ÎMPLETITURI DIN PANUŞI DE PORUMB *

(O !NDELETNICIRE A ŞV ABILOR DIN BANAT)

Eutimiu Lăpăduş

Vegetaţi a , prin abundenţa şi diversitatea ei, oferă o infinită

sursă de m a terie primă care se p retează la confecţionarea di fer itelor
obiecte de uz casnic.
Folosite ca materie primă, unele plante, prin con stituţia lor fi­
b roasă, au înl esnit posibilitatea de a le valorifica în scopuri p ractice
prin aplicarea unor tehnici foarte variate de împletit şi ţesut.
Spre deosebire de ţesăturile propriu-zise, î n care se folosesc de
obicei fibre obţinute printr-o operaţiune prealabilă de p reparare ( plante
textile), la împletituri se î ntrebuinţează de cele mai multe ori, m ate­
ri alul în starea l ui natu rală ca : rădăci ni fib roase, tulpini ale plantelor
a�J ăţătoare ( l iane, curpen i ) , tulpini păioase, nuiele elasti ce, scoar ţe şi
frunze fibroase etc. obţinute î n maj oritatea cazu rilor din vegetaţia
spontană, care a stat p retutindeni la îndemîna oricui, fiind astfel cu­
n o5cute şi utilizate în acest scop încă cu milenii în urmă.
Mate ria primă pentru împ letituri vegetale , oferă uneori şi plan­
tele ele cultură în asemenea scopuri, c a î n cazul de faţă pănuşii de
µo rumb.
In Banat, ca şi în alte părţi ale ţării, î mp leti turi l e vegetale sînt
l a rg r a sp îndite şi bine c unoscute , ceea ce ne-a atras însă atenţia, este
specificul local din comunele Peciul Nou 1 şi Săcălaz unde, în exclusi­
vi tate faţă de r estul satelo r bănăţene din zona de cîmpie se practică
î m p letitul cu pănuşi de porumb.
Ambele loca lităţi sînt aparţinătoare j ud . Timiş şi sînt aşe­
zate în m ănoasa Cîmpie a Banatului nu departe de Timişoara. Acol o ,

* LucrarP elabora tă î n urma cercetărilor efrc tuate î n an ii J 9ii7-l 9E8.

1 Pec iu-nou ( 1" eupetsch) locali late înfiintată la 1 7 1 8 c u colonişti şvabi pr i n
p l a n u l d e colonizare s u b d i recti vele contelui Mercy. ( l n l ucrarea sa : „Coloni rnrea
şval;ilor î n Banat, Traian Simu face urmă toarele mentiu n i : p.1 g . 14 . , l a 1 74 1 co­
muna Neupetsch avea 70 fam i l i i , pag. :�<l . . l a 1 726, adminis tratia ,din Timiş incor­
.

oorea 1 ă comuna acea.sta 1.1 d i strictul Timi şoara . l n primăvara anului 1 728 adminislra­
toru l d i stric tului cere d e la guverna t·'lr i ncuviin tarea pen tru a tăia o parte d i n ho­
Larul comu nei Petroman ( locuit de români) pP seama colonişt ilor, c a re înmulţind u-se
nu l e mai ajunse pămîntul cel vechi pe care l-au primit. L.1 1 737 Pec i u nou numără
54 familii. Din pri lejul erumperii nou l u i război Turco-Au striac , o b u n ă parle a co­
l•miş l i lor s e refugia1ă în c e t a t e a Timişorii).

