensiunea de V Z
ct mai de valoarea V s (con-
V z V s poate fi eventual
prin sortare din mai multe exem-
plare).
c. Se pentru tensiune
de V z, mai
multe tipuri de diode Zener, n
de puterea respectiv de
curentul maxim admisibil, I
zMax

(CONTINUARE N NR. VIITOR)
la bornele A-D, A/-B', A"-B". n
cazul condensatoarelor electrolitice se
va respecta polaritatea pe sche-
Domeniile de valori indicate pe
snt orientative, ele depinznd
de sensibilitatea montajului.
semiconductoare vor fi verificate pe rnd
n ambele sensuri. Interpretarea indica-
(becul 'arde sau nu) este
cont de modul de functionare
descris. .
BFX 30 2N2905 A
BFX 33 2 N 2218
BFX 37 2 N 2907 A
BFX 38 2N2905A
BFX 39 2 N 2904
BFX 41 2 N2904 A
BFX 48 2 N 2905
BFX 60 BF 173
BFX 62 BF 180
BFX 74 2 N 2904
BFX 87 2 N 2904
BFX 88 2N2904A
BFX 92 BC 107 (BC 237)
BFX 93 BC 107
BFX 94 2 N 2221
BFX 95 2 N 2222
BFX 96 2 N 2218
BFX 97 2 N 2219
BFX 98 BC 108 (BC 238)
BFY 12 2 N 2219 A
BFY17 2 N 2218
BFY 18 BC 107 (BC 237)
BFY 19 BC 108 A
BFY 20 2 N 2218
BFY 22 BC 237
BFY 23 BC 231
BFY 27 2N2222 A
BFY 29 BC 237
BFY 30 BC 237
BFY 37 BC 108 A
BFY 39-1 BC 107 A
BFY 39-2 BC 107
BFY 39 BC 107 B
5
1
o-v PIITRU
,40 ,20 ,i 15m
Receptorul descris este de tip O-V-2,
cu reactie are trei tuburi electronice
care se curent, este de rea-
lizat, dnd rezultate foarte bune. Schema
receptorului este n fig. 1.
cum se vede,

cu

EL84.
amlphficatcJl" de
mult con-
ne1:1mllnUltlOll-l

Cu tubul EF 183 se detec-
Acest tub are n circuitul grilei
circuit oscilant
Catodul tubului este legat la
a bobinei acestui circuit oscilant
pentru a se
se variind tensiunea pe
grila ecran Acest
circuit se
nea grilei
benzii
poate cuprinde cu un condensator va-
riabil ce are valoarea po-
inchis cu CI (n pF), iar va-
loarea n deschis
cu C
2
(n pF), se constanta C din
C =
lorile ale condensato-
TABEL CU DATELE
GH. OROMERESCHI-
V05-460S!MM
V.
V05-466S/MM
rului variabil. La un condensator varia-
bil folosit la aparatele de radio indus-
triale care are C 1 500 pF C
z
50 pF
BOBINElOR
la
e
2
sau Conductor
Banda C .. (pf) l1(SP.) l2(SP) sp.dela
CT(pF) f, (mm)

80m 100 33(10- 10 30 0,2 CuEm
40m 68 6,8(3-12) 7 20 0,75 0,2 CuEm 10 mm
20m 33 10(6-25) 5 9 0,5 0,6 CuEm cu miez:
15 m 15 3,9(3-12) 5 9 0,5 0,6 CuEm
8 mm
PRISllICTOR-
AMPlifiCATOR
n scopul de per-
n banda de unde ultrascurte
de 144-146 MHz (cum snt
care folosesc reflexiile pe sau
pe stratul E sporadic, ntre
situate de o parte de alta
a unui muntos care folosesc efec-
tul de efectuate prin
intermediul pentru radioama-
tori etc.), acest prese lector-amplificator
este de un real folos performan-
sale:
- Amplificarea: 20-26 dB (n
6
Ing. G. PINTILIE - V03 AVE
de tranzistoarele folosite).
- Banda de trecere: 500 kHz (la
6 2 MHz (Ia 20
Zgomotul amplificatorului este dictat
de primului tranzistor al
amplificatorului (T 1)'
ridicate a pre-
se reduce efec-
tul de ntre
semnale aplicate simultan la intrare. n
special se reduce aproape complet in'er-
dintre semnalul util sem-
nalele din afara benzii de radioamatori.
se C 3. cea mai
din banda de 80 m cu
valoare se 3,5 MHz x 3 =
= 10,5 MHz. Cu un astfel de conden-
sator se poate acoperi gama de D.S. de
la 3,5 MHz la 10,5 MHz. Acest lucru nu
corespunde interesului nostru, care este
de a extinde nguste (benzile)
din gama de U.S. afectate radioamato-
rilor.
Pentru a valoarea a con-
PVC fl40mm
A B C O
BDm 40m 20m 15m
a benzii respective, Li - liinita
a benzii.
De exemplu, n cazul benzii de 80 m,
care are L
s
=3,8 MHz,iar L
i
=3,5 MHz
b
C' 3,8
Se' o tme = -- 1,08.
. 3,5 C . C
Conform Cel =C1 II
C . C ....... 2 ;- ....... v
Ce
2
= C
l
+_2 __ v_ , prima corespun-
C
2
+C,.
znd pentru CI) nchis, iar a doua pentru
Cu deschis, seama de valorile
A-g: 5$p.

C-o:
O-E:
TiU
--o CONDUCTOR
E Gu-Em
BOBINA L 'DIN FILTRUL JT
densatomlui variabil (a grupului CI'
C
2
, CI)) se constanta C', care
trebuie fie cu C, din
c
, L d L 1" ,
= L: ' un e s - ImIta
o asemenea selectivitate s-a putut
ca urmare a acordului simultan
n a trei circuite. Acordul se rea-
cu diode varicap (nsemnate n
cu D) de tipul BB 139, conectate
n serie cte La intrarea
aparatului un TC format
din L
1
C
1
L
2
Cz, destinat corecte
a antenei cu care apoi
este urmat de un filtru com-
pus din L
2
C
3
L
3

Amplificatorul este realizat cu
tranzistoare cu efect de cmp de tipul
BF 245. Se pot folosi tranzistoare de
tipul BFW 10 (11, dar cu perfor-
mai reduse (numai 20 dB ampli-

Acordul n se cu
ajutorul celor diode varicap al
de acord de 100 kO.
Reglarea se astfel: se trece
cursorul de acord de
100 kQ spre unde se
- 2 V semireglabilului de 1 MO
C= C' = se aleg
valorile necesare pentru. CI C
z
n
cazul benzi. conden
satoml variabil pentru
(CONTINUARE N PAG. 21)
este Se la intrarea
amplificatorului un semnal cu
de 146 MHz Pentru.
mprejurimi se pot folosi semnalele ra-
diobalizei de amatori a Radioclubului
central, care pe de
145,975 MHz. Se toate cir-
cuitele pe maximum de semnal la
aceea se trece cursorul
metrului de acord de 100 kn la limita
Se la intrare un semnal
cu de 144 MHz Se
semireglabil de 1 MO
astfel nct un semnal maxim
la Se din nou (n
a celor mie-
zul de al bobinei LI'
Realizare, Bobinele L
1
-L
4
snt iden-
tice se pe carcase din cele
folosite n blocul de UUS n receptorul
Mamaia 4,5 spire din
de cupru argintat cu diametrul de 0,8-
1 mm Pasul ntre spire este de 1 mm
RITY
Progresele n ultimul timp de
tehnologia semiconductoarelor, a
circuitelor integrate MSI LSI permit
o rezolvare a tuturor proble-
melor pe care le RTTY. n aceste
un tot mai mare de
radioamatori modurile de lu-
cru (CW SSB) n favoa-
rea RTIY. de acest
mod de lucru este de atmosfe-
ra cu cea a unor ncepu-
turi (pionierat). Nou-venitul este
Impresionat de ceea ce n lumea radio-
amatorilor denumirea de HAM-
SPIRIT.
Revista TEHNIUM propune ca
prin publicarea unui de articole
contribuie la acestui mod
de lucru printre radioamatorii YO. Ar-
ticolul acesta face parte dintr-un serial
n care vor fi descrise
realizarea unui echipament de R TTV.
Montajele au fost experimentate la sta-
Radioclubului municipal
Y03KWA sau la Y03BEJ Y03JX.
n fig. 1 este echipamentul
minim necesar pentru a lucra n RTTV.
La partea de semnalul audio
este transformat ntr-un adap-
tor special (Terminal Unit - T.U.) n
impulsuri de curent impulsuri de
de curent, care vor comanda electromag-
netul teleimprimatorului.
La emisie, semnalul dat de
va modula n un oscilator
audio (AFSK - Audio Frequency Shift
Keyed), al semnal se la
borna de microfon a SSB.
Se mai poate un semnal RTTY
si comandnd direct unul dintre oscila-
toarele utiliznd n acest
caz un de tip FSK (Frequency
Shift Keying).
Pentru fiecare caracter (la
unei clape), teleimprimatorul emite un
de 5 impulsuri. nu-
maxim de caractere ce poate fi
transmis cu un cod de 5 elemente (im-
pulsuri) binare este 2
5
= 32. Acest nu-
este insuficient pentru transmiterea
ntregului alfabet, a cifrelor, a semnelor
de a unor comenzi. Ale-
gerea unui cod cu un mai mare
de elemente ar fi complicat partea me-
a ar fi rezis-
tenta la distorsiuni a acestora. (Nu tre-
uitat acest cod - BAUDOT -
utilizat azi de radioamatori a fost sta-
bilit ntr-o cnd se foloseau
numai mecanice.)
Din aceste motive s-a recurs la solu-
tia de 5 ele-
inente au o spe-

1. Litere -- toate combinatiile trans-
mise vor fi in-
terpretate ca litere.
2. Cifre - toate combinatiile trans-
mise snt in-
terpretate ca cifre (sau semne de punc-

rn
(vezi fig. Aceste bobine se
cu o din de aluminiu sau
cupru cu dimensiunile de 14 x 14 x 20 mm,
Priza de la L2> L3 L
4
se scoate de la
3/4 din (ncepnd dinspre
rece al Bobina se
ntotdeauna cele 5 impulsuri care snt
de snt
de alte impulsuri: impulsul START,
care precede cele 5 impulsuri
de impulsul STOP, care ur-
imediat cele 5 impulsuri
de
U linie 1 linie tensiunea,
respectiv curentul pe linia care alimen-
electromagnetul teleimprimatoru-
lui. De remarcat obligatorie a
curentului de linie pe durata impulsului
de START, precum sa obli-
gatorie n timpul impulsului de STOP
(fig. 2).
Primele 6 impulsuri au duratele egale
cu t. Impulsul de STOP are o
mai mare: t
stop
= 2 t sau t
stop
= 1,5 1.
Timpul t depinde de viteza
la care se Viteza tele
de radioamatori este de 45,45
bauds, dar ea poate valori mult
mai mari la sistemele profesionale.
S-a convenit ca curentului n
linie fie cu 1, iar lipsa acestuia
fie cu O. Fiecare din impulsu-
rile 1-5 poate lua oricare din valorile I
O. Schema a claviaturii la
bornele de este cea a unui comu-
tator.
n timpul impulsului de START, co-
mutatorul se n deschis,
iar n timpul impulsului de STOP, n
nchis. S-a convenit aici ca
nchis a comutatorului fie
cifrei O, iar deschis
cifrei 1.
Impulsurile de 1, respectiv O, aplicate
la intrarea circuitului AFSK
la aaestuia
fI' respectiv f
2