133

https://biblioteca-digitala.ro
 l unca Ti m i ş u l u i el e o pa rte l a Peciu-nou, şi
l unca Begheiului el e a l tă parte la Săcălaz,
asigură largi posibi l i tăţi el e dezv o l tare unei
agriculturi intensive cu l an u r i ele g r î u şi d e
porumb, acesta cl i n u r m ă furnizînd mate r i a
p r i m ă fo losită de l o c a l n i c i l a î m p l etituri cl i n
pănuşi .
U r m ărind în timp faima c îştigată el e
împletito r i i d i n cele două comune, am fost
îndrumaţi la l oc u i t o r u l K l inger l o h an cl in
Peci u -nou, azi în v î rstă el e 90 ani 2, recunos­
cut el e localnici ca i n i ţ i ator al acestei înde­
letni c i r i p racti cată el e el v reme el e peste 50
el e ani.
Om î n cl e mînatec . i priceput la toate,
clar sărac, el a început să-şi cîştige exi stenţa
el e l a v î r sta ele 12 ani, cîncl p r in anul 1 8 8 9 a
int rat slugă la un stăpîn mai înstă rit cl in Pe­
c i u -nou.
K l ingC"r Johan Printre a l te munci , în timpu l i e r n i i , e l
căptuşea cu fun ii împ l etite cl i n paie sau pă­
nuşi sting h i i le di n tre v i te şi q raj cl u l stăp î n u l u i însuşind u-şi astfe l l e h ­
n i c a îm p l et i tu l u i . cl i n c a re m a i tî rziu aj urge s ă - ş i c reeze o înd e l etni c i re,
p re l u ată apoi ele către o bună pa rte d i ntre consătenii l u i cl in Peci u .
P r imele produse el e uz casnic, confecţ ionate cl i n p ă n u ş i el e p o ­
rumb, au fost plase pentru p r i c i u r i , şezuturi pentru scaune, spătare pen­
tru scaune, diferite ca rpete etc. Cel care a dus faima acesto r împ l etituri
este însă prodt.: s u l denumit ele popu l aţ i a şvăbească „zecker".
Zecker-u l are fo rma unei sacoşe cu d ouă mînere asemănător
cu „ papo rn i ţ a " o l tenească, cl a r muli mai mic, ş i este uti l izat pentru pur­
tatul a l i m ente l o r şi obi ecte � o r m ă runte, în d ep l asări l e făcute la munca
cîm pului . la p i a ţ ă , în c ă l ă t o r i i sau pentru c ă r ţ i l e şcolarilor.
Aspectuos, util şi uşor el e pu rtat, acest produs s-a răspîndit
foarte reped e , în primul rînd p r intre popul a ţia şvăbească şi în scurt
timp el e la apariţia l u i a fost adoptat şi de către popu l a ţ i a românească
băştinaşă, care odată c u obiectul preia şi denu m i r e a l u i , fără e c h i v a l ent
în lim b a română, spunîn cl u - i „ţec ă r " .
Confecţi o n at l a început ex c l usi v pentru neces i tă ţ i l e casn ice lo­
c a l e , produsul îşi găseşte v a l o r i ficarea pe piaţa T i m i ş o r i i în p r i m i i ani
d e după pri m u l război mondial. În acea vreme u r m ă r i l e economice ne­
faste ale războ i u l u i . au făcut ca populaţia sărăcită să-şi c î ştige exi stenţa
prin d i verse încercări el e a valori fica pe p i aţ ă tot fel u l d e p roduse m ă ­
r u n t e c h iar dacă acestea nu p u t e a u a d u c e c i n e ş t i e cc cîştig u r i .

' K l i n ger J o h a n : născut l a 8 dec. 1 877 î n S î n m i h a f o l -german, ·i n a n u l 1 889

se s t a b i leşte în Pec i u nou ca servi tor. In a n u l 1 9 1 1 p r i n m u n c a sa c i n o l i l ă căsătorit
f i i n d î ş i c o n s t r u i eş t e ca sa în c a re l - a m găsit. Ca m i l i ta r a j u n g e în Dcyl m a t i a , Cro a t i a
. .
51 A l b a 111 a . Înde l e tn i c i rea s a d e b a z ă e s t e a g r i c u l tura d a r cu noaşte foarte b i n e ş i a
lucrat î n t in ereţe : d u l gherie, t î m plărie, z i d ă r i e şi m e c a n i c ă .

1 34
https://biblioteca-digitala.ro
 Scaune cu împlcliluri d i n pănuşi (pag. 1 34 ) .

ZcckC'r (pag. 1 34).

Astfel stîncl lucruri l e , an i i 1 9 1 8- 1 9 1 9 pot fi socoti ţi a marca în

t i m p apa r i ţ i a primelor p roduse el e acest fel, pe pieţe l e numi te în acea
vreme „ F răb l " şi „ L a h ovary" 3 cl in T i mişoara, cîncl info rmatoru l nostru
Klinger I o h an , î ş i încerca n o ro c u l acolo, c u c îteva „zeckere" î m p l etite
el e el cl i n p ănuşi ele porumb ş i aduse spre vînzare.
Rezultatele au fost peste aşteptăr i ; cerinţele pieţii au depăş i t
oferta sa ş i nu num a i a t î t c i în s c u r t t i m p a u apărut negusto ri care
preluau m arfa d i r ec t el e la d o m i ci l i u l producătorului pentru a o pl asa
p e alte p i eţe.

3 Piaţa Fri:ibl, a z i .p i a ţa Reşi ţ a ; P i a ţ a Lahovary , a z i P i a \a N. Băl cescu.

135
https://biblioteca-digitala.ro
 I niţiativa astfel deschisă, face ca împletiturile de acest fel ,
constituind o oarecare sursă de venituri, să fie produse şi de către
alţi locuitori ai comunei, c rcindu-se astfel o nouă îndeletnicire -1 în con­
tinuă dezvoltare ca o anexă a agriculturii.
Pe măsură cc se restabi lea situaţia economică de după război,
d esigur c ă rentabil itatea îndeletn icirii a scăzut fiind concu rată de agri­
cultură. În afară de această pierderea de timp pentru valor ificarea p e
piaţă a împletiturilor a fost un motiv î n plus care a contribuit l a o stag­
nare p<'riodică a acestei îndeletniciri.
Cerinţele pentru împletituri din pănuşi de porumb au r eî nviat
abia î n ultima v reme p r in cerinţele crescînde pentru prod usele de arti­
zanat. Asigurarea desfacerii o face secto r u l cooper atist care contractează
c u p relucrătorii prin sistemul de muncă l a domiciliu astfel încît
aceştia pot practica rentabil această î ndeletnicir e tot ca o anexă a
agri culturii.
Împletitorii, datorită priceperii lor, îşi pot manifesta deplin prin
o rodusclc lor talentul şi simţul frumosului, ci înşişi fiind c reato r i de
modele, îmbogăţesc me reu atît vari etatea modelelor, so rtimentelo r cit
şi a o rnamenticii, ridicîncl această îndeletnici re la un înalt nivel de a rtă
populară.
Procesul te hnic, de la pănuşi pînă la produsul finit, s-ar părea
a fi foa rte simplu, dacă nu am ţinc seama de îndemînarea ş i pric eperea

care se cere pen tru r ealizarea pe l i ngă scopul pur utilitar al produsului,
realizarea esteticului în mod special.
Uneltele cu care se luc rează sînt foarte puţine şi anume : pentru
î mpleti turile pl ate se fol oseşte o plan şetă pe care se conturează cu cuie
cismăreşti produsul ; pentru cele în formă de coşuri u n c alapod din
l emn numit î n termeni l ocali „ ramă" î n care s înt de asemenea înfipte
cuie, peste care se petrece firul în timpul lucrului ; ca unelte auxiliare
sînt c îtcva croşete 5 din s îrmă groasă (3 mm) cu ajutorul cărora se trage
fi rul l a împletit şi o foarfecă obişnuită cu care se retuşează materialul.
Î mpletito rul începe a-�i procura şi pregăti materia primă toamna,
după culesul porumbului, c înd adun ă foile de pănuşi „ghijel c " 6 r ămase
după cu lesul ştiuleţi lor.
Foile t rebuie să fie fragede şi albe fără pete, pentru a putea fi
răsucite uşor şi curat.
După ce au fost astfel selec ţionate, se pun la sbicit timp de c îteva
zile, r esfi rate l a loc uscat pe podul şuri lor s au grajdurilor, c a apoi să
se lege mănunchi 7 care se păstrează tot la loc uscat, pînă iarna c î nd
începe ele obicei lu crul la împletit.
Înainte ele începerea lucrului, se desfac m ănunc h i i , efcctuîndu-se
ultima selecţie a materialului. Se trece apoi la spintecarea longitudinală