Valorile folosite pentru fi f
2
snt:
fI = 1 445 Hz, f
2
= 1 275 Hz - pentru
170 Hz fI =2125 Hz, f
2
= 1275 Hz--
pentru 850 Hz
LA.R.U.). dintre cele
este (Shift)
este la 85, 170. 430.
850 Hz etc.
fI' respectiv f
2
, la
intrarea circuitului T. U. la
acestuia celor 1.
respectiv O.
In benzilor de radioamatori,
o RTTY este puternic pertur-
de QRM, fading plat fading se-
lectiv. Calitatea depinde n mare
de capacitatea T. U. de a extrage
din semnalul semnalul RTTV.
Circuitele T.u. se ntre ele
modul cum acestor pro-
bleme. Au chiar principii care
stau la baza acestor scheme (sisteme
FM - de sisteme
PLL - phase locked ]oop, sisteme cu
tonuri - two-tones). Despre T.U.
vom trata pe larg n articolul din nu-
viitor.
Activitatea R TTY de radioamatori se
n de special
alocate acestui scop:
3580-3600 kHz; 7030-7040 kHz;
14080-14 100 kHz; 21080-21 100 kHz;
28080-28 100 kHz.
Traficul se ca n celelalte
moduri. reguli. Controlul
Cw
1--0 + - I47nF
12 V{STASLizAT)
1
------1 ANTENA
o
o
o
o
TX RX
AFSJ<
TElEMPRiMATOR SAU
ViOEOOiSPLAY
iMPULSURi
PU.RTAi8ARE '.
T.U
i LiNiE
(U liNiE)
START DE
... ________ ________
STOP
t
,
1121314151
RST se ca n telegrafie; la fel apelul
general (de exemplu, CQ CQ CQ de
Y03KWA Y03KWA Y03KWA pse
KK). celor de
R TTY snt diverse, dar, n general, se
cu ale celor care
n modurile clasice de lucru: o
(n scris - HI1) cu un prieten, DX-ul.
diplome (chiar DXCC-ul !), sau con-
cursuri (specia; organizate de
de R TTY din diverse nu n ul-
aspectele tehnice care pre-
o
n R TTY mai mult dect n oricare
alt mod de lucru, tehnicianul experi-
mentatorul pasionat au ocazia va-
lorifice caracteru-
lui de pionierat pe care l
t
activitate.
RTTY de amatori o dez-
voltare se poate afirma
la o explozie de
noi ce apar n benzile alocate.
numeroase de radio-
amatori specializate pentru RTTY ca:
BAR TG (British Amateur Radio Tele-
printer Group), SARTG (Scandinavian
Amateur Radio Teleprinter Group),
DAFG (R.F.G.), CARTG (Canada)
La noi n pionierii RTTY snt
Y03KWA, Y02IS, Y02DM, Y03ll,
Y03BEJ, Y03JX, Y07BI, Y03KAA,
Y03KSC.
n loc de concluzie, ur-
articolele viitoare
ne ntlnim curnd pe benzile de RTTY
NICOARA PAULIAN - voa BE.J
BOROEANU - voa OP
OAN LIVIU VOICULESCU - voa .JX
are 4 spire din
conductor ca celelalte bobine.
Diametru! interior este de 8 mm, iar
distanta ntre spire de 3 mm
Amplificatorul se poate realiza
carcase la bobine. n acest caz, fiecare
circuit acordat trebuie compartime-ntat
separat Se pot folosi
(ecrane) din pertinax sau sticlotextolit
dublu placat trebuie
fie de ordinul a 30-40 mm
Tensiunea de 12 V amplifica-
torului trebuie fie foarte bine stabili-
ntreg amplificatorul tre-
buie blindat ntr-o cutie sau
din sticlotextolit dublu placat Pe cuLil;;
se mufe coaxiale (intrare
de acord,
care se o
MHz Conexiunile
decuplare trebuie scurtate ia
7
CIICUll
BA SCULA II T
MARK .ANDRES
Descriem o de cir-
cuit basculant astabil realizat cu aju-
torul unui releu electromagnetic Re 1.
de curent continuu Montajul poate fi
utilizat ca filatoare sau
(cu becuri care se aprind
se sting n contratimp); de asemenea,
contactele de lucru A'B'C pot comanda
alimentarea altor relee de putere mai
mart:; cart:; la rndul lor,
consumatori De exemplu, mon-
tajul poate servi la aprinderea
a ghirlande de pentru
pomul de (evident, modele diferite
preferabil n culori
Piesa de o constituie releuL care
trebuie posede grupuri de con-
tacte de lucru (ABC A'B'C', unde AB
A'B' snt normal deschist:; iar BC
B'C normal nchise). La nchiderea n-
1, bateria V 1 (prin
R D) condensatorul C Cnd tensiu-
nea pe condensator devine
pentru acesta bascu-
Contactele AB se nchid plusul
bateriei este adus pe catodul diodei D,
blocnd-o. Rei eul
bobina sa fiind
de sarcina de
condensator. conden-
satorului sub valoarea a tensiunii
de releul cade astfel ren-
cepe ciclul de a lui C prin
R D.
de basculare depinde de va-
lorile lui V l' R C Tensiunea bateriei
V
1
este mai mare cu 4-5 V dect ten-
siunea de a conden-
satorul se ia de 2 200-4 700 j..tF, iar re-
R se experimental.
111111
Dispozitivul prezentat permite verifi-
carea a tip de tranzistor
putere sau mare putere1 indife-
rent de (NPN sau PNP1 cu
mijloare re stau la ndemna
amator.
Aparatul se compune din gene-
ratoare AF, care debiteazl pe
(un difuzor) care au
nare Folosirea a ge-
neratoare (unul al unul
al re poate fi n
locul unuia singur ca
tranzistorul verificat fie considerat
bun.
Schema de principiu este
n fig. 1. Unul dintre rele genera-
toare are ca element activ chiar tranzis-
torul de verificat, care cu con-
densatoarele C.p Cs> C
6
rezistoarele
R8I R9> R
10
formeam un osciIator de
relaxare cu audio. Schimbarea
de defazare RC duce la schimlta-
rea de
Unele tranzistoare un su-
net cu UIl ten fie prea grav, fie prea
acut, astfel hielt se simte nevoia reaJirii
tonului pentru a UD sunet
cut, suficient de puternic, care si dea
certitudinea cA tranzistorul ncercat DU
este defect AeeasCa se poate cu
ajutorul ._ ... cIeilea generator. El
Elev DINU POP,
Zal6u
Montajul prezentat poate fi folosit ca
sonerie, dar care o multi-
tudine de tonuri cu cele
emise de un pian Schema de principiu
cuprinde un generator de semnale drept-
unghiulare (al T 1 T 21 alimentat cu
tensiune un generator de sem-
nal sinusoidal (al T
3
T
4
1 alimentat cu
tenslme prin des-
lui C.p areasta ducnd la gene-
rarea unui semnal de
un etaj fmal (al T
s
T
6
} Se poate
folosi alt etaj fmal, dar este bine ca
8
MIRCEA FALLON,
are ca elemente active tranzistorul de
verificat tranzistorul T 1> conectate
ntr-un montaj de circuit basculant, la
care tonul se poate regla n limite destul
de largi al ajutorul P.
TraBZsterul T
2
rolul de
amplificator de semnal mic. Rezistorul
montajului
n lipsa tranzistorului de verificat, prin
trecerea ntr-o stare
Cele socIuri pentru tranzistoare
se pot din orioo tip de
radio, clt mai mici O este ilus-
n fig. 2 Se folosesc vrfurile me-
talire de la tuburile de care se
bine cu alcool se fixeazl. n
rile practicate ntr-o de textolit.
Pe partea opusi se cositoresc
de fixare conexiunile de la montaj.
Buqele vor fi montate n ordinea E, B, C.
Tranzistoarele T
1
T
2
sint cu ger-
rna.mu saD cu siliciu, de orire tip: MJT39,
M1f 42, EFT 321-323, Efi 351-353,
AC BC 178, De 177, ASY 70 etc.
P va avea un pbarit
... ca dealtfel toate piesele din
JBODtaj. snt de0,12-O,5 W,
emuieBsatoarelc snt difuzorul
este MiniaturA. Tramformatorul este unul
de la radioreceptoarele
de buzu:nar.
acela si fie in B, con-
sumului redus la n gol.
Modul de cuplare alimentare a gene-
EFT373
De exemplu, utiliznd un. releu de 4 V /
200 Q, o V 1 de 9 V, un condensa-
tor C de 2200 j..tF o R de
ordinul a 200 o, se cu
COMUTATOR
NPN ..... PNP
1
ratoarelor la un semnal a
sau n
dupl cwn C
4
!e descarci. sau se
incarci. Li locuI lui T 3 se poate folosi
BC 107-109, caz n care Rs = 18 kO.
2xEFT323
EFT323
de de 0,5-1 Hz (o
basculare la 1-2
te prin sau
rea tensiunii V l'
Tr. 1 Tr. 2 snt transformatorul
defazaj. respectiv cel de de
radioreceptorul Albatros. lteAdst()areJe
folosite au puterea disipati de
iar valorile lor nu stat critice.
de amplificare al tr81lZSlloarelor
neratorul de semnale
trebuie satisfacA n. nu
n rest el putnd avea orioo valon
AMPlifiCATOR ti
IIIAIIA lARGA
Un amplificator de cu
tranzistoare este prezentat n
fig. 1. EI poate avea mul-
tiple intruCt caracteristicile schemei
snt deosebit de bune. Folosind pie-
sele indicate in aparatul poa-
te fi utilizat de la 500 kHz la
500 MHz. In benzile de amatori, n
unde scurte, este de aproxI-
mativ 50 dB (300 de ori), in banda de
144 MHz este de 30 dB la
500 MHz este de 12 dB.
mare permite utilizarea unor filtre
limitatoare inainte amplifi-
cator, in vederea rapor-
tului semnal/zgomot.
este de-
de valoarea condensatoa-
refor de cuplaj. aceste valori,
amplificatorul se poate folosi la
mai maxi-
depinde in mare de frec-
de a tranzistoarelor uti-
lizate. Montajul corect
la din de a
A
B

(RADio)
tranzistoarelor. Informativ C-
teva tipuri de tranzistoare cu frec-
venta de BFX 89=1 100 MHz;
2 N' 918=900 MHz; BF 180=675 MHz;
BF 181 =600 MHz; BF 196=400 MHz;
BF 200=270 MHz; BC 107, 108, 109=
=300 MHz.
Coeficientul de amplificare depinde
de factorul beta al tranzistoarelor fo-
losite de regimul lor de lucru.
n montajul prezentat s-a
nerea unei mari, cu un
zgomot de fond redus, prin cele
etaje cuplate cu elemente RC prin
alegerea unui punct de
de C'f'impromis, polarizind bazele n
asa fE::i nct curentul de colector
fie aproximativ 8 mA. Consumul to-
tal al montajului la 15 Veste de aproxi-
mativ 20 mA.
n figura 2 circuitul imprimat
privit din partea pieselor. Condensa-
toarele utilizate vor fi de tip disc,
ceramice.
N. PORUMBARU
F
2
3

2,
+ 15V

iNTRARE
COMPAS TlllSCOPIC
de vine n spriji-
nul desenatorilor tehnici, servind
la trasarea unor cercuri cu
mare. Materialele necesare snt:
un compas o tele-
(de la radioreceptoarele
portabile) o de
preferat dintr-un material inoxi-
dabil.
De la compas se
- partea A, respectiv partea mo-
de scriere (fig. 1);
- partea F, respectiv sistemul
de prindere;
- partea O, dispozitivul
de a hrtiei.
Bagheta se
conform din fig. 3, avnd
la partea un cot
zut cu un orificiu, prin care se vor
prinde cu un antena tele-
CONSTANTIN PETRESCU,

bagheta corpul
F. Articulatia trebuie fie
Unghiul este de 90
de lungimea baghetei, iar dimen-
siunea a este n de dimen-
siunile antenei telescopice. La par-
tea a antenei se prinde par-
tea A de la compas; tot cu
ajutorul unui care-i va per-
mite virfului desenator stea me-
reu la un unghi de 90 de planul
hrtiei. La partea a baghe-
tei se un orificiu pentru
prinderea O de la compas
(tot Lungimea
baghetei metalice se alege n func-
de lungimea antenei telesco-
pice folosite: Atunci cnd compasul
este nchis, vrful cel
desenator trebuie se afle la
nivel.
n timpul cercurilor nu
se va cu o prea mare
pentru a nu deforma antena tele-

9
ATEliER
ADAPTOR
Pllrlll
C ITARA
N.TURTUREANU
Chitara are o
deosebit de mare multiplelor
efecte muzicale ce se cu mijloace
electronice relativ simple.
Schema din 1 este
dai pentru de ton la
electronice pot
joase cele se
cu 20 dB domeniul de frec-
ntre 3,5 kHz 8 kHz Curbele
2 redau caracteristicile reglalelor.
la orice de
de tranzistorul
(FET).
apr,oxiJnativ 1 MQ.
P 1 amplitudi-
nea care apoi ntr-un
amplificator activ cu
format din tranzistoarele
filtrul dublu T. Filtrul dublu cal- de
1
intre 3,5 kHz
accentuate
semnalu-
doza cu poten-
uti-


.",.
JOASE

..,-
-30 ..

Montajul simplu de reali-
zat foarte util pentru predarea arit-
meticii in clasele a II-a a III-a, este
recomandat pentru memorarea tablei
cu cifre
de la 1 la 9.
Tabloul 10 coloane 10 li-
nii. Pe prima sint scrise nu-
merele ce iar
pe prima linie,
Pe linia snt tre-
cute rezultatele cu numerele
de la 1 la 9, din prima linie,
la intimplare.
n nscris n
se un orificiu n care se
introduce ce nchide circuitul elec-
tric.
Circuitul se inchide numai re-
zultatul este corect cazul
s-a nchis, becul ali-
baterie se aprinde.
fUNCTIONAREA
Introducem de contact n orifi-
ciul din dreptul de
10
11111111
'Pref. GH.
Gura Humorului
exemplu 5; introducem apoi o a doua
de contact n orificiul din
de exemplu 6; a treia
de contact o introducem n orifi-
ciul din rezultatului presupus,
aflat pe linie cu
rezultatul este corect, in cazul
exemplului, nr. 30, becul se aprinde.
In caz rezultatul este nu se
aprinde becul.
Prezentindu-se sub forma unui joc
atractiv, tabloul constituie un mijloc
eficace pentru memorarea
tablei in mod special pentru
elevii claselor a II-a.
se profund n
memoria elevilor, a-i supune unui
efort prea mare.
tablou
pentru memorarea
merelor de la 1 9
fi folosit
nu-
elevii din
numai rezulta-
acest scop se
unul cu re-
altul cu rezul-
tatele
tului.
P 5 (nal-
tranzistoarele cu piesele
accentuarea sau ate-
a tonurilor joase
de filtru activ.
la 30 Hz are o eficacitate
- 20 dB, iar P
s
la 15 kHz
2 3 4
de asemenea, ntre + 18
la - 20 dR.
Amatorii mai vor
nlocui cu succes tranzistorul TI
tranzistoare cu siliciu, ntr-o

instrumentului
E
5 6 7
II I rUf
,
"CEjIKA"
C. VASILE
Foarte cunoscut n rndu-
rile fotoamatorilor de la noi din
Ceaika a fost de-a lungul timpu-
lui de mai multe ori modernizat, schema
modificndu-se n
Cititorilor le punem la
schema uneia dintre varian-
tele constructive recente. Structura sche-
mei este un etaj de
tensiune - practic convertorul
de tensiune - un etaj de tensiune ri-
care poate prin ali-
mentare de la
Partea de tensiune cuprinde doar
circuitul oscilant, sursa de alimentare
(de 9 V) fiind din bate-
rii dreptunghiulare. Piesele din acest
etaj snt: C
1
- 50 ,uF/12 V; R
1
-
MLTl 120-500 Q; TI -JT4VE
Datele de bobinaj ale transformato-
E PARTEA DE TEtcsiU"f
rului Tr. 1 nu snt publicate.
Partea de tensiune se conec-
direct la sau lfl secundarul
transformatorului Tr. 1 cu ajutorul co-
mutatorului Sl. Pe R,
(litera C pe aparat): bate-
riile snt decuplate, alimentar ea
du-se prin introducerea cablu-
lui de alimentare n Pe
B se bateriile; n acest caz
DISPOIITIVfllCTRIC
OI DIVIIOPAT fllil
Dispozitivul o uti-
litatein rindul fotografilor att amatori,
ct EI are o
foarte utilizind materiale ief-
tine procurabile.
Materialul de este lemnul. Pla-
ca suport 1 se din placaj gros
sau Pe ea se 4,
pe care se 5,
elementul 2, care se de placa
suport prin lipire cu aracet, precum
tabla 6, care este contactul (minus)
cu bateria. Pe elementul 2 se
7, care are o in
care se introduce 8, ce ser-
la prinderea bateriei 9
contactul cu polul plus al
bateriei. Bateria este de 1,5 V, tip
R 20, asigurind o a
Elementul de
a grupului de 3 se in
piesei 2. Piesa 3
in de L, care
10, reductorul din-
18
8
2
GEO Brlad
tate 12, precum de lan-
18, cu rol de indicator de func-
de limitare a curentului ab-
sorbit de astfel inct viteza
lui nu fie prea pentru a da re-
velatorul sau fixatorul din tancul
de developare. Pe axul reductorului 13
se un arbore flexibil, 14
(luat de exemplu de la un cablu de
sincronizare pentru aparatele foto).
La al arborelui flexibil
se cositoresc ramuri de
din cupru r; 1 mm, 15, iar de acestea
inelul 16 din care are dia-
metrul interior egal cu diametrul exte-
rior al de manevrare al tan-
cului. X trebuie fie
cu tancului. Pentru stabili-
tatea pe placa 1 se fixea-
4 pufere de cauciuc, 17 (eventual
dopuri de la flacoanele de
Reductorul este in detaliul
rat.
Intreaga se n
negru.
12
10
Ne
rv220V
CABLU ALiMENTARE
nu se cablul de n
Piesele din etajul de tensiune
snt: C
2
- 1000 ,uF/3oo V; C
3
-
0,05 ,uF/l60 V; C
4
- 0,1 ,uF/l60 V;
Ne - bec cu neon tip IN 3; Rz, R3 -
ML T2 1,2 kO; R
4
- MLTO,25 -
3 MO; Rs - MLTO,25 - 100 kQ;
Ro> R7 - MLTO,5 - 4,7 MQ; D1'
D
2
- diode de tip KD 105 G.
MOD DE ARE. Tancul,
cu filmul, se introduce sub
intregul grup de inelul 16
se peste striat al
tancului. Se drumul asu-
pra incepe
Eventual se poate in-
tercala un reostat in circuit. Nu se
CABLU SiMCRON .
(LA APARATUL FOTOGRAFIC)
Becul Tx, este un tub cu
n gaze de tip IFK 120. S2
este butonul pentru nesincro-
Transformatorul Tr. 2
bobina de al secundar
este conectat la electrodul de amorsare.
Puterea este medie,
director pentru sensibilitatea de 20 DIN
fiind 24.
dau cote, depinzind
de dimensiunile tancului de mate-
rialele ce stau la construc-
torilor.
Se va ncerca n prealabil sensul de
al arborelui 14, acesta fiind
(privit de sus) sensul in care se
acele ceasornicului.
IlIrllSRAllA PE IEIN
Utilizind lemnul ca suport pentru
fotografii,se pot realiza unele obiec-
te cu decorative sau uti-
litare. Tehnologia de a
fotografiilor pe lemn nu este com-
pe care se va face
fotografia trebuie fie perfect
de aceea ea se
se cu glaspapir la
a
lor.
Pentru astuparea
pentru realizarea unui strat de
pentru emulsia se
ntinde pe un
amestec special. In 220 mi de
se inmoaie 4 g de
se pentru dizol-
varea a gelatinei. Se adau-
4 g de de ras fin 7 9 de
alb de zinc. se
bine pentru omogenizare, se stre-
printr-o se
pe lemn n stare
n locul albului de zinc se poate
folosi sulfat de bariu, care
un alb mai puternic, astfel nct
fotografia n contrast.
Pe se
apoi in strat uniform (cu pensula
sau, mai bine, prin pulverizare) o
dizolvarea n
25 de a 25 9 de
de
Se
C. VASILESCU
cu de amoniu n
care, uscare, prin sensibili-
zare, se de argint.
de sensibilizare se
dizolvnd 10 g deazotat de argint
in 100 mi de
de sensibilizare se face
la emul-
introduCndu-se (cu
n jos) ntr-o in care se
. de sensibilizare. Timpul de
este de 4-8 minute.
Uscarea se face la intuneric, in-
tr-un loc ferit de praf.
Expunerea se face la lumina zilei.
Negativul se pe
de lucru prin presare cu un geam
pentru a se asigura un contact bun.
Determinarea timpului corect de
expunere se face prin probe, ceea
ce presupune unor pie-
se de lemn ca martori. n principiu,
expunerea cnd se
o imagine bine
Fotografia se 5-10 mi-
nute ntr-o de de
sodiu ce se bine,se
introduce ntr-o
de fixare (cu tiosulfat de sodiu).
Se n cu 15-30 de
minute se Pentru pro-
fotografia (sau intregul
se poate acoperi
11
Praf. CONSTANTIN SARON, Giurgiu
in continuare, n rubrica
Noi surse de energie, un articol re-
feritor la utilizarea bio-
gazului, care propune o
de autor la li-
ceul Ion Maiorescu din Giurgiu.
Pentru a veni n ntmpinarea construc-
torilor amatori care doresc utili-
zeze resurse secundare de energie,
pe cei care
aparate, dispozitive, mecanisme
nate de energia vntului, apei, soare-
lui etc. ne materiale
de scheme, fotografii detalii con-
structive pentru a fi publicate n pa-
ginile revistei noastre.
;\<
Biogazul, unul dintre cei mai buni
combustibili, rezultat n urma unor
procese biologice, se prin fer-
mentarea (n aeru-
lui deci a oxigen ului) a materiilor
organice vegetale, excremen-
te de tot felul, gunoiul de grajd, frunze,
paie, coceni etc.). Acesta poate avea
diverse ntocmai ca
gazul lichefiat din buteliile de aragaz.
Tn final, ce gazul a fost extras
n acest mod biologic, se un
compost bogat n azot bacterii,
constituind cel mai bun
agricol. Pe plan mondial se
un interes deosebit pentru
de energie, care n
timp, o modalitate de dimi-
nuare a mediului
Conform unor calcule realizate de
energeticieni, 00 la din
costul unei centrale termoelectrice sau
al unei fabrici de chimice
poate acoperi construirea a 26000 de
de obtinere a biogazului ca-
FERMENTATIe o o
AEROBA' _
3
12
pabile furnizeze n mediul rural
energia consumului casnic.
Economia este
cu consumul a 90 000 tone de petrol
anual.
Fermele zootehnice
individuale pot pune foarte bine in
valoare gunoiul de grajd orice de-
vegetal, chiar
uscat sau umed, al
gnd combustibil n mai mari
dect consumul propriu utilizindu-I
apoi drept Numeroase
alte calcule, la care nu ne mai refe-
rim, pentru trecerea imedia-
la valorificarea acestei surse ener-
getice importante abundente n me-
diul
presupune
materii organice introduse ntr-o in-
perfect pentru a nu per-
mite oxigenului din aer.
Prin lichefiere, enzimele
aflate de obicei n stare
pentru a le face asimilabile
bacteriilor aerobe sau anaerobe, care
vor produce la rndui lor acizi (a doua

In cele din n
bacteriile metanogene care
rezultate din metabolismul
bacteriilor formatoare de acizi (in prin-
cipal, acidul acetic).
Sui1a de in bazinul de
a biogazului este
favorabil de (cea mai in-
fiind 35C). Gazul combustibil
se la temperaturi mai
joase sau mai ridicate de 35C, dar
cu un randament mai
Amestecul gunoi de grajd
trebuie constituie un mediu
alcalin (pH fie cuprins ntre 7
Raportul carbon/azot (c/N) influen-
degradarea materiilor organice,
n sensul de a fi sau nu Va-
loarea. lui ideali este de 30.
Desigur, in instalatiile simple de
mici dimensiuni asemenea
tori nu se fac, cu tempera-
turii care este bine
fie cit mai (chiar la

Pe ,fan pRactic, se .loate
realim diferite scheme, mai mult
sau mai costisitoare. fn mate-
GAZ METAN
MATERll
ORGANICE,
rialul de ne vom opri la numai
cteva simple cu
minime de realizat.
Tn urma efectuate la
liceul Ion Maiorescu din Giurgiu
din literatura de specialitate se reco-