4 Zeckerflechlerei � î ndeletnicirea confec tjonării produsului „zC'cker ".

" Abhakler croşel drept pentru croşetat şi confec(ionat m inerul produsu lui.
�

Durchzieher � croşpt curba l pentru tras urze a l a prin băte a l ă .

6 Kukrutzlischen ghije, p ă n u ş i de porumb.
�

7 Biischl � mănunchi de pănuşi.

1 36

https://biblioteca-digitala.ro
 Unelte de lucru (pag. 1 36).

a foi lor 8 cl i n care se obţin astfel d ou ă sau mai m u l te fîşii mai înguste
pentru răsuci rea firului.
Porţi unea lemnoasă şi m a i d u r ă el e la cotorul foii se iniătură
printr-o tăi etură o b l i c ă făcută c u o foarfecă obişnuită. Tăietura oblică,
îşi are rostul e i , dat fiind că prin e a se obţine l a capătul fîşii l o r un ung h i
ascuţi t „pană" care s e împănează l a răsucitu l firului între foile răsucite
anterior. 9 Pe lîngă faptul c ă în acest fel se realizează a l ungi rea fi r u l u i ,
s e obţine şi o grosime u n i t a r ă , locul îmbină r i l o r trecîncl neobservate.

Răsuc i rea firului se face pe principi u l torsu l u i , prinzîncl între

degetul m a r e , arătător ş i mij l o c i u , c î te 2-3 fîşii din pănu şi, care se
înfăşoară una pe alta, pînă l a grosimea cerută a firului . iar alungirea
lui se face fără întrerupere, aşa cl upă c u m am <:1rătat, adăug înd me reu
p r in împănare a l te fîşi i .
Înai nte d e începerea răsuc i r i i , mate r i a l u l se stropeşte cu apă
pentru a se umezi. aceasta atît pentru a putea fi prelucrat mai uşor, cît
şi pentru c a firul obţinut să-şi menţină forma cl upă răsucire. Niciodată
n u se umezesc mai multe foi decît c antitatea necesară cu care se lu­
c rează în mod cu rent, deoarece l ăsate u mede ş i nerăsuc ite se mucegăiesc
ş i se îngă l benesc în conta ct c u aerul. Desigur c ă ş i după răsucire se pe­
trece acelaşi fenom en, firul îngălbenindu -se uşor prin pierderea u m i d i ­
tăţi i , însă ace asta s e produce unitar p e suprafaţa l u i ş i s e înlătură i m e ­
rl i at la faza f i n a l ă ele înălbire.
Pregăt i r e a mater i a l u l u i , selecţionarea, spintecatul foi lor şi ume­
zirea le face d e obi cei un alt membru al f"m i l i e i , care nu î mp leteşte,
însă scuteşte astfel pe împletitor el e a-şi pierde t i mpul preţios cu ope­
raţiuni m ă runte.
Pentru a se realiza un randament spori t , firul se răsuceşte el e
obicei concomitent c u m ontarea lui pe „ r am ă " ; în unele ocazii însă se
răs uceşte înainte ele a se m onta 10 şi în acest caz se adună întîi pe o
b u c ată d e scîndură. De pe aceasta, se deapănă .în făşu r îndu-se peste
p a l m a m î i n i i d repte d e unci e se trece pe ramă.

8 Reisen � spin tecarea lon91itud i n a l ă a foilor.

9 Gelegt � fir nerăsucit, lat, se prelungeşte prin împănarea foilor.
10 G etret � fir răsuc i t .

1 37
https://biblioteca-digitala.ro
 Confectionarea urzelii c u firul
prelungit continuu prin împănarr
şi răsucire. (pag. 1 37).

Fir răsucit pregătit pentru mon­ Ramă fixă cu suport pentru

tare. (pag. 1 37). minere (pag. 1 39).

https://biblioteca-digitala.ro
Coş pe ramă demontabilă. cu baza Ramă cu sche!12t demontabil
mai mare dccîl gura. (pag. 1 39 ) . (pag. 1 39).

Rama ( c a l apodu l ) se confecţionează de preferinţă cl in lemn el e

fag abu r i t , acesta fi i n d mai rezistent î ş i păstrează m a i bine fo rma ş i
a si g u r ă sta bi l i tatea c u i e l o r peste care se petrece f i r u l . Real i zarea e i n u
p rezintă m a r i d i ficu l tăţi t e h nice, ş i poate fi c onfec ţionatei c h iar şi d e u n
a m ator, cl i n cîtcva b u c ă ţ i el e scînd u r ă.
Profi l u l ramei este în fur.::ţie ele forma pe care u rmează să o
a i b ă orocl u s u l ş i este în gene ra l fixă, i a r î n caz u l c înd coşul va f i m a i
m i c l a g u r ă � i mai mare l a bază , sc h e letul ei va f i demontabi l pentru
a se putea s coate după încheierea l u c r ă r i i . Pentru confec ţionarea m î ­
ner c l o r împ letite, rama este prevăzută c u u n suport suplimenta r pentru
m înere, montat pe ramă.
Planşeta pentru împletituri l e p l ate, este o simplă bucată d e scîn­
cl u r ă în care se înfig cuiele pe c a r e se v a u rz i materi alu l .
Î mp l eti rea p l ase l o r pentru p r i c i u r i ş i a şezutu r i l o r pentru scaune
se face d i rect pe s c h eletul el e lemn a l acestoro.
Cele m a i sim ple împ letituri sînt cele pl ate. E l e se execută pe
principiul ţesutu l u i , în d ou ă faze, adică se face întîi urzeala 1 1 , petrecînd
f i r u l răsucit peste cuiele el e g h i d aj într-o sing u r ă d i recţie, d us-întors,
atît pînă c înd se obţine sup rafaţa cl orită, apoi acelaşi f i r neîntrerupt îşi
s c h i mbă d i re c ţ i a transve rsal , d evenind astfe l (prin ano logi e c u ţesutu l )
băteală 1 2, care s e trece p r intre f i r e l e u r z e l i i ob ţi nută î n p r i m a fază.

J t Z e t tel n � ur z e a l a .
12 D
urrc h z i ehe n � b ă t e a l a .
G l o s a ru l ele m a i sus a fost întocmit pe b a z a i n form a ţ i i l o r c u lese d e la lo­
c u it o a re IRASER TEREZIA - P e c i u l Nou nr. 412 î n v îrstă el e 38 a n i c a r e pra c t i di
î m p l e t itul 'de peste 20 a n i , t o t cl î ns a n e -a poLat pentru fo tog.r a fi i l e ilustrative pentru
fazele de lucru.

1 39
https://biblioteca-digitala.ro
 Planşeta î m p letitura plasei de şezut, lu­
(pag. 1 39) crată d i rect pe scheletul scaunu­
lui (pag. 140).