1. Cuva (fig. 1) n care se introduce
materia trebuie fie foarte
bine atit pentru lichid, cit
( ) ROBINET
...... -_ .......... f- BUTOI
fUND
-- --, --
1- -- -- -1-
pentru gaz. Poate fi din
cu se asigure
Se b
mat, dar pori, care permite
riie de gaz.
2. Materiile organice snt
timp de 10-15 zile unei
aerobe (in aer liber). Pentru
acesteia n optime,
generator de combustibil i este
- ---- -- "'.
1- --- -- 1-
F------

N
1- - -- -- 1-
1- -- ---
1------
- ----
:--:.,BUJOI
- FARA CAPAC
1-------
1.22m
GAZ'
-----
GARNITURA
DE
SCOATEREA
COM POSTULUl
4
TUB DE
SCOATEREA
GAZULUI

6AZ.OMETRU
MATERII
ORGANICE
UTOI
METAL
(alTOit)
gat Vn amestec necesar
format din 1/3 lichid de
2/3
3. Nu trebuie uitat temperatura
este factorul Pentru aceasta
insta/alia poate fi
in sezonul rece, de sub-
organice aflate n faza de fer-
(care dea
procedeu folosit la serele de legume).
Vara va fi la soa-
re eventual, cu o foaie
de pentru a realiza efectul
de deci o
Pentru o mai se
poate utiliza un cuptor solar plan,
la o n interior.
4. La umplerea incintei de
a biogazului se va seama de fap-
tul in primele 12-14 zile
acesteia se cu 10-15 la din
volumul bazin ului,
5. n ce cantitatea de gaz
natura fo-
losite, este
n tabelul 1.
6. Date despre randamentul insta-
latiei, cu temperatura de fermentare
de la SOC la 2SoC snt cuprinse in
tabelul II. Deci un generator de bio-
gaz cu umplere golire
se se de 6-7 ori
o care face apel
la de iftgEmiozitate,
creativitate al tinerilor, emiSHJnile-
concurs transmise prin intermediul
prugJameior ele teMeviziune se numiri
printJe <::efe mai bler_ite mamilestlri
de aeest gen. a Comitetului
CentqJ al Tmeretutui Comu-
Ai&t a TeJe_iunit FOmlfte, emt:s.iu-
nea-eo:t\GBrs VMctIUI k\oepe azi,
inscrisi iA cadrul F'estivattfltri
nal eCiRtMea R'omnieh>, se va de-
cta ... ta rAce,whlf lunii decembrie
LC., Mrtormarea educar.
a tine-
retukti.
pentru specta-
tori telespectatori va constitui,
pe an.
7. Capacitatea a biometa-
nului este de 6,4 kcal pe m
3
n medie,
nevoia de energie pentru o
familie de 4 persoane
poate fi prin ar-
derea a 2 ni de biometan. Consumul
de gaz este de 250 I pe la un ochi
de aragaz.
8. Arderea biogazului, intrucit se
la presiuni mici, se face cu
ajutorul dispozitivelor cu deschideri
mai mari dect cele la ma-
de .
9. Metanul in amestec cu aerul poate
exploda, devenind o
de accidente. Pentru a se asigura
securitatea va fi
departe de n apro-
pierea acesteia fiind interzise fumatul,
focul sau alte surse de posibile acci-
dente. Este necesar un control perio-
dic al n vederea
eventualelor scurgeri de gaz. Snt re-
comandate stricte de preve-
nire a exploziilor la
manuale sau mecanizate ale materiei
prime necesare biogazului.
Aducerea gazului la locul de ardere
se face prin utilizarea unei conducte
metalice, a unui tub de cauciuc etc.
originalitatea emisiunii, care,
practic, pe tinerii la
valorificarea unor idei menite re-
zolve probleme de
o impGrtanti pentru adivi
tatea ln acest
sens. PfGba de a concursului
T,i:IMu1a ideihtf eete co-
lecli",'&ler de tineri mn toma
tul:vr0f tineriior in 36 de
ani, care pot propune contri-
la rHofurea UftGl pro-
bleme tehnico-economrce lems_ de
organizatori. Deci. drum deschis idei-
lor valeroase, chiar unele diAtre
ele s-au petieAft in sertar. UAor co-
misii de avizafa localll
un amAnunt organizatoric
TABELUL I
DE GAZ PENTRU DIFERITE MATERII ORGANIC
important pentru lunar, la
Televiziune, in cadrul cunoscutei emi-
siuni pentru tineret uitat, se di-
joi seara!), se va prezenta
tema pentru care tre-
buie cele mai bune
Imediat, va fi
n scris comitetelor al
muniCipiului ale U.T.C.
vor fi analizate de un
juriu constituit de Comitetul
al U.T.C., urmind ca cea mai
fie juriului central, care va
aprecia la o
de punctaj (de la O la 100 de puncte).
Sintem juriile jude-
nu vor trimite sub cel
90 de puncte.
Emisiunea-concurs este
ntr-o care
va antrena cu galeriile de
suporteri in studiourile Televiziunii,
precum in fata micilor ecrane.
EchipajeJe (6 tineri) se vor
co&frunta n cele 20 de emisiuni sus-
probe, a
se constiwie intr-un elocvent gene-
ric Ca,'" dn.pre . , 1JO',ltico-
ece1lGmicy C ..... oseGp .... ific,
Galeria Pasiuni,
Perspicacitate.
Caracterul inedit al concursului
n riaptul pot acu-
mula puncte in fiecare la proba
Tribuna ideilor, o ncer-
care a crea-
toare a tinerilor din intreaga
Pe parcursul a aproape doi ani de
tinerii muncitori, tehni-
cieni, ingineri,
cadre didactice, elevi vor
fi in prima mare manifestare

Congresul al XII-lea al Partidului Co-
munist Romn, a inteligen-
organic de
de dezvoltare
a din perspectiva istoricelor
rri ate forumului Urnd
mult succes tuturor tinerilor, tuturor
U.T.C. antrenate in
a
cititorilor
tri tema din cadrul probei Tribuna
ideilor ce va intra in concurs in
luna ianuarie, n lunile
viitoare, n vom
prez'8nta cele mai interesante
"pa"'; de s ...... ii pen.tru inlocuirea uaei ,.t ct mai mari
din. efe CORIb_fibili de
(grup sau institut da invAtamint superior) ,i al gru.purilor
....... (at ... , cu.'" dtaifte, sifi de spart etc.) cu
.rea noi de an.,.ie solari, temaall, ... a. _Uzind
tip Pi ..... sau propunind a.tete noL Se cer: a) ..... entafea obiae-
ti_dui .. ",.. imlk:atorii principali; II) ....... _hemi ale eon-
sumu,hr aduale ele ce.austitrm e) .. tatiile noi pro-
,use aI!tftII1MRtaFea ler.
FEDERATIA ROMANA DE RADIOAMATORISM
republicane
Data
unde scurte, unde ultrascurte, Concursuri Ora
Date informative,
radiotelegrafie radiogoniometrie GMT
de amator
ttecembrie 1979
1/2 TOPS 80 m 18-18 3,5 MHz CW
3 15-17 3,5 MHz CW FONE et. 4
819 HA DX C 16-16 3.5-28 MHz CW
18 Camp. R. T.G. juniori et. jud. pentru 1980
28 16-22 et.1
29 Aniversarea R.S.R. 16-22 144 MHz et. 2 CW FONE
30 04':""07 et.3
13
CONSUlUl RATIONAl
OI COIBUStlBll
v
CAILE IISIPEI
ceea ce pentru
lume, acum un deceniu, un subiect de
science fiction, contur
de realitate Chiar cei
mai sceptici nu mai profeti-
cele cuvinte ale lui Jean Chardonnet,
'in anul 1973, spunea: Proble-
mele ridicate de penurie, care se apro-
pot deveni nevralgice la scara
... Iumea va fi mai
mutt sau mai de petrol
cel mai trziu ntr-o de secol.
O astfel de se pe
un calcul matematic simplu, dar con-
cludent: raportul dintre rezerve eon-
care, la scara are
valoarea medie de 30:1.
rezervele certe de snt estimate
la cea 90 miliarde de tone, iar
consumul a 3 miliarde de tone
anual.
ntreaga omenire este
totul pentru ca acest avertisment
nu tragice. Aceasta
n primul rnd, de felul n
fiecare locuitor al Terrei va n-
contribuie la
a derivatelor petroliere.
un consum anual de cca 500 mi-
de tone, automobilul este unul
dintre marii consumatori de petrol,
cel mai mare (15 la din
total). De aceea apelurile
ia.r.sate la reducerea consumului spe-
snt Deja prin
consumul de combustibil
n 1978 de 1960 cu 14%,
n 10 ani se prevede ca el
cu 10 la Dar aceste
pot fi anulate fiecare po-
sesor de nu ia el
rile cuvenite pentru a consu-
mul propriului vehicul n limitele no-
mina!e. Dealtfel, acesta este inte-
resul major, dat fiind petro-
lului al produselor sale,
Ing. M. STRATULAT
n Astfel, n
1971 bar il ul de petrol costa 2,28 de
dolari, n 1974 el a ajuns la 16 dolari
unele spre se-
colului el poate atinge 25-35 de dolari.
Desigur, posesor de
automobil de a circula cu cheltuieli ct
mai mici este dar foarte
dintre au o imagine trun-
a resurselor pe care le are ve-
hiculul din acest punct de vedere.
Care snt, de fapt, prin
care energia n
rezervorul de combustibil?
la ntrebare poa-
te fi n graficul din care
spectrul de disipare a ener-
giei n combustibil, Qc,
o sumedenie de de
a automobilului, n
ansamblu, aspect economic. De
fapt, schema aceasta poate constitui
chiar un mic plan al unei pri-
vitoare la eficien-
automobilului, pe care o
vom efectua pe parcursul numerelor
viitoare ale revistei. Se vede astfel
n definitiv, trei factori respon-
sabili n realizarea norma-
le a unui automobil: motorul cu anexe-
le sale, componentele ma-
niera de a conduce (ultimul factor
fiind prezentat n revista Tehniu m
numerele 8 9 din acest an).
n ceea ce motorul,
rarea energiei risipite cu gazele
de evacuare, Qev, este de m-
proceselor energetice din
motor, iar la nivelul de sta-
rea corecta a
lor de alimentare cu aer
combustibil, a de aprindere
a mecanismului de a ga-
zelor - tot cum reducerea
n sistemul de
nu numai acest sistem, ci calitatea
TIITIR AUIO
Ing. ALEXANDRU LEFTER,

Subsemnatul. Alexandru Lefter, de profesie inginer meca-
nic, propun publicarea n paginiie revistei Tehnium a sche-
mei testerului auto experimentat de mine, pe care 11 consider
de mare utilitate, prezentnd interes deosebit in rndui auto-
m o bili or.
nlesnind efectuarea unor reglaje de
la motoarele cu explozie prin
aparatul se face util n re-
ducerea consumului de combustibil,
deziderat de actualitate, putind fi con-
o continuare a pu-
bll
,
cal:lIIcH revistei Tehnium legate de
auto. EI aduce ca element de
noutate unghiului DWELl,
n.:'u,. .....'01'." important al aprinderii.
1 este schema
"do,,...1"rll'<> a unui tester auto cu posibili-
de a motoru!ui
14
a unghiului de nchidere a contactelor
ruptorului.
cum parametrii dinamici
economici ai motoare-
cu aprindere prin scinteie depind
ntr-o mare de reglarea aprin-
dedi dozajului amestecului carbu-
rant, astfel nct, n contextul crizei
energetice mondiale din ce n ce mai
accentuate, precum al luptei pentru
reducerea gradului de poluare at-
reglarea a aprin-
derii a se impune ca o
Q ev=25'-4D X;
=12-20%MOTOR CU
CARBURATOR
= 15-35% MOTOR OIESEt
28% MOTOR CU CARBURATOR
Qnul
Qfrec

aer
U aeceleratie
I
proceselor energetice, in-
de ungere starea
a motorului.
Celelalte organe din care se com-
automobilul 18-2SOIo
energia prin ardere in
motoarele cu carburator 22-45% n
motoarele diesel. O parte din
energie se pierde n transmisie,
pentru acoperirea din am-
breiaj, de viteze, transmi-
sia cu precum
n mecanismele de frnare,
n Aceste pierderi depind,
de starea a aces-
tor organe, dar de modul de ntre-
de reglare a lor.
necesitate fiind n interesul
posesor de autoturism.
Cele mai importante reglaje de care