î n p l :tituri
plate.
Urzeala şi
băteala.
(pag. 1 39)

r..
" .
\�, ,

Acel a ş i pri nc1prn se aplică şi la confecţionarea şez utu rilor pen­

tru scaune, d i rect pe s c h e letul acesto ra.
La p rodusele in formă de coşuri, u rzeala este p e verticală, între
qura ş i baza coşului, iar b ătea l a pe orizonta l ă , împ rej urul lui. Conco­
m i tent c u u rzeala se confecţionează mînerele, clin aceasta, printr-o îm­
pl etitu r ă sup l i menta r ă efectuată pe p r i nc i pi ul împleti r i i bicelor ş i fu­
n i i l o r . O asemenea împletitură se face şi pe fi ecare m u c h i e a coşului
pentru a-l face mai rezistent.
Materialul clin f i r u l răsucit, treb u i e să-ş i păstreze perm anent u n
anum it g r a d d e umid itate, atît pentru a fac i l i t a l u c r u l , c î t şi pentru a
favo riza rezistenţa firului răsucit cl upă uscare. În acest scop toate fa­
zele el e l u c r u se efectuează l a un loc potriv it, ferit ele surse de căldură

1 40
https://biblioteca-digitala.ro
::: au cu renţi d e aer, pentru ca mate r i al ul să n u - ş i p i a r d ă umid i tatea î n
tot timpul efectu ă r i i faze l o r de l ucru.
Uscarea p rodusului finit se face pe ramă ( c a� upod u l ) pe care s-a
l ucrat, iarna în apropierea surselor el e c ă l d u r ă î n casă, s au prin expu­
nerea direct la soare în anotimpu r i l e m a i c a l d e .
R a m a p e care s - a confecţionat p r o d u s u l se scoate numai cl upă
uscarea m ateri a l u l u i pentru c a acesta să-şi menţină forma dată.
Finisarea constă î n î n ă l b i rea materi a l u l u i p r i n tratare c u fum
d e sulf, aşezîncl mai multe p rod use într-o l ad ă închisă etanş, u nci e se
lasă c î teva minute.

Uscarea
produselor
finite
(pag. 1 4 1 ) .

Rand amentu l u n u i î m p l etitor pe z i este un coş ele m ă r i m e

ini j locie.
Î n p reocuparea sa pen tru reali zarea estet i c u lu i , împletitorul arc
în permanenţă în centru I aten ţiei atît grija el e a efectua l u c r ă r i ele c a l i ­
tate, c î t ş i c rearea unor m o d e l e n o i c î t m a i v a r i ate şi c u efecte decora­
ti v e cît m a i atrăgătoare.
Î n toate l u c r ă r i l e i m agin aţi a c r eatoare îmbină armonios gustul
pentru frumos cu scop u l u t i l i t a r a l p roduselor clînclu-le acestor a forme
clin cele m a i plăcute.
De obicei se i mpleteşte c u mater i a l u l în culoarea lui naturală şi
clementele decorative în asemenea cazuri constau î n a l esătu ra în si ne,
p r intr-o nem ă r g i n i tă combinaţ i e a u rz e l i i cu băteal a.
Alternarea firu l u i lat cu fi r u l r otund în bă teal ă d ă efecte deco­
rative deosebite p r i n cîmpuri d iferenţiate în acest fel.
Uneori se i nterc a l ează în î mpletitura plină spaţii l i bere, fără
băteal ă , în care fi rele cl i n urzeal ă apa r ca nişte zăbre l e , denumite ele
l ocalnici „ g i tte r " .
Motivele o rn am e n t a l e geometrice clin î m pietituri se l u crează c u
m ate r i a l c o l orat, p r i n a l esătu r ă în mate r i a l u l el e bază c a r e îşi păstrează
c iBoarea natur a l ă . Spre d eosebi r e el e ţesături ( texti l e ) , la realizarea
acestor m o ti v e se foloseşte el e obicei o singură culoare c u care se ob­
ţine fie un r e g i s t ru compact ele romb u r i , fie puncte ş i l i n i i s i mple, toate
d i spuse transve rsal.
C u l o r i l e c e l e mai des folosi tf' aşa cum am arătat, monoc rom,
sînt : brun, a l bastru, verele şi roşu, obţinute cu c o l oran ţ i c h i m i c i , aceş-