(AMBREMJ, S.V. DIFERENJlAL)

ROTI ,FRNE
I
In ultimul factor care intervine
este exploatarea iar cota lui
de partiei pare la risipa
este de mo-
dul n care este pilotat automobilul
de concrete de drum. Con-
sumul de energie pentru nvingerea
la rulaj, Qreal, este influen-
de starea drumurilor a
pneurilor; cel necesar invingerii pan-
telor, este determinat de n-
clinarea drumului; pierderile aerodi-
namice, Qaer, depind, pentru
numai de viteza de rulaj, n
timp ce pierderile la accelerare, Qacc,
se n de maniera n
care se demarajele.
cum se vede,
economice ale unui autovehicul snt
pndite de o sumedenie de
n
depinde randamentul unui motor (Ia
un grad de dat) snt
a) Reglarea unghiului de inchi-
poate ridica consumul de
combustibil la cote impresionante, de
ordinul a 2oo-300%, se face
atunci cind este vorba de consumuri
din comun, nu se poate consi-
dera responsabil doar un singur ele-
ment tehnic.
Un alt aspect al problemei l consti-
tuie starea a ntre-
ei. Este un lucru bine
un agregat cu uzuri sau
cu este, de cele mai multe
ori, o de a combustibi-
lului. O contabilitate care
pune n costul cel
al benzinei risipite - care
n pe uzurii -
operativitatea repunerii agre-
gatului n stare sal-
o mare parte din cheltuielile de
exploatare. un exemplu practic:
nlocuirea piston-cilindru la
", .. tl"\t."r;.".", cu cilindree medie
:::.nrnvim",iriu 3 000 de lei. PreiSUiOUr1Ind
uzat motorul mai func-
000 km, dar cu un consum
de 3 litri de la 100 km
litri ulei ia 1 000 km, atunci chel-
de rulaj
acest interval
,.,un;;u\c> 10000 de lei.
deci, la
timp, se
n plus, se restabilesc
mantele evitndu-se t",'l:I"\""<>'I",;;
normelor de
o
rarea
faptul ne1etectl.larl8a la vreme a re-
de cele mai
multe ori costul
Un alt aspect tot att de important al
profilactice privind evitarea
risipei de se la intre-
a multe
ori, vehiculului, chiar
cel profesionist. nu poate sesiza ope-
rativ ca-
re economia de combustibil,
nu ntotdeauna
dinamice ale snt atacate sim-
De aceea se impune supunerea
autovehiculului unui control tehnic pe-
riodic executat - control
care este dealtfel reglementat cu pute-
re de lege in -, n timpul
se chiar si defectele
ascunse, mici, dar cu efecte majore.
Tn cu aceasta mai trebuie
se seama de faptul auto-
mobilul actual a devenit extrem de
complex, iar mare de vehicule
impune ca procesele de testare se
efectueze rapid. Aceste circum-
fac ca mijloacele
dere (% Dwell) a contactelor la rupto-
rul primarului bobinei de
la'platine) care se poate face:
- static, cu ajutorul trusei de spioni;
- dinamic (electronic), prin
rarea unghiului Dwell.
Acest reglaj are o deose-
deoarece de efectuarea lui co-
depinde forma impulsurilor elec-
trice de ce iau n
urma ruperii (ntreruperii) curentului
n primarul de De forma
acestor impulsuri depinde tensiunea
n secundarul bobine! de
deci randamentul aprinderii.
Cum erorile de prelucrare a
camei delcoului, insumate cu gradul
de al axului delcoului, precum
cu uzura platinelor, fac imposibil regla-
iul corect al unghiului de nchidere al
contactului cu ajutorul spionilor, se
unghiului Dwell
. cu ajutorul testerului electronic, Gare
o medie a unghiur\s;r
pentru toate vrfurile cam ei. .
b) Reglarea avansului la aprin-
dere. Se n
timp a aprinderii amestecului carbu-
rant de la bujle n intreaga de
amestec, pentru randamentu-
lui arderii este declansarea
scnteii inainte ca pistonul
la punctul mort superior. Acest reglaj
de testare procedeele artizana le
nu mai fie Micile de-
ale sistemului de aprindere
sau ale carburatorului - atit de
bitoare prin consum -, dezechilibra-
rea modificarea a geo-
metriei neuniformitatea re-
efortului de frnare la
nu pot fi detectate rapid exact dect
cu o
de multe ori. Mitul romantic al vechiu-
lui garajist care face minuni cu ure-
chea a apus. El nu poate
concura cu un tesier electronic care
poate efectua in 15-20 de minute.
pe care un mecanic nu le
poate face fie deloc, fie n cca 120 de
minute de o calitate
suficiente motive n ne
ndrepte mai des cu mai
ncredere pe modemele service
cu care s-a 1n
anii
O
care provoa-
senzatie in lumea automo-
- mai ales printre aceia
care cunosc mai automobilul.
O n de
reducerea nivelului
cu efecte n"''''''''.i ... HI
cazul se precizeze automo-
de pe pista de a
ajuns la beneficiar constituie
perfect pus ia con-
rod al unor de ani n
care au fost de
valoare, de ncercare
de mare pentru care s-au
cheltuit fonduri '1n al
rezultat final este acela de a
preciza, de echivoc, toate
tehnice ale vehiculului res-
pectiv. Orce abateri de la reglajele
nominale, orice modificare construc-
conduc, in majoritatea
zdrobitoare a cazurilor, la ,
mai cu sea-
a sale. de ce se
pe dreptate, res-
pectarea normelor a datelor de regla-
re, reparare nere stabilite de
fabricant constituie principiul de aur
al unui consum de combus-
tibil la cel mai mic nivel cu
se tot prin procedee:
- static (cu ajutorul unui bec de
12 V);
- dinamic, cu ajutorul stroboscopu-
lui electronic este
primului procedeu).
c) Reglarea dozajului optim al
amestecului carburant Acest reglai,
care n dozarea op-
time ntre vaporii de canti-
tatea de aer din amestecul carburant,
se cu ajutorul turometrului
in
rea motorului (reglarea unghiului Dwell
a avansului fiind se
asupra care
clapetei de la mersul
n gol (ralanti) cnd se
pentru fiecare auto-
mobil n parte. Apoi se asu-
pra de dozare (de aer),
la maxi-
mum. Se reduce din nou din
clapetei de la
atingerea prescrise pentru ra-
lanti se din nou
de aer (dozare) n sensul tu-
Reglajul se terminat
n momentul n care se
pentru ralanti, ultima
de dozare (aer)
n sensul
Schema de principiu este relativ
AUTOTURISMUL
SKODA 1000 MB,
S 100, S 100 L,
S 110 l, S 110 lS
SKODA 1202
VOLGA, GAl 22, 216
VOLGA, GAl 24
SIMCA 1300
SIMCA 1301
SIMCA 1501
MOSKVICI412

2ENNER
PL8V2Z
1
2
fig. 1: Schema
UNGHIU
CAMEl
54So
45
40,5
0
45
55,8
50
49,5
0
45
AUTOTURISMUL
UNGHIUL
flAT 600
FIAT 850
FIA T 1300, 1500
FIA T 125 1500
fORD CORTINA
FORD TAUNUS 12 M
fORD TAUNUS 17 Ni
o = unghiul
tactelor.
Unghiul
.::.::..0 = se FO
AXUL(CAMA)
DELCO-ULUI
CAMEl
50,4
58,5
54
54
0
Fig. 2: Definirea unghiului camei (sau a procentului Dwell).
se mai practica n pentru
implantare.
Bobina de Ls, cu o
de 350-400 mH, se poate
bobinnd un de 1 300-1 500 de
spire pe miezul de al unui dri-
ver TV.
Microampermetrul utilizat este in-
dicatorul optic al magnetofoanelor
TESlA, i se poate scala
prelungi acul indicator care
trebuie reecUlibrat n mod obligato-
riu).
Construit conform schemei, apara-
tul imediat, urmnd
se etalonarea prin
cu un aparat de
Cuplarea instrumentului se face la
Procentul Dwel!:
F
DWO/o = F+O' 100 (procente)
Reglarea avansului prin acest pro-
cedeu se face cu avansul vacuumatic
decuplat nu permite verificarea avan-
sului vacuumatic centrifugal la tu-
mai mari.
Pentru verificarea curbei de avans
total la diferite (curba caracte-
de avans) este citirea
unghiului de avans la diferite
care se poate efectua numai cu ajuto-
rul stroboscopului specializat aflat n
dotarea de service auto.
verificare reglare au o
asupra dinamicii
motorului la diferite viteze de deplasare
,.i .1 diU
i TREPRIIDEREI.DE IPII.llaJIIICTRIC
DE 1111111111 IIIU
colectiv din binecunoscuta
- ntreprinderea
electric de instalatii Titu-
continuu n mod'emizarea
produselor iinia
impuse de de
uV'c.-u'"'''''''''' ce au fost de cel
Congres al Munci-
tE)hnicienii inginerii snt preo-
de
lor tehnice, a n
a aparatelor dispozitivelor, n ali-
nierea lor la normele tehnice interna-
tionale, Numeroase pot fi exemplele
care aceste edificatoa-
re: clemeie de racordare, diferitele ti-
puri de prize, comutatoare ntreru-
etc.
la I.A.E.1. din Titu
se produce o de piese n
domeniul aparatajului electric de
tensiune cu casnice in-
dustriale, ntr-un de peste 250
de produse de tehnicitate si-
n exploatare, n mai bine de
de variante constructive. Prin in-
troducerea acestora n procesul de
a anului 1980, ponderea pro-
duselor noi modernizate va
cu 50 la
O o
realizarea unui mare de piese
privind domeniul aparatajului de uz
casnic. Gama produsp.lor din acest
domeniu se cerce-
proprii, ntr-o din ce n ce
mai mare. n continuare
doar cteva dintre produsele noi sau
produsele care vor fi puse la
beneficiarilor la nceputul anuluI 1980.
de veghe cu un consum
minim de energie cu carac-
teristici de 1 WJ500 V, cu clasa de izo-
doi.
basculant prin
sare pentru corpuri de iluminat.
Buton basculant cu
pentru congelator, ct butoane bas-
culante pentru ventilatoare de 2 AI
250 V.
Gama prizelor va fi cu
noi tipuri, care vor intra n
de cele aflate n prezent n
procesul de n viitor v!>r
nlocui complet tipurile mai vechi. In
acest context
"
CP, cu CP,
pentru tensiuni reduse
cu contra atingerii, destinate
n seecial camerelor pentru copii.
., In paralel cu gama de
comutatoare bascu-
lante de tip ST, vor intra n
comutatoare cu
de 10 AJ250 V,
care o
la montat, intre-
pentru cordon de 2 AJ250 V,
care modelele vechi cu o
de
Pentru a ntregi seria rei,-
lizate de prestigioasa ntreprindere din
Tiru, n continuare
noi importante produse privind apa-
ratajul industrial, destinate, n special,
Tn realizarea acestei largi
game de produse s-a avut n vedere o
serie de primordiale ca: redu-
cerea consumului de materiale, redu-
cerea importului, estetica
n exploatare.
Gama de butoane de
miniaturizate (j 22.
lampa de semnalizare de
220 V/5 W,pentru sistemele de coman-
pupitre de automatizare etc.
Noi tipuri de clerne de racordare
pentru de cleme
cu de conductor de 4, 6, 16
50 mm
2

O de cu per-
superioare se prin
introducerea n a unei serii
noi de elemente de inlocuire tubulare
cu trei gabarite de amperaj (intre 0,5
12 AJ500 V) cu percutor,
socluri tip mono, bi tripolare
cu semnalizare, socluri cu filet
mono, bi tripolar
de Noile vor avea
carcase de mase plastice, cu
parametri ca la cele exis-
tente n cu carcase din por-
.
Pentru suplimentare pn-
vind produsele LA. E.1. - Titu, ct
de livrare la beneficiar,
la ntreprinderea de apara-
taJ electric de Titu, Str.
nr. 79, telefon:
147955.
CIRCUITUl IITIGRIT
llGIC C D B 4131
toare (divizoare) cu ajutorul se
pot realiza calibrat oare cu diferite cris-
tale de
Figura 2 schema unui nu-
divizor prin 7. Pentru a
la 7 (revenind apoi n starea zero)
s-au exterioare.
Acestea se n fel nct n
starea 7 cele de aducere la
zero capete simultan nivelul logic 1.
Din tabelul de se
starea 7 se prin nivel lo-
gic 1 la QA' QB Qc. Trebuie
realizat un decodificator al acestei
Un circuit SI cu 3 ar rezolva
dar este neeconomic. De aceea
se folosirea unui circuit SI cu
2 conectat ntre terminalele Q.o,
Qc Ro (2). QA se direct
la Ro (1). n starea 6 apare nivel logic 1
la Ro (2); QB Qc au nivel logic 1.
Aducerea la zero are loc la nceputul
rii 7, cnd bistabilul A trece n starea 1.
aceea ciclul se
Capsula CDB 493
un cu patru celule basculante
bistabile (fig. 1 a). Trei din-
tre ele (B, C D) snt interconectate in-
tern,formnd un divizor prin 8.
Al patrulea bistabil (A) se ca
divizor cu 2 sau interconectat exterior
n serie cu celelalte un divizor
prin 16). Snt de
(pinul 14 pentru celula A
pinul 1 pentru celula B). De asemenea,
Q ale bistabilelor snt accesibile
prin intermediul pinilor 8, 9, 11 12
Aducerea la zero a
(toate cele 4 bistabile) se prin
intermediul pinilor 2 3.
Alimentarea se face de la o de
5 V 5% (<<+ la pinul 5 - la
pinul tO).
Intrarea A
Intrarea B Ro(1) Ro(2)
logice

O 0 O O
1 O O O 1
2 O O
1 O
3
O O 1 1
4
O 1 O O
5 O 1 O 1
6 O 1 1 O
7
8
9
11
15 1 1 1 1
16
O O O O
lb
Ing. ANCRIAN NICOLAE
Pentru a mai bine
narea n timp a tor ului se dau
cele 16 succesive (fig. 1 b).
de va folosi la
explicarea divizoarelor prin
7, 9, 10 14, realizate cu ajutorul capsu-
lei CDB 493 E (figurile 2, 3, 4 5).
CDB 493
n aparaturii cu nu-
meric, a programatoarelor, n
sintetizoare de calibrat oare cu
automate telegrafice, generatoare
de etc.
O o di-
vizoarele de Dispunnd de
4 circuite basculante bistabile, se poate
realiza orice divizor printr-un
ntreg ntre 1 16 (2
4
).
n continuare se dau cteva
Intr.re
2
+5V
n mod se poate realiza un
(divizor) prin 9 (fig. 3). Pen-
tru a aduce la zero cele 4 bistabile, se
starea 1 de la
Numiritor divizor prin 7
intrare In
... ! __________ r"1.-
Numiritor divizor prin 9
... -----------r-----L

Humiritor divizor prin 10
'e,ire
Numiritor divizor prin 14
'-
Ql)o cum se
nu apare la nici o stare an-
(de Ja O la 8). ConexIUnile snt
directe ((,lA-Ro (1) QD-Ro (2. Forma
de este se culege de
la QD'
Forma a impulsurilor (armo-
nici multe) face util n rea-
lizarea calibratoarelor.
Cu CDB 493 E se poate realiza un
(divizor) decadic. Folosind
Ia Delul ae ttig. 1 a), se
realizarea unei externe astfel nct
fie adus n starea zero
la nceputul 10 ce a
rat 10 impulsuri). De se
folosesc QB QD (vezi tabelul
de care se la Ro (2), res-
pectiv Ro (1).
Urmnd se pot rea-
liza divizoare printr-o oarecare (n-
tre 1 16). Acest lucru este util radio-
amatorilor care vor realizeze un cali-
brator dispun de diferite
(100 kHz, 500 kHz sau 1 MHz).
Ultimul exemplu un
tor divizor cu 14 (fig. 5). S-a decodificat
starea 14, In care QB' Qc QD au
simultan nivel lOgIC 1. Si n acest caz
este folosirea unei SI cu
(1/4 CDB 408 E), la' care
se QB QD ale
se la Ro (11
iar Qc se direct la Ro (2).
RELEU DE TIMP DE MARE
PRECIZIE IN GAMA 1 Jls-l000s
Pentru realIZarea unor temponzan ae
mare precizie (in tehnica foto, n indus-
trie, laboratoare etc.) se re-
leul descris n continuare (fig. 6).
De temporizarea se prin
sau unui con-
densator, lucru destul de imprecis,
se unei game largi.
Temporizatorul prezentat n continua-
re se pe unui de
impulsuri (fiecare impuls apare la un in-
terval constaat), furnizate de un oscila-
tor cu Prin acumularea unui nu-
diferit de impulsuri (selectat prin
3 - K
2
K3' K
4
) se
constante de timp in raportul 1 000 : 1.
De asemenea, prin t.UUli ge-
nerator de impulsuri cu dura. selecta-
(1 ps, 1 ms 1 s) se tn.iNtle gama
la 10
9
:1 (1 p .. l 000
Prima parte (de la IC.
1
in sus) este un
divizor (1 ()6 : 1) al lmtti stabile
de 1 MHz t'urDizat:l de .. eaeiator cu
Negatoarele N 1 N
3
formeazi
oscilatoru1, iar N
2
este feJ0sit ca sepa-
rator.
Oivimrul est'C realizat cu 6 capsule de
tip COR 493 E. Fiecare capsuII imparte
prm 10 primiti de la etajul
anterior. de 10 kHz 100 kHz
pot fi folosite pentru calibrarea recep-
touelor.
Comutatorul Kl se1ectead gamele de
temporizare (ps, ms, s).
Temporizatorul propriu-zis are m com-
sa un circuit de pornire-oprire
aducere la zero a for-
mat din 3 celule decadkede tip COli 490 E.
Fiecare (CDB 493 E) este
cuplat cu Cl"te un decodificator din binar
n zecimal (COB 442 E).
Comutatoarele K
2
K3' K
4

de microsecunde dorit (mili-
secunde, secunde). K
4
uni-
K3 zecile K
2
sutele.
Presupunem dorim o temporizare.
de 737 ms. Se trec comutatorul K 1 pe
ms comutatoarele K2' K3'
n indicate n fig. 6. Se trece
butonul B n II, aducndu-se nu-
zero. Revenind pe 1,
se releul.
Circuitul basculant bistabil realizat
. cu P 1 P 2 orice
a contact ului B.
(CONTINUARE IN NR. VIITOR)
17
ca TI TII-I I J I
J
..
Ill""IIEA
il r1111lPAr1l11l1 '"
El EcrilC
dese, este po-
sibil ca se defecteze.
Inlocuirea este o care se
poate face relativ repede, respectin-
du-se succesiune de ope-

1. Deconectarea de la tablou a cir-
cuitului corpurilor de iluminat sau
scoaterea tuturor
circuitul nu este identificat (fig. 1).
2. capacului
torului (fig. 2).
unele tipuri de
la care, nu este bine strins ca-
pacul, clapelor devine inu-
contactarea. De
aceea este bine, ca o
se verifice stringerea capacului.
3. Verificarea exis-
tent. Se va analiza (fig. 3)
turile cu conductoarele electrice 2
6 snt bine in acest scop se
vor verifica urile 3.
S-au notat:
1 - corpul respec-
tiv cadrul de
2 - conductoarele pentru corpurile
de iluminat
3 - de fixare pentru con-
ductoare;
PENTRU ..
CAIARA
De multe ori ne unde si
cum legumele
fructele. Acestea de se
ntr-un loc ntunecat
bine aerisit. un dulap
practic de realizat, care poate
fi amenajat n sau n
Dimensiunile, se
alE2g de
In vederea acestuia con-
n primul rnd, toate pie-
sele componente; materialul folosit
este PAL sau scnduri din lemn de
moale (brad), care ur-
asamblarea.
n continuare pe rnd,
toate' piesele componente, iar modul
de asamblare dimensiunile snt date
n figura Pe fundul dulapu-
lui (c) cu dimensiunile de 52x60x
1,5 cm se laterale
(b b') cu dimensiunile de 50x85x
1,5 cm placa din (a) cu di-
mensiunile de 60x85x1,5 cm.
cele laterale cu un cre-
ion la 20, 40 60 cm locul
unde se vor monta dreptunghiu-
Iare cu dimensiunile de 1 ,5x2x55 cm.
Pe aceste se vor sprijini serta-
rele (rafturile) dulapului. Fixarea
cilor se face cu ajutorul unor
buri, iar pentru o mai
ineleiere. la o de 5 cm

dm1orlsHwe,a de
18
Ing. C. VASILE
4 - ghearele de fixare;
5 - clapele de
6 - conductorul de alimentare.
4. Se ghearele de prindere
(fig. 4).
5. Se desfac conductoarele elec-
trice se scoate (fig. 5).
6. Montarea nou se
face in ordinea a
A Se va marca cu
firul de alimentare pentru ca la mon-
taj nu fie confundat cu unul din
firele pentru pozitiile de
la rndul lor, se de placa (c)
cu Asamblarea
componente se face prin ncleiere
din loc n loc, cu sau
cuie.
Sertarele dulapului se
tot din PAL sau lemn de
moale. Fundul sertarului va avea di-
mensiunile de 50 x 55 x 1 ,5 cm, iar rama
se compune din patru scnduri,
de 55x10x1,5 cm alte de
47x10x1,5 cm. In fundul sertarului
se de jur-mprejur, orificii
cu diametrul de 1-3 cm.
Montarea sertarelor se face fie n-
cleindu-se cepul buza, fie cu holz-

Se un de trei
l,'?
H 50
, -------
sertare, iar piesa (d) cu dimensiunile
de 55 x 10 x 1,5 se pe pla-
ca (c), devenind astfel un sertar fix.
n partea a dulapului, pe
cele laterale se pot monta
triunghiulare, iar in acestea se
cu diametrul de 1-2 cm.
Ai.ci se pot borcane sau sticie.
Intregul dulap, ce n prealabil
a fost rindeluit finisat, se poate
vopsi sau cu lac incolor.
o
\O
..
INLOCUIREA
PRIIEI
OI TENSIUNI
rar, este posibil ca priza se
defecteze, ceea ce de obicei
nlocuirea ei. Defectarea prizei se apre-
cu un consuma-
tor oarecare (o de exemplu)
pe celelalte prize din
pe aceasta nu. posibi-
litatea ca o de un
circuit separat; n acest caz se vor
verifica mai intii
Inlocuirea prizei se poate face
rapid respectind succe-
siune de
1. Verificarea prizei cu un creion
de tensiune (fig. 1).
se tensiu-
nii numai contactarea
este
2. Scoaterea de sub tensiune a pri-
zei. Se scot cu
complet din tablou sau se deconec-
automate, este
cazul (fig. 2).
Aspectul modern folosirea mai a
mici din pot fi realizate prin mascarea unor obiecte,
cum sint caloriferul, butelia de aragaz sau chiuvetele.
Desigur ci magazinele de stat pun la dori-
torilor diferite tipuri de din lemn sau metal, dar pentru a nu
avea probleme cu dimensiunile, care nu ntotdeauna corespund
noastre in aranjarea mobilierului, propunem citeva so-
constructive pentru unor necesi-
cu mijloacele care se la ntr-un
atelier de amator.

PENT'U ...