141

https://biblioteca-digitala.ro
 Efecte decorative realizate prin alternarea
fi ru l u i lat cu firul rotund (pag. 1 4 1 ) .

t i a f i i n d m a i r ezistenţ i l a acţiunea ele decolorare a fu m u l u i ele sulf cu

care se face î n final înălbi rea.
Ornamentarea c u motive florale se face prin aplicarea lor p e
fe ţele c o ş u l u i p r i n b rodare, cu verel e ş i roşu p e n t r u frunze şi flo r i .
P r ocesul tehnologic, descr i s p î n ă a c i , s e apli c ă î n general l a
toate împl eti turile cl i n pănuşi ele porumb, r ă s u c i nd u -se zeci ş i c h i a r sute
d e metri d e f i r neîntrerupt cu care p e m ă s u r ă ce se răs uceşte se ş i îm­
pl eteşte real i z înclu-se d i rect produsul finit, spre d eoseb i re d e a l te îm­
pleti t u r i l a c a re pe lîngă faptul că n u se l u c r ează pe calapoade ( rame)
cele două operaţiuni răsu c i tu l ş i împletitul constituie faze separate.
Î m pletitu r i l e cli n pănuşi, la început ş i multă v reme d upă aceea,
s-au l i mi tat la c onfec ţ i onarea coşului trad i ţ i onal î n scop pur uti l i ta r .
În u l t i m a v reme î n s ă , rnăestri a împletito r i l o r ş i i ngeniozitatea
cu care î ş i oglindesc în prod use s i m ţ u l pentru frumos, au c îştigat aces-

Motive ornamentale geometrice ş i

gi tter" (pag. 1 4 1 ) .

1 42

https://biblioteca-digitala.ro
O r n a m en t e l i n ia r e , punc t a t e şi florale
(pag. 1 4 1- 1 42).

tei îndeletni ci r i u n Joc binemeri tat în arta po1�-:.: '. a r ă . Atît obi ecte l e ele
uz c asnic cît şi cele el e uz personal care se p retează a fi confecţion ate
cl i n împletitu r i , apar în fo rme v a r i ate i nspi rate din formele trad i ţi onale.
Este sufici ent s ă amintim doar cîteva dintre ele pentru a ne d a
seama ele v a r i etatea acestor produse.
Sti c l e l e îmbrăcate î n împletitură p e l ingă faptul c ă sînt ter­
m ostate au şi u n aspect plăcut.
Pălăria fo losită vara la munca cîmpului se confecţi onează tot
din pănuşi şi nu este l i psită ele ornamente.

143
https://biblioteca-digitala.ro
 Papu c i i împl eti ţ i . coşu r i l e pentru p î i ne , setur i l e d e masă fo l o ­
site c a i z o l atoa re pentru vase f i e r b i n ţ i etc. toate dovedesc m ă i e s ­
t r i e şi ta l ent.
Î m pleti t u r i l e din pănuşi s int azi mult apreci ate peste h ot a r e , şi
v a l o r i fi c ate prin C a r t i m e x .