II TEL I
componente: laterali
(1 2); capacul (3); peretele frontal (4);
de acces (5); balamale
(8) folosite la conso-
(9).
lemn oase se
din placaj de 6-10 mm grosime. Snt
necesare de 400 x 700 mm,
de 50 x 700 mm, o
de 400 x 500 mm o de 450 x
700 mm.
decupare, se faso-
pe muchii cu hirtie
sau cu o pentru
turarea
le vom construi dintr-o
de cu grosimea de
0,7-1 mm de 25-30 mm, din
care se taie 8 cu lungimea de
60 mm. Cu un burghiu de aproxima-
tiv 2 mm diametru se dau la ca-
petele de
care pe muchia unei menghine se n-
doaie la 90.
Montarea se face ntr-o or-
dine. Astfel: se cu
3. Se capacul prizei
(fig. 3).
4. Se priza. fig. 4,
se disting elemente:
1- corpul prizei, respectiv cadrul de

1- ghearelor de prindere;
3- partea a contactului;
4- partea a contactului;
S- arcul presor;
6- de prindere ale con-
ductoarelor de alimentare.
contactul nu se face bine

- elementul mobil este blocat sau
a ceea ce de obicei
arcului presor;
- anularea presiunii arcului prin
din partea
elementului mobil.
n ambele situatii se defec-
prin de remontaj.
Se apoi elec-
trice snt bine, nu cumva
unu! din 6 s-a ast-
fel se fi intrerupt alimentarea.
laterali
capacul (3)
laterale pentru
se fixarea "AI1:<>,'O"'"
perete (2) pentru asambla-
rea cu capacul; la capetele
se pun alte
nrinrlo,.""" acesteia de
Se laterali cu
se (9).
cu montarea balama le lor,
este gata, numai
ultimele respectiv lustruirea
cu hrtie vopsirea
n culoarea mobilei de

nlocuirea prizei este
prin de remontare nu se mai
corecta a con-
tactelor, vreun filet s-a
nu mai strngerea
priza numai prin-
derea se string mai mult
2 o preala-
prizei la nivelul pere-
!it,;>
... CHIUVETA
Masca pentru se con-
la fel ca cea pentru butelia
de aragaz, cu singurele deosebiri
n loc de o va avea
va fi la partea iar
din de 30 x 1,
se vor fixa cu cte pe
fiecare latu
Pentru de chiu-
nu ca
acestea fie determinate n
de lungimea adncimea
:::>jJ,:lPlllUI pe care vrem acoperim:
calorifer se

cu grosimea de mm.
lH'rl':>Y1ICi.II.nIIIA le ne-
de metal se vor la di-
mensiunile dorite cu un echi-
pat cu pentru metal.
asamblare (lipire sau sudare)
Intnil""Ii",,,ltl'! masca motive
din ace-
curbate (cerc,
semicerc sau S) se vor executa prin
pe un dom rotund prins n

Pentru a nu da n stabilirea
a dimensiunilor materialului
necesar este bine ca n
telui). Uneori prinderea nu mai este
n vechea se in-
toarce priza cu 90.
priza trebuie
se desfac 2 (fig. 4) con-
ductoarele de (fig. 5).
Se vor verifica conductoarele, acum
libere (fig. 6), din punct de vedere
mecanic. Uneori in zona prizei, dato-
se a-
ooeraltle de finisare ca pentru
de aragaz.
un
care, prin I"'inr:::'rlir/!l
se forma
Ca finisaj, vom aplica 2-3
de vopsea de ulei, de prete-
de culoarea peretelui. Deasupra
o de
gresie lipite pe un su-
TOMINA GHERGHINA
unor indoiri exagerate, se ntre-
rupe continuitatea circuitului.
Montarea prizei noi se face in ordi-
nea a descrise.
ATENTIE! nu se cunosc
exact circuitului din care
face parte priza se vor scoate
sau decupla toate de la
tablou.
19
cind economlSlrea
surse de energie a devenit o
bicicleta devine un mijloc
de transport la care recurg din ce in ce
mai oameni. Dar nu este de ajuns"
o ne fo-
losim de ea zi de zi. Bicicleta, ca orice
vehicul, are nevoie de ingrijire in-
Pentru a
prelungi durata de a acesteia,
ea trebuie n
timp Este
bine ca n meteorologice vi-
trege, ploaie, ninsoare,
nu folosim bicicleta, aceasta pentru
faptul in timpul partici-
la traficul rutier scade. In cele
ce admiratorilor
prietenilor bicicletei o serie de re-
privind alegerea tipului
bicicletei, modul de montare
al acesteia, cit unele teh-
nice privind repararea
diferitelor subansambluri. Mai
amintim ntreaga de arti":'
cole pe care o dorim le
se la bicicleta Pegas, produs
al industriei
1. CUM ALEGEM BICICLETA
am o
este necesar
unele reguli privind alegerea
a bicicletei in raport cu per-
soanei lungimea sale. Bi-
cicletele puse la
sint ntr-o varietate mare de dimen-
siuni modele. Avnd la
tabelul prezentat putem alege
bicicleta Numai ce am
ales tipul ergonomic potrivit de bici-
trecem la
ale noastre: forma ghidonului
sau culoarea.
Dar nu este de ajuns faptul am
ales bicicleta ea trebuie asam-

Reglarea se face o
a corpului pe bici-
pentru a crea in timpul
mersului. Toate acestea se prin
potrivirea ghidonului la o

2. pARTILE COMPONENTE
ce am intrat in posesia unei
biciclete este bine ne
cu aceasta, o in
nunt. Astfel, pentru a trece la monta-
rea noului nostru vehicul, sau pentru
a recurge mai tirziu la unele mici re-
pentru a o putea co-
este bine
in primul rind din ce se compune el.
Tn figura 1 intreaga
de piese din care se compune o bici-
de tip {(Pegas. Aici se pot ob-
serva componentele principale (cadru,
ghidon etc.), cit elementele de
fixare rigidizare
garnituri etc.).
3. MONTARE ASAMBLARE
Bicicleta poate fi
din magazinele de specialitate, mon-
sau ea nu este
trecem la montarea aces-
teia.
De de cadrul bicicletei snt
montate ansamblul pedalei (roata din-
roata din spate, pentru
montarea acestora se face mai
greu. Deci n pri-
mul rnd roata din Aceasta se
cu ajutorul unor de furca
din montarea ghidonu-
lui. Pentru aceasta boltul de
dilatare, prin desfacerea 1 din
fig. 2, ce conul are joc la tija ghi-
donului. Se ghidonul n
se stringe
cu montarea ghidonului, intro-
ducind tija lui in cU\leta
pe cadru (fig. 3), se
acestuia. se re-
din culisnd-o n sus n
jos (in cadrul bicicletei) in raport cu
Ghidonul trebuie n
fel potrivit incit fie
odihnitoare, o
ridicare sau o coborire a
n cazul n care tija greu
n cadru, se o de lemn
pe ghidon citeva lovituri cu
ciocanul (fig. 4).
Trecem n continuare la fixarea
potrivirea n primul rnd
de tija
Pentru aceasta prin desfacerea
colierul (fig. 5/2).
astfel incit partea inte-
fie mai sus decit partea poste-
stringem colierul. n al doilea
rnd desfacem de stringere a
de dilatare de pe cadrul bi-
cicletei (fig. 5 fig. 6) introducem
tija nainte de a strnge se
prin culisarea
in jos in sus a tijei. Pentru a stabili
este
corpului se in felul
tor. Mai intii drept in
fiind pe in sa cea mai
de iar piciorul trebuie perfect in-
tins. In acest fel, la pedalare, picioa-
rele vor fi ndoite corect (fig. 7). Cape-
tele ghidonului trebuie
in cadrul bicicletei cel
60 mm. Numai ce am stabilit
corect ghidonului se
strng
pas in montarea
pedalelor de ansamblului pe-
dalier. Fiecare este
cu {(R (2) - dreapta cu {(L (1) -
stinga (fig. 8). Pedala (R se
in sensul acelor de ceasornic
in pedalei din dreapta (fig. 9)
cea cu {(L in sensul invers acelor
de ceasornic in pedalei din
stinga (fig. 10). pedalei este
notat cu cifra 1 n ambele figuri. n-
tregul ansamblu pedalier trebuie
se liber, joc lateral. nain-
te de a trece la
este bine intinderea lan-
torpedoul care sint reglate de
ntreprinderea
In cazul n care aripile nu snt mon-
tate, acestea se prind cu ajutorul
unor de cadrul bicicletei. Ari-
pile suporturile trebuie fie cen-
trate deasupra iar strinse
perfect astfel inct in timpul
nu vibreze.
ce am montat bicicleta, am
verificat toate le,
in fel nct acestea fie strinse
bine, inainte de a porni in prima
este nevoie anvelo-
pele. mai intii anvelo-
pele camerele sint bine fixate pe
de umflare trebuie
corect intruct de ea depinde,
in mare comoditatea mersu-
lui cu bicicleta. anvelopele snt
umflate slab se
anvelopele camerele de aer se uzea-
prematur, iar drumurile pietruite
13
1
2
16-,\
iL


1. Reflector; 2. suport 3.
M8; 4. rondeli; 5. cu nas
M8 x 35; 6. spate; 7.
.x2,125; a. 20x1,314x2; 9.
10. niplu; 11. ax spate cu coni 12.
butuc spate; 13. miner ghidon; 14.
15. frini; 16. tija 17.
special; 1a. rondeli; 19. con; 20. tija
aripii spate; 21. cadru 22-
cadru 23. stinga;
!F
54
24. brat pedalier stinga; 25. te')
toare 26. foaie de angrenaj;
27. brat pedalier dreapta; 28.
12,7x3,3; 081 STAS 6478-88; 29. cric;
30. dreapta; 31. corn ghidon;
32. MI; 33. tija ghidonuluii
34. 35. de sigu-
36. 37. bile;
38. 39. in-
ferioari; 40. bile; 41. 42. ",
subansamblu; 43.
44. con inferior; 45. spate;
46. 47.
20 x 1.75; 4& ax1,314x2; 49.
50. nipau; 51. cablu de
52. butuc 53. ax cu con
54. pentru