Sectorul cooperatist

În cad ru l Coop. „ Un i rea" cl i n Pec i u l -Nou s-a înfi i n ţat pe l î ngă

a l te secţi i ş i secţia d 0 împ l et i t u r i d i n pănuşi ele po r u mb.
P ro d u c ţ i a ş i v a l o r ifi carea acestei înd e l etni c i r i începe în anul
1 9 5 5 cu feţe împl eti te d i n pănuşi. pentru pantofi i confecţ i onaţi în Secţia
rl 0 . c i sm ă r i e . În cad r u l Secţiei c i s m ă r i e , s e l uc rau atunci , papuci de
casă, „papuci j aponezi " fără p i n g e l e şi fă ră toc. papuci cu feţe împle­
tite şi c u pinge l e cl i n p i e l e ele porc , papuci cu feţe împl eti te ş i c u toc
'lin plută, e tc. , toate sorti mentele fiind v a l o r i fi cate prin U .R . C . M . , atît
pentru prod ucţia internă cît ş i pentru export.
Sec \ i a astfel org anizată într-un ate l i e r centra l , pe faze d e l u c r u ,
cuprinzînc! şi î m p l e t i tu r i , a funcţionat 1 1 a n i p î n ă î n anu l 1 966 c inci s-a
<>eparat ş i rep rofi l at, ne mai fiind cerinţe rentab i le pentru pantofi
î mp l et i ţ i .
Para l e l c u această Sec ţ i e s - a u l u c rat între t i m p , cl i n a n u l 1 9 5 7
µ i n ă în p rezent, coşuri împletite cl i n pănuşi el e po ru mb, c u munca l a
domi c i li u , deoa rece pentru procesu l tehnologic a ş a cum am văzut n u
este necesară o rganizarea în ate l i er. î n afară ele l oc u i to r i i cl i n Peci u l -Nou
r:ooperativa cont ractează împleti t u r i tot c u muncă la d o mi c i l i u, c u peste
1 0 0 pro d u cători din Săcălaz.
O d ată c u organizarea sectorului cooperatist, în afară el e p r o ­
d u s u l trad i ţi on a l , zeck e r - u l , care are azi peste 200 de v a r iante, se m a i
l u c rează : c o ş u r i pentru pîine , p e n t r u fructe, seturi pentru s e r v i c i i el e
cea i , el e c afea, şezuturi pentru scaune, stic l e împletite ş i suporturi pen­
tru g h i vece ele f l o r i . Pe l î ngă toate acestea, p ă l ă r i i le popu l a re î mp l et i te
şi folosite d e obicei l a munca c î mpul u i , au inspi rat 3 v a r i ante care se
lucrează în p rezent în acest sector ca produse ele artizanat.
În p r i v inţa materiei prime s - au făcut ş i î n c e r c ă r i el e utilizare a
mate r ialelor plastice în l oc ul pă nuşi l o r ele porumb, însă p referinţele

144

https://biblioteca-digitala.ro
cump ărător i l o r s - au dovedit a fi totuşi pentru mate r i a l u l tradiţional ,
care c i însuşi dă o notă specifică produsu l u i .
Desfacerea s e face a z i atît p e piaţa i nternă, p r i n contractări c u
organiz aţiile comerciale l ocale, c î t şi p e piaţa externă p rin CARTIMEX
care asigură cooperativei „ U nirea" din Peciul nou legături comerciale
cu beneficiari cl i n 13 state' şi anume : Statele lJ nite ( S .U.A) , Japonia,
Izrael, Angl ia, R.F.G., Danem arca, Sued i a , Spani a, F r anţa, ElvC>ţia, Aus­
tria, I ta l i a şi G re ci a , toate importînd d i fe r i te variante ele coşuri inspi r ate
clin produsul trad i ţ i onal „Zccker- u l " .

GEHLECHTE AUS MAISSTROH (Kucuruz-Lischen)

Zusammenfassung

So wie in ancleren Lanclestc i l en s ine! auch im Banat cin Geflech­

te aus Maisstroh schr bekannt unei v erbreitet. Spczifisch lokal e Aus­
d ru cksformen fanclcn cli('se Gcflechte im Kreis Ti m i ş in el en Dorfe r n
Peciu-Nou u n d Săcălaz. DiC' ersten geflochtenen Geganstăncle f o r dcn
Hausgebrau c h waren Sitze unei Lchnen for Sti."1 hlc, Bettunter lagen,
vers c h i ecl('ne Teppiche, usw.
Dcn Ruhm cl i eser Gflechte brachte abcr eine Tasche cl ic „Zecker"
g enannt wird. Aus den traditionellen Formen cntwickelte sich einc einc
Vielfa l t von Erzcu gnissen, die j etzt im L.P.G. - Sektor von Peciul-Nou
h crgeste l l t werclen.

10 - Tibiscus (178)

https://biblioteca-digitala.ro