380
31
33
34
35 51
36
CUM SE
MAsOARA
LUNGIMEA
PICIOARELOR
CJ
>
O

snt posibile ale jantelor
anvelopele umflate prea mult
greu lovitu-
rile. Deci acestea umflate corect tre-
buie se ndoaie greutatea bi-
ciclistului n limitele de un centimetru.
4. MONTAREA ACCESORIILOR
Inainte de a porni la drum cu noua
este necesar recurgemla
dotarea a bicicletei. In mai
multe numere revista a pu-
blicat, la rubrica Auto-moto, o serie
de articole privind regulile de circu-
modul in care un biciclist este
obligat circule pe drumurile pu-
blice n cu modul
disciplina de a fost amin-
tit faptul care par-
la traficul rutier trebuie de-
o
deci, implicit, cu dinam, far cu aver-
tizorul optic, care se montat din
pe aripa spate. Farul se
pe tija ghidonului, iar dinamul se prin-
de de furca Un rol deosebit
de nsemnat il dispozitivele re-
flectorizante suplimentare. Acestea,
de culoare oranj, snt ampla-
sate n felul catadioptru cris-
tal de culoare intre
din spate cel de culoare oranj ntre
(fig. 11 ). De asemenea,
un catadioptru cristal se poate
fixa de bicicletei (fig. 12).
In de avertizoarele optice este
bine ca bicicleta fie cu
un avertizor sonor; o sonerie se mon-
deci pe stng al ghidonu-
lui.
Cei in mersul pe
vor fi aceasta.
Pentru acest lucru se vor alege dru-
muri pe care este
sau n poligoane amenajate special.
In vederea de furca
din spate se pot prinde, prin
intermediul unor tije, mici
care la echilibrului.
de
KRISTA FILIP cu sprijinul
intreprinderii 6 Martie -
(URMARE DIN PAG. 6)
toate benzile. O mai pen-
tru rezolvifea acestui inconvenient este
n fig. 3. cum se obs\'!'
se un trimer (C
T
) cu ajuto-
rul se poate extensia do-
n fiecare
Partea de AF un preamplifi-
cator un etaj final, care prin transfor-
matorul de un difuzor.
Preamplificatorul este realizat cu tubul
EF 80 (EF 86).
Etajul final un tub EL 84.
Aceste etaje fiind simple, realizate
scheme clasice, nu su-
plimentare. Alimentarea se face prin-
tr-un transformator de de la ra-
dioreceptoarele industriale cu tuburi. Re-
dresarea poate fi sau
Din tensiunea
de 250 V c.c. pentru etajul final
al amplificatorului de AF se
tensiunea de 150 V c.c. pentru aIimen-
tarea preamplificatorului de AF a
de RF.
Soclul tubului EF 183 va fi dintr-un
bun izolator de RF (micalex sau caIit).
Comutatorul utilizat pentru schimbarea
benzilor trebuie fie de foarte ca-
litate. Se poate utiliza sistemul de
schimbare a benzilor cu bobine care se
ntr-un soclu de tub (acesta tre-
buie fie tot din micalex sau calit).
Indiferent de modul de schimbare a
benzilor utilizate, se va acorda o de-
n
parte a receptorului. Acestea
vor fi ct mai scurte, n special conexi)1-
nea de la priza bobinei la catod, realizate
din de cupru avnd dia-
metrul de 1-1,5 mm. realizare se
montajul prin rotirea
P
l
, se se
n difuzor caracteristic mon-
tajelor cu aceea se trece
la acordarea circuitului L 1 - L
2
pe banda
Amatorii care nu un
aparat cu ajutorul realizeze
acordul, pot cu banda de
80 care are o destul de mare
(300 care are loc un trafic
local destul intens. Nu se
ecranarea bobinelor deoarece scade sen-
sibilitatea. "?Oi1rtf' pentru
avea
din toate lumii,
struind receptorul
20 15 m.
r
PEITRU
IllT
,
Alimentarea unui bec pentru sau
a altui aparat de Ia 4,5 V se cu
montajul
RECEPTIR
RGI
Receptorul pentru radiogoniometrie
este format din 4 etaje dis-
tincte: amplificatorul RF, oscilatorul,
mixerul amplificatorul AF (fig.
La intrare semnalul este captat de
antene, una pe de
alta sub forma unui baston metalic.
Semnalul la aceste antene trebuie
fie ct mai egal spre a se direc-
tivitatea sub de (fig. 2).
Mixerul semnal de Ia ARF
de la oscilatorul local V 5'
acestuia este de dioda V 7
(D 813 sau
Diodele din mixer pot fi EFDI08.
Bobina L
1
este pe o
de polistiren f/J 3 are 50-70 de spire
Pe un transformator de audio
se 2 x 20 de spire CuEm 0,65
1 800 de spire CuEm 0,15 pentru se-
cundar. Cele tranzistoare n re-
gim de multivibrator snt alimentate cu
4,5 V. puntea redresoare se
o tensiune de circa 300 V (8 W).
Cele tranzistoare pot fi nlocuite
cu AD 155.
TR.
HORIZONTI TECHNIKI-
R.P.
4x1N4004
(4xBVP401/400)
CuEm 0,1. L
2
, L
4
snt construite
pe oale de au cte 300 de spire
CuEm 0,1 mm.
Socul L3 este construit pe o
de' rezistor de 0,25 W (R = 200 kO) cu
12-15 spire CuEm 0,1.
Bobina Ls are ro de spire CuEm 0,1
pe o f/J 3 mm
Transformatorul T 1 este construit pe
o de avnd n primar ro de
spire CuEm 0,1 (L = 42 n secun-
dar se bifilar 10-12 spire
CuEm 0,12 mm
Antena de este o de
10 cm, cu diametrul de 10 mm (fig. 3).
Pe se o folie
de cupru a se nchide n 360.
Peste folie se 23 de spire
CuEm 0,35 mm
Acordul n se face din R 17'
iar directivitatea se
cu ajutorul lui R l'
Ascultarea se face n aliment a-
rea fiind din 9 V.
MODELIST CONSTRUCTOR-
U.R.S.S.
V U-IETRU
Montajul tranzistoare
se 107 care semnalul preluat
pentru de intrare
este de aproximativ 500 kfi ampli-
ficare, semnalul este redresat, iar com-
ponenta se unui instru-
ment de cu sensibilitatea de
aproximativ 350 Instrumentul se
poate etalona prin :cu alt
instrument dired n dB.
RIM- ELECTRONIC R.F.G.
6,BKn
i'12V
T
SOf'F
15V
COIPREBIR DE
Ilo
Montajul are o mare eficacitate n
n sensul aplicnd la in-
trare un semnal de cu
amplitudinea ntre 20 m V
20 V, la nivelul se la 25 m v.
n montaj snt cuprinse un circuit in-
tegrat (jJA7411 un tranzistor eL.
efed de cmp 2 N 4861 un tranzistor
bipolar 2 N 2894.
ELECTRONICS - S.U.A.
O,47pF
10
KO.

--
B TIA IIBUl
VElleUlElII' "E BIlE
Tehnica de la noi, cu tradi-
milenare, a cunoscut in secolul
al XIV-lea sau al XV-lea, in Transilva-
n ia, vagonetul de lemn pe pe care
din minele de aur il foloseau
la transportul minereului. Un aseme-
nea vagonet de lemn a fost descoperit
ntr-o de aur de la Brad si este
considerat, cum o
lucrare in Anglia care face
referiri la un raport minier din anii
1597 -1598, cel mai vechi vehicul pe
Il

CU BIlE
intre opt bile de
rime, culoare, din
material se una mai
grea. Cum s-o
numai din pe o

Cine corect?
J
MARIA pAUN
cunoscut in Apusului, n
transportul pe
Vehiculul de la Brad este in ntregi-
me construit din lemn tot din lemn
sint pe care circula
impins de doi sau trei oameni.
erau - foarte interesant -
cu de cale (macaz), cu ac
deci - elementele de
ale unui veritabil sistem de transport.
Demn de este faptul acest
macaz este cel dintii semnalat in tehni-
! 1
Il
I!
1;
f
I
1
I

II
(\in locuite de romni,
vehiculele pe S_Ij:lU n-
treb cu o de ani mai inainte
dect n Anglia (revista nr.
2/1930, pag. 27).
de lemn din Transilva-
nia se expus n prezent la Muzeul
din Berlinul Occiden-
tal. Cartea de care il
Vagonet de din
lemn, cu o cale din
lemn macaz de cale).
Deplasarea vehiculului pe se face
in mod obligatoriu prin intermediul
traversele snt
tuite din lemn rotund Ecarta-
mentul este de cea 48 cm.
Folosit n galerii, vehiculul din lemn
i scutea pe minerii din Transilvania de
transportul foarte anevoios al minereu-
lui in sau saci, cum se
la lui. EI avea o
n interiorul arcului carpatic
este posibil fi fost realizat n ori-
care localitate din Transilva-
nia, nu in localitatea Brad
unde a fost descoperit.
creatorul acestei ge-
pentru vremea nu
ne este cunoscut, vehiculul pe
din Transilvania se nscrie in istoria
poporulUi nostru ca o a spiri-
tului de ingeniozitate de care oamenii
de pe meleagurile patriei noastre de
atitea ori au dat atit n
tehnica cit n cea


ORIZONTAL: 1. Matematician grec,
i se atribuie descoperirea tablei
(sec. 11), matematician
chinez. 2. Matematician romn (1897-
1942), autor de manuale didactice -
... unul francez (1874-1932), cu con-
la teoria de
3. Matematician norvegian
(1842-1899), cu in geometria
- altul francez (1601-
1665), creator al geometriei analitice,
cu Descartes, al calculu-
lui in colaborare cu
Blaise Pascal. 4. Covor - Fizician
matematician (1825-1898). 5.
Metri cubi ... de lemne- Deasupra COf-
6. Limitele unui segment-
Dreapta n jurul se un
corp - ... n 7. de
- la un joc de
copii - Diminutiv feminin. 8.
moto - ... Ia dublu - 9. Se
n - Mantie
Parte dintr-o secanta 10. Matemati-
cian francez (1856-1941), cu contribu-
in teoria lor -
Alunar. 11. Intr-un decagon! - Mate-
matician romn (n. 1901), cu
de ge-
12. Personalitate
a matematice rom-
(1882-1929) - n
Sibiu.
VERTICAL: 1. Matematician din
Alexandria (sec. III-II Le.n.), cu lu-
n domeniul geometriei - Ma-
tematician francez (1855-1930), cu con-
in geometrie teo-
ria analitice. 2. Isaac Barrow
(1630-1677), matematician englez, pro-
fesor al lui Newton - Matematician
romn (1873-1939), unul dintre crea-
torii geometriei centroafine
3. Vestit matematician grec, din Milet
- ... altul francez (1623-1662), in-
ventatorul unei de calcul. 4.
A lua parte - n centru.
5. Nume masculin - Din lexicon! -
Circular, n ochi. 6. Din trigonometrie!
- Matematician romn (1881--1941),
cu privind integrale -
In port. 7. Inter-
- ... Sina (Avicenna), filo-
zof, medic, naturalist, matematician
poet tadjic-persan - 1, 2!
8. Matematician norvegian (1802-1829),
creator al teoriei eliptice -
partea de intreg -
Vine pe la gene. 9. Beton ... - Matema-
tician fizician german (1777-1855),
cu in teoria numerelor,
10. Ordine ... -
Casa a armatei. 11.
- n nordul 12. Clar -
Matematician (1704-1752), cu
n domeniul geometriei anali-
tice.
ION PASCAL
___ .... din car-
BOTEZAT VAlER SilVIU
de 500 o. cu
un rezistor de 250-300J2!5 W. Schema
se restituie prin
V. - Slatina. Schema
mpiedicnd pu-
blicarea.
Dioda F 407 are tensiunea
800 V curentul mediu redresat
0,75 A.
BOlDUR SORIN - Prea
multe relee. scheme de sema-
foare mult mai simple.
STOBCESCU CRISTIAN - Tulcea.
Redarea a unei mici
din mesajul nregistrat se poate
cu sistemul utilizat de videomagneto-
foane, anume inregistrarea sub un
unghi de axul longitudinal al ben-
zii. Desigur, se folosesc mai multe
capete pe un tambur rotitor.
RADU - Casa
turi. In comert nu
PETRESCU 'ADRIAN - Cmpina.
Va fi publicat n limita dispo-
nibil.
FIROIU DANIEL - Ma-
terialul trimis la nu ndepli-
criteriile de publicare.
SOARE PETRE -
nut spre publicare.
STREBAN VIRGIUU -
cu materiale din alte domenii.
POPA SilVIU - Scrisoa-
rea dv. a fost autorului artico-
lului. prin
MARIN - mov. Montaiul
la care referiti numai
cu tranzistorul indicat:
AlBERT FRANCISC - jud. Bihor.
Pentru 220 V 785 de spire,
pentru 380 V 1 480 de spire,
pentru celelalte tensiuni bobinati nu-
de spire indicat n
C. -
pentru de tele-
se de la Ministerul
Transporturilor
In rest, se va publica.
SABO - Adre-
comerciale care a vn-
dut aparatul: Nu ne putem exprima
opinia asupra aduse unui
produs industrial.
CONSTANTIN OVIDIU - Bucu-
montajul cum este
prezentat n articol.
OCTAV TRENCHEA - Tg. Ocna
Tranzistorul BC 157 este echiva-
lent cu BC 177, BC 225, BC 261, 2N2862,
2 S 302.
La repararea nu tre-
buie cont de rezistenta bobi-
najului, ci de de spire,' rebobi-
nnd de tipul celei uti-
lizate.
DUMBTRACHE N. - Berca, jud.

primi din partea M.T.Tc.
NUNCU EMIUAN -
Scrisoarea dv. a fost la Mi-
nisterul Interior.
DEMETRESCU NESTOR - Plo-
1980 se va publica schema unui
ionizator.
EMil - jud.
Chiar n acest sche-
ma unui receptor RGO de
C. -
Nu avem n plan unui
analizor de gaze de la
PETRE - Roman
Utilizarea circuitului UL 1401 a fost
Ilo
PAUL ADAM - Caseto-
fonul ITT -SR-65 reproduce o
audio ntre 60 10000 Hz,
consumnd o putere de aproximativ
5 W.
pe o de 4 .0..
n montajul electronic snt cuprinse
9 tranzistoare 6 diode.
La o putere de 1,2 W
Tranzistorul 2 SC 828 se poate n-
locui cu SC 107,2 SC 1317 cu SC 108,
2 se 1 684 cu BC 109.
Teh
nium.
CHIFFA ADRIAN - Turda
Nu despre con
cursuri de caroserii.
ION -
La casetofon capul de in-
registrare (nu schema). in
aparatul de radio polariza-
rea etajului final.
Referitor la tipul de de care
nevoie,_
cu Intreprinderea Aversa
din
NICOlESCU GH. - Constanta
unei cooperative' pen-
tru depanare radio-tv. Defectul de-
unui amator.
AURlEl -
Datele bobinelor se expe-
rimental. Un circuit SI cu 5 se
poate din circuite cu 2 in-

VLAD PAUL - Cluj-Napoca
ca element de un ceas
de
tM.